Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)
1969-09-19 / 669. numărul
Redacția ti administrația : Hr. Vasile Conta nr. .leidei.11.10.05, interurban 72 St 28^ Teli?jr sportrom buc. 180. Anul XXV - Nr. 669 (6103) Deşi azi a fost o zi marcată de emoţii, nu numai pentru echipele ce se vor întîlni în Challenge round, ci şi pentru întreaga opinie publică care aştepta cu nerăbdare rezultatul tragerii la sorţi, jucătorii români n-au renunţat la antrenamentul lor zilnic şi — chiar cu riscul de a întîrzia la festivitate — a treilSaxiSi jumătate de oră de pregătire prevăzută în program. Am fost deci din nou prezenţi pe cimentul lui „Harold T. Clarke“ — Stadium unde Ţiriac şi Năstase au jucat direct, de data aceasta, iar apoi cu cite doi adversari fiecare. Arena şi-a modificat între timp decorul, fiind împodobită cu toate steagurile ţărilor participante la a 50-a ediţie a „Cupei Davis“. Gardurile de sîrmă sunt acoperite cu o prelată alb-verde, tabela de scor — foarte galbenă — are o prezenţă aparte în cromatica ansamblului, iar două corturi cu aspect destul de bizar sunt pregătite pentru minutele de recuperare necesare jucătorilor în pauzele întîlnirilor. De la teren am plecat spre hotelul Hilton, din centrul oraşului, unde ceremonia tragerii la sorţi era pregătită cu un fast deosebit în sala „Windsor Room“ — modest numită cameră, fiindcă are o latură de 30 m , sub lumina unui imens candelabru, un public deosebit de numeros, format din cetăţeni americani, mulţi de origină română, au luat loc la măsuţele de câte 6 persoane împodobite cu steagurile României şi S.U.A. „Cupei Davis“, care este impresionantă prin dimensiuni și poate fi apreciată numai văzînd-o de aproape, i s-a găsit un cadru adecvat prin două mari vase de o simplitate extremă, dar tot din argint, in care aveau să fie in‘troduse piicurițe cu numele celor 4 jucători. Acestea vor fi gravate ulterior și pe imensul piedestal al „salatierei“, acolo unde sunt înscrise numele tuturor finaliştilor de pină acum. La ora 12,15 a început protocolul, în prezenţa primarului oraşului Cleveland, dl. Carl Stock, a oficialilor federaţiei de tenis din S.U.A., a vicepreşedintelui C.N.E.F.S., prof. dr. Emil Ghibu, a căpitanilor celor două formaţii, antrenorilor lor şi — bineînţeles — a jucătorilor. Cîţiva dintre cei aflaţi la masa prezidiului au ţinut foarte scurte alocuţiuni, mai puţin oficiale, mai mult calde şi amuzante, foarte directe. Am reţinut pe aceea a secretarului general al federaţiei americane de specialitate, dl. Bob Malaga, care a afirmat că ştie din auzite că Bucureştiul este un oraş frumos, cu o vechime de peste 500 de ani, şi că ar dori să-l cunoască, dar cu altă ocazie decât finala „Cupei Davis“, de anul viitor... O mare impresie a produs celor prezenţi telegrama preşedintelui Richard Nixon, adresată celor două echipe competitoare, cărora le urează o comportare dintre cele mai bune, solicitînd gazdelor să ofere sportivilor români cel puţin o parte din căldura primirii de care el s-a bucurat în recenta sa vizită in Ro- mânia. Totodată, preşedintele Nixon ii felicită pe sportivii români pentru frumoasa lor performanţă de pină acum. În cuvîntul său, secretarul de stat pentru cultură, dl. Erwing, sosit special de la Washington, arăta că tenisul este unul dintre cele mai populare sporturi din S.U.A şi că reprezentanţii săi trebuie să colaboreze la buna înţelegere între popoare. în încheiere, el a urat echipei noastre „noroc“ în limba română. Confratele nostru Thomas Waile, de la ziarul local, care îndeplinea rolul de comper în această solemnitate, întreţine o bună dispoziţie adecvată, dar este realmente eclipsat de Ion Ţiriac, în secvenţa prezentării echipei române, pe care el o face într-o engleză impecabilă şi cu un umor care a mers direct la inima publicului. (Continuare in pag. a 4-a) Am lăsat special pentru ultima zi o convorbire cu căpitanul de echipă Gheorghe Cozbuc, cel care a însoţit echipa naţională pe o perioadă de doi ani în această calitate adeseori ingrată. — Ce ginduri vă animă acum, cind formaţia pe care aţi alcătuit-o cu doi ani în urmă a ajuns în finala celei mai importante competiţii internaţionale de tenis ? — în urma pregătirilor efectuate pot afirma că echipierii noştri vor face faţă puternicei reprezentative a S.U.A., considerată actualmente ca cea mai puternică din lume. Intr-adevăr, in rîndurile gazdelor evoluează Arthur Ashe, jucătorul amator nr. 1 mondial în ultimii doi ani. Ceilalţi membri ai echipei gazdă sunt şi ei deosebit de redutabili. Ne-am propus să practicăm un tenis de valoare corespunzătoare pentru a satisface pe iubitorii de sport din patrie, ca şi publicul local care va fi prezent la întreceri. Moralul echipei noastre este foarte ridicat. Este o consecinţă a celor 6 meciuri anterioare cîştigate, care au avut darul să călească pe jucători. — Ținind seama de un echilibru valoric intre cele două echipe, pe care tot mai (Continuare in pag . 4-a) Trimisul nostru special, EMANUEL VALERIU, transmite : CER SENIN LA CLEVELAND Finala S. U. A.-ROMÂNIA, din a 58-a ediţie a Cupei Davis începe azi cu meciurile: ASHE —NĂSTASE ŞI SMITH — ŢIUAC FINALA CUPEI DAVIS Distinsă şi bătrină doamnă, r-oiwmm. cmoRoni comic M ir J&k jfißk despre „finala finalelor văzută de NEAGU RADULESCU ne recomandăm : Ion și Ilie ! PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VAT ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ $I SPORT De la trimişii noştri speciali la Atena NICOLLE DUCLOS ŞI COLETTE BESSON AU STABILIT UN NOU RECORD MONDIAL LA 400 m PLAT • Surpriza de proporţii a zilei — Ileana Silai pe locul V • Şase săritori au trecut peste 8 m la lungime • Lia Manoliu şi Viorica Viscopoleanu în finalele de astăzi Am aşteptat cu sufletul la gură desfăşurarea finalei cursei feminine de 800 m, la capătul căreia speram să vedem victorioasă pe campioana noastră Ileana Silai, pină ieri cea mai bună performeră europeană a anului 1969. Dar, aşa cum probabil aţi urmărit şi dv în faţa televizoarelor, ea n-a avut bucuria succesului. Imediat startului, din turnantă, prima a ieşit Nicolici, urmată de Board şi Silai. După 180 m, cînd micul grup se pregătea să atace a doua turnantă, Silai a fost jenată vizibil şi silită să rămîProbabil că mărşăluitorii, mai mult decit toţi ceilalţi atleţi, au avut, vrindnevrînd, prilejul să guste mai de aproape peisajele blînd-meridionale ale falezei ateniene. Traseul lor bordînd marea, sub supravegherea agenţilor de circulaţie, îi duce pe bulevarde suprapopulate de maşini şi îi readuce spre modernul stadion Karaiskakis, a cărui apropiere e anunţată nu numai de mulţimea fanioanelor, ci şi de betonatele căi de acces cu poduri suspendate peste trenul electric de Pireu, cu imense parkinguri. „Atleţii de stadion“ parcurg oraşul în goana autobuzelor şi-şi petrec majoritatea timpului în cartierul Vouliagmeni, unde sunt cazaţi la 15 km de centrul oraşului, sau pe terenul de antrenament al complexului sportiv Aghios Kosmas din apropiere. Presimţim în aceste autobuze o absenţă care astăzi probabil plînge la Bucureşti, în momentul în care aici la Atena seriile la 100 mg, se încheie cu rezultate variind in jurul a 140, deci cu totul lană închisă la cutie. Pe linia dreaptă din faţa tribunei principale, Silai face un efort deosebit, ocoleşte cîteva adversare din faţă şi trece la conducerea cansei, alături de Nicolici. Am impresia că acest efort suplimentar ea l-a plătit, apoi, cu resursele de energie care i-ar fi fost necesare finisului. Cronometrul „Seiko“ arată că primul tur a fost parcurs în 59 s. Romeo VILARA (Continuare in pag. a 4-a) SECOND WIND indemîna ei. Imprudenţele se plătesc. Oricum, hotărîrea Federaţiei Române de Atletism de a curma tentativele de doping este aici unanim apreciată, în toate cercurile, mai ales că presa europeană i-a făcut o largă publicitate. Nu cu mai puţină publicitate a fost urmărit duelul Silai Nicolici, care a stîrnit anticipat vii controverse. In tabăra română, emoţiile au fost la înălţimea acestor controverse. După ce Pera s-a calificat in semifinale, iar micuţa Mariana Goth ne-a dat satisfacţia de a-şi face drum în finala probei ei favorite, toţi ochii au fost îndreptaţi spre silueta fină a Ilenei Silai. Dar nu e întotdeauna după voia inimii şi acolo unde toată lumea aştepta tranşarea unei vechi rivalităţi sportive, ce părea parcă încă valabilă pe primii 700 m, a ţişnit, cu forţa morală tipică a semifondiştilor englezi, cu acel „second windu intraductibil, Lilian Board, care a imprimat cursei un finiş sufocant, dar comprehensibil prin rezultatul final al cîştigătoarei, ca şi prin colapsurile majorităţii concurentelor (cu excepţia englezoaicei). Criza de plîns în care a izbucnit clujeanca este şi ea explicabilă, pentru că Silai îşi pusese multe nădejdi în această întrecere europeană şi mai ales pentru că nu-şi poate reproşa nimic de-a lungul unei curse în care a alergat bine, a fost busculată, dar nu a mai avut puterea să răspundă unui veritabil asalt final spre firul de lună. Zilele următoare ar trebui să ne aducă bucuriile, mai mari pe care iubitorii de atletism din ţară le aşteaptă şi le merită... Acum, cînd se lasă seara peste stadion, mărşăluitorii îşi fac apariţia după cei 50 km parcurşi. Eforturile lor uriaşe în mersul legănat, adesea caraghios, nu sunt mai puţin demne de admiraţie. Victor BANCIULESCU ŞERBAN IOAN CALIFICAT IN FINALĂ LA ÎNĂLȚIME Mariana Goth s-a calificat în finala probei de 700 m pjung, eflfi se va disputa astăzi ŞAPTE DECENII DE PENTRU „CUPA DAVIS" Un articol al publicistului amer.can HERBERY S. ALLAN In exclusivitate pentru sportul cu scorul final de 3—0, nu se aseamănă decit prea puţin cu tenisul care se joacă azi. Iarba terenului era moale şi destul de înaltă, fumul foarte coborît, iar mingile mai făceau traiectorii încete spre terenul adversarului fiind foarte rar lovite din voie. Aplauzele politicoase ale publicului, abia dacă erau întrerupte cîteodată de vreo exclamaţie. Cită diferenţă faţă de stadioanele pline de lume, care găzduiesc în zilele noastre întîlnirile pentru „Cupa Davis“, în toate cele şase continente ! Azi, jucătorii în alb lovesc atît de tare în mingile aspre şi bine umflate, incit acestea trebuie neapărat înlocuite la capătul a numai 7 ghemuri jucate. Dar au trecut mulţi ani pină cînd „Cupa Davis“ să-şi cîştige această popularitate universală. A fost o competiţie bipartită. Pină în anul 1904. Apoi pe rind Belgia, Franţa, Australia şi Austria au fost noile concurente, ca lista să crească pină la peste 50 (Continuare in pag. a 4-a) Intr-o caldă după amiază de vară a anului 1900, cîteva bune duzini de doamne încorsetate și domni purtind gulere tari se adunaseră pe peluza unui Country-Club de lingă Boston (statul Massachusetts), pentru a urmări două jocuri de tenis. Nici unul dintre ei nu bănuia, probabil, că asistă la un act istoric. Se năștea „Cupa Davis“, care avea să fie una din cele mai mari competiţii mondiale ale sportului. Donatorul, Dwight F. Davis, pe atunci student la Harvard, se afla chiar pe teren, apărînd şansele echipei S.U.A. in faţa celei a Marii Britanii. Mai tirziu, Davis a fost membru in cabinetul ministerial al preşedintelui Calvin Coolidge, dar numele său rămîne mai mult legat de istoria sportului alb. Acel memorabil meci, in care echipa gazdă a dispus de oaspeţi DWIGHT F. DAVIS (1879 — 1945) Vineri 19 septembrie 1969 PRIMII CAMPIONI ŞI-AU ONORAT TITLURILE: SLAVIC 55,7 -100 m liber şi GIURASA 63,9 - 100 m spate 62 de concurenţi in finalele campionatelor naţionale de înot ! Iată prima senzaţie (neplăcută, fireşte) a celei mai importante competiţii republicane, care a debutat ieri în piscina Dinamo din Capitală. Cifra extrem de redusă a participanţilor (cea mai mică din istoria celor 24 de ediţii) trădează in primul rind un condamnabil dezinteres al majorităţii cluburilor fruntaşe faţă de aceste întreceri. 62 de sportivi îşi dispută 29 de titluri şi 87 de medalii. Cifrele — singure — ne scutesc de orice alte comentarii. Poate doar ar mai trebui adăugat că nici i.ista , alftasâ. • federația de specialitate pentru aceste campionate nu pare să fie cea ideală... MARIAN SLAVIC PENTRU PRIMA OARA CAMPION LA „SUTA" In absenta lui H. Schier, campionul de anul trecut, Marian Slavic a dominat cu un cap întregul lot al sprinterilor noştri, devenind pentru prima oară campion al ţării in cea mai rapidă probă. Bucureşteanul a plecat cu 26,0 la 50 m şi şi-a mărit continuu avantajul pe a doua lungime, oprind cronometrele la 55,7 sec. Un timp care confirmă forma excelentă a elevului prof. Gh. Dimeca în acest final de sezon. Pentru locurile următoare, lupta a fost echilibrată, ,sibiano" Micoș""și"tînărul Ad. Adrian VASILIU (Continuare in pag. a 2-a) Marian Slavic, campionul sprinterilor CONCURS INTERNAŢIONAL DE ATLETISM PE „REPUBLICII“ Sâmbătă şi duminică, stadionul Republicii din Capitală va găzdui un concurs internaţional de atletism dotat cu „Cupa Metalul”. Alături de atleţi fruntaşi ai cluburilor bucureştene, la startul acestei competiţii vor fi prezenţi sportivi de la cluburile U.I.S.P. Roma şi Chemie Halle (R. D. Germană). Simbătă întrecerile vor începe la ora 16, iar duminică la ora 9. BOXERI IRANIENI ÎN ROMÂNIA La începutul lunii noiembrie ne va vizita ţara reprezentativa de box a Iranului. Oaspeţii vor intimi — intr-o dublă confruntare — selecţionata României. TOAMNĂ... A venit şi toamna, zîna melopeelor şi a cucurbitaceelor, cum ar spune George Topîrceanu. Pentru noi, toamna este anotimpul culesului. Mai întîi se numără bobocii de 6 ani, care vor descifra în chiar prima săptămînă de şcoală, alfabetul mişcărilor. Apoi sunt bobocii mai mari, din clasa a 5-a şi a 9-a, şi ei cu emoţii noi sportive, după emoţiile didactice ale examenelor. Dar toamna, se numără încă medaliile, la campionatele balcanice de box sau la europenele de atletism. Peste Ocean, la Cleveland, tenismanii noştri, maturizaţi de ani şi de grele încercări, vor încerca să intre în istoria tenismului lumii şi altfel decit ca talente şi speranţe. Va fi o toamnă bogată în însămînţări şi rod. O.N.T.-ul şi Automobil Clubul Român au dezbătut, cu participări vast internaţionale, tema şi soluţiile practice pentru „timp liber şi turism", întreg globul va călători frenetic pe propriile sale axe, pină cind, mulţumit şi obosit de tot ce a văzut şi admirat, va porni neastîmpărat spre spaţiile siderale. Tot sub semnul neastâmpărului ideilor şi al unei veri prelungi şi generoase, la Mamaia, specialiştii din multe ţâri analizează şi anticipează „bazele ştiinţifice ale sportului de performanţă". Cine ştie ce surprize metodice şi tehnice ne mai aşteaptă încă în anii viitoarelor olimpiade ? Tot în această toamnă s-au reluat campionatele republicane în jocurile I sportive şi, la Universitatea Populară din Bucureşti, cursul de educaţie fizică şi sport. După festivalul filmului turistic şi I serbările Junilor, pregătim la Braşov un inedit proces sportiv, un schimb de I experienţă Steaua — Politehnica şi o I gală de filme a sporturilor de iarnă. Aceasta, în afară de teleferice şi pîrtii noi, de o nouă înfăţişare a patinoarului artificial, de medalii rîvnite I în vise cu ninsori ca la pol. I Această toamnă va hotărî şi ,pro- I priul destin al fotbalului românesc, I care, sub obsesia stimulativă a Mexicului, va încerca — şi sperăm că va reuşi — să se autodepăşească. Pretutindeni, în munţi, mai întîi pe pirtia galbenă a frunzelor îmbătrînite şi neputincioase, mai apoi pe pîrtiile albe ale primelor zăpezi, toamna va întîlni iarna şi-i va ceda, firesc şi prieteneşte, locul, ca în atîţia alţi mulţi ani, ca dintotdeauna. Tot în această toamnă vom citi, în sfîrşit, „Olimpiada mexicană", carte îndelung aşteptată, în care ne vom regăsi sportiv şi vom deveni din nou îndrăzneţi pentru Olimpiada de la München. Toamnă ! Fie ca această toamnă atît de dornică climatic, la munte, la mare, pe dealuri, să fie ca niciodată de darnică şi pe stadioane, în întrecerile sportivilor noştri. Virgil LUDU SIMPOZIONUL „BAZELE ŞTIINŢIFICE ALE SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ“ In cea de a treia zi a lucrărilor Simpozionului ştiinţific internaţional cu tema „Bazele ştiinţifice ale sportului de performanţă“ au avut loc şedinţe de comunicări pe secţii. Dimineaţă, secţia de medicină sportivă a organizat comunicări şi dezbateri consecutive. Au prezentat rapoarte Donald Bailey şi colaboratorii — Canada : „Efectul surplusului de acid ascorbic ca adjuvant în circulaţie, în timpul efortului la subiecţi antrenaţi şi neantrenaţi“ ; Titus Crişan şi colaboratorii — România : „Utilitatea unor explorări urinare complexe pentru evaluarea stării de antrenament şi a formei sportive“ ; Antonio Dai Monte, Carlo Bracci — Italia : „Cheltuiala energetică a ventilaţiei de subiecţi care practică diferite activităţi sportive“ ; Andrei Demeter, Valeriu Nesteanu — România : „Aclimatizarea activă la altitudine medie, mijloc important de creştere a capacităţii de efort aerobe a sportivilor“ , Iancu Gonţea — România : „Rolul şi metabolismul unor elemente minerale în cursul efortului fizic” , Jaromir Horak — Cehoslovacia : „Contribuţii la problemele controlului medical la vlslaşii de performanţă" ; Adam Klimek — I Polonia : Reacţiile fizio- * logice ale organismului sportivilor în condiţiile I insuficienţei crescînde a I oxigenului şi surplusului de bioxid de carbon“ şi I. . Moorhouse — S.U.A.: „Mo- dificări funcţionale apă- I rute în pregătirea cosmo- j nauţilor“. După- amiază s-a ţinut I şedinţa de lucru a secţiei de psihologie şi sociologie I sportivă. Au prezentat lu- I crări : Ovidiu Bădina, Oc- ■ tavian Neamţu — Romănia : „Baza sociologică a I sportului de performan- I ţă“ ; V. Ceauşu — Romă- ■ nia : „Contribuţii la stu- diul reacţiilor psihice, in I condiţii de competiţie, prin prisma teoriei deciziei“ ; V. Costandache şi colabo- • ratoriî — România : „In- I tegrarea profesională şi socială a sportivului de înaltă performanţă“; Svet- • lana Dimitrova — Bul- Igaria : „Influenţa volumu- lui sarcinii asupra gradului de efort volitiv la ■ sportiv“ şi Erwin Hahn — I R. F. a Germaniei : „O teorie despre motivaţie în sport“ ; Paul Popescu Ne f veanu, Ştefan Popescu — I România : „Studiul parti- I cularităţilor aptitudinii faţă de sine şi faţă de alţii I la sportivii de Înaltă per- I formanţă“. . *—