Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)

1969-09-19 / 669. numărul

Redacția ti­ administrația : Hr. Vasile Conta nr. .leidei.11.10.05, interurban 72 St 28^ Teli?jr sportrom buc. 180. Anul XXV - Nr. 669 (6103) Deşi azi a fost o zi marcată de emoţii, nu numai pentru echipele ce se vor întîlni în Challenge­ round, ci şi pentru întreaga opinie publică care aştepta cu nerăbdare rezulta­tul tragerii la sorţi, jucătorii români n-au renunţat la an­trenamentul lor zilnic şi — chiar cu riscul de a întîrzia la festivitate­ — a tr­eilSaxiSi jumătate de oră de pregătire prevăzută în program. Am fost deci din nou prezenţi pe cimentul lui „Harold T. Clar­ke“ — Stadium unde Ţiriac şi Năstase au jucat direct, de data aceasta, iar apoi cu cite doi adversari fiecare. Arena şi-a modificat între timp de­corul, fiind împodobită cu toate steagurile ţărilor parti­cipante la a 50-a ediţie a „Cu­pei Davis“. Gardurile de sîr­­mă sunt acoperite cu o prelată alb-verde, tabela de scor — foarte galbenă — are o pre­zenţă aparte în cromatica an­samblului, iar două corturi cu aspect destul de bizar sunt pregătite pentru minutele de recuperare necesare jucători­lor în pauzele întîlnirilor. De la teren am plecat spre hotelul Hilton, din centrul oraşului, unde ceremonia tra­gerii la sorţi era pregătită cu un fast deosebit în sala „Windsor Room“ — modest numită cameră, fiindcă are o latură de 30 m , sub lumina unui imens candelabru, un public deosebit de numeros, format din cetăţeni ameri­cani, mulţi de origină româ­nă, au luat loc la măsuţele de câte 6 persoane împodobite cu steagurile României şi S.U.A. „Cupei Davis“, care este im­presionantă prin dimensiuni și poate fi apreciată numai văzînd-o de aproape, i s-a gă­sit un cadru adecvat prin două mari vase de o simpli­­tate extremă, dar tot din ar­gint, in care aveau să fie­ in­­‘trod­use­ piicurițe cu numele celor 4 jucători. Acestea vor fi gravate ulterior și pe imen­sul piedestal al „salatierei“, acolo unde sunt înscrise nu­mele tuturor finaliştilor de pină acum. La ora 12,15 a început pro­tocolul, în prezenţa primaru­lui oraşului Cleveland, dl. Carl Stock, a oficialilor fede­raţiei de tenis din S.U.A., a vicepreşedintelui C.N.E.F.S., prof. dr. Emil Ghibu, a că­pitanilor celor două formaţii, antrenorilor lor şi — bine­înţeles — a jucătorilor. Cîţiva dintre cei aflaţi la masa pre­zidiului au ţinut foarte scurte alocuţiuni, mai puţin oficiale, mai mult calde şi amuzante, foarte directe. Am reţinut pe aceea a secretarului general al federaţiei americane de specialitate, dl. Bob Malaga, care a afirmat că ştie din auzite că Bucureştiul este un oraş frumos, cu o vechime de peste 500 de ani, şi că ar dori să-l cunoască, dar cu altă ocazie decât finala „Cupei Davis“, de anul vi­itor... O mare impresie a pro­dus celor prezenţi tele­grama preşedintelui Ri­chard Nixon, adresată celor două echipe com­petitoare, cărora le urează o comportare dintre cele mai bune, solicitînd gaz­delor să ofere sportivilor români cel puţin o parte din căldura primirii de care el s-a bucurat în recenta sa vizită in Ro-­­ mânia. Totodată, preşe­dintele Nixon ii felicită pe sportivii români pen­tru frumoasa lor perfor­manţă de pină acum. În cuvîntul său, secretarul de stat pentru cultură, dl. Erwing, sosit special de la Washington, arăta că tenisul este unul dintre cele mai populare sporturi din S.U.A­ şi că reprezentanţii săi tre­buie să colaboreze la buna înţelegere între popoare. în încheiere, el a urat echipei noastre „noroc“ în limba ro­mână. Confratele nostru Thomas Waile, de la ziarul local, care îndeplinea rolul de comper în această solemnitate, între­ţine o bună dispoziţie adec­vată, dar este realmente eclipsat de Ion Ţiriac, în sec­venţa prezentării echipei ro­mâne, pe care el o face într-o engleză impecabilă şi cu un umor care a mers direct la inima publicului. (Continuare in pag. a 4-a) Am lăsat special pentru ultima zi o convorbire cu că­pitanul de echipă Gheorghe Cozbuc, cel care a însoţit echipa naţională pe o pe­rioadă de doi ani în această calitate adeseori ingrată. — Ce ginduri vă animă acum, cind formaţia pe care aţi alcătuit-o cu doi ani în urmă a ajuns în finala ce­lei mai importante compe­tiţii internaţionale de tenis ? — în urma pregătirilor efec­tuate pot afirma că echipierii noştri vor face faţă puternicei reprezentative a S.U.A., consi­derată actualmente ca cea mai puternică din lume. In­tr-adevăr, in rîndurile gaz­delor evoluează Arthur Ashe, jucătorul amator nr. 1 mondial în ultimii doi ani. Ceilalţi membri ai echipei gazdă sunt şi ei deosebit de redutabili. Ne-am propus să practicăm un te­nis de valoare corespunză­toare pentru a satisface pe iubitorii de sport din patrie, ca şi publicul local care va fi prezent la întreceri. Moralul echipei noastre este foarte ridicat. Este o consecinţă a celor 6 meciuri anterioare cîştigate, care au avut darul să călească pe ju­cători. — Ținind seama de un echilibru valoric intre cele două echipe, pe care tot mai (Continuare in pag . 4-a) Trimisul nostru special, EMANUEL VALERIU, transmite : CER SENIN LA CLEVELAND­ F­inala S. U. A.-ROMÂNIA, din a 58-a ediţie a Cupei Davis începe azi cu meciurile: A­SHE —NĂSTASE ŞI SMITH — ŢI­­UAC FINALA CUPEI DAVIS Distinsă şi bătrină doamnă, r-oiwmm. cmoRoni comic M ir J&k jfißk despre „finala finalelor văzută de NEAGU RADULESCU ne recomandăm : Ion și Ilie ! PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VAT ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ $I SPORT De la trimişii noştri speciali la Atena NICOLLE DUCLOS ŞI COLETTE BESSON AU STABILIT UN NOU RECORD MONDIAL LA 400 m PLAT • Surpriza de pro­porţii a zilei — Ileana Silai pe locul V • Şase săritori au trecut peste 8 m la lungime • Lia Manoliu şi Viorica Viscopoleanu în finalele de astăzi Am aşteptat cu sufletul la gură desfăşurarea finalei cursei feminine de 800 m, la capătul căreia speram să vedem victo­rioasă pe campioana noastră Ileana Silai, pină ieri cea mai bună performeră europeană a anului 1969. Dar, aşa cum pro­babil aţi urmărit şi dv în faţa televizoarelor, ea n-a avut bu­curia succesului. Imediat star­tului, din turnantă, prima a ieşit Nicolici, urmată de Board şi Silai. După 180 m, cînd mi­cul grup se pregătea să atace a doua turnantă, Silai a fost jenată vizibil şi silită să rămî­Probabil că mărşăluito­rii, mai mult decit toţi cei­lalţi atleţi, au avut, vrind­­nevrînd, prilejul să guste mai de aproape peisa­jele blînd-meridionale ale falezei ateniene. Traseul lor bordînd marea, sub su­pravegherea agenţilor de circulaţie, îi duce pe bu­levarde suprapopulate de maşini şi îi readuce spre modernul stadion Karais­­kakis, a cărui apropiere e anunţată nu numai de mulţimea fanioanelor, ci şi de betonatele căi de acces cu poduri suspendate peste trenul electric de Pireu, cu imense parkin­­guri. „Atleţii de stadion“ parcurg oraşul în goana autobuzelor şi-şi petrec majoritatea timpului în cartierul Vouliagmeni, unde sunt cazaţi la 15 km de centrul oraşului, sau pe terenul de antrenament al complexului sportiv Aghios Kosmas din apropiere. Presimţim în aceste au­tobuze o absenţă care as­tăzi probabil plînge la Bucureşti, în momentul în care aici la Atena seriile la 100 mg, se încheie cu rezultate variind in jurul a 14­0, deci cu totul la­nă închisă la cutie. Pe linia dreaptă din faţa tribunei prin­cipale, Silai face un efort deo­sebit, ocoleşte cîteva adversare din faţă şi trece la conducerea cansei, alături de Nicolici. Am impresia că acest efort supli­mentar ea l-a plătit, apoi, cu resursele de energie care i-ar fi fost necesare finisului. Cro­nometrul „Seiko“ arată că pri­mul tur a fost parcurs în 59 s. Romeo VILARA (Continuare in pag. a 4-a) SECOND WIND indemîna ei. Imprudenţele se plătesc. Oricum, hotă­­rîrea Federaţiei Române de Atletism de a curma ten­tativele de doping este aici unanim apreciată, în toate cercurile, mai ales că pre­sa europeană i-a făcut o largă publicitate. Nu cu mai puţină publi­citate a fost urmărit duelul Silai­­ Nicolici, care a stîrnit anticipat vii contro­verse. In tabăra română, emoţiile au fost la înălţi­mea acestor controverse. După ce Per­a s-a calificat in semifinale, iar micuţa Mariana Goth ne-a dat satisfacţia de a-şi face drum în finala probei ei favorite, toţi ochii au fost îndreptaţi spre silueta fină a Ilenei Silai. Dar nu e întotdeauna după voia ini­mii şi acolo unde toată lu­mea aştepta tranşarea unei vechi rivalităţi sportive, ce părea parcă încă valabilă pe primii 700 m, a ţişnit, cu forţa morală tipică a semifondiştilor englezi, cu acel „second windu intra­ductibil, Lilian Board, care a imprimat cursei un finiş sufocant, dar comprehen­sibil prin rezultatul final al cîştigătoarei, ca şi prin colapsurile majorităţii con­curentelor (cu excepţia englezoaicei). Criza de plîns în care a izbucnit clujeanca este şi ea expli­cabilă, pentru că Silai îşi pusese multe nădejdi în a­­ceastă întrecere europea­nă şi mai ales pentru că nu-şi poate reproşa ni­mic de-a lungul unei curse în care a alergat bine, a fost busculată, dar nu a mai avut puterea să răs­pundă unui veritabil asalt final spre firul de lună. Zilele următoare ar tre­bui să ne aducă bucuriile, mai mari pe care iubitorii de atletism din ţară le aşteaptă şi le merită... Acum, cînd se lasă seara peste stadion, mărşăluitorii îşi fac apariţia după cei 50 km parcurşi. Efortu­rile lor uriaşe în mersul legănat, adesea caraghios, nu sunt mai puţin demne de admiraţie. Victor BANCIULESCU ŞERBAN IOAN CALIFICAT IN FINALĂ LA ÎNĂLȚIME Mariana Goth s-a calificat în finala probei de­­ 700 m pjung, eflfi se va disputa astăzi ŞAPTE DECENII DE PENTRU „CUPA DAVIS" Un articol al publicistului amer.can HERBERY S. ALLAN In exclusivitate pentru sportul cu scorul final de 3—0, nu se a­­seamănă decit prea puţin cu te­nisul care se joacă­ azi. Iarba te­renului era moale şi destul de înaltă, fu­mul foarte coborît, iar mingile mai făceau traiectorii în­cete spre terenul adversarului fiind foarte rar lovite din voie. Aplauzele politicoase ale publicu­lui, abia dacă erau întrerupte cîteodată de vreo exclamaţie. Ci­tă diferenţă faţă de stadioanele pline de lume, care găzduiesc în zilele noastre întîlnirile pentru „Cupa Davis“, în toate cele şase continente ! Azi, jucătorii în alb lovesc atît de tare în mingile aspre şi bine umflate, incit aces­tea trebuie neapărat înlocuite la capătul a numai 7 ghemuri ju­cate. Dar au trecut mulţi ani pină cînd „Cupa Davis“ să-şi cîştige această popularitate universală. A fost o competiţie bi­partită. Pină în anul 1904. Apoi pe rind Belgia, Franţa, Australia şi Aus­tria au fost noile concurente, ca lista să crească pină la peste 50 (Continuare in pag. a 4-a) Int­r-o caldă după amiază de vară a anului 1900, cîteva bune duzini de doamne încorsetate și domni purtind gulere tari se adu­naseră pe peluza u­­nui Country-Club de lingă Boston (statul Massachu­setts), pentru a ur­mări două jocuri de tenis. Nici unul dintre ei nu bă­nuia, probabil, că asistă la un act is­toric. Se năștea „Cupa Davis“, care avea să fie una din cele mai mari competiţii mondiale ale sportului. Do­natorul, Dwight F. Davis, pe atunci student la Harvard, se afla chiar pe te­ren, apărînd şan­sele echipei S.U.A. in faţa celei a Ma­rii Britanii. Mai tir­­ziu, Davis a fost membru in cabine­tul ministerial al preşedintelui Calvin Coolidge, dar numele său rămî­­ne mai mult legat de istoria sportului alb. Acel memorabil meci, in care echipa gazdă a dispus de oaspeţi DWIGHT F. DAVIS (1879 — 1945) Vineri 19 septembrie 1969 PRIMII CAMPIONI ŞI-AU ONORAT TITLURILE: SLAVIC 55,7 -100 m liber şi GIURASA 63,9 - 100 m spate 62 de concurenţi in finalele campionatelor naţionale de înot ! Iată prima senzaţie (ne­plăcută, fireşte) a celei mai importante competiţii republi­cane, care a debutat ieri în piscina Dinamo din Capitală. Cifra extrem de redusă a par­ticipanţilor (cea mai mică din istoria celor 24 de ediţii) tră­dează in primul rind un con­damnabil dezinteres al majo­rităţii cluburilor fruntaşe faţă de aceste întreceri. 62 de spor­tivi îşi dispută 29 de titluri şi 87 de medalii. Cifrele — singure — ne scutesc de orice alte comentarii. Poate doar ar mai trebui adăugat că nici i.ista , alftasâ­. • federația de specialitate pentru aceste cam­pionate nu pare să fie cea i­­deală... MARIAN SLAVIC PENTRU PRIMA OARA CAMPION LA „SUTA" In absenta lui H. Schier, campionul de anul trecut, Ma­rian Slavic a dominat cu un cap întregul lot al sprinterilor noştri, devenind pentru prima oară campion al ţării in cea mai rapidă probă. Bucureştea­­nul a plecat cu 26,0 la 50 m şi şi-a mărit continuu avan­tajul pe a doua lungime, o­­prind cronometrele la 55,7 sec. Un timp care confirmă forma excelentă a elevului prof. Gh. Dimeca în acest final de se­zon. Pentru locurile următoa­re, lupta a fost echilibrată, ,si­­biano" Micoș""și"tînărul Ad. Adrian VASILIU (Continuare in pag. a 2-a) Marian Slavic, campionul sprinterilor CONCURS INTERNAŢIONAL DE ATLETISM PE „REPUBLICII“ Sâmbătă şi du­minică, stadionul Republicii din Ca­pitală va găzdui un concurs inter­naţional de atle­tism dotat cu „Cupa Metalul”. Alături de atleţi fruntaşi ai clubu­rilor bucureştene, la startul acestei competiţii vor fi prezenţi sportivi de la cluburile U.I.S.P. Roma şi Chemie Halle (R. D. Germană). Simbătă întrece­rile vor începe la ora 16, iar dumi­nică la ora 9. BOXERI IRANIENI ÎN ROMÂNIA La începutul lunii noiembrie ne va vi­zita ţara reprezen­tativa de box a Ira­nului. Oaspeţii vor intimi — intr-o du­blă confruntare — selecţionata Româ­niei. TOAMNĂ... A venit şi toamna, zîna melo­­peelor şi a cucurbitaceelor, cum ar spune George Topîr­­ceanu. Pentru noi, toamna este ano­timpul culesului. Mai întîi se numără bobocii de 6 ani, care vor des­cifra în chiar prima săptămînă de şcoală, alfabetul mişcărilor. Apoi sunt bobocii mai mari, din clasa a 5-a şi a 9-a, şi ei cu emoţii noi sportive, după emoţiile didactice ale exame­nelor. Dar toamna, se numără încă meda­liile, la campionatele balcanice de box sau la europenele de atletism. Peste Ocean, la Cleveland, tenisma­­nii noştri, maturizaţi de ani şi de grele încercări, vor încerca să intre în isto­ria tenismului lumii şi altfel decit ca talente şi speranţe. Va fi o toamnă bogată în însămîn­­ţări şi rod. O.N.T.-ul şi Automobil Clubul Român au dezbătut, cu parti­cipări vast internaţionale, tema şi so­luţiile practice pentru „timp liber şi turism", întreg globul va călători fre­netic pe propriile sale axe, pină cind, mulţumit şi obosit de tot ce a văzut şi admirat, va porni neastîmpărat spre spaţiile siderale. Tot sub semnul neastâmpărului idei­lor şi al unei veri prelungi şi generoa­se, la Mamaia, specialiştii din multe ţâri analizează şi anticipează „bazele ştiinţifice ale sportului de perfor­manţă". Cine ştie ce surprize metodice şi tehnice ne mai aşteaptă încă în anii viitoarelor olimpiade ? Tot în această toamnă s-au reluat campionatele republicane în jocurile I sportive şi, la Universitatea Populară din Bucureşti, cursul de educaţie fizi­că şi sport. După festivalul filmului turistic şi I serbările Junilor, pregătim la Braşov un inedit proces sportiv, un schimb de I experienţă Steaua — Politehnica şi o I gală de filme a sporturilor de iarnă. Aceasta, în afară de teleferice şi pîrtii noi, de o nouă înfăţişare a pa­tinoarului artificial, de medalii rîvnite I în vise cu ninsori ca la pol. I Această toamnă va hotărî şi ,pro- I priul destin al fotbalului românesc, I care, sub obsesia stimulativă a Mexi­cului, va încerca — şi sperăm că va­­ reuşi — să se autodepăşească. Pretutindeni, în munţi, mai întîi pe pirtia galbenă a frunzelor îmbătrînite şi neputincioase, mai apoi pe pîrtiile albe ale primelor zăpezi, toamna va întîlni iarna şi-i va ceda, firesc şi prieteneşte, locul, ca în atîţia alţi mulţi ani, ca dintotdeauna. Tot în această toamnă vom citi, în sfîrşit, „Olimpiada mexicană", carte în­delung aşteptată, în care ne vom re­găsi sportiv şi vom deveni din nou îndrăzneţi pentru Olimpiada de la München. Toamnă ! Fie ca această toamnă atît de dor­nică climatic, la munte, la mare, pe dealuri, să fie ca niciodată de darnică şi pe stadioane, în întrecerile sportivi­lor noştri. Virgil LUDU SIMPOZIONUL „BAZELE ŞTIINŢIFICE ALE SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ“ In cea de a treia zi a lucrărilor Simpozionului ştiinţific internaţional cu tema „Bazele ştiinţifice ale sportului de perfor­manţă“ au avut loc şe­dinţe de comunicări pe secţii. Dimineaţă, secţia de medicină sportivă a orga­nizat comunicări şi dez­bateri consecutive. Au pre­zentat rapoarte Donald Bailey şi colaboratorii — Canada : „Efectul surplu­sului de acid ascorbic ca adjuvant în circulaţie, în timpul efortului la su­biecţi antrenaţi şi neantre­naţi“ ; Titus Crişan şi co­laboratorii — România : „Utilitatea unor explorări urinare complexe pentru evaluarea stării de antre­nament şi a formei spor­tive“ ; Antonio Dai Mon­te, Carlo Bracci — Italia : „Cheltuiala energetică a ventilaţiei de subiecţi care practică diferite activităţi sportive“ ; Andrei Deme­ter, Valeriu Nesteanu — România : „Aclimatizarea activă la altitudine medie, mijloc important de creş­tere a capacităţii de efort aerobe a sportivilor“ , Ian­cu Gonţea — România : „Rolul şi metabolismul u­­nor elemente minerale în cursul efortului fizic” , Jaromir Horak — Ceho­slovacia : „Contribuţii la problemele controlului me­dical la vlslaşii de perfor­manţă" ; Adam Klimek — I Polonia : Reacţiile fizio- * logice ale organismului sportivilor în condiţiile I insuficienţei crescînde a I oxigenului şi surplusului de bioxid de carbon“ şi I­. . Moorhouse — S.U.A.: „Mo-­­ dificări funcţionale apă- I rute în pregătirea cosmo- j nauţilor“.­­ După- amiază s-a ţinut I şedinţa de lucru a secţiei de psihologie şi sociologie I sportivă. Au prezentat lu- I crări : Ovidiu Bădina, Oc- ■ tavian Neamţu — Romă­­nia : „Baza sociologică a I sportului de performan- I ţă“ ; V. Ceauşu — Romă- ■ nia : „Contribuţii la stu-­­ diul reacţiilor psihice, in­ I condiţii de competiţie, prin­­ prisma teoriei deciziei“ ; V. Costandache şi colabo- • ratoriî — România : „In- I tegrarea profesională şi­­ socială a sportivului de înaltă performanţă“; Svet- • lana Dimitrova — Bul- I­garia : „Influenţa volumu-­­ lui sarcinii asupra gradu­lui de efort volitiv la ■ sportiv“ şi Erwin Hahn — I R. F. a Germaniei : „O­­ teorie despre motivaţie în sport“ ; Paul Popescu Ne­ f veanu, Ştefan Popescu — I România : „Studiul parti- I cularităţilor aptitudinii faţă de sine şi faţă de alţii I la sportivii de Înaltă per- I formanţă“. . *—

Next