Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)
1969-01-14 / nr. 424
Echipa de lupte Metalul Bucureşti va evolua in Suedia £ ţine patru partide. Echipa antrenată de nie Gheorghe va evolua In oraşele Simdsvall (17 I), Hăronsănd (18 I), Gävle (20 I) Mrt^r*SaTIapH«1f»iW* rv,n V"® *a deplasa in Suedia fac parte . J. Prisadă, Gh. Cloţ, Şt. Geantă, C. Penciu, FL Chiţu ş.a. Reflecţii la o analiză de sfârşit de an DINAMO BUCUREŞTI -9 FACTOR DE AFIRMARE A VITALITĂŢII SPORTULUI ROMÂNESC Aniversarea, în primăvara trecută, a două decenii de la înfiinţarea clubului Dinamo Bucureşti s-a înscris ca unul din evenimentele remarcabile, proprii mişcării noastre sportive, pe agenda anului recent încheiat. Semnificaţia majoră care s-a dat acestei sărbători a fost determinată de viguroasa consacrare a clubului bucureştean atit în viaţa sportivă a ţării, cit şi pe plan internaţional. De la nivelul unei modeste grupări cu un număr restrîns de sportivi, Dinamo sa dezvoltat vertiginos, a urcat permanent treptele afirmării, situîndu-se astăzi printre cele mai puternice cluburi româneşti, bine cunoscute şi peste hotare. Sub culorile sale activează in prezent aproape 1 500 de tineri (în 21 secţii pe ramură de sport) dintre care 196 maeştri emeriţi şi maeştri ai sportului, precum şi 269 sportivi de categoria I, în competiţiile cu caracter naţional, deţinînd autoritar întîietatea în anumite ramuri de sport. Totodată, ei au obţinut rezultate strălucite şi în arena internaţională, la Jocurile Olimpice, campionatele mondiale, europene şi balcanice, ridicînd valoarea performanţelor sportive româneşti la nivelul celor mai bune din lume. Pentru a argumenta aceste afirmaţii nu este, însă, nevoie să ne întoarcem prea mult înapoi, să trecem în revistă succesele dintr-un şir întreg de ani. Pe deplin concludente sunt chiar şi numai performanţele realizate de sportivii dinamovişti în 1968, anul aniversării jubiliare a clubului lor, care, prin coincidenţă, a fost şi an olimpic. Cele mai prestigioase dintre aceste performanţe sunt menţionate în chenarul pe care-l publicăm separat, ele reflectînd convingător potenţialul actual al clubului dinamovist, demonstrat nu numai la nivelul competiţiilor interne, ci şi la acela, mult mai pretenţios, al marilor confruntări internaţionale. Desigur, mîndria sportivilor dinamovişti, ca şi a noastră, a tuturor celor ce iubim sportul, o constituie rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice din Mexic, care au adus sportului românesc un nou şi substanţial spor de prestigiu. Pentru a aprecia mai bine contribuţia pe care Dinamo a dat-o reprezentării ţării noastre la Olimpiadă, este necesar să subliniem că din delegaţia de 87 de olimpici români 38 au fost sportivi ai acestui club, ceea ce C. FIRANESCU (Continuare in pag. a 2-a) Ivan Patzaichin, marea revelaţie a anului 1968 la canoe Reprezentanţii clubului Dinamo s-au impus, an de an. VIRGIL MORMOCEA LA 60 ANI! La 18 ianuarie, fostul ciclist de cursă lungă, antrenorul care a dat sportului nostru cu pedale pleiade de campioni, omul care şi-a pus printre primii semnătura pe „certificatul de naştere" al ciclismului competiţional de pe aceste meleaguri, brăileanul VIRGIL MORMOCEA împlineşte 60 de ani. 45 de ani de ataşament real, DOVEDIT, faţă de „mica regină a şoselelor“, 45 de ani fără nici un reproş — iată o performanţă demnă de invidiat. La sărbătorirea fostului campion — care va avea loc la 18 ianuarie, orele 18, la Brăila — vor fi alături de veteranul Virgil Mormocea foştii colegi de pluton, prieteni şi admiratori, reprezentanţi ai F. R. Ciclism, ai ziarului „înainte“ din Brăila, ai A. S. Loto-Pronosport şi ai ziarului „Sportul". «g PROLETARI Difi TOATE ŢĂRILE. VNITTVR1 ftadacia şi administraţia , nr. VaVife Conta nr. 16, tel. 11.10.05, interurban 72 ji 286. Telex 1 ZIAR AL Anul XXV Nr. 424(5858) CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT LOTURILE ROMÂNIEI PENTRU ÎNTRECERILE INTERNAŢIONALE DE BIATLON DE LA POIANA BRAŞOV După cum am mai anunţat, de vineri până darftinică vor avea loc, la Poiana Braşov, concursul Internaţional de biatlon pentru tineret,participă selecţionatele: U.R.S.S., Suedia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Polonia, Cehoslovacia, România X, România II, Braşov şi Sinaia) şi întîlnirea dintre reprezentativele de seniori ale României şi R. D. Germane. In vederea disputelor de la sftrşitul acestei săptămtni, F.R.S.R. a alcătuit următoarele loturi : seniori : Constantin Carabela, Gheorghe Vilmoş, Ion Ţeposu, Gheorghe Cercel, Gheorghe Cimpoia, Nicolae Bărbăşescu, Gheorghe Bădescu, Dumitru Zangor; tineret : Ion Mirzea, Dumitru Solu, Victor Fontana, Ion Olteanu, Alexandru Szabó şi Vasile Papuc. Antrenori : Marcel Stuparu şi Laurian Cristeacu. Biatloniştii din R. D. Germană au dominat proba individuală ALTENBERG, 13 (prin telefon). Buni s-au desfăşurat cursele individuale din cadrul concursului internaţional de biatlon, seniori şi juniori, la care au luat parte sportivi din Cehoslovacia, Bulgaria, R.D. Germană şi România. Vremea a fost din nou defavorabilă (mai mult a plouat, apoi a îngheţat). iar, în ansamblu, rezultatele celei de a treia zi de concurs sunt În contradicţie cu cele din ştafetele de slmbătă şi duminică. Sportivii români au executat o tragere defectuoasă, care le-a atras numeroase minute de penalizare. Rezultate tehnice s Juniori : 1. Bartiik (R.D. Germană) lh 03:05 (1 minut penalizare); 2. Wiegand (R.D. Germană) lh 03:26 (2); 3. Klander (R.D. Germană) lh 04:05 (3); 4. D. Solu (România) lh 04:36 (4); ...6. V. Fontana (România) lh 08:22 (4); ...11. Al. Szabó (România) lh 09:13 (6); 10. I. Olteanu (România) lh 10:41 (4); 11. I. MIrzea (România) lh 11:12 (8); seniori : 1. Jahn (R.D. Germană) lh 22:05 (2); 2. Günther (R. D. Germană) lh 22:35 (1); 3. Koschka (R.D. Germană) lh 23:34 (5); 4. Gh. Cimpoia (România) lh 23:45 (2); ...6. C. Carabela (România) lh 25:39 (4); ...8. Gh. Vilmoș (România) lh 28:35 (9); ...15. D. Ţeposu (România) lh 31:19 (9); ...23. Gh. Cercel (România) lh 34:58 (13). Au terminat cursa 30 de juniori și 29 de seniori. La La Altenberg In meci amical, la baschet România (junioare)—CR.E.F.F. Madrid 48-29 Campioana feminină de baschet a Spaniei, echipa C.R.E.F.F. Madrid, a susţinut aseară, In sala Floreasca, un nou meci — de data aceasta amical — in compania reprezentativei de junioare a ţării noastre. Partida, care a constituit o primă verificare a tinerei noastre selecţionate (antrenor G. Benone) în vederea competiţiilor internaţionale oficiale, s-a încheiat cu victoria junioarelor românce, cu scorul de 48—29 (16—14).. Prima repriză a fost mai echilibrată , dar după pauză« jucătoarele noastre — depăşind tracul inerent lipsei de experienţă — au desfăşurat o apărare mai activă şi au contraatacat cu mai multă eficacitate, detaşîndu-se. Ele n-au corespuns, însă, sub aspectul atacului poziţional. Au înscris pentru învingătoare: Florica Buzduveanu 19, Mariana Roşianu 8, Doina Buga 6, Rodica Marinescu 5, Tatiana Rădulescu 4, Viorica Palat 2 și Gabriela Ionaş 4. Cele mai active jucătoare spaniole : Esperanza Dernaldez 7, Cristina Blanco 9 și Fepa Senante 5. Campionatul diviziei B la hochei Lider — Tîrniva Odorheiul Secuiesc ODORHEIUL SECUIESC, 13 (prin telefon, de la trimisul nostru). Ziua meciurilor decisive, aşa a fost numită aici ultima reuniune a manşei I a turului diviziei B, cînd fiecare joc a fost hotărîtor pentru configuraţia clasamentului. O surpriză plăcută ne-a oferit Voinţa Sighişoara, care a întrecut pe Sultanul Sebeş Alba cu 6-3 (3-1, 1-1, 2-1). In cel de al doilea meci s-a obţinut tot un rezultat puţin aşteptat . Cooperatorul Tg. Secuiesc a pierdut la Metalul Rădăuţi cu 8-2 (2-2, 3-0, 3-0). In sfîrşit, meciul vedetă dintre Tîrnava Odorheiul Secuiesc şi Avîntul Gheorghieni a depăşit chiar şi aşteptările celor aproape 2000 de susţinători ai echipei locale. Practicînd un hochei corect şi spectaculos, Tîrnava şi-a surclasat adversarul. Localnicii au reuşit să înscrie primul lor punct în minutul 1 prin Turcsi, după care n-au mai cedat iniţiativa. Scor final : 13-4 (4-0, 3-4, 6-0) pentru Tîrnava. Arbitrii bucureşteni C. Sgîncă şi Gh. Mureşanu au condus competent. Clasament: 1. TÎRNAVA ODORHEIUL SECUIESC 10 p, 2. Avîntul Gheorghieni 8 p, 3. Metalul Rădăuţi 6 p, 4. Cooperatorul Tg. Secuiesc 4 p, 5. Voinţa Sighişoara 2 p, 6. Sultanul Sebeş Alba Op. Tr. IOANIŢESCU Trimisul nostru special la Londra, CRISTIAN MANTU, transmite: MÂINE, MECIUL ANGLIA—ROMÂNIA Fotbaliştii români au sosit luni dupa-amiaza la Londra Ghergheli accidentat intr-un meci de antrenament Incertitudini in ambele formatii LONDRA, 13 (prin telefon). La Londra vremea e mohorîtă şi rece şi, după cite mi s-a spus în drum de la aeroport la hotel, nu sînt speranţe să se îndrepte. Dimpotrivă, prognoza londoneză anunţă în următoarele 48 de ore, ploi reci. în orice caz, decorul alb lăsat acasă, asemănător celui helvet, peste care am zburat, lipseşte aici cu desăvîrşire. De aceea, în Anglia continuă jocurile de fotbal. Sîmbătă a fost zi plină de campionat, iar acum, după cum am văzut în ziarele apărute luni seara, care publicau şi fotografii de la sosirea echipei române, toată suflarea fotbalistică locală aşteaptă meciul de miercuri. La „Royal Garden“, unul din cele mai somptuoase hoteluri ale capitalei britanice, unde este găzduită echipa noastră, e linişte. Sunt singurul dintre pasagerii români întîrziaţi ajunşi aici aproape de miezul nopţii. De la recepţie, am aflat rapid numerele apartamentelor rezervate românilor şi, fireşte, am ciocănit la uşa conducătorului delegaţiei, Fl. Tănăsescu, care — de ce să n-o spun ? — avea... insomnie. I-am pus cîteva întrebări-fulger, pe care vi le reproduc telegrafic. Delegaţia noastră a sosit la Londra luni după-amiază, via Amsterdam, şi s-a bucurat de o primire deosebit de cordială din partea forurilor sportive locale. După meciul de la Groningen fotbaliştii au poposit în localitatea Laren, (în apropierea Amsterdamului). Duminică ei au făcut un joc de antrenament cu o echipă locală. Aflu şi un necaz : în cursul acestui joc-antrenament, Ghergheli s-a accidentat. Mîine (n.r. — astăzi), jucătorii noştri vor face un nou antrenament de acomodare la Londra, după care se va şti precis dacă mijlocaşul dinamovist este apt pentru joc. Abia apoi antrenorii se vor decide asupra celor „11“ ce vor fi opuşi fiilor Albionului, miercuri pe Wembley. Ora înaintată m-a împiedicat să intru în posesia unor amănunte despre organizarea partidei. Se știe, insă, că meciul va avea loc în nocturnă, că gazonul de pe Wembley este moale și alunecos, că întilnirea va fi arbitrată de J. Callaghan (Ţara Galilor), acelaşi care în octombrie, la Lisabona, a condus, foarte corect, meciul Portugalia — România. Ziarele de seară londoneze, ocupîndu-se de apropiata întîlnire de fotbal Anglia-România, anunţă că sir Alf Ramsey nu va putea conta pe aportul lui Bell, accidentat la genunchiul stîng în meciul de sîmbătă din cadrul campionatului şi al lui Newton, care a contractat o gripă. Sub semnul întrebării ar fi şi prezenţa cunoscutului mijlocaş Bobby Moore. Se dă, în schimb, ca aproape sigură, utilizarea aripei lui Leeds United, O’Grady, care a demonstrat o formă foarte bună în jocul de campionat de sîmbătă. Mîine seară, de la ora 20:30 ANGLIA - ROMÂNIA, LA RADIO Meciul Internaţional de fotbal dintre reprezentativele Angliei şi României, care se va desfăşura mline seară in nocturnă, la Londra, va fi transmis de posturile noastre de radio, pe programul I, cu începere de la orele 20.30. Crainic-reporter : Nicolae Soare. ROMANIA - IT. F. G., PRIMUL MECI DE SCRIMĂ AL ANREOI A fost stabilită definitiv data întîlnirii dintre echipele de scrimă ale României și Republicii Federale a Germaniei, ce va avea loc în zilele de 31 ianuarie, 1 și 2 februarie, într-o localitate din R.F.G., probabil la Bonn. Acesta va fi primul meci internațional de scrimă al trăgătorilor noștri fruntași. După o cursă istovitoarei un pahar cu ceai fierbinte este binevenit, pare să spună C. Carabele pe care-l vom revedea la sfirşitul săptămînii, cu prilejul intilnirii de biatlon România— R.D. Germană O nouă secţie de tir cu arcul la Tg. Mureş Recent, la clubul sportiv Mureşul din Tg. Mureş a luat fiinţă o secţie de tir cu arcul (preşedinte — T. Şerban). Antrenorul secţiei, Z. Szabó, ajutat de doi instructori, se va ocupa de pregătirea mai multor grupe de arcaşi — seniori, senioare, juniori (mici şi mari). I. PAUL — coresp. pagini 30 bani Marţi 14 ianuarie 1969 ATENŢIUNE! R evista LUMEA nr. 2 din 4 ianuarie 1969 a publicat articolul „Luna — laboratorul de mîine", semnat de Mircea Grigorescu, din care citam : „...2000 de telespectatori din New York au telefonat unei staţii de televiziune din New York protestînd că s-a întrerupt reportajul unui meci de baseball spre a se retransmite, în direct, imagini de pe Lună". Întîmplarea invită la meditaţie. Receptarea ei superfluă ar putea sa declanşeze bucurie unor oameni care, prin pasiune şi profesie, au făcut un legămînt de conştiinţă pentru propagarea sportului, cu tot amestecul lui de valori biologice, etice şi estetice. Dar o asemenea preluare ar vădi obtuzitate. Credem că sportul este indispensabil omului. Această preocupare trebuie să ocupe însă un anumit procent în evantaiul preocupărilor sale, în bugetul timpului său. Exigenţele societăţii moderne reclamă un individ specializat pe un fond de multilateralitate, un om receptiv şi sensibil la cît mai multe din evenimentele memorabile ce compun epoca noastră, capabil să-şi confecţioneze o scară proprie de valori, aplicabilă cu discernămînt şi supleţe intelectuală peste toată suprafaţa şi profunzimea realităţii. Noi nu exagerăm şi nu minimalizăm rosturile sportului, dar pledăm pentru corecta lor evaluare într-un context ce cuprinde valori cu mult mai mari şi cu mult mai mici. Amplitudinea cu care individul îmbrăţişează varietatea lumii, capacitatea sa de a vibra proporţional la toată gama solicitărilor este un test de polivalenţă spirituală şi afectivă, opusă atitudinii celor cu vizor îngust, care s-au fixat pe un metru pătrat de realitate, izolîndu-se în cuşca unei preocupări exclusive (şi nu întotdeauna cea mai elevată). Este inadmisibilă, ca punct de vedere majoritar, preferinţa pentru un meci de baseball (de fotbal sau de orice altceva), la concurenţă cu un eveniment excepţional, înălţător pentru condiţia umană, pagină de istorie, moment de smulgere de sub tirania gravitaţiei, de poezie născîndă sub ochii noştri. Pare ciudat că s-au găsit semeni aşa de blazaţi, cu tabieturi şi preferinţe atît de... terestre, într-un moment cînd geniul şi cutezanţa omului se contopeau într-o expresie mitică acolo în preajma Lunii. Atitudinea merită un hohot de rîs. În prelungirea ei ne putem aştepta ca în ziua cînd savanţii vor certifica definitiv leacul cancerului şi societăţile de radioteleviziune din întreaga lume vor bloca programele obişnuite cu formidabilele ediţii speciale, se vor găsi probabil oameni care vor protesta energic pentru c-au fost frustraţi de o lovitură de la 11 m. Totul e să ne obişnuim treptat cu bizareriile. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că fenomenul sportiv a dobîndit o audienţă incredibilă. Adevărul acesta tonifică atunci cînd nu este legitimat şi prin întîmplări ca cea relatată, iar enunţarea lui într-un moment paraziastic ni se pare cuvenită pentru o nouă sensibilizare a responsabilităţilor. Fenomenul e urmărit de sute de milioane de oameni. Lumea sportului devine tot mai cuprinzătoare. Implicaţiile sociologice ale acestei explozii cresc probabil în proporţie geometrică. Prin capacitatea ei de influenţare, lumea sportului modelează un număr imens de conştiinţe. De aceea, ea trebuie să fie o lume morală, sinceră, loială, epurată de anacronisme, de violenţă, de echivocuri, de idolatrie pentru performanţă, o lume în care se cultivă virtuţi nu numai bicepşi, o lume în care nu se luptă doar cu centimetri, grame, secunde, ci în care omul tinde să-şi depăşească anumite limite morale, în sfîrşit, un mediu făuritor de caractere, nu de cariere. Romulus BALABAN R In exclusivitate pentru ziarul SPORTUL DESPRE ClTEVA PROBLEME DE BAZĂ ALE FOTBALULUI ENGLEZ SI ALE CELUI ROMAN . INTERVIUL NOSTRU CU D-UL DENIS FOLLOWS, SECRETARUL FEDERAŢIEI ENGLEZE DE FOTBAL Personalitatea Interlocutorului nostru, unul din conducătorii Federaţiei engleze de fotbal, ne scuteşte de orice prezentare. Intrăm deci în dialogul angajat . — Ar fi mai dificil să vă enumăr problemele care animă şi agită soccerul britanic — începe dsa. Veţi conveni şi dumneavoastră, desigur, că o federaţie care reuneşte azi 32 391 cluburi de fotbal, faţă de cele 25 217 cite avea afiliate în anul 1964, are de rezolvat continue probleme, finind seamă că cele mai multe din aceste cluburi au nevoie de sprijinul federaţiei noastre, de o încurajare activă pe linie organizatorică, financiară şi mai cu seamă tehnică. Numeroase cluburi activează în comune şi orăşele — să nu uităm că mediul rural alcătuieşte un rezervor de resurse umane menit să canalizeze talente pentru orice nivel al fotbalului nostru ! — şi însăşi sfera în care ele activează reclamă o asistenţă tot mai insistentă. Şi-apoi — continuă domnul Denis Follows, — nu uitaţi că noi suntem deţinătorii „Cupei Jules Rimet“ — deci ai trofeului şi ai titlului mondial, şi că munca noastră se concentrează totodată şi nu datoria patriotică de a le păstra. Se-nţelege că dorinţa şi însufleţirea noastră nu sunt suficiente. E nevoie de o mare investiţie tehnică, de organizarea unei pregătiri temeinice, pe care timpul ne-o limitează la perioada dintre cele două ediţii ale turneului final şi, mai ales, că această pregătire trebuie să fie cît mai complexă, deoarece nu e vorba numai să ţinem seamă de posibilităţile noastre, ci şi de cele ale adversarilor noştri. Vedeţi, dar, că treburile noastre abundă, că tirupul aleargă fără indulgenţă şi că noi, cei care avem răspunderi, trebuie să înţelegem, să gîndim, să ştim, să vedem, să activăm de aşa natură incit să asigurăm DENIS FOLLOWS văzut de Neagu Rădulescu problemelor ivite o rezolvare cît mai bună. Românul care iubeşte fotbalul şi se interesează de el — mă refer, bineînţeles, la cel din marea masă a tribunelor — probabil că vede în fotbalul englezesc numai „teamul V. FIROIU (Continuare In nas. • 4-a)