Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)

1969-01-14 / nr. 424

Echipa de lupte Metalul Bucureşti va evolua in Suedia £ ţine patru partide. Echipa antrenată de nie Gheorghe va evo­­lua In oraşele Simdsvall (17 I), Hăronsănd (18 I), Gävle (20 I) Mrt^r*SaTIapH«1f»iW* rv,n V"® *a deplasa in Suedia fac parte . J. Prisadă, Gh. Cloţ, Şt. Geantă, C. Penciu, FL Chiţu ş.a. Reflecţii la o analiză de sfârşit de an DINAMO BUCUREŞTI -9 FACTOR DE AFIRMARE A VITALITĂŢII­­ SPORTULUI ROMÂNESC Aniversarea, în primăvara tre­cută, a două decenii de la înfiin­ţarea clubului Dinamo Bucureşti s-a înscris ca unul din evenimen­tele remarcabile, proprii mişcării noastre sportive, pe agenda anu­lui recent încheiat. Semnificaţia majoră care s-a dat acestei săr­bători a fost determinată de vi­guroasa consacrare a clubului bucureştean atit în viaţa sportivă a ţării, cit şi pe plan internaţio­nal. De la nivelul unei modeste grupări cu un număr restrîns de sportivi, Dinamo sa dezvoltat vertiginos, a urcat permanent treptele afirmării, situîndu-se astăzi printre cele mai puternice cluburi româneşti, bine cunoscu­te şi peste hotare. Sub culorile sale activează in prezent aproape 1 500 de tineri (în 21 secţii pe ra­mură de sport) dintre care 196 maeştri emeriţi şi maeştri ai­ sportului, precum şi 269 sportivi de categoria I, în competiţiile cu caracter naţional, deţinînd autoritar întîietatea în anumite ramuri de sport. Totodată, ei au ob­ţinut rezultate strălucite şi în arena internaţională, la Jocurile Olimpice, campiona­tele mondiale, europene şi balcanice, ridicînd valoarea performanţelor sportive ro­mâneşti la nivelul celor mai bune din lume. Pentru a argumenta aceste afirmaţii nu este, însă, ne­voie să ne întoarcem prea mult înapoi, să trecem în re­vistă succesele dintr-un şir întreg de ani. Pe deplin con­cludente sunt chiar şi nu­mai performanţele realizate de sportivii dinamovişti în 1968, anul aniversării jubi­liare a clubului lor, care, prin coincidenţă, a fost şi an olimpic. Cele mai prestigioa­se dintre aceste performanţe sunt menţionate în chenarul pe care-l publicăm separat, ele reflectînd convingător po­tenţialul actual al clubului dinamovist, demonstrat nu numai la nivelul competiţi­ilor interne, ci şi la acela, mult mai pretenţios, al mari­lor confruntări internaţiona­le. Desigur, mîndria sportivi­lor dinamovişti, ca şi a noas­tră, a tuturor celor ce iubim sportul, o constituie rezulta­tele obţinute la Jocurile O­­limpice din Mexic, care au adus sportului românesc un nou şi substanţial spor de prestigiu. Pentru a aprecia mai bine contribuţia pe care Dinamo a dat-o reprezentării ţării noastre la Olimpiadă, este necesar să subliniem că din delegaţia de 87 de olim­pici români 38 au fost spor­tivi ai acestui club, ceea ce C. FIRANESCU (Continuare in pag. a 2-a) Ivan Patzaichin, marea revelaţie a anului 1968 la canoe Reprezentanţii clubului Di­namo s-au impus, an de an. VIRGIL MORMOCEA LA 60 ANI! La 18 ianuarie, fostul ciclist de cursă lungă, an­trenorul care a dat spor­tului nostru cu pedale pleiade de campioni, o­­mul care şi-a pus printre primii semnătura pe „cer­tificatul de naştere" al ci­clismului competiţional de pe aceste meleaguri, brăi­­leanul VIRGIL MORMO­­CEA împlineşte 60 de ani. 45 de ani de ataşament real, DOVEDIT, faţă de „mica regină a şoselelor“, 45 de ani fără nici un re­proş — iată o performan­ţă demnă de invidiat. La sărbătorirea fostului cam­pion — care va avea loc la 18 ianuarie, orele 18, la Brăila — vor fi alături de veteranul Virgil Mor­­mocea foştii colegi de plu­ton, prieteni şi admiratori, reprezentanţi ai F. R. Ci­clism, ai ziarului „înain­te“ din Brăila, ai A. S. Loto-Pronosport şi ai zia­rului „Sportul". «g PROLETARI Difi TOATE ŢĂRILE. VNITTVR1 ftadaci­a şi administraţia , nr. VaVife Conta nr. 16, tel. 11.10.05, interurban 72 ji 286. Telex 1 ZIAR AL Anul XXV­ Nr. 424(5858) CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT LOTURILE ROMÂNIEI PENTRU ÎNTRECERILE INTERNAŢIONALE DE BIATLON DE LA POIANA BRAŞOV După cum am mai anunţat, de vineri până darfti­­nică vor avea loc, la Poiana Braşov, concursul In­ternaţional de biatlon pentru tineret,­­participă selecţionatele: U.R.S.S., Suedia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Polonia, Cehoslovacia, România X, Ro­mânia II, Braşov şi Sinaia) şi întîlnirea dintre re­prezentativele de seniori ale României şi R. D. Germane. In vederea disputelor de la sftrşitul acestei săp­­tămtni, F.R.S.R. a alcătuit următoarele loturi : se­niori : Constantin Carabela, Gheorghe Vilmoş, Ion Ţeposu, Gheorghe Cercel, Gheorghe Cimpoia, Nico­­lae Bărbăşescu, Gheorghe Bădescu, Dumitru Zangor; tineret : Ion Mirzea, Dumitru Solu, Victor Fontana, Ion Olteanu, Alexandru Szabó şi Vasile Papuc. An­trenori : Marcel Stuparu şi Laurian Cristeacu. Biatloniştii din R. D. Germană au dominat proba individuală ALTENBERG, 13 (prin telefon). Buni s-au desfăşurat cursele in­dividuale din cadrul concursului internaţional de biatlon, seniori şi juniori, la care au luat parte sportivi din Cehoslovacia, Bulga­ria, R.D. Germană şi România. Vremea a fost din nou defavora­bilă (mai m­ult a plouat, apoi a îngheţat). iar, în ansamblu, re­zultatele celei de a treia zi de concurs sunt În contradicţie cu cele din ştafetele de slmbătă şi duminică. Sportivii români au executat o tragere defectuoasă, care le-a atras numeroase minu­te de penalizare. Rezultate tehnice s Juniori : 1. Bartiik (R.D. Germană) lh 03:05 (1 minut penalizare); 2. Wiegand (R.D. Germană) lh 03:26 (2); 3. Klander (R.D. Germană) lh 04:05 (3); 4. D. Solu (România) lh 04:36 (4); ...6. V. Fontana (Româ­nia) lh 08:22 (4); ...11. Al. Szabó (România) lh 09:13 (6); 10. I. Ol­­teanu (România) lh 10:41 (4); 11. I. MIrzea (România) lh 11:12 (8); seniori : 1. Jahn (R.D. Germană) lh 22:05 (2); 2. Günther (R. D. Germană) lh 22:35 (1); 3. Koschka (R.D. Germană) lh 23:34 (5); 4. Gh. Cimpoia (România) lh 23:45 (2); ...6. C. Carabela (România) lh 25:39 (4); ...8. Gh. Vilmoș (Ro­mânia) lh 28:35 (9); ...15. D. Ţe­posu (România) lh 31:19 (9); ...23. Gh. Cercel (România) lh 34:58 (13). Au terminat cursa 30 de ju­niori și 29 de seniori. La La Altenberg In meci amical, la baschet România (junioare)—CR.E.F.F. Madrid 48-29 Campioana feminină de bas­chet a Spaniei, echipa C.R.E.F.F. Madrid, a susţinut aseară, In sala Floreasca, un nou meci — de data aceasta amical — in compania reprezentativei de ju­nioare a ţării noastre. Partida, care a constituit o primă verifi­care a tinerei noastre selecţio­nate (antrenor G. Benone) în vederea competiţiilor interna­ţionale oficiale, s-a încheiat cu victoria junioarelor românce, cu scorul de 48—29 (16—14).. Prima repriză a fost mai echi­librată , dar după pauză« jucă­toarele noastre — depăşind tra­cul inerent lipsei de experienţă — au desfăşurat o apărare mai activă şi au contraatacat cu mai multă eficacitate, detaşîndu-se. Ele n-au corespuns, însă, sub aspectul atacului poziţional. Au înscris pentru învingătoare: Florica Buzduveanu 19, Maria­na Roşianu 8, Doina Buga 6, Ro­­dica Marinescu 5, Tatiana Ră­­dulescu 4, Viorica Palat 2 și Ga­briela Ionaş 4. Cele mai active jucătoare spaniole : Esperanza Dernaldez 7, Cristina Blanco 9 și Fepa Senante 5. Campionatul diviziei B la hochei Lider — Tîrniva Odorheiul Secuiesc ODORHEIUL SECUIESC, 13 (prin telefon, de la trimisul nostru). Ziua meciurilor decisive, aşa a fost numită aici ultima reuniune a manşei I a turului diviziei B, cînd fiecare joc a fost hotărîtor pentru configuraţia cla­samentului. O surpriză plăcută ne-a oferit Voinţa Sighişoara, care a în­trecut pe Sultanul Sebeş Alba cu 6-3 (3-1, 1-1, 2-1). In cel de al doilea meci s-a obţinut tot un rezultat puţin aş­teptat . Cooperatorul Tg. Secu­iesc a pierdut la Metalul Ră­dăuţi cu 8-2 (2-2, 3-0, 3-0). In sfîrşit, meciul vedetă dintre Tîrnava Odorheiul Secuiesc şi Avîntul Gheor­­ghieni a depăşit chiar şi aşteptările celor aproape 2000 de susţinători ai echipei locale. Practicînd un hochei corect şi spectaculos, Tîrnava şi-a sur­clasat adversarul. Localnicii au reuşit să înscrie primul lor punct în mi­nutul 1 prin Turcsi, după care n-au mai cedat iniţiativa. Scor final : 13-4 (4-0, 3-4, 6-0) pentru Tîrnava. Arbi­trii bucureşteni C. Sgîncă şi Gh. Mu­­reşanu au condus competent. Clasament: 1. TÎRNAVA ODOR­HEIUL SECUIESC 10 p, 2. Avîntul Gheorghieni 8 p, 3. Metalul Rădăuţi 6 p, 4. Cooperatorul Tg. Secuiesc 4 p, 5. Voinţa Sighişoara 2 p, 6. Sultanul Sebeş Alba Op. Tr. IOANIŢESCU Trimisul nostru special la Londra, CRISTIAN MANTU, transmite: MÂINE, MECIUL ANGLIA—ROMÂNIA Fotbaliştii români au sosit luni dupa-amiaza la Londra Ghergheli accidentat intr-un meci de antrenament Incertitudini in ambele formatii LONDRA, 13 (prin telefon). La Londra vremea e moho­­rîtă şi rece şi, după cite mi s-a spus în drum de la aero­port la hotel, nu sînt speranţe să se îndrepte. Dimpotrivă, prognoza londoneză anunţă în următoarele 48 de ore, ploi reci. în orice caz, decorul alb lăsat acasă, asemănător celui helvet, peste care am zburat, lipseşte aici cu desăvîrşire. De aceea, în Anglia continuă jocurile de fotbal. Sîmbătă a fost zi plină de campionat, iar acum, după cum am vă­zut în ziarele apărute luni seara, care publicau şi foto­grafii de la sosirea echipei române, toată suflarea fotba­listică locală aşteaptă meciul de miercuri. La „Royal Garden“, unul din cele mai somptuoase ho­teluri ale capitalei britanice, unde este găzduită echipa noastră, e linişte. Sunt sin­gurul dintre pasagerii români întîrziaţi ajunşi aici aproape de miezul nopţii. De la re­cepţie, am aflat rapid nume­rele apartamentelor rezervate românilor şi, fireşte, am cio­cănit la uşa conducătorului delegaţiei, Fl. Tănăsescu, care — de ce să n-o spun ? — avea... insomnie. I-am pus cîteva întrebări-fulger, pe care vi le reproduc telegra­fic. Delegaţia noastră a sosit la Londra luni după-amiază, via Amsterdam, şi s-a bucu­rat de o primire deosebit de cordială din partea forurilor sportive locale. După meciul de la Groningen fotbaliştii au poposit în localitatea Laren, (în apropierea Amsterdamu­lui). Duminică ei au făcut un joc de antrenament cu o echi­pă locală. Aflu şi un necaz : în cursul acestui joc-antre­­nament, Ghergheli s-a acci­dentat. Mîine (n.r. — astăzi), jucătorii noştri vor face un nou antrenament de acomo­dare la Londra, după care se va şti precis dacă mijlo­caşul dinamovist este apt pen­tru joc. Abia apoi antrenorii se vor decide asupra celor „11“ ce vor fi opuşi fiilor Al­­bionului, miercuri pe Wem­bley. Ora înaintată m-a împiedi­cat să intru în posesia unor amănunte despre organizarea partidei. Se știe, insă, că me­ciul va avea loc în nocturnă, că gazonul de pe Wembley este moale și alunecos, că în­­tilnirea va fi arbitrată de J. Callaghan (Ţara Galilor), a­­celaşi care în octombrie, la Lisabona, a condus, foarte co­rect, meciul Portugalia — Ro­mânia. Ziarele de seară londoneze, ocupîndu-se de apropiata în­­tîlnire de fotbal Anglia-Ro­­mânia, anunţă că sir Alf Ramsey nu va putea conta pe aportul lui Bell, acciden­tat la genunchiul stîng în meciul de sîmbătă din ca­drul campionatului şi al lui Newton, care a contractat o gripă. Sub semnul întrebării ar fi şi prezenţa cunoscutu­lui mijlocaş Bobby Moore. Se dă, în schimb, ca aproape si­gură, utilizarea aripei lui Leeds United, O’Grady, care a demonstrat o formă foarte bună în jocul de campionat de sîmbătă. Mîine seară, de la ora 20:30 ANGLIA - ROMÂNIA, LA RADIO Meciul Inter­naţional de fot­bal dintre repre­zentativele An­gliei şi Româ­niei, care se va desfăşura mli­­ne seară in noc­turnă, la Lon­dra, va fi trans­mis de posturile noastre de ra­dio, pe progra­mul I, cu înce­pere de la orele 20.30. Crainic-repor­­ter : Nicolae Soare. ROMANIA - IT. F. G., PRIMUL MECI DE SCRIMĂ AL ANREOI A fost stabilită definitiv data întîlnirii dintre echipele de scrimă ale României și Repu­blicii Federale a Germaniei, ce va avea loc în zilele de 31 ianua­­­­rie, 1 și 2 fe­bruarie, într-o localitate din R.F.G., proba­bil la Bonn. Acesta va fi primul meci in­ternațional de scrimă al tră­gătorilor noștri fruntași. După o cursă isto­vitoarei un pahar cu ceai fierbinte este binevenit, pare să spună C. Cara­bele pe care-l vom revedea la sfirşitul săptămînii, cu pri­lejul intilnirii de biatlon România— R.D. Germană O nouă secţie de tir cu arcul la Tg. Mureş Recent, la clubul sportiv Mureşul din Tg. Mureş a luat fiinţă o secţie de tir cu arcul (preşedinte — T. Şer­­ban). Antrenorul secţiei, Z. Szabó, ajutat de doi instruc­tori, se va ocupa de pregă­tirea mai multor grupe de arcaşi — seniori, senioare, juniori (mici şi mari). I. PAUL — coresp. pagini 30 bani Marţi 14 ianuarie 1969 ATENŢIUNE! R­ evista LUMEA nr. 2 din 4 ianuarie 1969 a publicat arti­colul „Luna — laboratorul de mîine", semnat de Mircea Grigorescu, din care citam : „...2000 de telespectatori din New York au telefonat unei staţii de televiziune din New York protestînd că s-a întrerupt reportajul unui meci de base­ball spre a se retransmite, în direct, imagini de pe Lună". Întîmplarea invită la meditaţie. Re­ceptarea ei superfluă ar putea sa declanşeze bucurie unor oameni care, prin pasiune şi profesie, au făcut un legămînt de conştiinţă pentru propa­garea sportului, cu tot amestecul lui de valori biologice, etice şi estetice. Dar o asemenea preluare ar vădi obtu­zitate. Credem că sportul este indis­pensabil omului. Această preocupare trebuie să ocupe însă un anumit pro­cent în evantaiul preocupărilor sale, în bugetul timpului său. Exigenţele so­cietăţii moderne reclamă un individ specializat pe un fond de multilatera­litate, un om receptiv şi sensibil la cît mai multe din evenimentele me­morabile ce compun epoca noastră, capabil să-şi confecţioneze o scară proprie de­­ valori, aplicabilă cu dis­­cernămînt şi supleţe intelectuală peste toată suprafaţa şi profunzimea reali­tăţii. Noi nu exagerăm şi nu minima­lizăm rosturile sportului, dar pledăm pentru corecta lor evaluare într-un con­­text­ ce cuprinde valori cu mult mai mari şi cu mult mai mici. Amplitudi­nea cu care individul îmbrăţişează varietatea lumii, capacitatea sa de a vibra proporţional la toată gama so­licitărilor este un test de polivalenţă spirituală şi afectivă, opusă atitudinii celor cu vizor îngust, care s-au fixat pe un metru pătrat de realitate, izo­­lîndu-se în cuşca unei preocupări ex­clusive (şi nu întotdeauna cea mai elevată). Este inadmisibilă, ca punct de vede­re majoritar, preferinţa pentru un meci de base­ball (de fotbal sau de orice altceva), la concurenţă cu un eveniment excepţional, înălţător pen­tru condiţia umană, pagină de istorie, moment de smulgere de sub tirania gravitaţiei, de poezie născîndă sub ochii noştri. Pare ciudat că s-au găsit semeni aşa de blazaţi, cu tabieturi şi preferinţe atît de... terestre, într-un moment cînd geniul şi cutezanţa omu­lui se contopeau într-o expresie mitică acolo în preajma Lunii. Atitudinea merită un hohot de rîs. În prelungirea ei ne putem aştepta ca în ziua cînd savanţii vor certifica definitiv leacul cancerului şi societă­ţile de radioteleviziune din întreaga lume vor bloca programele obişnuite cu formidabilele ediţii speciale, se vor găsi probabil oameni care vor protesta energic pentru c-au fost frustraţi de o lovitură de la 11 m. Totul e să ne obişnuim treptat cu bizareriile. Pe de altă parte, trebuie să recu­noaştem că fenomenul sportiv a dobîn­­dit o audienţă incredibilă. Adevărul acesta tonifică atunci cînd nu este legitimat şi prin întîmplări ca cea relatată, iar enunţarea lui într-un mo­ment paraziastic ni se pare cuvenită pentru o nouă sensibilizare a respon­sabilităţilor. Fenomenul e urmărit de sute de milioane de oameni. Lumea sportului devine tot mai cuprinzătoare. Implicaţiile sociologice ale acestei ex­plozii cresc probabil în proporţie geo­metrică. Prin capacitatea ei de influen­ţare, lumea sportului modelează un număr imens de conştiinţe. De aceea, ea trebuie să fie o lume morală, sinceră, loială, epurată de anacronis­me, de violenţă, de echivocuri, de ido­latrie pentru performanţă, o lume în care se cultivă virtuţi nu numai bi­­cepşi, o lume în care nu se luptă doar cu centimetri, grame, secunde, ci în care omul tinde să-şi depă­şească anumite limite morale, în sfîrşit, un mediu făuritor de caractere, nu de cariere. Romulus BALABAN R In exclusivitate pentru ziarul SPORTUL DESPRE ClTEVA PROBLEME DE BAZĂ ALE FOTBALULUI ENGLEZ SI ALE CELUI ROMAN . INTERVIUL NOSTRU CU D-UL DENIS FOLLOWS, SECRETARUL FEDERAŢIEI ENGLEZE DE FOTBAL Personalitatea Interlocutoru­lui nostru, unul din conducăto­rii Federaţiei engleze de fot­bal, ne scuteşte de orice pre­zentare. Intrăm deci în dialogul an­gajat . — Ar fi mai dificil să vă e­­număr problemele care animă şi agită soccerul britanic — începe dsa. Veţi conveni şi dumneavoa­stră, desigur, că o federaţie care reuneşte azi 32 391 cluburi de fotbal, faţă de cele 25 217 cite avea afiliate în anul 1964, are de rezolvat continue probleme, finind seamă că cele mai multe din aceste cluburi au nevoie de sprijinul federaţiei noastre, de o încurajare activă pe linie or­ganizatorică, financiară şi mai cu seamă tehnică. Numeroase cluburi activează în comune şi orăşele — să nu uităm că mediul rural alcătu­ieşte un rezervor de resurse umane menit să canalizeze ta­lente pentru orice nivel al fot­balului nostru ! — şi însăşi sfe­ra în care ele activează re­clamă o asistenţă tot mai in­sistentă. Şi-apoi — continuă domnul Denis Follows, — nu uitaţi că noi suntem­ deţinătorii „Cupei Jules Rimet“ — deci ai trofeu­lui şi ai titlului mondial, şi că munca noastră se concentrea­ză totodată şi nu datoria pa­triotică de a le păstra. Se-nţelege că dorinţa şi în­sufleţirea noastră nu sunt su­ficiente. E nevoie de o mare investiţie tehnică, de organi­zarea unei pregătiri temeinice, pe care timpul ne-o limitează la perioada dintre cele două ediţii ale turneului final şi, mai ales, că această pregătire tre­buie să fie cît mai complexă, deoarece nu e vorba numai să ţinem seamă de posibilităţile noastre, ci şi de cele ale adver­sarilor noştri. Vedeţi, dar, că treburile noas­tre abundă, că tirupul aleargă fără indulgenţă şi că noi, cei care avem răspunderi, trebuie să înţelegem, să gîndim, să ştim, să vedem, să activăm de aşa natură incit să asigurăm DENIS FOLLOWS văzut de Neagu Rădulescu problemelor ivite o rezolvare cît mai bună. Românul care iubeşte fotba­lul şi se interesează de el — mă refer, bineînţeles, la cel din marea masă a tribune­lor — probabil că vede în fot­balul englezesc numai „teamul V. FIROIU (Continuare In nas. • 4-a)

Next