Sportul, decembrie 1968 (Anul 24, nr. 382-412)

1968-12-03 / nr. 384

Pag. a 5-a " Previziunile s-au adeverit. "Aşa cum anticipau majorita­tea specialiştilor, turneul In­ternaţional de handbal femi­nin, dotat cu „Cupa oraşului Bucureşti", a fost într-ade­văr un campionat mondial în miniatură, cu toate atri­butele sale, inclusiv surpri­zele. Pentru că puţini erau aceia care înaintea startului puteau să pronosticheze un succes al handbalistelor din R. D. Germană, socotite, pe bună dreptate, printre frun­taşele acestui sport, dar nici­decum aspirante la primul loc. De altfel, nici pretenţiile antrenorului Hans Becker, declarate la sosirea în Capi­tală, nu vizau un succes absolut. Cunoscutul tehni­cian din R. D. Germană era mai mult interesat de evo­luţia formaţiei sale într-o nouă alcătuire, de modul în care tinerele jucătoare, că­rora le acordase credit, se vor integra în sistemul de joc al echipei ce conta pe cîteva jucătoare (Schanding, Winkler, Baumann) cu o ma­re experienţă Internaţională, dar care niciodată nu putu­seră realiza o victorie de prestigiu. Circumspect, H Becker a folosit în primul meci (cu selecţionata U.R.S.S.) mai mult ,7i-le verificat în sezoanele anterioare, în care rolurile principale erau în­credinţate cunoscutelor jucă­toare amintite mai sus. Pe măsură însă ce echipa, in­trată în atmosfera de com­petiţie, ţintea acum o po­ziţie fruntaşă, antrenorul german a avut curajul să-şi urmărească pînă la capăt ideea propusă, culegînd în final nu numai satisfacţia unui succes internaţional, ci­­şi bucuria de a-şi vedea ti­nere eleve confirmînd spe­ranţele. Fireşte că victoria selec­ţionatei R. D. Germane nu a fost dobîndită doar prin infuzia de tinereţe. Cei pre­zenţi, seară de seară, în sala Floreasca, au putut constata că această formaţie s-a pre­zentat şi foarte bine pregă­tită din punct de vedere teh­­nico-tactic. In organizarea sistemului defensiv, dincolo de formulele fixe şi arhi­­uzitate, învingătoarele au de­monstrat mobilitate, capaci­tate de colaborare în prelua­rea (marcajul) adversarelor precum şi acurateţe în inter­venţiile pentru deposedare (de balon). Cît priveşte ac­ţiunile ofensive, spre surpri­za tuturor s-a putut obser­va la formaţia R. D. Ger­mane o reconsiderare, cu de­plină eficacitate, a şuturilor de la distanţă şi din sări­tură. In general, ocupantele primului loc s-au manifestat ca un mecanism bine reglat, cu valori sigure , jucătoare multilateral pregătite, capa­bile de a da un randament sporit pe mai multe posturi. Handbalistele iugoslave n-au dezminţit nici de data aceasta capacitatea de luptă a formaţiei lor care-şi axează principalele coordo­nate de joc pe agresivitate în apărare, pe multă răbda­re, dublată de o mare in­tuiţie, un atac, pe folosirea contraatacurilor declanşate foarte prompt de portarul Zdenka Istvanovici. La toate acestea trebuie să adăugăm faptul că selecţionata iugo­slavă nu s-a modificat în ultimii an ceea ce a asi­gurat acestei formaţii o omogenitate tactică şi mora­lă, evidentă, mai ales, în momentele de mare tensiune peste care ea a trecut — ca de obicei — cu destulă uşurinţă. Antrenorul Vilim Ticici va avea, în curînd însă, dificila misiune de a-şi căuta înlocuitoare pentru o bună parte din actualele ti­tulare (Jasici, Samardjia, Radakovici, Rebernjak), ajun­se la un punct critic al ca­rierei sportive. Sarcina sa nu este de loc uşoară pentru că, aşa după cum s-a văzut şi în acest turneu, echipa iugoslavă îşi bazează acţiu­nile foarte mult pe bogata-i experienţă competiţ­ială, care îi permite specularea cu promptitudine a tuturor inexactităţilor comise de ad­versare. Acesta este de fapt principalul atu al „7“-lui iu­goslav care rămîne — la a­­ceastă oră — un team re­dutabil în orice competiţie. După ce a ocupat cu brio primul loc în cea mai impor­tantă competiţie disputată anterior (Trofeul Taşmar din — iunie 1968), selecţionata Uniunii Sovietice se prezen­ta ca mare favorită şi în întrecerea încheiată duminica seara în Capitală. Dar, lip­sită de vitalitatea şi forţa care caracterizau jocul a­­cestei formaţii, ea s-a gă­sit pe parcursul celor 5 zile de concurs în mai multe mo­mente dificile. Chiar şi în partida împotriva selecţiona­tei române, handbalistele so­vietice nu au excelat, victo­ria lor datorîndu-se mai mult exasperantei ineficacităţi a reprezentantelor ţării noastre. A surprins, în mod deosebit, prezenţa ştearsă în ofensivă a unor jucătoare cunoscute prin forţa şi precizia şutu­rilor (Jiviir, Sevcenko, Tur­­cina, Şabanova), ca şi fra­gilitatea sistemului defensiv al formaţiei sovietice, avînd în componenţa sa sportive ro­buste şi cu o mare capaci­tate de efort. In această di­recţie ,salvarea“ a venit de­seori prin inspiraţia şi for­ma bună a raportarului Soko- Iova-Gromova, care numai în partida cui România (ne­plăcută coincidenţă) a parat 5 lovituri de la 7 metri ! Reprezentativa Ungariei, deţinătoare a titlului suprem, a ocupat doar locul V, pozi­ţie justificată în mare mă­sură prin faptul că ea a ali­niat la Bucureşti o garni­tură complet nouă, alcătuită din multe handbaliste talen­tate : portarul Kovács, Va­leria Toth, Ilona Szabó, Eva Kovács, Schwayer despre care cu siguranţă se va vorbi elo­gios într-un viitor apropiat. Cît priveşte cele două se­lecţionate ale ţării noastre, comportarea lor şi mai ales perspectivele handbalului fe­minin românesc ne obligă la o analiză aparte. Pe care o vom face în curînd. Călin ANTONESCU Adrian VASILIU ŞI TOTUŞI... „CUPA ORAŞULUI BUCUREŞTI“ — UN MINI -CAMPIONAT MONDIAL! Fată Un meciul Iugoslavia — U.R.S.S., încheiat cu victoria jucătoarelor iugoslave. Zlata Rebernjak (Iugoslavia) a depăşit întreaga echipă sovietică şi va înscrie un gol spectaculos în Foto: A. NANU Din nou surprize în campionatul divizionar întrecerile campionatului di­vizionar au continuat, sîmbătă și duminică, cu desfăşurarea etapei a Vll-a. Iată citeva amă­nunte de la principalele me­ciuri. FEMININ LAROMET BUC. — VOINŢA BUC. 2356—2247 p.d. Der­­byul etapei a avut loc la Bucu­reşti. Pista gazdelor, recu­noscută pentru duritatea ei, a supus concurentele la eforturi grele, cărora oaspetele le-au făcut faţă numai pînă la jumă­tatea partidei, cînd Laromet s-a detaşat categoric. Iată, de altfel, rezultatele în ordinea intrării sportivelor pe pistă: Maria Szabó (L) — Maria Armeanu (V) 380—368, Ana Ologoiu — Cornelia Grecescu 388—394, Ioana Ţuţuianu — Valeria Du­­mitrescu 372—371, Elena Tran­dafir — Crista Szöcs 426—358, Elena Vasile — Elena Rada 392—348, Stela Andrei — Cor­nelia Moldoveanu. 398—408. A arbitrat bine E. Moldoveanu (Buc.). RAPID BUC. — C.S.M. RE­ŞIŢA 2398—2538 p.d. Reşiţence­­le au învins Rapidul cu un scor sever. In formă excelentă, cinci din cele şase jucătoare de la învingătoare au depăşit cifra de 400 p.d., evidenţiindu-se îndeo­sebi Maria Rus, care a obţinut 443 p.d. De la Rapid, singura jucătoare care a părăsit pista învingătoare a fost Florica Lă­­puşan, cu 441 p.d. (T. R.). VOINŢA CLUJ — VOINŢA TG. MUREŞ 2368—2292 p.d. Fosta lideră a clasamentului, Voinţa Tg. Mureş, a suferit a doua infringere. Cele mai bune rezultate individuale au fost Înregistrate de : Margareta Ke­lemen — 418, Elisabeta Rac­ — 411, Ana Nagy — 404 (Voinţa Cluj) şi, respectiv, Margareta Szemani — 412, Ana Albert — 407. (URSU PALADE — coresp.) U.T.A. — HIDROMECANICA BRAŞOV 2374— 2250 p.d. PETROLUL PLOIEŞTI — GAZ METAN MEDIAŞ 2445—2285 p.d. MASCULIN OLIMPIA REŞIŢA — FLA­­CARA CIMPINA 5290—5311 p.d. Campionii ţării au cedat în faţa echipei din Cimpina. Inte­resant de urmărit e fort duelul dintre maeştrii emeriţi ai s por­tului P. Pur­­e (F) şi I. Micoroiu (O), din ultimele schimbu­ri, ciş­­tigat de primul cu 974—912. S-au mai remarcat: D. Kridor (O) şi D. Constantin (F), notaţi cu 856 şi, respectiv, 915. (I. PLAVIŢIU —corespondent). PETROLUL PLOIEŞTI — RAPID BUCUREŞTI 5392—5036 p.d. Gazdele au realizat un nou rezultat valoros, graţie compor­tării popicarilor V. Nicolescu, D. Dumitru şi C. Vînătoru, care au depăşit graniţa celor 900 p.d. (M. BEDROSIAN — coresp.). VOINŢA CLUJ — GLORIA BUC. 5042—4815 p.d. VOINŢA TG. MUREŞ — C.F.R. TIMIŞOARA 5223—4953 p.d. GAZ METAN MEDIAŞ — CONSTRUCTORUL BUC. 5062—4860 p.d. U­N CAfcOV FRUMOS SI UTII. PENTRU :* FAMIlI­A DUMNEAVOASTRĂ GASITI lar­*-­­MAGAZrNfftE UMI­VSRSAUE SI SPECIALIZATE 4»°^ ALE COOPER AMVUO« DE CONSUM V PREGĂTIRI ÎN VEDEREA EUROPENELOR DE JUNIORI Pregătirile tinerilor popicari în vederea campionatelor eu­ropene de juniori, programate în primăvara anului viitor în R.F. a Germaniei, au înce­put De ieri dimineaţa arena Voinţa din Capitală găzdu­ieşte concursul de releaţie, la care participă 20 de jucătoare ţi tot atiţia jucători, remar­caţi in campionatul divizio­nar. Iată clasamentul după prima reuniune­­ Feminin — 1. Ildikó Zai- Mik (Reşiţa) 405 p.d, 2. Stela Andrei (Bue.) 377, 3. Marga­reta Bordei (Bue.) 364, mas­culin — 1. G. Voicu (Bue.) 858, 2. P. Boţocru (Bue.) 867, 3. C. Dobre (Cimpina) 842. Întrecerile conținue azi de la ora 3. sportál . UN SUCCES MONDIAL AL SOCIOLOGIEI ROMANESTI - MONOGRAFIA SPORTIVA Intra 27 octombrie si 2 noiem­brie s-au desfăşurat, la Maria­­gell (Austria), lucrările celui de al doilea Seminar internaţio­nal de sociologie a sportului, organizat de Comitetul Interna­ţional de Sociologie de pe lîn­­gă U.N.E.S.C.O. La seminar, ţara noastră a fost reprezentată de o delegaţie din care a făcut parte şi prof. Romulus Spirescu, director-adjunct al Şcolii spor­tive nr. 2 din Bucureşti, cerce­tător cu o Îndelungată activita­te in domeniul sociologiei spor­tului. La Înapoiere, prof. R. Spirescu a avut amabilitatea să ne prezinte, în cadrul unui in­terviu, principalele aspecte ale seminarului. • Pentru început, vă rugim ţi­ne precizaţi care a fost sco­pul acestui seminar şi ce anu­me şi-a propus el să realizeze ? — Seminarul Internaţional de la Mariazell a fost convocat in scopul stabilirii unor concluzii în legătură cu corelaţia SPORT­­TINERET, astăzi, in consensul dezvoltării culturii mondiale, cind sociologia capătă tot mai importante dimensiuni. Intere­sa, de pildă, să se vadă cum se realizează această corelaţie, care sunt căile de cuprindere a unei mase tot mai largi de ti­neri, indiferent de profesie, în fenomenul sportiv. La dezbateri au luat parte delegaţi din patru continente (Europa, Asia, America de Nord şi America de Sud), în total, din 21 de ţări. Printre ei, spe­cialişti de reputaţie mondială ca Gregory Stone de la Univer­sitatea din Minneapolis (S.U.A.), Peter McIntosh (Anglia), Kyuzo Tekenoshita (Japonia), Dimitri Novikov (U.R.S.S.), Gunther Luschen de la Universitatea din Illinois (S.U.A.), Joffre Duma­zedier (Franța), Andr­zew Wohl (Polonia), Günther Erbach (R.D.G.). • Cum­ şi-a făcut simţită pre­zenţa delegaţia României la dezbaterile pe o temă de ase­menea importantă ? — Noi am prezentat un refe­rat intitulat „Tineretul munci­tor şi sportul”, care s-a bucurat de un succes deplin. Referatul a ţinut că releva modul cum sunt angrenaţi in diferite acti­­vităţi aportive tineri din me­diul urban industrial, şi de la sate. Subliniind tradiţia stator­nicită In aport cu decenii in urmă, intr-o serie de centre muncitoreşti (Reşiţa, Timişoara, Arad, Baia Mare, Braşov, Ploieşti etc.), referatul a căutat să ilustreze noile dimensiuni la care a ajuns sportul In concep­ţia unor tineri din cele mai noi Interviu cu prof. ROMULUS SPIRESCU - participant la cel de al ll-lea Seminar in­­ternaţional de socio­logie a sportului de la Mariazell (Austria) centre industriale ale României socialiste — Bicaz, Brazi, Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, Victoria etc., cărora li se creează con­diţii tot mai bune pentru a îm­brăţişa sportul preferat. In ace­laşi timp, am ţinut să amintim contribuţia pe care o aduc sin­dicatele în actualul sistem de organizare a sportului, atît in uzine şi instituţii, cît şi in sta­ţiunile balneoclimaterice. Unele cifre, statistici şi scheme au în­tregit imaginea participării ti­neretului muncitor din România la activitatea sportivă, pasiunea sa pentru mişcare, pentru exer­ciţiul fizic organizat. • Se ştie că şcoala româ­nească de sociologie, întemeiată de ilustrul profesor Dimitrie Gusti, savant de renume mon­dial, a pus bazele unei mono­grafii a sportului. Dacă ne amin­­tim bine, şi dv. afi făcut parte din colectivul care a im­flat şi a dat la iveală această mono­grafie. In ce lumină a apărut această lucrare in cadrul semi­narului ? — Monografia sportivă elabo­rată de şcoala românească de sociologie a suscitat —prin ine­ditul ei— un interes general. Delegaţiile prezente ne-au so­licitat detalii asupra alcătuirii monografiei, cu privire la teh­nica ei, la modul cum este si­tuat sportul Ca fenomen social integral (economic, biologic şi cultural), la locul pe care îl ocupă sportul pornind de la economie la cultură şi invers, la unităţile sociale ale sportu­lui — cluburi, asociaţii, şcoli sportive — la fixarea grupelor de influenţă ş.a.m.d. Ceva mai mult, apreciind in mod cu totul deosebit această monografie sportivi, participanţii au prici­pui-o pentru traducere în cît mai multe limbi, pentru ca ast­fel ea să poată fi cunoscută în întreaga lume. De altfel, ca o preţuire pentru aportul adus so­ciologiei sportive internaţionale de către şcoala românească, am fost cooptat membru în Comi­sia internaţională de cercetare şi redactare a problemelor de sociologie a sportului. „ Presa austriacă a făcut citeva referiri la o amplă an­chetă sociologică cu tema :,Ge­neraţia de sportivi a anului 1956“. Despre ce este vorba ? — Ancheta îşi propune să stabilească in ce măsură tinerii sportivi aflaţi în activitate în 1956 sunt de găsit şi în prezent în săli şi pe stadioane. S-ar putea crede că fixîndu-se ca re­per această dată, seminarul vi­zează numai sportivi orimnici. Participanţii de la Melbourne, în realitate, insă, testele vor cuprinde o masă largă de tineri, pornind de la campionii pe ju­deţe, în cazul ţării noastre, şi ajungind, fireşte, la olimpici. Disciplinele cuprinse în an­chetă sunt atletismul, pentru toate ţările, fotbalul, boxul şi handbalul pentru România, ele fiind considerate drept sporturile cu cea mai mare priză în masa de tineri. Ancheta se va întocmi pe baza unui chestionar spec­s­, iar rezultatele vor fi comuni­cate la viitorul seminar inter­naţional care va avea loc la Moscova în 1970. # Ce concluzii, care intere­sează direct ţara noastră, pot fi formulate după acest seminar ? — Una singură : aceea că so­ciologia sportivă devine tot mai actuală, că investigaţiile trebuie continuate şi diversificate, înainte de seminar, am efec­tuat un experiment în comuna Buciumi din judeţul Sălaj. A fost doar o reluare timidă a cercetărilor de teren, pe care le vom continua. Iată, la 3 de­cembrie 1968 (n.r. astăzi), vom deschide un laborator de socio­logie a sportului, cu scopul ca acesta să marcheze primul nu­cleu de activitate practică. Nă­dăjduim că eforturile­­care se fac pentru a extinde cercetările vor găsi nu numai sprijinul şi înţelegerea oficialităţilor, ci şi a colegilor noştri, profesori de educaţie fizică şi de alte specia­lităţi, al căror aport ar putea fi deosebit de important în di­recţia creării unei şcoli româ­neşti de sociologie a sportului. Tiberiu STAMA ÎNTRE PARADA FAVORITELOR ŞI RIPOSTA NOULUI VAL­ tul că, în finala probei, din cele şase trăgătoare care au ajuns, anul trecut, în această fază, nu­mai una s-a menţinut şi în acest an : Suzana Szaplonczay (Medi­cina Tg. Mureş). Ce s-a întîmplat cu celelalte concurente care — cu o singură excepţie — au avut dreptul să vină pe planşă in această competiţie ? Campioana trecutei ediţii , Eva Maria Voi­­nea (I.E.F.S.), care, prin prisma rezultatelor obţinute in „Cupa României“, putea să-şi păstreze, fără mare dificultate titlul, a in­trat cu mina dreaptă uşor acci­dentată în actuala competiţie pa care avea s-o părăsească în tu­rul II. Adriana Moroşan, George­­ta Orfanu şi Luminiţa Popescu au ajuns pină în semifinale dar aici, poate unele carenţe în pregătire, poate fluctuaţiile bioritmului, le-au fost fatale. Cert este că, în general, parada favoritelor a fost lipsită de fermitatea care a ca­racterizat riposta noului val. Și iată cum sextetul de finaliste a cuprins atîtea nume diferite de cele din anul trecut, trei dintre ele provenind din inepuizabila pepi­nieră a antrenorului Al. Csipler din Satu-Mare (Maria Pop II, Eva Palay şi Eva Lengyel), inter­­esant este faptul că, în finală, Maria Pop II, un fel de „Tom Degeţelul“ a­ planşei, a condus lupta pentru titlu şi după primele 5 asalturi (cu 2 victorii) şi după 10 asalturi (cu 3­­). Dar, în ulti­ma treime a finalei au egalat-o, mai intîi, Eva Palay, apoi Maria Salai (Univ.­Buc.), şi Suzana Szaplonczay. Barajul între aceste patru teo­­retiste a fost, în schimb, dominat de Maria Salai (trăgătoare for­mată de antrenorul orădean G­.I. Gyulafalvi şi pregătită acum de prof. Dr. Costescu). Ea a dispus de toate adversarele : 4—3 cu Palay şi Szaplonczay şi 4—2 cu Pop N­. S. BONIFACIU Indiscutabil, rezultatele din ul­tima probă a campionatului re­publican al juniorilor mari — floretă fete — necesitau o expli­caţie. Prea multe surprize au consemnat foile de rezultate ale competiţiei, prea lung a fost dru­mul Mariei Salai pină la titlul (udat cu sudoare şi lacrimi) de campioană a țării. In primul rind, surprinde fap­ ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICA DE BEFON ARMAE „PROGRESUL“—Bucureşti Sos. Giurgiului nr. 1, Jilav* ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — electricieni de înaltă calificare, cat­eg. 7—8 — instalatori sanitarişti, categ. 5—8 Informaţii suplimentare se pot cii la telefon 38.40.40, interior 14, serviciul organizarea muncii. AUT­O­MOBILI­ŞT­I! Retinefi telefonul­­ 11 91 71. Formînd acest număr între orele 7-22, puteţi ob­­ţine o asistenţă tehnică imediată, în orice situaţie vă veţi afla, oriunde. Atelierele mobile, autodepanatoarele şi auto*­transportoarele întreprinderii CICLOP vă stau la dispoziţie cu personal calificat şi mijloace tehnice moderne, pentru executarea de depanări ru­tiere, remorcări şi transporturi de autoturisme avariate. La cererea dv., serviciul de asistenţă tehnică al întreprinderii noastre vă execută lucrări de promptă asistenţă la domiciliul dv. Reţineţi­­ Serviciul de asistență tehnică CICLOP Teletom 1191 71. Mr. 384 (5818) „Curierul Turului României" La redacţie ne-a sosit un nu­măr mare de scrisori prin in­termediul cărora o serie de iu­bitori ai sportului cu pedale îşi spun părerea asupra configura­ţiei traseului „Turului Româ­niei, ediţia a XVIII-a-19­­9. Şi fiindcă tot ne-au scris, unii dintre corespondenţi ne-au spus şi păsurile lor... S. CHIRILOVICI — Cîmpu­­lung Muscel. „Cred că prima variantă (din cele publicate în­­Sportul») corespunde cel mai bine necesităţilor. Aş dori însă să se opereze o modificare : în final, etapa Călimăneşti - Bucu­reşti să aibă o nouă rută : Căli­­măneşti — Piteşti — Cimpulung Muscel şi, apoi, Cimpulung Muscel — Piteşti — Bucureşti. Prin aceasta s-ar contribui la „popularizarea ciclismului pe meleagurile noastre, uitate de multă vreme de organizatorii marilor competiţii rutiere“. De acord cu dv. Vom propune comisiei tehnice această modi­ficare. Rămîne de văzut dacă ea va întruni numărul de vo­turi necesar... OH. NISTOR — Uşi. .Salut cu entuziasm — alături de concetă­ţenii trei — Intenţia organizato­rilor de a aduce­­Turul României­­prin «dulce târgul leşului». După cum ştiţi, cindva exista şi la noi o activitate delist». Lipsa de spri­jin a făcut, insă, ca totul să su­combe repede. Poate şi faptul că «Turul României» n-a mai trecut de multă vreme pe la noi a contri­buit la aceasta. Revenirea Între­cerii supreme a sportului nostru eu, pedale pe aceste meleaguri, ar putea fi de bun augur şi pen­tru reînvierea activităţii intr-un ■port mult Îndrăgit da tineretul oraşului nostru, tntr-un sport atlt de frumos şi util*. Unul dintre ţelurile .Turului României" este şi acela de a face propagand» ciclismului. Să spe­­răm ci — in ceea ce priveşte la­şul — Işl va Îndeplini acest rol ! V. AURELIAN — Călimă­neşti. Sunteţi de acord cu va­rianta a... IV-a, adică cu aceea pe care ne-o propuneţi dv. pe itinerarul (1501 km): Bucu­reşti — Braşov — Bacău — Iaşi — Suceava — V. Doritei — Cluj — Deva — Tg. Jiu — Că­limăneşti — Bucureşti. N-aţi ţinut insă seama de faptul că o parte din drumul pe care ni l-aţi indicat este încă în repa­raţie şi că, din această cauză, ar fi necesare transbordări cos­tisitoare. Drept să vă spun, nu cred să aibă sorţi de izbîndi propunerea dv. M. PATRICHI — Bacău. :Va­­rianta a doua — ne scrieţi dv. — corespunde cel mai bine pentru un «Tur al României». Dar, aveţi şi... Întrebări : de ce nu se gă­sesc piese de schimb in Bacău şi de ce nu a luat Încă fiinţă e secţie de ciclism In oraşul dv. . Pentru prima, veţi găsi răspuns la organele comerţului din Bacău, iar pentru a doua, la CMEFS. V. IONIŢA — Bucureşti. „Calde mulţumiri comisiei de organizare care s-a străduit să întocmească trei trasee, unul mai frumos decât altul. Cred, totuşi, că varianta a IlI-a are­­un plus­ faţă de celelalte“. Aşadar, un vot pentru varianta a II­­-a ! I. ZAVOIANU — Hunedoara. 1.Sunt de părere că pentru desfă­şurarea ediţiei a XVIII-a a «Tu­rului României» cea mai indicată variantă este prima. Cu o modi­ficare : caravana să treacă şi prin municipiul Hunedoara. Vrem să fim şi noi martorii acestei atît de mari şi de frumoase compe­tiţii cicliste.* Vom supune şi propunerea dv. comisiei tehnice. Numărul celor care ne-au scris este foarte mare. De aceea, viitorul „CURIER AL TURU­LUI ROMÂNIEI” va fi consa­crat tot discuţiei cu cei ce do­resc si contribuie la buna or­ganizare a înconjurului ţării pe biciclete. Hristache NAUM REZULTATE SCONTATE IN MECIURILE EUR­AIE SEMIFINALELOR „CUPEI F. R. BOX“ METALUL BUCUREŞTI — ELECTROPUTERE CRAIOVA 27—16. Echipa bucureşteană a învins mai uşor decit era de aşteptat. Formaţia craioveană a fost destul de slabă, departe de valoarea care o consacrase in rindul celor mai bune echipe din ţară în ultimii ani. Metalul Bucureşti ne-a arătat încă o dată că este formaţia îndreptă­ţită să aspire la un loc în fina­la competiţiei. De remarcat că patru dintre componenţii ei au reuşit să-şi întreacă adversarii înainte de limită. Dintre aceştia o menţiune specială pentru N. Anciu, care l-a Învins prin aban­don pe C. Constantînescu. Sin­gurul care a corespuns din echi­pa oaape a foat M. Ooanţă, care a reuşit il-l surprindă deseori cu lovituri foarte puternice pe C. Staneiu şi să-l oblige, In fi­nel, să abandoneze. Iată rezul­tatele in ordinea categoriilor 1­­. Mihăilescu ctştigă prin ne­­prezentere (I. Stolen a depășit greutatea), Șt. Constantin b.p. N. Dumitru, I. Lungu m.n. cu N. Constantin, Gh. Stan m.n. cu I. Mihăileanu, C. Negoiescu înv. ab. II 1. Streche, C. Stan­ei­u pierde ab. III M. Goniad, I. Voicu Înv. ab. III C. Filipes­­cu, N. Enciu înv. ab. III E. Con­­stantinescu, H. Stumpf înv. ab. II M. Bancu, P. Cîmpeanu b.p. S. Șchiopu, N Motoc p.p. I. Să­­nătescu, D. DUMITRESCU — coresp. A.S.A. TG. MUREȘ - FARUL 23—21. Majoritatea partidelor au fost echilibrate, spectaculoase. De remarcat că in toate cele 11 meciuri nu s-a dat nici un aver­­tiament. Rezultate: N. Staneiu b.p. I. Petre, Irinel Pop b.p. I. B­innei, Petre Ion m.n. cu P. Manole, O. Amăgdroaie m.n. cu A. Iliescu, I. Trusu p.p. Gh. Anton, I. Trifa p.p. I. Dinu, Gh. Dulău m.n. cu Ov. Baciu, Zf. Marton p. ab. I I. Olteanu,­­ Lize­a b.p. I. Piţu I, D. Găina­­ru b.p. Gh. Preda I, N. Dincu m. n. V. Zadrigal. Arbitrii M. Voiculescu - Craiova, Ion To­­mescu - Timişoara şi Zoltán Fer­­bar din Cluj au condus satis­făcător. î. STANESCU - coresp.

Next