Sportul, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 742-772)

1969-12-03 / nr. 744

IMr. 744 (6178) INTENSITATEA­­JOCULUI MODERN La prima vedere s-ar părea că evoluţia fotbalului n-a ţi­nut pasul cu evoluţia altor sporturi ale căror performanţe se pot măsura în greutate, metru sau secunde. Sunt încă mulţi acei care vorbesc cu nostalgie de meciu­rile de fotbal de altădată, de execuţiile tehnice ale marilor jucători de altădată. Dar se­lecţia, valoarea tehnică, antre­namentul, regimul de viaţă au ameliorat randamentul pină la modificarea expresiei cu a no­ţiunii Însăşi a fotbalului. El a devenit un sport dificil In care a ciştiga este imperativul absolut. Jucătorii de astăzi iubesc în aceeaşi măsură fotbalul ca şi înaintaşii lor, dar ei se gă­sesc în condiţii diferite de via­ţă şi de joc. Munca pentru însuşirea şi perfecţionarea procedeelor teh­­nico-tactice are repercusiuni asupra entuziasmului şi anga­jamentului în joc , repetarea constantă a acelorași gesturi şi înlănţuirea lor cu o disci­plină personală care se acomo­dează greu cu entuziasmul, ju­cătorul însuşi, sfirşind prin a fi marcat de un autocontrol care îl face să aibă reţineri. Jocul constructiv, de aseme­nea, are inconvenientul de a determina jucătorii să-şi fri­­neze acţiunile pentru că pro­gresul tehnic permite echipei in atac să stăpînească balonul şi să înainteze sigur spre poar­ta adversă. Echipa care se apă­ră trebuie să fie prudentă in atacul la balon şi la adversar pentru a nu greşi grav. Aceas­ta este deosebirea faţă de ma­niera anterioară de joc in care jucătorul işi lansa coechipierul cu mingi în adincime , aceasta ducea la curse, la luptă pen­tru intrarea in posesia mingii , deci dinamism, ardoare, com­bativitate. Progresul fotbalului modern constă in creşterea intensită­ţii şi a ritmului de joc. în acest context este elocventă comparaţia făcută de antreno­rul J. Palfer între legendara echipă a Ungariei din 1954 şi echipa Ungariei din 1966, care a furnizat un număr dublu de acţiuni, deşi rezultatul ei a fost mai slab ca cel din 1954. Echi­pa naţională de juniori din 1966 a Angliei în turneul din Iugoslavia a efectuat un ru­i­măr egal de acţiuni cu echipa Ungariei din 1954. Această statistică confirmă progresul general al fotbalului, ridicarea ritmului şi a intensi­tăţii de joc. Ridicarea ritmului de joc explică, de altfel, aparente confuzii ale unor meciuri. La un astfel de ritm erorile de joc devin inevitabile. Majoritatea spectatorilor nu fac diferenţe între o repriză uşoară şi o repriză dificilă, în­tre un meci rapid şi unul lent.* Ei subliniază numai ero­rile comise şi le dezaprobă cu aceeaşi convingere. Dar, un ritm mai rapid chiar dacă dă ocazia mai multor erori, pro­cură de asemenea ocazii mai numeroase, deci un randament superior. Trebuie scoasă în relief no­ţiunea de intensitate a jo­cului, iar echipele noastre tre­buie să se orienteze spre rea­lizarea unui joc intens şi ra­pid pe toată durata celor 90 de minute. Tehnica este un mijloc de sporire a randamentului şi nu de diminuare a efortului care trebuie menţinut la un ritm ridicat. Avem destui jucători cu un bagaj tehnic apropiat de nive­lul valorilor m­ondiale, care se ascund însă sub mantia tehni­cii, ei fiind refractari la efort uitind că fără a avea supor­tul fizic nu-şi pot exterioriza valoarea tehnică la nivelul ce­rinţelor jocului modern. Tactica este un aport la teh­nică, care nu trebuie să dimi­nueze randamentul. Dacă pen­tru acelaşi rezultat ea cere patru jucători acolo unde trei sau doi ar fi suficient, această tactică frînează jocul, fiind deci necorespunzătoare. Schema ritmului în favoareai formei jocului sau grija abuzivă pen­tru construirea jocului poate conduce la decepţii. R. COSMOC antrenorul echipei de tineret-rezerve Farul Constanţa ECOURI 9 ECOURI• ECOURI• • # Duminică, Stoker a Împlinit 27 de ani. A ţinut cu tot dinadinsul să faci un meci mare. Din această cauză a jucat foarte crispat, fiindu-i mereu frică să nu combta vreo greşeală. Dar, vorba proverbului, de ce ţi-e frică nu scapi. In minutul 19 al partidei a fost prins pe picior gre­şit (ca şi celălalt fundaş central al Jiului, Alex. Georgescu) şi orădeni au deschis scorul. Lui Stoker 11 venea să-şi muşte mimnile... Treptat, treptat. însă, şi-a revenit, devenind acelaşi stu­p al apărării minerilor. Seara, după meci, era profund afectat de greşeala săvlrşttă in min. 10. Antrenorul Titus Ozon, pus pe glume cum ii ştim, căuta sâ-l con­soleze : „Nu-i nimic, ai ocazie duminica viitoare la Cluj sa­ te reabili­tezi. Dai un gol studenţilor şi-o să-ţi facem o aniversare cum n-ai avut niciodată...“ Să pregătească oboreanul vreo surpriză fostului său magistru ! • De cinci ori mingea a lo­vit bara şi... nici un gol !... Ha­tarut lucru ghinionul nu l-a oco­lit, duminică la Cluj, pe cunos­cuţii tunari ai Universităţii Cra­iova, Oblemenco şi Niţă. După aspectul primei reprize şi Înce­putul celei de a doua, oaspeţii ar fi meritat fără îndoială nu un punct, ci două. „Sperăm ca miercuri, la restanţa cu Steaua (n. n. meciul se joacă la Craiova) ghinionul să ne pindească ceva mai puţin"... ne declara In cabi­nă, mai In glumă, mai vi se­• Pentru documentarea antre­­norului Dumitru Nicolae-Nicuşor In privinţa „dispariţiei“ lui Co­­man în săptămina premergătoare meciului de la Iaşi... „ Narcis“ a fost reperat cîteva zile In Piteşti in compania u­­nor vechi prieteni de chef, în faţa paharelor cu licoare de pru­ni. • Fundaşul central al Jiului, Georgescu, este de cîteva zile ta­tăl unui băiat... ...“care sper că într-o zi Imi va lua locul pe terenul de fotbal“, a completat zîmbind jucătorul de la Jiul. • De cîtva timp, Anca face cu­biectul unei atenții speciale a publicului din tribună, datorita coafurii sale „gen Rest“. E și acesta un fel de a te re­marca... • Ariciu, portarul echipei de tineret-rezerve Dinamo Piteşti, a fost duminică seara eroul unei „partide“ sui generis. El s-a că­sătorit, fiind sărbătorit de toţi coechipierii la restaurantul Ar­geşul. Şi un amănunt : în echi­pa de tineret-rezerve Dinamo Pi­teşti (învingătoare duminică cu 1-1) au mai evoluat Ţurcan şi... Barbu ! • Vă interesează să ştiţi cîţi membri susţinători, cu cotizaţia In regulă, are echipa Dinamo Bacău ? Unul, singur, singurel. (După mărturia contabilului şef al clubului, Elly Schwartz). —dacă după Infrîngerea cu 0-8 de duminică nu s-o fi retras şi acesta. • Nedelcu, căpitanul echipei Dinamo Bacău, erijîndu-se şi în arbitru, a protestat, în min. 10 al partidei cu Steaua, la un of­said imaginar la Dumitriu III, cerînd socoteală muşierului. Se­­sizîndu-se, conducătorul focului, Gr. Bîrsan, i-a atras atenția şi jucătorul băcăuan n-a mai reci­divat... verbal. In schimb, ca tactică de joc, apărarea dirijată de vechiul jucător băcăuan, a rips, dr. Frinculescu, antrenorul­­secund al oltenilor. „ Feroviarii clujeni şi-au gă­sit cadenţa după aproximativ 10 minute de la reluare. Incisivita­tea atacurilor lor a fost (tot­uşi) mai puţin convingătoare decit aceea a adversarilor lor. Iată de ce scorul alb realizat de gazde ii onorează. Iar punctul obţinut (şi, de fapt, el reprezentînd... planul minimal al echipei) va conta foarte mult la ora bilan­ţului general, in primăvară... căzut „deseori în propria capcană a unor poziţii prea... avansate ! • Haidu a apărat din nou un meci întreg, după o lungă absen­• Cîteva minute după înche­ierea jocului Steagul roşu — U.T.A. în cabina formaţiei ară­­dene era linişte deplină, iar an­trenorul Reinhard stătea reze­mat de perete, cu ochii în pâ­­mînt. Părea foarte afectat. Ne-a întîmpînat zîmbind trist : - Uite așa se întîmplă... Jucăm bine si nu putem­ înscrie măcar un gol. Ce să zic ? In fond, deşi plecăm fără nici un punct de la Braşov, sînt­ totuşi mulţumit că echipa a mers. Ne-am chinuit în această toamnă, dar acum sper că a trecut momentul cel greu. Noroc că mai este retu­rul... • De cîtva timp Stere Adama­­che, portarul echipei Steagul roșu­, manifestă o formă exce­lentă, motiv pentru care a in­trat chiar în vederile antrenoru­lui lotului reprezentativ. Dar, Adamache a ratat intrarea în lot chiar pe ..linia de sosire". - Ce s-a intîmplat ? - Eh ! M-ara prezentat în Po­iana, înaintea meciului cu Gre­cia, după o seară în care am intirziat mai mult la un pahar. 51... Acum, Adamache ne spunea că regretă sincer, cu atît mal mult cu cit era vorba de un... accident absolut nevinovat. Insă el si-a dat seama de greşeală, a inteles sancţiunea si luptă să-şi recîştige locul pierdut. Duminică in meciul cu U.T.A., a dovedit că este un portar excelent şi că se află in formă. Sportivă, bi­neînţeles... • Unul din conducătorii echi­pei Steagul roşu ne spunea la cîteva minute după terminarea partidei cu U.T.A. :­­ încă două victorii ca astea și mă... internez In spital !­ • La sftrșitul Jocului Politeh­­nica-Dinamo, MAIHCA, fostul elev al prof. bucureștean THA­­IAN TO­IESCU, ne-a rugat să-i transmitem primului său antre­nor că a marcat duminică în cinstea sa. • După cum se stie, Deleanu n-a jucat la Iaşi, deşi era apt de joc. Trebuind să-i înfrunte pe foştii săi coechipieri, in rîn­­dul cărora a ajuns una din ve­detele (în sens fericit) fotbalu­lui nostru, ex-ieseanul s-a re­cuzat, iar antrenorul Nicuşor l-a înţeles şi nu l-a introdus In­for­maţie. • La Încheierea meciului de la Iaşi l-am zărit, intr-un colţ, spăşit, pe COJIAN - fugitivul, cel atit de vinovat faţă de co­legii săi. Avea aerul unui om care regretă profund. Dar oare n-au ajuns mult prea dese re­gretele acestea tardive ale unui portar In care, nu de mult, toa­tă lumea işi pusese mari speran­ţe ? • Antrenorul emerit C. BRA­­UN BOGDAN, observator federal la meciul de la Iași, ne-a de­clarat, încântat de maniera de arbitraj a brigăzii ploieste pe Vlaiculescu - Cursaru — Vasi- HU :* „Mai rar un arbitraj care să vadă tot ce a fost pe teren, ca aceşti cavaleri ai fluierului ploieşteni !“ • Antrenorul ieşean JUSTIN, etern nemulţumit (motivat) de evoluţia elevilor săi, era dumi­nică seara euforic. Avea şi mo­tive. Politehnica obţinuse cea mai netă victorie­­ din istoria existenţei sale­­­In dauna echi­pei Dinamo Bucureşti. Si 3-0 împotriva acestui „nume“ nu e la Indemina oricui... Izia­ mOprea’, excel,antul portar al craiovenilor, a fost in min. 75 victima uitat accident destul de serios , soo. urmărind un balon, C.­,!°, intenţie pe Oprea, obligîndu-1 să părăsească terenul. .m,CIV, ‘7 FINTEN 7'î O NAT, aşa cum şi-au putut da seama toţi spectatorii de buna credinţă. Spre deosebire de alţi citiva, mai m­­­­ult’« ?9P°rter­ ăi Universjtăţi!, care s-au grăbit să huiduia şi să incite tribunele. De altfel Soo a fost primul care i-a cerut scuze lui Oprea, regretind incidentul... Ph- Popovici s-a impus (din nou) Intr-un arbitraj la centru, prin intervenţii prompte şi, in general, prin maniera în care a înţeles să asigure cursivitatea jocului. Trebuie relevat faptul că in misiunea ?a’_„„ f. fl'tt foarte buie completat de cei doi muşieri, Mircea Sado­dori il 'íni'i liim [îai;’riv APe cjt ?,e vctil’ lm trio omogen, cum am de A 4 intilntm la TOATE meciurile de fotbal. Şi nu numai la cele­tă, cauzată de un serios accident. Revenirea sa în poarta echipei militare a coincis cu o compor­tare sigură şi sobră, de parcă ar fi avut ..in picioare“ nenu­mărate partide în acest campio­nat. Vrem să credem că serio­zitatea la antrenamente constituie cheia acestei comportări și să sperăm ca ea să nu fie dată uitării, cu timpul... • 15 2. Iată raportul de cornere din partida Rapid-Farul. Desigur, SH«SÎM r’id trimiterea balonului In corner constituie singura soluţie de evitare a primirii unui gol. Dar, apărătorii Farului au ofe­rit Rapidului cu mare larghetă asemenea lovituri de colţ. Şi efectul nu se putea să nu vină. Golul bucureştenilor este rezultatul unui cor­ner pe care Stoica ar fi putut să-l evite. Tot dîrpre rornrr* 1,1 min. 42 Năsturescu a trimis mingea în ®'î Poartă în urma unei ..contre« pusă la balon de Botea. Tiisie­­ru» Badea, neatent, ca si arbitrul dp centru, a indicat corner. I.pvi­eVetito rrntffffCoe^ota,a’ ?t0JCa a .vrl,t să respingă dar a intervenit îTM*1* sl. ra sata-eata să înscrie In propria poartă. Iată unde putea duce o lovitură de colţ greşit dictată. -B­odca-jufan-Railo. O linie de atac formată puma! din f ti international A. Si totuşi,cvartetul respectiv nu prea reuşeşte înscrie- 'î1 ’dijmele 4 etape a marcat un singur gol. Ce se Intimnlă lu acești jucători ? îndeosebi cu Tufán și Kalló de la care nafionalăa?,eaPta ° cum',orfare­­a nivelul celei ce i-a adus in echipa Desen de Al. CLENCIU ARBITRI SANCŢIONAŢI Colegiul central al arbitrilor de fotbal, în ultima sa şedinţă, a hotărît să sancţioneze pe ur­mătorii arbitri : — V. Buimistruc şi I. Cio­lan — Iaşi au fost suspendaţi pe cite trei luni­­competiţio­­nale pentru greşeli la meciul Politehnica Galaţi — Progre­sul Bucureşti ; V. Fănaţean — Satu Mare şi C. Corbu — P. Neamţ au fost suspendaţi pe cite trei luni competiţionale pentru nepre­­zentarea la meciurile la care au fost delegaţi ; — V. Lupu — Roman, sus­pendat pe una lună competi­­ţională pentru că a tăinuit ne­­prezentarea unui arbitru de linie la partida Minerul Gura Humorului — Viitorul Boto­șani. BUKOSI S-A RETRAS DIN ACTIVITATEA COMPETIŢIONALĂ Meciul Portul Constanţa — Poiana Cimpina a însemnat pentru Bukosi un mot perot deo­sebit în activitatea sa. Dumi­nică, cunoscutul fotbalist, com­ponent de mai multă vreme al echipei Portul, şi-a luat rămas bun de la activitatea compe­­tiţională. Cu acest prilej, con­siliul asociaţiei sportive Portul a organizat o festivitate, in cadrul căreia a fost sărbătorit Bukosi. Bukosi, însă, n-a spus adio sportului îndrăgit. În viitor el îl va ajuta pe antrenorul E. Haşoti. C. POPA corespondent principal Arbitrii meciurilor de azi 9 RAPID — PETROLUL: C. Niţescu, ajutat la linie de E. Bucşe şi A. Tudor (toţi din Sibiu) ; • F.C. ARGEŞ - DINAMO BUCUREŞTI : Z. Drăghici, a­­jutat la linie de G. Manole şi G. Tacciu (toţi din Con­stanţa) ; • UNIV. CRAIOVA — STEAUA : N. Rainea (Bîrlad), ajutat la linie de C. Pop (Hu­nedoara) și Al. Alexe (Rm. Vîlcea). ...şi de duminică 9 UNIV. CRAIOVA - F.C. ARGEŞ : G. Bîrsan, ajutat la linie de V. Liga şi O. Turcitu (toţi din Galaţi) ; • FARUL — C.F.R. : V. Pă­­dureanu, ajutat la linie de G. Motorga şi V. Tom­a (toţi din Bucureşti) . 9 CRIŞUL - STEAUA : S. Birăescu, ajutat la linie de I. Boroş şi G. Blau (toţi din Ti­mişoara). 9 U.T.A. — POLITEHNICA: N. Mihăilescu, ajutat la linie de M. Sadoveanui şi C. Popa (toţi din Bucureşti) . 9 DINAMO BACAU — RA­PID : O. Anderco (Satu Mare), ajutat la linie de G. Fărcaşu (Satu Mare) şi C. Szilaghi (Baia Mare) . 9 PETROLUL — STEAGUL ROŞU : N. Rainea, ajutat la linie de Ion Radu (Bîrlad) şi V. Popa (Iaşi) ; 9 DINAMO BUCUREŞTI —­A S. ARMATA : I. Ritter (Ti­mişoara), ajutat la linie de M. Biolan şi S. Drăgulici (ambii din Tr. Severin) ; 9 „U“ CLUJ — JIUL , N. Petriceanu, ajutat la linie de D. Gheţu şi F. Coloşi (toţi din Bucureşti). PRIMELE TREI ECHIPE ALE CLASAMENTULUI ÎN MECIURILE­ R­EST­ANTE CE AU LOC AZI fiormare din pao­ri riile campionatului mondial, prima parte a campionatului se prelungea artificial, me­ciuri restante disputîndu-se uneori chiar şi înaintea înce­perii returului, clasamentul oferind o configuraţie apro­ximativă, echivocă. Coincidenţa face ca aceste ul­time trei restanţe (Rapid — Petrolul, amînată din etapa a II-a, şi Universitatea Craio­va — Steaua, F. C. Argeş — Dinamo Bucureşti, amînate din etapa a XI-a) să joace un rol de prim ordin in ie­rarhizarea locurilor fruntaşe ale clasamentului — atît li­derul actual, Rapid, cît şi imediatele sale urmăritoare — Dinamo Bucureşti şi Univer­sitatea Craiova — fiind an­grenate In confruntările de tun. Dintre ele, cea mai avan­tajată pare a fi, prin calcu­lul hîrtiei, echipa feroviară,­­ care dispută partida sa cu Petrolul în „­fief“-ul giuleş­­tean. Rapid, bine lansată în cursa spre consolidarea lo­cului de lider (n-a cunoscut infrîngerea în ultimele patru partide, cedînd un singur punct la Cluj, cu „U“) are deci prima şansă, deşi în me­ciul de duminică a obţinut, tot pe teren propriu, o vic­torie dificilă in faţa Farului. Dar cum nici echipa ploieş­­teană nu traversează, în pre­zent, o perioadă de „boom", datorită în special incapaci­tăţii ofensive, liderul îşi poa­te păstra poziţia înaintea ul­timei etape. La Craiova se dispută, după părerea noastră, cea mai „aprin­să“ restanță, pentru că gazda universitară concede foarte greu pe teren propriu, în timp ce Steaua a dovedit în partida cu Dinamo Bacău un apetit de gol pantagruelic. In lipsa unei replici viguroase în etapa trecută, Steaua va trebui să dovedească, în acest meci restanță că determinant în surpriza rezultatului cu Dinamo Bacău a fost randa­mentul său optim şi nu ca­renţele unei defensive naive a adversarului. In sfîrşit (dar nu cel din urmă...), la Piteşti, echipa gazdă întîlneşte pe ex-liderul, Dinamo Bucureşti, aflat a­­cum, după cum se pare, sub influenţa reculului unui pro­gram foarte încărcat al In­ternaţionalilor săi. Aceasta ne şi impune rezervele de ri­goare, cu atît mai­ mult cu cit capricioşii jucători dina­­movişti pot face o partidă excelentă atunci cînd te aş­tepţi mai puţin şi invers... Dar înainte de orice spe­culaţii teoretice, să nu uităm să invocăm clemenţa Iui Eol pentru a alunga norii de ploaie şi a zvînta terenurile de joc ! SpCHP­Ul pag. B 3-a AUTONOMIA - CONDIŢIA VIITOARE A EXISTENTEI FOTBALULUI NOSTRU (I) fUrmare din pag. II ţiile existente In lumea fot­balului, Interesul şi exigen­ţele Incomparabile ale publi­cului, realitatea şi influenţa fotbalului internaţional etc. In cazul nostru, autonomia va însemna o stare de res­ponsabilitate amplificată din partea tuturor celor implicaţi în activitatea fotbalistică. Ea va impune necesitatea şi o­­bligaţia unei cunoaşteri apro­fundate a fiecărui segment al edificiului fotbalistic, va des­chide o cale mai amplă spre măsuri adecvate şi nu mai puţin dreptul de a le aplica. Autonomia va îngădui simpli­ficarea procesului de anali­zare a tuturor aspectelor ma­jore, va conferi organelor fe­derale latitudinea de a inter­veni prompt. Ea va da celor de la federaţie şi de la clu­buri sentimentul că încep să stăpînească existenţa acestei ramuri sportive şi a institu­ţiilor pe care le conduc, că forţa sau slăbiciunile fotba­lului depind de priceperea şi de rîvna lor, sau de reversul acestora. Autonomia va mai însemna încetarea pasivităţii (atitudine necunoscută pină a­­cum la mulţi responsabili de la federaţie şi cluburi), revita­­lizare, atitudini active, energi­ce, pentru soluţii optime în toate chestiunile mari sau mici. Datorită ei vor dispare subter­fugiile, alibiurile, precum şi cei obişnuiţi să le folosească, să le confecţioneze în incinta activităţii fotbalistice. Pe lingă toate aceste semnificaţii, mai menţionăm că autonomia va trebui înţeleasă ca o sinteză de prerogative şi servituţi ra­cordate la principiile generale care guvernează fiecare do­meniu de activitate din so­cietatea noastră. Condiţia viitoare a fotbalu­lui nu va avea, desigur, nis­caiva virtuţi magice. Ea tre­buie transformată din idee în­tr-o realitate operantă. Sub­stanţa care va îngădui să fie schimbată structura edificiului fotbalistic va avea, cum este şi firesc, o natură financiar­­economică. Dintr-un domeniu cronic subvenţionat şi defici­tar, cu toate implicaţiile ma­teriale şi morale derivate din­­tr-o atare postură, fotbalul, spectacolul sportiv cu cea mai mare audienţă in epoca noas­tră, va încerca să-şi demon­streze forţa şi maturitatea, începînd o existenţă bazată pe surse de venituri proprii. Această modificare, nu doar un simplu act de mindrie le­gitimă in plan moral, e In stare de repercusiuni favora­bile mult mai Însemnate de­cit ar putea sugera o jude­cată pripită. Pină acum, sur­sele proprii de venituri ale fotbalului nu comunicau în nici un fel cu necesităţile sale. Ele se vărsau In altă parte şi se întorceau ulterior sub for­mă de subvenţii, cel mai adesea ajustate şi însoţite de recomandări... obligatorii, in­sensibile la necesităţile sale. Lipsa oricărei legături între venituri şi cheltuieli a dete­riorat sub orice limită inte­resul pentru realizări finan­ciare, ajungîndu-se nu nu­mai la indiferenţă, ci şi la aberantul sentiment de insa­tisfacţie in fata unor încasări mai substanţiale, deoarece niş­te prevederi, celebre prin an­­tilogică, diminuau subvenţiile, în cazul cînd clubul vărsa mai multe venituri forului tutelar. Este incontestabil că fede­raţia sau secţiile de fotbal nu puteau desfăşura în ve­chile condiţii o politică pro­prie, atîta timp cît nu do­­bîndiseră dreptul de a-şi ciş­­tiga singure existenţa. Este marea eroare comisă în tre­cut, iluzia amăgitoare care a condus la eşec atîtea serii de conducători ai fotbalului. Nu­mai cînd fotbalul va dispune de toate resursele sale de drept, cînd sentimentul de autoconducere va potenţa res­ponsabilităţile, cînd necesită­ţile sale stringente vor orien­ta structura planurilor de per­spectivă şi direcţia investiţi­ilor, numai în acest caz vor dispare acele anomalii prezen­te şi prelungite în toate ra­poartele de analiză ale si­tuaţiei fotbalului din ultimele două decenii : munca formală, mimarea datoriei, restringe­­rea şi deteriorarea bazei ma­teriale, epuizarea energiilor in­terne prin neutilizare, predi­lecţia pentru realizări de su­prafaţă, indiferenţă faţă de pregătirile copiilor şi juniori­lor, risipă de fonduri alături de imposibilitatea de a ono­ra necesităţi vitale, devieri de la etică şi de la normele le­galităţii, manevrarea unor fon­duri incontrolabile, anemierea cluburilor etc. Autonomia corect înţeleasă şi aplicată, cu toate implica­ţiile ei, va fi in stare să vin­dece toate simptomele acestei maladii aproape generale. Recent a avut loc o primă discuţie în jurul viitorului bu­get al federaţiei autonome. Ve­niturile ei vor proveni din surse proprii (meciuri inter­naţionale în organizarea fe­deraţiei, taxele uzuale, acor­duri directe cu televiziunea etc.), precum şi din izvoare lega­te organic de activitatea fotbalistică (realizările Prono­sportului, ale revistei FOT­BAL). Cheltuielile federaţiei vor avea o structură adecvată, forul conducător avî­nd posi­bilitatea să finanţeze acţiunile capitale pentru fortificarea fotbalului. In afara cheltuie­lilor de factură centrală efec­tuate pentru pregătirea lotu­rilor naţionale, a specialişti­lor, precum şi pentru între­ţinerea reţelei de centre ale copiilor şi juniorilor, federa­ţia va investi în două direc­ţii esenţiale. E vorba de sub­venţionarea fotbalului şcolar şi de amenajarea anuală a unui mare număr de terenuri simple. Iată două planuri cro­nic ignorate, care, în sfîrşit, vor fi tratate cu măsuri sub­stanţiale, pe măsura impor­tantei pe care o au in viaţa intimă a fotbalului din orice ţară. Investiţiile capitale necesare fotbalului nostru vor rămine mai departe în cuprinsul bu­getului C.N.E.F.S., dar, in vi­itorul apropiat, necesităţile de acest ordin sunt mai mici şi nepresante. Este demn de sub­liniat că un buget federal care se va ridica la o sumă apre­ciabilă provenită din surse co­relate fără echivoc cu pro­ductivitatea activităţii fotba­listice, se va întoarce asupra ei, nu numai pentru a-i asi­gura o existenţă mereu e­­gală cu ea însăşi, ci pentru dezvoltarea progresivă a tu­turor structurilor de care de­pinde vitalitatea edificiului fotbalistic. Ansamblul de măsuri care compun autonomia va afecta favorabi şi existenţa clubu­rilor, în interiorul lor, va trebui dată marea bătălie pen­tru consolidarea ideii. Asupra acestor implicații vom reveni. MANIFESTĂRI REPROBABILE Duminică, la Petroşani, am fost martorii unor scene a­­proape de necrezut. încă de la începutul partidei antre­norul Crişului, Ladislau Vlad, a început să adreseze cuvin­te injurioase tuşierului C. Manusaride. Curînd i s-a a­­lăturat medicul şi unul din conducătorii echipei, anume V. Ştrengaru. Aproape că nu trecea un minut ca ar­bitrul să nu fie insultat. În pauză la cabina arbitrilor şi-a făcut apariţia masorul e­­chipei Crişul, care, în ter­meni necuviincioşi, a repro­şat arbitrilor că favorizează gazdele. In repriza secundă, din momentul în care fiul a egalat, furia orădenilor de pe banca rezervelor nu mai cunoştea margini. O nouă ploaie de insulte s-a abătut asupra tuşierului Manusari­de. Dar punctul culminant a fost atins cînd jucătorii din Petroşani au înscris al doi­lea gol. Antrenorul, medicul, jucătorii de rezervă de la Crişul s-au repezit la arbi­tru improşcîndu-l cu cele mai grosolane înjurături. TOMEȘ, care nu intrase încă în joc, a aruncat cu o sticlă în teren vrind să-l lovească pe Stoker. Jucătorii orădeni au luat imediat sticla și au dus-o arbitrului de centru spunîndu-i că a fost arunca­tă din tribună. C. Petrea a luat mingea şi sticla şi s-a îndreptat spre centrul tere­nului hotărît să oprească me­ciul. Observatorul federal Gh. Drăgulescu a intervenit, atrăgîndu-i atenţia arbitrului că sticla a fost aruncată de pe banca de rezerve a echi­pei Crişul. Antrenorul La­dislau Vlad şi ceilalţi oră­deni n-au găsit altceva de cuviinţă decît sâ-l apostrofe­ze cu aceleaşi insulte şi pe observatorul federal. Nici după t,tronarea incidentelor care s-au soldat cu elimina­rea lui Suciu, orădenii nu s-au calmat continuînd să in­sulte arbitrii şi să incite pu­blicul. Manifestările de-a dreptul huliganice ale orădenilor, să­­virşite cu ocazia meciului Jiul — Crişul nu trebuie tre­cute cu vederea. F.R.F. are datoria de a analiza cu toa­tă seriozitatea faptele petre­cute duminică la Petroşani şi de a lua cele mai drasti­ce măsuri împotriva celor vinovați. Dan VLAD fii nuH n HAIDE U.T.A.! E­xistă In limbajul ame­rican o expresie foarte comună şi din ce tn ce mai răsptndită pentru că sugerează o stare comună şi din ce tn ce mai răsptndită tn veacul nostru cam dur in break down. Provenit, iniţial, din terminologia medicală şi voind să indice o scădere bruscă mi se pare a tensiu­nii sau a tonusului vital, cuvintul precizează „căde­rea“, dacă nu chiar prăbu­şirea individului. La un mo­ment dat al evoluţiei sale, omul (şi mai ales contempo­ranii noştri) poate cunoaşte o stare de criză, ale cărei cauze sunt nesfirşite, de la iubire la condiţia economică şi de la un cuţit înfipt social pe la spate la dezagregare in­terioară sau la un eşec in clipe decisive. Dar break down-ul — cunoscut de ci­titorii acestui ziar prin lec­tura cazurilor de sportivi căzuţi o vreme pentru a-şi reveni eventual după un an sau trei — este familiar şi colectivelor , o echipă de fotbal, un club de volei, o ramură întreagă de sport. Exemplificarea poarte fi ex­tinsă, fireşte, dincolo de sta­dion : istoria notează şi so­cietăţi break down. Intorcindu-ne Insă la ceea ce ne interesează, trebuie să observăm că in viaţa U.T.A.-ei, campioană pe drept şi simpatizată a ţării la fotbal, momentul de după acel CSS cu Legia Varşovia a însemnat unul din cele mai fulgerătoare şi impresionan­te prăbuşiri din antologia sportului românesc. Jucătorii nu mai îndrăzneau să iasă din case de ruşine să nu în­­tîlnească partea cea mai agresivă a oamenilor şi anu­me privirea. La antrenamen­te se mergea ca la inmor­­mtntare. La meciuri, ca la o corvoadă absurdă a cărei sterilitate e aprioric ştiută , nu mai sintem­ buni de nimic. Mij­locaşii cu talent erau atît de încredinţaţi că şi-au pierdut talentul Incit se comportau ca şi cum nu l-ar fi pose­dat niciodată. Fundaşii cu forţă nu mai izbuteau nici o intercepţie. Extremele cu vi­teză alergau fără. Rezultatul cel mai grav al jocului de la Varşovia n-a fost pierde­rea meciului, ci pierderea în­crederii. ...Dar, cu două etape în urmă, U.T.A., a cărei rosto­golire spre coada clasamen­tului părea inevitabilă, şi-a scuturat capul furioasă, a mim­it! „biinea rinjit la adresa cuiva un : „prea v-aţi­­ grăbit să-mi cvitaţi proho­dul* (ca Dan şi Răducanu după Vitoria Setubal) şi i-a învins pe argeşeni cu 3-0. Iar duminică, deşi a pierdut partida cu Steagul roşu, le-a dat foarte multe emoţii bra­şovenilor pe propriul lor teren. Să tragem de-aici con­cluzia că traversarea deşer­tului a luat sfîrşit . Posibil Pentru că, pereche cu expre­sia break down, limbajul modern cunoaşte pe come­back, vorbe ce vor să infor­meze că omul căzut şi-a re­venit, şi a revenit, ocupin­­du şi locul de cuviinţă. Haide U.T.A. ! Toţi am fost, suntem­ sau vom fi măcar o dată-n viaţă ca tine Toţi. Fără excepţie. EPIGRAMĂ Echipei de fotbal Steaua Cind a marcat gol după gol: — E-o stea mai mare ca Algol ! Cind e in goluri mai săracă : — O biată stea de promoroacă ! Valeriu GORUNESCU LOTO—PRONOSPORT LA 9 DECEMBRIE, TRAGERE EXCEPTIONALA LOTO ! La 9 decembrie, Administra­ţia de Stat Loto-Pronosport organizează tragerea excepţio­nală LOTO la care se atribuie în număr NELIMITAT auto­turisme, excursii de 2 locuri şi 1 foc în U.R.S.S. — partea sudică — (circa 19 zile) prin O.N.T. şi prer­ii în numerar de valoare fixă de 1000 lei, 500 lei ş.a. Luni 8 decembrie, este ULTIMA ZI pentru pro­curarea biletelor. 9 Cîştigătorii excursiilor la Braşov cu petrecerea Revelio­nului de la tragerea excepţio­nală LOTO din 18 noiembrie 1969 (26 premii x 2 excursii­­■ 52 excursii) : 1. Halic Mihai — Arad ; 2. Gura gata Nicolaie — Dorohoi ; 3. Mămăligă Ni­­colae — Braşov ; 4. Propst Ion — corn. Anina jud. Caraş Se­verin ; 5. Măgureanu Iosif — corn. Bocşa II jud. Caraş Se­verin ; 6. Müler Erwin — com. Sacul jud. Caraş Severin ; 7. Bense Zalău — Alois — Cluj ; 8. Munteanu Nicolae — Hune­doara ; 9 Gherghina Dumitru — Baia Mare ; 10. Gălăteanu Vasile — Tg. Mureș ; î1. Har­san Dumitru — Reghin ; 12. Alexandru Gheorgha — com. Bobicesti jud Olt ; 13. Marin Nicolae — Caracal ; 14. Varga Vasile — Sibiu ; 15. Dumitrascu Petre — com­. Porumbacul de Jos jud Sibiu ; 16. Marti Beia — Timişoara ; 17. Enoiu S. Constantin — corn. Tifeşti jud. Vrancea ; 18. Popa G. Ion — Focşani ; 19. Wolf Andrei ; 20. Covaci Elisabeta ; 21. Corbu­­leanu Mihail ; 22. Bîrsan Flo­­rica ; 23. Safta Traian ; 24. An­drei Ana ; 25. Boldijar Pavel şi 26. Miru Constantin toţi din Bucureşti. 9 Tragerea la sorţi a celor 5 autoturisme atribuite la tra­gerea excepţională LOTO din 18 noiembrie a.c. (categoria a VIII-a) va avea loc astăzi înaintea tragerii Pronoexpres obişnuite in strada Doamnei nr. 2 cu începere de la ora 18:45. PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 48 DIN 30 NOIEMBRIE 1969 CATEGORIA I i (13 rezul­tate) 2,1 variante a 45189 lei. CATEGORIA A II-A i (12 re­zultate) 65,3 variante a 3 744 lei . CATEGORIA A III-A i (11 rezultate) 733,3 variante a 233 lei.

Next