Sportul, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 742-772)
1969-12-03 / nr. 744
IMr. 744 (6178) INTENSITATEAJOCULUI MODERN La prima vedere s-ar părea că evoluţia fotbalului n-a ţinut pasul cu evoluţia altor sporturi ale căror performanţe se pot măsura în greutate, metru sau secunde. Sunt încă mulţi acei care vorbesc cu nostalgie de meciurile de fotbal de altădată, de execuţiile tehnice ale marilor jucători de altădată. Dar selecţia, valoarea tehnică, antrenamentul, regimul de viaţă au ameliorat randamentul pină la modificarea expresiei cu a noţiunii Însăşi a fotbalului. El a devenit un sport dificil In care a ciştiga este imperativul absolut. Jucătorii de astăzi iubesc în aceeaşi măsură fotbalul ca şi înaintaşii lor, dar ei se găsesc în condiţii diferite de viaţă şi de joc. Munca pentru însuşirea şi perfecţionarea procedeelor tehnico-tactice are repercusiuni asupra entuziasmului şi angajamentului în joc , repetarea constantă a acelorași gesturi şi înlănţuirea lor cu o disciplină personală care se acomodează greu cu entuziasmul, jucătorul însuşi, sfirşind prin a fi marcat de un autocontrol care îl face să aibă reţineri. Jocul constructiv, de asemenea, are inconvenientul de a determina jucătorii să-şi frineze acţiunile pentru că progresul tehnic permite echipei in atac să stăpînească balonul şi să înainteze sigur spre poarta adversă. Echipa care se apără trebuie să fie prudentă in atacul la balon şi la adversar pentru a nu greşi grav. Aceasta este deosebirea faţă de maniera anterioară de joc in care jucătorul işi lansa coechipierul cu mingi în adincime , aceasta ducea la curse, la luptă pentru intrarea in posesia mingii , deci dinamism, ardoare, combativitate. Progresul fotbalului modern constă in creşterea intensităţii şi a ritmului de joc. în acest context este elocventă comparaţia făcută de antrenorul J. Palfer între legendara echipă a Ungariei din 1954 şi echipa Ungariei din 1966, care a furnizat un număr dublu de acţiuni, deşi rezultatul ei a fost mai slab ca cel din 1954. Echipa naţională de juniori din 1966 a Angliei în turneul din Iugoslavia a efectuat un ruimăr egal de acţiuni cu echipa Ungariei din 1954. Această statistică confirmă progresul general al fotbalului, ridicarea ritmului şi a intensităţii de joc. Ridicarea ritmului de joc explică, de altfel, aparente confuzii ale unor meciuri. La un astfel de ritm erorile de joc devin inevitabile. Majoritatea spectatorilor nu fac diferenţe între o repriză uşoară şi o repriză dificilă, între un meci rapid şi unul lent.* Ei subliniază numai erorile comise şi le dezaprobă cu aceeaşi convingere. Dar, un ritm mai rapid chiar dacă dă ocazia mai multor erori, procură de asemenea ocazii mai numeroase, deci un randament superior. Trebuie scoasă în relief noţiunea de intensitate a jocului, iar echipele noastre trebuie să se orienteze spre realizarea unui joc intens şi rapid pe toată durata celor 90 de minute. Tehnica este un mijloc de sporire a randamentului şi nu de diminuare a efortului care trebuie menţinut la un ritm ridicat. Avem destui jucători cu un bagaj tehnic apropiat de nivelul valorilor mondiale, care se ascund însă sub mantia tehnicii, ei fiind refractari la efort uitind că fără a avea suportul fizic nu-şi pot exterioriza valoarea tehnică la nivelul cerinţelor jocului modern. Tactica este un aport la tehnică, care nu trebuie să diminueze randamentul. Dacă pentru acelaşi rezultat ea cere patru jucători acolo unde trei sau doi ar fi suficient, această tactică frînează jocul, fiind deci necorespunzătoare. Schema ritmului în favoareai formei jocului sau grija abuzivă pentru construirea jocului poate conduce la decepţii. R. COSMOC antrenorul echipei de tineret-rezerve Farul Constanţa ECOURI 9 ECOURI• ECOURI• • # Duminică, Stoker a Împlinit 27 de ani. A ţinut cu tot dinadinsul să faci un meci mare. Din această cauză a jucat foarte crispat, fiindu-i mereu frică să nu combta vreo greşeală. Dar, vorba proverbului, de ce ţi-e frică nu scapi. In minutul 19 al partidei a fost prins pe picior greşit (ca şi celălalt fundaş central al Jiului, Alex. Georgescu) şi orădeni au deschis scorul. Lui Stoker 11 venea să-şi muşte mimnile... Treptat, treptat. însă, şi-a revenit, devenind acelaşi stup al apărării minerilor. Seara, după meci, era profund afectat de greşeala săvlrşttă in min. 10. Antrenorul Titus Ozon, pus pe glume cum ii ştim, căuta sâ-l consoleze : „Nu-i nimic, ai ocazie duminica viitoare la Cluj sa te reabilitezi. Dai un gol studenţilor şi-o să-ţi facem o aniversare cum n-ai avut niciodată...“ Să pregătească oboreanul vreo surpriză fostului său magistru ! • De cinci ori mingea a lovit bara şi... nici un gol !... Hatarut lucru ghinionul nu l-a ocolit, duminică la Cluj, pe cunoscuţii tunari ai Universităţii Craiova, Oblemenco şi Niţă. După aspectul primei reprize şi Începutul celei de a doua, oaspeţii ar fi meritat fără îndoială nu un punct, ci două. „Sperăm ca miercuri, la restanţa cu Steaua (n. n. meciul se joacă la Craiova) ghinionul să ne pindească ceva mai puţin"... ne declara In cabină, mai In glumă, mai vi se• Pentru documentarea antrenorului Dumitru Nicolae-Nicuşor In privinţa „dispariţiei“ lui Coman în săptămina premergătoare meciului de la Iaşi... „ Narcis“ a fost reperat cîteva zile In Piteşti in compania unor vechi prieteni de chef, în faţa paharelor cu licoare de pruni. • Fundaşul central al Jiului, Georgescu, este de cîteva zile tatăl unui băiat... ...“care sper că într-o zi Imi va lua locul pe terenul de fotbal“, a completat zîmbind jucătorul de la Jiul. • De cîtva timp, Anca face cubiectul unei atenții speciale a publicului din tribună, datorita coafurii sale „gen Rest“. E și acesta un fel de a te remarca... • Ariciu, portarul echipei de tineret-rezerve Dinamo Piteşti, a fost duminică seara eroul unei „partide“ sui generis. El s-a căsătorit, fiind sărbătorit de toţi coechipierii la restaurantul Argeşul. Şi un amănunt : în echipa de tineret-rezerve Dinamo Piteşti (învingătoare duminică cu 1-1) au mai evoluat Ţurcan şi... Barbu ! • Vă interesează să ştiţi cîţi membri susţinători, cu cotizaţia In regulă, are echipa Dinamo Bacău ? Unul, singur, singurel. (După mărturia contabilului şef al clubului, Elly Schwartz). —dacă după Infrîngerea cu 0-8 de duminică nu s-o fi retras şi acesta. • Nedelcu, căpitanul echipei Dinamo Bacău, erijîndu-se şi în arbitru, a protestat, în min. 10 al partidei cu Steaua, la un ofsaid imaginar la Dumitriu III, cerînd socoteală muşierului. Sesizîndu-se, conducătorul focului, Gr. Bîrsan, i-a atras atenția şi jucătorul băcăuan n-a mai recidivat... verbal. In schimb, ca tactică de joc, apărarea dirijată de vechiul jucător băcăuan, a rips, dr. Frinculescu, antrenorulsecund al oltenilor. „ Feroviarii clujeni şi-au găsit cadenţa după aproximativ 10 minute de la reluare. Incisivitatea atacurilor lor a fost (totuşi) mai puţin convingătoare decit aceea a adversarilor lor. Iată de ce scorul alb realizat de gazde ii onorează. Iar punctul obţinut (şi, de fapt, el reprezentînd... planul minimal al echipei) va conta foarte mult la ora bilanţului general, in primăvară... căzut „deseori în propria capcană a unor poziţii prea... avansate ! • Haidu a apărat din nou un meci întreg, după o lungă absen• Cîteva minute după încheierea jocului Steagul roşu — U.T.A. în cabina formaţiei arădene era linişte deplină, iar antrenorul Reinhard stătea rezemat de perete, cu ochii în pâmînt. Părea foarte afectat. Ne-a întîmpînat zîmbind trist : - Uite așa se întîmplă... Jucăm bine si nu putem înscrie măcar un gol. Ce să zic ? In fond, deşi plecăm fără nici un punct de la Braşov, sînt totuşi mulţumit că echipa a mers. Ne-am chinuit în această toamnă, dar acum sper că a trecut momentul cel greu. Noroc că mai este returul... • De cîtva timp Stere Adamache, portarul echipei Steagul roșu, manifestă o formă excelentă, motiv pentru care a intrat chiar în vederile antrenorului lotului reprezentativ. Dar, Adamache a ratat intrarea în lot chiar pe ..linia de sosire". - Ce s-a intîmplat ? - Eh ! M-ara prezentat în Poiana, înaintea meciului cu Grecia, după o seară în care am intirziat mai mult la un pahar. 51... Acum, Adamache ne spunea că regretă sincer, cu atît mal mult cu cit era vorba de un... accident absolut nevinovat. Insă el si-a dat seama de greşeală, a inteles sancţiunea si luptă să-şi recîştige locul pierdut. Duminică in meciul cu U.T.A., a dovedit că este un portar excelent şi că se află in formă. Sportivă, bineînţeles... • Unul din conducătorii echipei Steagul roşu ne spunea la cîteva minute după terminarea partidei cu U.T.A. : încă două victorii ca astea și mă... internez In spital ! • La sftrșitul Jocului Politehnica-Dinamo, MAIHCA, fostul elev al prof. bucureștean THAIAN TOIESCU, ne-a rugat să-i transmitem primului său antrenor că a marcat duminică în cinstea sa. • După cum se stie, Deleanu n-a jucat la Iaşi, deşi era apt de joc. Trebuind să-i înfrunte pe foştii săi coechipieri, in rîndul cărora a ajuns una din vedetele (în sens fericit) fotbalului nostru, ex-ieseanul s-a recuzat, iar antrenorul Nicuşor l-a înţeles şi nu l-a introdus Informaţie. • La Încheierea meciului de la Iaşi l-am zărit, intr-un colţ, spăşit, pe COJIAN - fugitivul, cel atit de vinovat faţă de colegii săi. Avea aerul unui om care regretă profund. Dar oare n-au ajuns mult prea dese regretele acestea tardive ale unui portar In care, nu de mult, toată lumea işi pusese mari speranţe ? • Antrenorul emerit C. BRAUN BOGDAN, observator federal la meciul de la Iași, ne-a declarat, încântat de maniera de arbitraj a brigăzii ploieste pe Vlaiculescu - Cursaru — Vasi- HU :* „Mai rar un arbitraj care să vadă tot ce a fost pe teren, ca aceşti cavaleri ai fluierului ploieşteni !“ • Antrenorul ieşean JUSTIN, etern nemulţumit (motivat) de evoluţia elevilor săi, era duminică seara euforic. Avea şi motive. Politehnica obţinuse cea mai netă victorie din istoria existenţei saleIn dauna echipei Dinamo Bucureşti. Si 3-0 împotriva acestui „nume“ nu e la Indemina oricui... Izia mOprea’, excel,antul portar al craiovenilor, a fost in min. 75 victima uitat accident destul de serios , soo. urmărind un balon, C.,!°, intenţie pe Oprea, obligîndu-1 să părăsească terenul. .m,CIV, ‘7 FINTEN 7'î O NAT, aşa cum şi-au putut da seama toţi spectatorii de buna credinţă. Spre deosebire de alţi citiva, mai mult’« ?9P°rter ăi Universjtăţi!, care s-au grăbit să huiduia şi să incite tribunele. De altfel Soo a fost primul care i-a cerut scuze lui Oprea, regretind incidentul... Ph- Popovici s-a impus (din nou) Intr-un arbitraj la centru, prin intervenţii prompte şi, in general, prin maniera în care a înţeles să asigure cursivitatea jocului. Trebuie relevat faptul că in misiunea ?a’_„„ f. fl'tt foarte buie completat de cei doi muşieri, Mircea Sadodori il 'íni'i liim [îai;’riv APe cjt ?,e vctil’ lm trio omogen, cum am de A 4 intilntm la TOATE meciurile de fotbal. Şi nu numai la celetă, cauzată de un serios accident. Revenirea sa în poarta echipei militare a coincis cu o comportare sigură şi sobră, de parcă ar fi avut ..in picioare“ nenumărate partide în acest campionat. Vrem să credem că seriozitatea la antrenamente constituie cheia acestei comportări și să sperăm ca ea să nu fie dată uitării, cu timpul... • 15 2. Iată raportul de cornere din partida Rapid-Farul. Desigur, SH«SÎM r’id trimiterea balonului In corner constituie singura soluţie de evitare a primirii unui gol. Dar, apărătorii Farului au oferit Rapidului cu mare larghetă asemenea lovituri de colţ. Şi efectul nu se putea să nu vină. Golul bucureştenilor este rezultatul unui corner pe care Stoica ar fi putut să-l evite. Tot dîrpre rornrr* 1,1 min. 42 Năsturescu a trimis mingea în ®'î Poartă în urma unei ..contre« pusă la balon de Botea. Tiisieru» Badea, neatent, ca si arbitrul dp centru, a indicat corner. I.pvieVetito rrntffffCoe^ota,a’ ?t0JCa a .vrl,t să respingă dar a intervenit îTM*1* sl. ra sata-eata să înscrie In propria poartă. Iată unde putea duce o lovitură de colţ greşit dictată. -Bodca-jufan-Railo. O linie de atac formată puma! din f ti international A. Si totuşi,cvartetul respectiv nu prea reuşeşte înscrie- 'î1 ’dijmele 4 etape a marcat un singur gol. Ce se Intimnlă lu acești jucători ? îndeosebi cu Tufán și Kalló de la care nafionalăa?,eaPta ° cum',orfarea nivelul celei ce i-a adus in echipa Desen de Al. CLENCIU ARBITRI SANCŢIONAŢI Colegiul central al arbitrilor de fotbal, în ultima sa şedinţă, a hotărît să sancţioneze pe următorii arbitri : — V. Buimistruc şi I. Ciolan — Iaşi au fost suspendaţi pe cite trei lunicompetiţionale pentru greşeli la meciul Politehnica Galaţi — Progresul Bucureşti ; V. Fănaţean — Satu Mare şi C. Corbu — P. Neamţ au fost suspendaţi pe cite trei luni competiţionale pentru neprezentarea la meciurile la care au fost delegaţi ; — V. Lupu — Roman, suspendat pe una lună competiţională pentru că a tăinuit neprezentarea unui arbitru de linie la partida Minerul Gura Humorului — Viitorul Botoșani. BUKOSI S-A RETRAS DIN ACTIVITATEA COMPETIŢIONALĂ Meciul Portul Constanţa — Poiana Cimpina a însemnat pentru Bukosi un mot perot deosebit în activitatea sa. Duminică, cunoscutul fotbalist, component de mai multă vreme al echipei Portul, şi-a luat rămas bun de la activitatea competiţională. Cu acest prilej, consiliul asociaţiei sportive Portul a organizat o festivitate, in cadrul căreia a fost sărbătorit Bukosi. Bukosi, însă, n-a spus adio sportului îndrăgit. În viitor el îl va ajuta pe antrenorul E. Haşoti. C. POPA corespondent principal Arbitrii meciurilor de azi 9 RAPID — PETROLUL: C. Niţescu, ajutat la linie de E. Bucşe şi A. Tudor (toţi din Sibiu) ; • F.C. ARGEŞ - DINAMO BUCUREŞTI : Z. Drăghici, ajutat la linie de G. Manole şi G. Tacciu (toţi din Constanţa) ; • UNIV. CRAIOVA — STEAUA : N. Rainea (Bîrlad), ajutat la linie de C. Pop (Hunedoara) și Al. Alexe (Rm. Vîlcea). ...şi de duminică 9 UNIV. CRAIOVA - F.C. ARGEŞ : G. Bîrsan, ajutat la linie de V. Liga şi O. Turcitu (toţi din Galaţi) ; • FARUL — C.F.R. : V. Pădureanu, ajutat la linie de G. Motorga şi V. Toma (toţi din Bucureşti) . 9 CRIŞUL - STEAUA : S. Birăescu, ajutat la linie de I. Boroş şi G. Blau (toţi din Timişoara). 9 U.T.A. — POLITEHNICA: N. Mihăilescu, ajutat la linie de M. Sadoveanui şi C. Popa (toţi din Bucureşti) . 9 DINAMO BACAU — RAPID : O. Anderco (Satu Mare), ajutat la linie de G. Fărcaşu (Satu Mare) şi C. Szilaghi (Baia Mare) . 9 PETROLUL — STEAGUL ROŞU : N. Rainea, ajutat la linie de Ion Radu (Bîrlad) şi V. Popa (Iaşi) ; 9 DINAMO BUCUREŞTI —A S. ARMATA : I. Ritter (Timişoara), ajutat la linie de M. Biolan şi S. Drăgulici (ambii din Tr. Severin) ; 9 „U“ CLUJ — JIUL , N. Petriceanu, ajutat la linie de D. Gheţu şi F. Coloşi (toţi din Bucureşti). PRIMELE TREI ECHIPE ALE CLASAMENTULUI ÎN MECIURILE RESTANTE CE AU LOC AZI fiormare din paori riile campionatului mondial, prima parte a campionatului se prelungea artificial, meciuri restante disputîndu-se uneori chiar şi înaintea începerii returului, clasamentul oferind o configuraţie aproximativă, echivocă. Coincidenţa face ca aceste ultime trei restanţe (Rapid — Petrolul, amînată din etapa a II-a, şi Universitatea Craiova — Steaua, F. C. Argeş — Dinamo Bucureşti, amînate din etapa a XI-a) să joace un rol de prim ordin in ierarhizarea locurilor fruntaşe ale clasamentului — atît liderul actual, Rapid, cît şi imediatele sale urmăritoare — Dinamo Bucureşti şi Universitatea Craiova — fiind angrenate In confruntările de tun. Dintre ele, cea mai avantajată pare a fi, prin calculul hîrtiei, echipa feroviară, care dispută partida sa cu Petrolul în „fief“-ul giuleştean. Rapid, bine lansată în cursa spre consolidarea locului de lider (n-a cunoscut infrîngerea în ultimele patru partide, cedînd un singur punct la Cluj, cu „U“) are deci prima şansă, deşi în meciul de duminică a obţinut, tot pe teren propriu, o victorie dificilă in faţa Farului. Dar cum nici echipa ploieşteană nu traversează, în prezent, o perioadă de „boom", datorită în special incapacităţii ofensive, liderul îşi poate păstra poziţia înaintea ultimei etape. La Craiova se dispută, după părerea noastră, cea mai „aprinsă“ restanță, pentru că gazda universitară concede foarte greu pe teren propriu, în timp ce Steaua a dovedit în partida cu Dinamo Bacău un apetit de gol pantagruelic. In lipsa unei replici viguroase în etapa trecută, Steaua va trebui să dovedească, în acest meci restanță că determinant în surpriza rezultatului cu Dinamo Bacău a fost randamentul său optim şi nu carenţele unei defensive naive a adversarului. In sfîrşit (dar nu cel din urmă...), la Piteşti, echipa gazdă întîlneşte pe ex-liderul, Dinamo Bucureşti, aflat acum, după cum se pare, sub influenţa reculului unui program foarte încărcat al Internaţionalilor săi. Aceasta ne şi impune rezervele de rigoare, cu atît mai mult cu cit capricioşii jucători dinamovişti pot face o partidă excelentă atunci cînd te aştepţi mai puţin şi invers... Dar înainte de orice speculaţii teoretice, să nu uităm să invocăm clemenţa Iui Eol pentru a alunga norii de ploaie şi a zvînta terenurile de joc ! SpCHPUl pag. B 3-a AUTONOMIA - CONDIŢIA VIITOARE A EXISTENTEI FOTBALULUI NOSTRU (I) fUrmare din pag. II ţiile existente In lumea fotbalului, Interesul şi exigenţele Incomparabile ale publicului, realitatea şi influenţa fotbalului internaţional etc. In cazul nostru, autonomia va însemna o stare de responsabilitate amplificată din partea tuturor celor implicaţi în activitatea fotbalistică. Ea va impune necesitatea şi obligaţia unei cunoaşteri aprofundate a fiecărui segment al edificiului fotbalistic, va deschide o cale mai amplă spre măsuri adecvate şi nu mai puţin dreptul de a le aplica. Autonomia va îngădui simplificarea procesului de analizare a tuturor aspectelor majore, va conferi organelor federale latitudinea de a interveni prompt. Ea va da celor de la federaţie şi de la cluburi sentimentul că încep să stăpînească existenţa acestei ramuri sportive şi a instituţiilor pe care le conduc, că forţa sau slăbiciunile fotbalului depind de priceperea şi de rîvna lor, sau de reversul acestora. Autonomia va mai însemna încetarea pasivităţii (atitudine necunoscută pină acum la mulţi responsabili de la federaţie şi cluburi), revitalizare, atitudini active, energice, pentru soluţii optime în toate chestiunile mari sau mici. Datorită ei vor dispare subterfugiile, alibiurile, precum şi cei obişnuiţi să le folosească, să le confecţioneze în incinta activităţii fotbalistice. Pe lingă toate aceste semnificaţii, mai menţionăm că autonomia va trebui înţeleasă ca o sinteză de prerogative şi servituţi racordate la principiile generale care guvernează fiecare domeniu de activitate din societatea noastră. Condiţia viitoare a fotbalului nu va avea, desigur, niscaiva virtuţi magice. Ea trebuie transformată din idee într-o realitate operantă. Substanţa care va îngădui să fie schimbată structura edificiului fotbalistic va avea, cum este şi firesc, o natură financiareconomică. Dintr-un domeniu cronic subvenţionat şi deficitar, cu toate implicaţiile materiale şi morale derivate dintr-o atare postură, fotbalul, spectacolul sportiv cu cea mai mare audienţă in epoca noastră, va încerca să-şi demonstreze forţa şi maturitatea, începînd o existenţă bazată pe surse de venituri proprii. Această modificare, nu doar un simplu act de mindrie legitimă in plan moral, e In stare de repercusiuni favorabile mult mai Însemnate decit ar putea sugera o judecată pripită. Pină acum, sursele proprii de venituri ale fotbalului nu comunicau în nici un fel cu necesităţile sale. Ele se vărsau In altă parte şi se întorceau ulterior sub formă de subvenţii, cel mai adesea ajustate şi însoţite de recomandări... obligatorii, insensibile la necesităţile sale. Lipsa oricărei legături între venituri şi cheltuieli a deteriorat sub orice limită interesul pentru realizări financiare, ajungîndu-se nu numai la indiferenţă, ci şi la aberantul sentiment de insatisfacţie in fata unor încasări mai substanţiale, deoarece nişte prevederi, celebre prin antilogică, diminuau subvenţiile, în cazul cînd clubul vărsa mai multe venituri forului tutelar. Este incontestabil că federaţia sau secţiile de fotbal nu puteau desfăşura în vechile condiţii o politică proprie, atîta timp cît nu dobîndiseră dreptul de a-şi ciştiga singure existenţa. Este marea eroare comisă în trecut, iluzia amăgitoare care a condus la eşec atîtea serii de conducători ai fotbalului. Numai cînd fotbalul va dispune de toate resursele sale de drept, cînd sentimentul de autoconducere va potenţa responsabilităţile, cînd necesităţile sale stringente vor orienta structura planurilor de perspectivă şi direcţia investiţiilor, numai în acest caz vor dispare acele anomalii prezente şi prelungite în toate rapoartele de analiză ale situaţiei fotbalului din ultimele două decenii : munca formală, mimarea datoriei, restringerea şi deteriorarea bazei materiale, epuizarea energiilor interne prin neutilizare, predilecţia pentru realizări de suprafaţă, indiferenţă faţă de pregătirile copiilor şi juniorilor, risipă de fonduri alături de imposibilitatea de a onora necesităţi vitale, devieri de la etică şi de la normele legalităţii, manevrarea unor fonduri incontrolabile, anemierea cluburilor etc. Autonomia corect înţeleasă şi aplicată, cu toate implicaţiile ei, va fi in stare să vindece toate simptomele acestei maladii aproape generale. Recent a avut loc o primă discuţie în jurul viitorului buget al federaţiei autonome. Veniturile ei vor proveni din surse proprii (meciuri internaţionale în organizarea federaţiei, taxele uzuale, acorduri directe cu televiziunea etc.), precum şi din izvoare legate organic de activitatea fotbalistică (realizările Pronosportului, ale revistei FOTBAL). Cheltuielile federaţiei vor avea o structură adecvată, forul conducător avînd posibilitatea să finanţeze acţiunile capitale pentru fortificarea fotbalului. In afara cheltuielilor de factură centrală efectuate pentru pregătirea loturilor naţionale, a specialiştilor, precum şi pentru întreţinerea reţelei de centre ale copiilor şi juniorilor, federaţia va investi în două direcţii esenţiale. E vorba de subvenţionarea fotbalului şcolar şi de amenajarea anuală a unui mare număr de terenuri simple. Iată două planuri cronic ignorate, care, în sfîrşit, vor fi tratate cu măsuri substanţiale, pe măsura importantei pe care o au in viaţa intimă a fotbalului din orice ţară. Investiţiile capitale necesare fotbalului nostru vor rămine mai departe în cuprinsul bugetului C.N.E.F.S., dar, in viitorul apropiat, necesităţile de acest ordin sunt mai mici şi nepresante. Este demn de subliniat că un buget federal care se va ridica la o sumă apreciabilă provenită din surse corelate fără echivoc cu productivitatea activităţii fotbalistice, se va întoarce asupra ei, nu numai pentru a-i asigura o existenţă mereu egală cu ea însăşi, ci pentru dezvoltarea progresivă a tuturor structurilor de care depinde vitalitatea edificiului fotbalistic. Ansamblul de măsuri care compun autonomia va afecta favorabi şi existenţa cluburilor, în interiorul lor, va trebui dată marea bătălie pentru consolidarea ideii. Asupra acestor implicații vom reveni. MANIFESTĂRI REPROBABILE Duminică, la Petroşani, am fost martorii unor scene aproape de necrezut. încă de la începutul partidei antrenorul Crişului, Ladislau Vlad, a început să adreseze cuvinte injurioase tuşierului C. Manusaride. Curînd i s-a alăturat medicul şi unul din conducătorii echipei, anume V. Ştrengaru. Aproape că nu trecea un minut ca arbitrul să nu fie insultat. În pauză la cabina arbitrilor şi-a făcut apariţia masorul echipei Crişul, care, în termeni necuviincioşi, a reproşat arbitrilor că favorizează gazdele. In repriza secundă, din momentul în care fiul a egalat, furia orădenilor de pe banca rezervelor nu mai cunoştea margini. O nouă ploaie de insulte s-a abătut asupra tuşierului Manusaride. Dar punctul culminant a fost atins cînd jucătorii din Petroşani au înscris al doilea gol. Antrenorul, medicul, jucătorii de rezervă de la Crişul s-au repezit la arbitru improşcîndu-l cu cele mai grosolane înjurături. TOMEȘ, care nu intrase încă în joc, a aruncat cu o sticlă în teren vrind să-l lovească pe Stoker. Jucătorii orădeni au luat imediat sticla și au dus-o arbitrului de centru spunîndu-i că a fost aruncată din tribună. C. Petrea a luat mingea şi sticla şi s-a îndreptat spre centrul terenului hotărît să oprească meciul. Observatorul federal Gh. Drăgulescu a intervenit, atrăgîndu-i atenţia arbitrului că sticla a fost aruncată de pe banca de rezerve a echipei Crişul. Antrenorul Ladislau Vlad şi ceilalţi orădeni n-au găsit altceva de cuviinţă decît sâ-l apostrofeze cu aceleaşi insulte şi pe observatorul federal. Nici după t,tronarea incidentelor care s-au soldat cu eliminarea lui Suciu, orădenii nu s-au calmat continuînd să insulte arbitrii şi să incite publicul. Manifestările de-a dreptul huliganice ale orădenilor, săvirşite cu ocazia meciului Jiul — Crişul nu trebuie trecute cu vederea. F.R.F. are datoria de a analiza cu toată seriozitatea faptele petrecute duminică la Petroşani şi de a lua cele mai drastice măsuri împotriva celor vinovați. Dan VLAD fii nuH n HAIDE U.T.A.! Există In limbajul american o expresie foarte comună şi din ce tn ce mai răsptndită pentru că sugerează o stare comună şi din ce tn ce mai răsptndită tn veacul nostru cam dur in break down. Provenit, iniţial, din terminologia medicală şi voind să indice o scădere bruscă mi se pare a tensiunii sau a tonusului vital, cuvintul precizează „căderea“, dacă nu chiar prăbuşirea individului. La un moment dat al evoluţiei sale, omul (şi mai ales contemporanii noştri) poate cunoaşte o stare de criză, ale cărei cauze sunt nesfirşite, de la iubire la condiţia economică şi de la un cuţit înfipt social pe la spate la dezagregare interioară sau la un eşec in clipe decisive. Dar break down-ul — cunoscut de cititorii acestui ziar prin lectura cazurilor de sportivi căzuţi o vreme pentru a-şi reveni eventual după un an sau trei — este familiar şi colectivelor , o echipă de fotbal, un club de volei, o ramură întreagă de sport. Exemplificarea poarte fi extinsă, fireşte, dincolo de stadion : istoria notează şi societăţi break down. Intorcindu-ne Insă la ceea ce ne interesează, trebuie să observăm că in viaţa U.T.A.-ei, campioană pe drept şi simpatizată a ţării la fotbal, momentul de după acel CSS cu Legia Varşovia a însemnat unul din cele mai fulgerătoare şi impresionante prăbuşiri din antologia sportului românesc. Jucătorii nu mai îndrăzneau să iasă din case de ruşine să nu întîlnească partea cea mai agresivă a oamenilor şi anume privirea. La antrenamente se mergea ca la inmormtntare. La meciuri, ca la o corvoadă absurdă a cărei sterilitate e aprioric ştiută , nu mai sintem buni de nimic. Mijlocaşii cu talent erau atît de încredinţaţi că şi-au pierdut talentul Incit se comportau ca şi cum nu l-ar fi posedat niciodată. Fundaşii cu forţă nu mai izbuteau nici o intercepţie. Extremele cu viteză alergau fără. Rezultatul cel mai grav al jocului de la Varşovia n-a fost pierderea meciului, ci pierderea încrederii. ...Dar, cu două etape în urmă, U.T.A., a cărei rostogolire spre coada clasamentului părea inevitabilă, şi-a scuturat capul furioasă, a mimit! „biinea rinjit la adresa cuiva un : „prea v-aţi grăbit să-mi cvitaţi prohodul* (ca Dan şi Răducanu după Vitoria Setubal) şi i-a învins pe argeşeni cu 3-0. Iar duminică, deşi a pierdut partida cu Steagul roşu, le-a dat foarte multe emoţii braşovenilor pe propriul lor teren. Să tragem de-aici concluzia că traversarea deşertului a luat sfîrşit . Posibil Pentru că, pereche cu expresia break down, limbajul modern cunoaşte pe comeback, vorbe ce vor să informeze că omul căzut şi-a revenit, şi a revenit, ocupindu şi locul de cuviinţă. Haide U.T.A. ! Toţi am fost, suntem sau vom fi măcar o dată-n viaţă ca tine Toţi. Fără excepţie. EPIGRAMĂ Echipei de fotbal Steaua Cind a marcat gol după gol: — E-o stea mai mare ca Algol ! Cind e in goluri mai săracă : — O biată stea de promoroacă ! Valeriu GORUNESCU LOTO—PRONOSPORT LA 9 DECEMBRIE, TRAGERE EXCEPTIONALA LOTO ! La 9 decembrie, Administraţia de Stat Loto-Pronosport organizează tragerea excepţională LOTO la care se atribuie în număr NELIMITAT autoturisme, excursii de 2 locuri şi 1 foc în U.R.S.S. — partea sudică — (circa 19 zile) prin O.N.T. şi prerii în numerar de valoare fixă de 1000 lei, 500 lei ş.a. Luni 8 decembrie, este ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor. 9 Cîştigătorii excursiilor la Braşov cu petrecerea Revelionului de la tragerea excepţională LOTO din 18 noiembrie 1969 (26 premii x 2 excursii■ 52 excursii) : 1. Halic Mihai — Arad ; 2. Gura gata Nicolaie — Dorohoi ; 3. Mămăligă Nicolae — Braşov ; 4. Propst Ion — corn. Anina jud. Caraş Severin ; 5. Măgureanu Iosif — corn. Bocşa II jud. Caraş Severin ; 6. Müler Erwin — com. Sacul jud. Caraş Severin ; 7. Bense Zalău — Alois — Cluj ; 8. Munteanu Nicolae — Hunedoara ; 9 Gherghina Dumitru — Baia Mare ; 10. Gălăteanu Vasile — Tg. Mureș ; î1. Harsan Dumitru — Reghin ; 12. Alexandru Gheorgha — com. Bobicesti jud Olt ; 13. Marin Nicolae — Caracal ; 14. Varga Vasile — Sibiu ; 15. Dumitrascu Petre — com. Porumbacul de Jos jud Sibiu ; 16. Marti Beia — Timişoara ; 17. Enoiu S. Constantin — corn. Tifeşti jud. Vrancea ; 18. Popa G. Ion — Focşani ; 19. Wolf Andrei ; 20. Covaci Elisabeta ; 21. Corbuleanu Mihail ; 22. Bîrsan Florica ; 23. Safta Traian ; 24. Andrei Ana ; 25. Boldijar Pavel şi 26. Miru Constantin toţi din Bucureşti. 9 Tragerea la sorţi a celor 5 autoturisme atribuite la tragerea excepţională LOTO din 18 noiembrie a.c. (categoria a VIII-a) va avea loc astăzi înaintea tragerii Pronoexpres obişnuite in strada Doamnei nr. 2 cu începere de la ora 18:45. PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 48 DIN 30 NOIEMBRIE 1969 CATEGORIA I i (13 rezultate) 2,1 variante a 45189 lei. CATEGORIA A II-A i (12 rezultate) 65,3 variante a 3 744 lei . CATEGORIA A III-A i (11 rezultate) 733,3 variante a 233 lei.