Sportul, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 291-320)
1968-09-11 / nr. 301
Pag. a 2-a CAMPIONATELE NATIONALE IN BUNĂ DESFĂŞURARE CONSTANTA, 10 (prin tulpinii) Pe Siutlnul, tradiţionala noastră sfrirna a marilor confruntări din sportul bărcilor cu pinze, au început întrecerile unei noi ediţii a campionatelor naţionale de yachting. Pe apele lui evoluează, in finalele acestei competiţii, 61 de ambarcaţiuni care s-au aliniat la startul claselor F.D. („Olandezul zburător“), Finn, Snipe şi Star Iau parte marea majoritate a celor mai buni relişti ai ţârii, reprezentind secţiile de yachting de la Fleetrica, Ştiinţa şi Marina Constanţa, Electrica I.D.E.R. şiCentrul nautic universitar Bucureşti. Şi, totuşi, sîntem obligaţi să semnalăm lipsa de la aceste finale a unor componenţi ai lotului reprezentativ, ca de exemplu valoroşii relişti Petre Svoboda şi Petre Purcea, care nu pot să-şi apere şansele din lipsă de. .. ambarcaţii ! De asemenea, arătăm că alţi sportivi valoroşi — ca Gh. Nicolcioiu sau Eduard Enopian şi Ion Alexandru — concurează cu bărci împrumutate. Prima regată, desfăşurată pe Un vint puternic (de forţa 3—4), a fost dominată de veliştii constănţeni la clasele F.D. şi Finn, de reprezentanţii Capitalei la clasele Star şi Snipe. învingătorii din prima regată : F.D. (10 echipaje) I. Anghel - N. Zama (Electrica Constanţa); Finn (28) — Gh. Nicolcioiu (Electrica Constanţa) ; Star (9) — M. Dumitriu- M. Iliescu (Electrica I.D.E.B. Buc.) ; Snipe (17) — V. Gelles - D. Podeanu (C.N.U. Bucureşti). In regata a II-a, de luni (vint de tăria 2), aceiaşi învingători. Iată, de altfel, rezultatele principal© inregistrate la cele patru probe: F.D — 1. I. Anghel - N. Zama, 2. L. Predescu - L. Predescu (C.N.U. Bucureşti), 3. I. Alexandru-V. Nemeş (Electrica Constanţa) ; Finn — 1. Gh Nicoloioiu, 2. V. Alexandru (C.N.U. Bucureşti), 3. E. Enopian (Electrica Constanţa) ; Star — 1. M. Dumitriu - M Iliescu, 2. M. Stănescu - D. Ene (Electrica Constanţa), 3. Gh Lungu - C. Floroiu (Electrica I.D.E.B. BUC.) ; Snipe — 1. V. Gelles - D. Podeanu, 2. D. Popovici - B. Mărăcine (Electrica I.D.E.B. Buc.), 3. E. Groza-A. Meadu (C.N.U. Bucureşti), în avanpremieră, s-a disputat un concurs pe ţară rezervat juniorilor. Pe program au fost Înscrise clasele F.D., Finn şi Snipe. S-au clasat pe primul loc, în ordinea probelor: Gh Ghiţă - V. Popovici (Electrica I.D.E.B. Buc.), R. Crăciunescu (Electrica I.D.E.B. Buc.) şi Gh. Osman - S. Burcea (Ştiinţa Constanţa). Finalele campionatelor naţionale de yachting continuă: - C. POPA Şi E. PETRE corespondenţi . Stolul finn-urilor s-a strins din nou, fluturîndu-şi larg aripile pe Smighiol UN NOU „LABORATOR" (Urmare din pag. I) învăţămînt, o concepem altfel decit pînă acum. Şi, anume, orice elev care manifestă afinităţi pentru atletism şi doreşte să facă parte din şcoala noastră va trebui să parcurgă, pînă la stabilirea specializării într-o probă sau alta, un stagiu de pregătire atletică multilaterală. In această perioadă obligatorie de stagiu se va vedea exact către ce probă sau grupă de probe manifestă elevul mai multe aptitudini, astfel ca şi randamentul lui, mai tîrziu, în activitatea competiţională să fie maxim. Procedînd la introducerea acestui stagiu, eliminăm o veche carenţă în munca de selecţie, cînd o serie de tineri s-au înscris la „clasele“ unor antrenori, cu totul la întîmplare. — Care este efectivul de debut in activitatea şcolii de atletism şi ce condiţii de lucru îi vor fi asigurate ? — Cele 48 de grupe de care am amintit vor însuma un efectiv de aproape 900 de elevi şi eleve. Atleţii şi atletele şcolii vor avea la dispoziţie, în principal, Stadionul Tineretului. Vom folosi însă şi stadioanele „23 August“, „Republicii“, „Progresul“, precum şi o serie de alte stadioane mai mici sau terenuri din cuprinsul sectoarelor. Aceasta, în ideea de a nu deplasa elevii pe distanţe prea mari, departe de casă, pentru ca ei să nu piardă un timp preţios, neglijînd învăţătura. Aş vrea să subliniez un aspect deosebit de important : noi, cadrele didactice, nu concepem ca membrii şcolii de atletism să dea de lucru profesorilor de la şcolile de cultură generală de care aparţin. Cu alte cuvinte, dorinţa de a fi atleţi fruntaşi este condiţionată de o alta, aceea de a fi înainte de toate elevi fruntaşi la carte. Este o normă de muncă faţă de care nu vom face niciodată concesii. La capitolul condiţii de lucru, aş vrea să mai spun că elevii şcolii vor fi pregătiţi de un colectiv cuprinzînd circa 20 de profesori şi profesoare, în marea majoritate cadre didactice cu o îndelungată activitate practică, cu o bogată experienţă pedagogică, cum sunt de pildă profesorii Marin Berbecaru, Radu Voiciloiu, Constantin Spiridon, Georgeta Paladeete. De altfel, un bun exemplu în acest sens ni-l oferă chiar prof. Eveline Ghinpu-Tudorache, directoare-adjunctă a şcolii, care l-a „descoperit“ şi îl antrenează şi în prezent pe Dan Hidioşanu, recordman şi campion naţional la 110 metri garduri. — Cînd vom putea urmări pe atleţii noii şcoli in plină activitate competiţională ? — Foarte curînd, chiar în toamna acestui an. Ei vor participa la toate competiţiile organizate de federaţia de specialitate, la nivelul vîrstei şi performanţelor lor. Mai mult chiar, unii dintre ei, deşi juniori, fiind creditaţi cu rezultate deosebite, vor lua startul alături de seniori. In încheiere, prof. Benedek şi-a exprimat convingerea că noua şcoală se va bucura de sprijinul tuturor organelor interesate, astfel ca ea să poată realiza ceea ce îşi propune: de a fi realmente principala pepinieră a atletismului nostru de performanță. A CĂZUT CEL MAI VECHI RECORD REPUBLICAN FEMININ! Sîmbătă, 1 octombrie 1955. Pe Stadionul Republicii, la capătul senzaţionalei curse de 400 metri a „Internaţionalelor", cronometronii înregistrează, pentru primele trei clasate, cele mai bune rezultate mondiale ale acelui sezon : Maria Itkina (U.R.S.S.) 53,9, Ursula Donath (R.D. Germană) 54,4 şi Alexandra Sicoe (România) 54,9. Performanţa Alexandrei Sicoe s-a menţinut cu îndărătnicie pe tabela recordurilor naţionale tirmp de aproape 13 (cifra fatidică, pentru superstiţioşi !) ani, în ciuda insistenţelor Florentinei Stancu (55,4 în 1964) şi Ioanei Petrescu (55,2 în 1965). In acest an, însă, împotriva „bătrînei cifre“ a fost declanşată o adevărată ofensivă care, în final, nu se putea să nu ducă la doborîrea recordului. Fiind în pregătire olimpică pentru 800 m, Ileana Silai şi-a îmbunătăţit şi viteza, progresînd vizibil şi în proba turului de stadion. După un record personal de 55,4 s, realizat la 11 mai, Silai parcurge la 14 iulie, pe pista stadionului din Trinec, 400 m în 55,1 s. Nu trece nici o lună de zile şi, cu ocazia campionatelor naţionale de la Poiana Braşov, Ileana cîştigă titlul republican cu performanţa de 55,00 (la numai o zecime de recordul Alexandrei Sicoe), rezultat pe care îl repetă la numai şase zile mai tîrziu (16 august), în cadrul concursului cu Chemie Halle. O altă patrisutistă, Doina Bădescu (Rapid Bucureşti), şi-a ameliorat în 1968 recordul personal, ducîndu-l pînă la 55,3 s. Totuşi, ea nu confirmase încă marile speranţe care se puneau în ea în urmă cu doi ani, şi nici promisiunea unui nou record făcută de antrenorul său, Gh. Stănel. Iată însă că a venit Balcaniada de la Atena. Pe pista stadionului „Karaiskakis“, cele două alergătoare românce imprimă cursei de 400 m un ritm deosebit de susţinut, fără insă a reuşi să o întreacă în final pe renumita atletă iugoslavă Vera Nikolîci, recordmana lumii la 800 m, creditată cu un timp excelent (53,8 s) şi la 400 m. In schimb Ileana Silai şi Doina Bădescu sosite în această ordine pe locurile 2—3, realizează 54,5 (record naţional de senioare) şi respectiv 54,9 (record naţional de junioare) . Astfel, cel mai vechi record al ţării în probele feminine trece în domeniul amintirii, de acum încolo cele 54,9 s reprezentînd doar un punct de reper pentru statisticieni. Cit va rezista noul record? Desigur, nu 13 ani, ci mult mai puţin ! Ileana Silai Doina Bădescu (19 ani) şi poate, în special, Mariana Filip (17 ani — elevă din Roman care a ajuns în sezonul actual la 55,4 s, progresînd cu aproape două secunde), sunt pregătite pentru performanțe mult mai valoroase. Sîntem siguri că le vor realiza anul viitor Adrian IONESCU • Concursul programat sîmbăta trecută pe Stadionul Dinamo din București a fost amînat, datorită stării impracticabile a pistei după ploaie. sportál RETROSPECTIVĂ In oraşul de Pe malurile canalului Bega, atlt de îndrăgit de către canotori, caravana ciclişti a marii competiţii a înnoptat In 7 rinduri. O singură dată, In 1935, Timişoara a fost gazdă sporadică, pentru o semietapâ de o oră. La a treia ediţie a „Turului“, în 1936, primul trece linia de sosire C. TUdose, depăşind pe francezul Pierre Gallien (cîştigătorul ediţiei din acel an) şi pe iugoslavul st. Grgac. Caravana venea de la Oradea. Tot de 13 Oradea soseau cicliştii şi in 1961, cînd a cîştigat clar iugoslavul Poredschi o surprinzătoare „copie” — şi ca fizic si ca stil de pedala.) — a lui Gallen, In 1951, etapa Oradea — Timişoara e cîştigata de un tînăr care promitea, D. Doncu, originar din Jilava, satul natal al lui Nicolae Ion Ţapii. Doncu n-a reuşit să fie o „copie“ fidelă In ciclism, a mai vîrstnicului său consătean. Opt ani mai tîrziu, în 1959, Gabriel Moiceanu, plecat din Oradea, ajunge primul la Timişoara. La ediţia următoare, primul soseşte, venind de la caransebeş, Ion Cosma, care îi depăşeşte pe S. Atiton şi D. stoica. Tot la Caransebeş a venit, în 1961, şi plutonul al cărui sprint l-a cîştigat G. Calciscă (biitamo), întrecînd pe G. N e a g o e (C.C.A) și pe iugoslavul M. Butkovici. In pluton se afla și liderul cursei, Gabriel Moiceanu, căruia îi va fi „smuls“ tricoul galben, In final, după o luptă acerbă, de către colegul său de club, Ioh Cosma. Emil IENCEC NE VIZITEAZĂ SPORTIVI DIN SALZGITTER O selecţionată de tineri înotători, săritori şi jucători de polo din Salzgitter (R.F. a Germaniei) ne vizitează în această săptămînă. Oaspeţii vor evolua joi după-amiază, de la ora 17, la Ploieşti, în cadrul unui concurs organizat de clubul Petrolul, iar sîmbătă şi duminică, la bazinul Dinamo din Capitală, îi vor avea ca parteneri de întrecere pe reprezentanţii Clubului sportiv şcolar. • Astăzi se vor desfăşura, la Ştrandul Tineretului, primele meciuri ale campionatului de calificare pentru divizia A, care reuneşte 5 formaţii de polo: Mureşul Tg. Mureş, Constructorul Lugoj, Olimpia Oradea, C.S.M. Cluj şi Dunărea Galaţi. • Ultimele restanţe ale campionatului de polo, Crişul — Progresul şi Ind.linei — I.C.F., se vor desfăşura mlina dupăamiază. Primele partide ale returului au fost programate pentru duminică 15 septembrie. • Pe stadionul din Poiana Braşov s-a desfăşurat cea de-a 7-a ediţie a „Cupei Poiana“, la care au participat atleţi din judeţele Argeş, Braşov, Covasna şi Prahova. Totalizind 129,5 p, echipa judeţului Braşov a cîştigat trofeul pus în joc. Cîteva rezultate individuale : 200 m: C. Stan (A) 22,7; 800 m: N. Gagiu (A) 1:53,6; ciocan: R. Purghel (B) 53,74 ; suliţă : V. Iancu (P) 67,28 ; lungime: V. Bureş (B) 6,98; 80 mg F : Marcela Miloşoiu (A) 11,8; suliţă F: Elena Neacşu (A) 46,54. (C. GRUIA — coresp. principal). Nr. 301 (5735) TURUL CICLIST AL ROMÂNIEI (Urmare din pap. 1) şui de la Pâmpeni. Ziegler ar fi avut forţe (ne-a dovedit-o) pentru a păstra avantajul ce ajunsese la 5—600 m, dar cei care-l acompaniază încep să dea semne de oboseală și se lasă ajunşi de pluton. Liderul, ca un veritabil comandant, nu dă insă înapoi. El urcă splendid, trece primul prin punctul de căţărare (km. 35) şi cînd, în sfîrşit, este prins de Emil Rusu şi Al. Sofronie, de A. Dudev, V. Selejan şi Şt. Bălan, le propune o colaborare onestă, pentru o nouă acţiune. Emil Rusu, pasiv, neinteresat, pedalează alene, ocoleşte responsabilitatea trenei şi se lasă purtat în „caleaşca“ de cei care altădată lucrau corect în serviciul său Bălan, surmenat, preferă să aştepte plutonul, în care speră să găsească un ritm mai acceptabil. Sprintul din Suedia (km 50) este cîştigat de V. Selejan, tatonat de Dudev şi Sofrofite. Ziegler s-a retras modest în urma grupului, lasîndu-i pe ceilalţi să cîştige premiile. Apoi, a trecut din nou in frunte, accelerînd ritmul, a muncit pînă la epuizare, ajutat de Sofronie, dar nu putea face acest lucru pînă la... capătul pămintului. Ploaia de la km 66 (o scurtă repriză)... le-a refăcut întrucâtva forţele, dar la km 84 au fost nevoiţi să cedeze, încep serpentinele Pietrei Craiului. Emil Rusu îşi aminteşte de calităţile sale de grimper (pentru care era lăudat pînă mai ieri), se instalează in fruntea plutonului — taionat de doi rutieri bulgari — şi trece primul prin punctul cel mai înalt al urcuşului, situat la km 88. A doua repriză de ploaie, care s-a abătut asupra caravanei, a udat serpentinele şi coborirea a devenit foarte periculoasă. G. Debreczney a căzut intr-un viraj şi a fost nevoit să abandoneze. C. Ciocan a spart şi a aşteptat multă vreme pînă să poată schimba roata. Pe porţiunea de plat care urmează, Ziegler (extraordinară ambiţie !), Dudev, Sofronie (băiatul acesta cu forţă herculeană a muncit la fel de mult, poate chiar mai mult dorit liderul, în etapa de azi), Grigore, Suditu, Rusu, N. Ciumeti, Tudor, Moldoveanu, Tomescu, Ivanov şi Arochirt îl ajung din urmă pe Cernea ce se detaşase pe serpentine. Grupul de 13 alergători reuneşte cîteva reale forţe Distanţarea de pluton se face brusc. La km 115, avansul fugarilor este de peste un minut în acest moment sparge Moldoveanu, iar 9 km mai departe — şi N. Ciumeti. Ei nu vor mai putea reveni în grupul fruntaş, reducîndu-i astfel componenţa la 11. Plutonul nu acceptă, însă, ideea de a fi pierdut partida. La trenă trec mereu Ardeleana, Gara, Selejan şi alţii, iar distanţa se reduce. La km 130, litra fugari şi pluton mai sunt doar vreo 200 m. Aici survine momentul cheie al etapei. Fugarii nu cedează. Cu Cernea (foarte activ), cu Sofronie (inepuizabil), cu Grigore şi Ziegler (interesul comun i-a făcut sâ-şi uite pentru o clipă rivalitatea) la trenă, grupul fruntaş atraga din nou de partea sa sorţii victoriei. La km 141 se creează un avans de 1:30 şi este evident că zarurile au fost aruncate. Fugarii intră pe stadion cu Constantin Grigore in frunte. Deşi Ziegler încearcă să-l apropie, nu reuşeşte, deoarece Grigore rulează intr-un ritm deosebit de puternic și se Îndreaptă ca o săgeată spre linia de sosire, acolo unde va reuşi sâ-i smulgă liderului 15 secunde din distanța ce-i separă in clasamentul general. UN PROFIL PE ZI Numele lui Walter Ziegler se dispensează de prezervări speciale. Sint vreo doisprezece ani de cînd e acea stil figură expresivă, cu trăsături energice, de pugilist şi luptător, străluceşte pe şoselele ţârii şi chiar dincolo de hotare. Flăcăul roşcovan din Agnita i-a impus aţit prin calităţile sale de rutier complet, cit şi prin ţinuta exemplară in competiţie, prin loialitate, dîrzenie, spirit de sacrificiu. Rareori, insă, l-am văzut intr-o asemenea „zicea pe traseul Cluj—Oradea in care el, purtătorul tricoului galben, a dat tonul ostilităţilor încă din primii kilometri, menţinîndu-se in permanenţă pe planul intîi, găsind resurse să atace şi să se asocieze cu promptitudine oricărei iniţiative, inclusiv evadării lui dernea, care avea să decidă soarta etapei. Fără a subestima meritele ciştigătorului, Constantin Grigore, precum şi contribuţia inimosului Sofronie . Ori din nou absolut remarcabil, trebuie să recunoaştem că „omul de aur" al acestei zile, la propriu ca şi la figurat, a fost dinamovistul cu numărul 32. Privat. In mod practic, de aportul unei echipe capabile să-i apere poziţia, expus asalturilor conjugate ale câtorva preopinenţi de valoare, Walter Ziegler , autentic lup singuratic, s-a hotărit să acţioneze conform preceptului şahist care spune : cel ce deţine avantaj la un moment dat este obligat să atace sub ameninţarea că-l va pierde... Numai că şoseaua nu-i o tablă de şah, iar atacurile lui Ziegler puteau să-i fie fatale, la prima defecţiune, cu atit mai mult cu cit, pe alocuri, l-am văzut lipsit de asistenţa tehnică necesară — maşina clubului său fiind reţinută de probleme diverse pe planul secund al întrecerii. Zeii s-au arătat, insă de astă dată, prielnici temerarului lider, ingăduindu-i chiar să participe la lupta pentru bonificaţie pe stadionul din Oradea... Zeii aceştia pot fi identificaţi, în ultimă instanţă, cu talentul, cu excelenta pregătire, cu chibzuinţă şi tenacitatea vrednice de admiraţie, care fac din Walter Ziegler figura centrală a Turului ’68. Indiferent de rezultatul final(sincer vorbind, m-ar afecta să rateze o „recidivă“, la opt ani după victoria in marea întrecere) laurii acumulaţi pînă acum, in condiţiile amintite, ii dau dreptul la elogii fără rezerve. ? Dan DEȘLIU REZULTATE TEHNICE CLASAMENTUL INDIVIDUAL AL ETAPEI A IX-A : 1. CONSTANTIN GRIGORE • parcurs 158 km in 3 l» 36:44 (medie orară : 42,305 km), 2. Walter Ziegler, 3. Alexandru sofronie, 4. şt. Cernea, 5. Gh. Tomescu, 6. I. Dudev, 7. P. Ivanov, I. S. Suditu, B. P. Tudor, 10. E. Rusu — toţi In același timp cu învingătorul, 11. I. Ajochin 3h 36,47, 13. Gh. Moldoveanu S.38:10, 13. N. Ciumeti, 14. W. Egyed, 13. N. David — în acelaşi timp cu Moldoveanu. Fr. Gera şi V. Selejan au fost, de asemenea, cronometraţi cu timpul de 3h 38:10. CLASAMENTUL GENERAL INDIVIDUAL : 1. WALTER ZIEGLER (Dinamo) 21h 53:07, 2. Constantin Grigore (Romania tineret I), la S3 s, 3. Vasile Telejan (Romănia tineret I), la 1:59, 4. Pr. Gera (Steaua), la 3:15, 5. I. Ardeleanu (Steaua), la 2:01, 6. N. Ciumeti (Romănia tineret I), la 3:25, 7. Gh. Moldoveanu (Steaua), la 3:40, 8. L. Zanoni (Dinamo), la 5:43, 9. W. Egyed (Dezrobirea Braşov), la 5:35, 10. N. Dávid (Romania), la 7:09, 11. C. Ciobanu (Voinţa Ploieşti), la 7:51, 13. C. Ciocan (Romania), la 10:24, 13. Gh. Ciumeti (Dinamo), la 12:56, 14. Gh. Neagoe (Steaua), la 15:29, 15. T. Puteriu (Steaua), la 17:54. CLASAMENTUL GENERAL PE ECHIPE : 1. ROMANIA TINERETI 85 : 40:54, 2. Steaua, la 6:28, 3. Romania H, la 8:39, 4. Dinamo, la 18:14, 5. Voinţa Ploieşti, la 58:32, 8. Dezrobirea Braşov, la 1h 11:37. Urmează : Bulgaria, Olimpia Bucureşti, Combinata Cluj- Tg. Mureş şi Voinţa Bucureşti. In clasamentul cățărătorilor conduce Emil Rusu, cu 17 p. ESTE NECESAR UN MANUAL DE EDUCAŢIE FIZICĂ? — Primele ecouri după Consfătuirea organizată la Ministerul invatamintului — Educaţia fizică, disciplină destul de vitregită într-un trecut nu prea îndepărtat, îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai pregnant în contextul şcolii, ca un obiect care contribuie nu numai la întărirea organismului, ci şi la o deconectare activă, atit de necesară celor ce depun o muncă intelectuală. Cerinţele şcolii moderne implică modernizarea fiecărui obiect, atît în ceea ce priveşte conţinutiilor, ceea ce ar clarifica conţinutul obiectului“. „Totodata, intervine tov. director adjunct al Liceului „Mihai Viteazu“, MIHAI PETRESCU, manualul ar da un plus de prestigiu obiectului, inlăturînd definitiv concepţiile înguste care mai dăinuie atit la conducerile unor şcoli cit şi la noii părinţi, care consideră educaţia fizică un obiect minor*. Este un lucru binecunoscut de către oricine că procesul Omtul din cadrele de bază ale şcolii de atletism, prof. Radu Voiciloiu — „părintele“ grupei sprinterilor. In fotografie îl vedem demonstrînd elevilor tehnica startului DISCUŢII ul învăţămîntului, cît şi a mijloacelor de predare. O analiză sumară a suportului teoretic după care se face predarea educaţiei fizice în şcoală, ne-a dat posibilitatea să constatăm că, dintre toate obiectele de învăţămînt, acesta este singurul în care transmiterea de noi cunoştinţe nu se face după un manual. Se pune atunci întrebarea OARE, NU ESTE NECESAR UN MANUAL DE EDUCAŢIE FIZICA? O discuţie pe această temă a demonstrat necesitatea imperioasă a unui astfel de manual. „Existenţa unui manual de educaţie fizica, precizează profesorul ANTON IONESCU, de la Liceul „Spiru Haret“, este foarte necesară. Adresîndu-se atît profesorului, cît şi elevului, el ar deveni un bun ghid al lecţiilor, in special pentru profesorii tineri, iar elevilor li s-ar oferi planul de perspectivi al desfăşurării locde Instruire în orice domeniu trebuie să aibă un caracter unitar. In acest sens, profesoara HORTENSIA NEDEF, de la Liceul Nr. 15, cît şi prof. VIRGIL IONESCU, de la Şcoala generală 53, au demonstrat că „manualul, fără a şabloniza, ar da procesului pregătirii unitare in toate direcţiile, inlăturînd liberul arbitru manifestat in unele recţii”. Aşadar, îndrumare, plan de perspectivă, unitate de concepţie sînt doar cîteva dintre ideile celor care susţin necesitatea elaborării unui manual. Problema, în plină dezbatere, departe de a fi epuizată, rămîne un punct de prim plan în ceea ce priveşte contribuţia pe care ar putea s-o aducă un MANUAL DE EDUCAŢIE FIZICA la dezvoltarea continuă a predării acestui obiect. Emanuel FONTINARU VIORICA IVAN ŞI SERGIU LUCHIAN - ÎNVINGĂTORI IN „CUPA PROGRESUL“ Concursul dotat cu cupa clubului organizator. Progresul, a constituit de fapt deschiderea seriei competiţiilor de tenis de masă din noul sezon. Desfăşurate în sala Floreasca din capitală, la sfîrşitul săptâmînii trecute, întrecerile au reunit în turul meselor pe cei mai buni Juniori şi pe unii dintre jucătorii de frunte. Cel mai frumos succes l-au obţinut Viorica Ivan (M.C.F.T.), Sergiu Luchian (Progresul) şi Iancu Singeorgean (Comerţul Tg. Mureş), învingători în probele respective. Pe lingă cîştigatori, o comportare promiţătoare a avut şi juniorul Gheorghe Naftali (13 ani) de la Comerţul Tg. Mureş şi pregătit de antrenorul Alexandru Verzar. Arît de dorit însă ca acest talent să nu aibă soarta altor sportivi tineri ca Gelu Păun, Ion Iulian etc. — pierduţi pe parcurs. Trecînd la unele observaţii mai puţin îmbucurătoare vom arăta că, în timpul concursului a produs surprindere gestul antrenorului A. Ardeleanu. După ce elevul său Gheorghe Teodor a suferit două înfrîngeri în turneul final, el l-a retras din competiţie 1 7 De asemenea, este inexplicabilă absenţa unor jucători ca Giurgiucă, Covaci, Rethl Doboşi, Simandan etc. — deşi ei fuseseră invitaţi. Rezultate şi clasamente, simplu femei ! 1. VIORICA IVAN cu Maria Corodi 2—0, Nicoleta Spiridon 2—1, Victoria Bablciuc 2—1, Mariana Feldman 2—0, Hajnal Corodi 2—0, Marilena Tomescu 2—0, Doina Zaharia 2—1, Monica Hariga 2—0, Mariana Baciu- Jandrescu 2—1, 2. Maria Corodi cu Nicoleta Spiridon 2—1, Victoria Babldiuc 2—0, Mariana Feldman 1—2, Hajnal Corodi 2—0, Marilena Tomescu 2—1, Doina Zaharia 2—0, Monica Hariga 2—0, Mariana Bariu 2—0, 3. Nicoleta Spiridon cu Victoria Bablciuc 2—0 Mariana Feldman 2—1, Hajnal Corodi 2—0 Marilena Tomescu 0—2, Doina Zaharia 0—2, Monica Hariga 2—1, Mariana Bariu 2—0 (neprezentare), 4. Victoria Babiciuc cu Mariana Feldman 1—2, Hajnal Corodi 2—0, Marilena Tomescu 2—1, Doina Zaharia 2—0, Monica Hariga 2—1, Mariana Bariu 2—0, 5. Mariana Feldman cu Hajnal Corodi 1—2, Marilena Tomescu 2—1, Doina Zaharia 2—0, Monica Hariga 2—0, Mariana Bariu 1—2, 6. Hajnal Corodi cu Marilena Tomescu 2—0, Doina Zaharia 2—0, Monica Hariga 2—1, Mariana Bariu 2—1, 7. Marilena Tomescu cu Doina Zaharia 2—1, Monica Hariga 1—2, Mariana Bariu 2—1, 8. Doina Zaharia cu Monica Hariga 2—0, Mariana Bariu 2—0, 9. Monica Hariga — Mariana Bariu (loc. 10) 1—2. Simplu bărbaţi : 1. LUCHIAN cu sentivani 2—1, Studeanu 3—1, Stamatescu 8—0, Gheorghiu 3—2, Antal 2—0, Antonescu 3—1, Dumitriu 3—0 Ionescu 3—0, Chiru 3—1, 2. Sentivani cu Stndeanu 3—1, Stamatescu 3—1, Gheorghiu 3—2, Antal 3—1, Antonescu 3—0, Dumitriu 3—0, Ionescu 3—1, Chiru 3—1, 3. Stndeanu cu Stamatescu 2—3, Gheorghiu 3—0 Antal 3—1, Antonescu 2—0, Dumitriu 3—0, Ionescu 2—0, Chiru 2—0, 4. Stamatescu cu Gheorghiu 2—3, Antal 2—3, Antonescu 3—0, Dumitriu 3—1, Ionescu 2—0, Chiru 3—1, 6. Gheorghiu cu Antal 0—3, Antonescu 2—3, Dumitriu 3—0, Ionescu 8—0, Chiru 3—0, 6. Antal cu Antonescu 0—3, Dumitriu 2—3, Ionescu 3—1, Chiru 3—0, 7. Antonescu cu Dumitriu 0—3, Ionescu 3—1, Chiru 3—0, 8. Dumitriu cu lonescu 3—2 Chiru 3—2, 8. Ionescu cu Chiru (loc. 10) 3—1. Simplu juniori ! 1. SINGEOR GEAN, 2. Macovil, 3. Colcer, 4. Naftali, 1. Stelian, 8. Apostu, 7. Preda, 8. Teodor. Clasamentul ţCupel Progresul* (prin adiţiune de puncte) 1. PROGRESUL 52 p, 2. Voinţa 27 p, 3. CI. sp. al municip. Iaşi 26 p., 4. C.F.R. Braşov 23 p, 5—8. Comerţul Tg. Mureş şi Bere Griviţa Buc. — cite 20 p fiecare. Otto HOLZMAN antrenor N.R. Absenţa in corpore a reprezentanţilor cluburilor Voinţa Arad şi C.S.M. Cluj este cel puţin curioasă. De multa vreme, jucătorii, antrenorii, conducătorii de cluburi şi unele ziare au criticat cu vehemenţă şi Îndreptăţit F.R.T.M. din cauza calendarului competiţional sărac. Cînd la insistenţele forului de specialitate, unele cluburi au început să organizeze concursuri, acestea nu sunt onorate cum se cuvine. Nu mai înţelegem nimic.