Sportul, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 742-772)
1969-12-03 / nr. 744
Redactaţi administration %rr. Vasile Conta nr. ÎS, bel. 11.1005, int.turbon 72 sî 28& Telex »portrom buc. 180, f^nul XXVIMr. 744 (6178) PROLETART DTft TOATE ţĂRTLE, VNTTkVKl ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ $1 SPORT Miercuri 3 decembrie 1969 DELEGAŢIA DE PARTID ŞI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, A PLECAT LA MOSCOVA Marţi, la amiază, a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întilnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri adinterim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) lllllllllllllllll!lllll!lllllllllllllllllllllllil!llll!IIIIIIIlllllllllllli|!|||||||||||||||||||||||||||||||||||;|||||!||||||III||||||||||||||||||||||l|||||||||||||||{]l lllllllHimUlîlini11IIUIHllllllHlllllHlllllllll[llllHllllllllHl[llllHlll!B ( PRIMELE TREI ECHIPE ALE CLASAMENTULUI ÎN MECIURILE RESTANTE CE AU LOC AZI Azi după-amiază, la ora de încheiere a ultimelor trei restanţe, campionatul diviziei naţionale A va reintra pe făgaşul calendarului său obişnuit, clasamentul avînd, în sfîrşit, în dreptul fiecăreia din cele 16 echipe, aceeaşi cifră a meciurilor disputate: 14. Este bine că acest fapt se întîmplă înaintea disputării ultimei etape a turului pentru ca duminică seara, aşa cum prevedea, de altfel, calendarul principalei noastre competiţii interne, să putem cunoaşte lidera de toamnă a diviziei naţionale A. Şi merită de relevat, în special, acest fapt, amintindu-ne că în alte situaţii, fără a avea un program atît de încărcat, cu disputarea unor întîlniri Internaţionale oficiale şi decisive ca preliminar p. 11. — (Continuare in pag. a I-a) Duel Gaboraş—Voinea, intr-unul din meciurile Steaua — Universitatea Graiova Foto IV. BAGEAG AUTONOMIA - CONDIŢIA VIITOARE A EXISTENŢEI FOTBALULUI NOSTRU (I) Acceptarea ideii de autonomie în organizarea fotbalului nostru, ce se va manifesta practic începînd de la 1 ianuarie 1970, semnifică deznodămîntul favorabil al unei lungi perioade de înfruntări de opinii, desfăşurată mulţi ani pentru impunerea unui adevăr fertil. Decurgînd din spiritul unei responsabilităţi sporite, promovat de către partid în toate domeniile de activitate şi concordant cu prevederile Legii cu privire a dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport, principiul autonomiei se anunţă drept elementul care va acorda prerogative substanţiale federaţiei , de fotbal şi unităţilor de performanţă (cluburi, asociaţii etc) in domenii esenţiale pentru dezvoltarea şi evoluţia lor economico-financiară, administrativă, tehnică etc. Fotbalul nostru resimţea necesitatea unei organizări flexibile, rîvnea după o existenţă construită pe criterii care respectă specificitatea acestui sport. Acum, disputa pe planul ideilor s-a încheiat şi este lăudabil pentru toţi cei ce au participat la ea că s-a terminat prin acceptarea unanimă a unui alt mod de a concepe fotbalul şi prin a recunoaşte fotbalului dreptul de a-şi gîndi existenţa. Nu doar o reacţie mimetică (la observaţia că nu toate ţările cu fotbal bun această ramură deţine o poziţie aparte in peisajul sportiv intern) a determinat de mult, din partea unora, o atitudine proautonomie, ci Înţelegerea unor particularităţi imposibil de eludat, volumul şi complexitatea activităţii fotbalistice, tradl-Romulus BALABAN (Continuare in pag. a 2-a) Puţini sunt acela care considera fotbalul o ştiinţa exacta. Foarte mulţi văd In el o arta care, ca toate artele, pretinde o tehnica bazata pe anumite principii. Nu sunt principii eterne şi de neclintit, dar sunt principii supuse legilor normale ale evoluţiei care afectează orice domeniu de activitate omenească. Indiferent ce idee am împărtăşi, suntem de părere că orice efort de cercetare Ştiinţifica In domeniul fotbalului — ca şi al sportului, In gen*“«] — merita sa fie relevat si ca atare vom consemna si in ziarul nostru Interesanta iniţiativa a electronica In serviciul acestui popular sport. Considerind utilul Interesant experimentul susanUntic, păstrăm In acelaşi timp anumite rezerve, In special In ceea ce priveşte aspectul de toc colectiv al fotbalului. Caci, daca acest calculator ne va ajuta sa adunam 11 jucători excelenţi, ei ne va putea pretinde ca astfel vom obţine cea mai buna echipa din lume . începuturile acestor cercetări datează din anul 19SS, cind Tex Schramm a devenit managerul echipei Dallas Cowboys, In momentul de fata una dintre una* Fiu .figwb can. Trebuie reţinut faptul că In S.U.A. un club plăteşte foarte scump greşelile comise in achiziţionarea noilor jucători pentru care se sacrifica adeseori sume fabuloase. lata de ce, s-a căutat o metoda cit mai eficace pentru a permite cluburilor profeeroniste de a-şi alege jucătorii cei mai indicaţi. Managerul echipei din Dallas s-a gtndit să facă apel la Salam Quereixhl, un Indian da origine, _____________P. GRAUR poartanv« I« M « N CALCULATORUL ELECTRONIC VA LUA LOCUL SELECȚIONERULUI ? £* entail & «desir emargwtt *« (s Este*«»/ 4 SPORTIVI ROMÂNI LA „INTERNAŢIONALELE“ DE TENIS DE MASĂ ALE POLONIEI Intre 3 şi 5 decembrie, la Liublin, vor avea loc internaţionalele de tenis de masă ale Poloniei. La această competiţie va lua parte şi un lot de sportivi români. Au făcut deplasarea Maria Corodi, Nicoleta Spiridon, Adalbert Rethl şi Cornel Macovei, însoţiţi de antrenorul Gabriel Simionescu. Doi giganţi in postură de „pigmei". Tarău încearcă să-l depăşească pe Williams. Fază din meciul Steaua — Fides Partenope Neapole, disputat in ediţia trecută a „Cupei cupelor". Foto A. NEAGU ASTĂ-SEARA, la giessen, STEAUA-M.T.V. 1846 IN TURUL INAUGURAL AL „CUPEI CUPELOR“ LA BASCHET MASCULIN Baschetbaliştii de la Steaua susţin asta-seara, in localitatea Giessen, din El. V. a Germaniei, prima intilnire din turul Inaugural al celei de a IV-a ediţii a competiţiei continental.* „Cupa cupelor“. Adversară ii este echipa M T.V. 1846, o formaţie fără „firmă“, dar despre a cărei valoare vorbesc rezultatele remarcabile obţinute In ultima vreme de baschetul vest-german şi care confirmă un evident progres. Favorită rămtne, Insă, reprezentanta tării noastre, ai cărei jucători, buni tehnicieni, şi unii dintre ei cu marta experienţa, sunt capabili să realizeze un scor favorabil în cele două partide : cea de astăzi şi cea din retur, programată pentru ziua de 11 decembrie la Bucureşti. Steaua, care ia parte pentru a doua oară la „Cupa cupelor“ (debutul l-a făcut In editia trecută cind a eliminat pe Hapoel Tel Aviv si a fost intrecuta de Fides Partenope Neapole), a deplasat la Giessen lotul obisnuit, adică : Nosievici, Jekely, Tarau, Czmor, Dimancea, Ghenrghe, Popa, Oczelak, Nicolescu. Absentează Savu, Irimie (nerestabiliţi) şi Nicuţescu (bolnav). Arbitrii jocului : A. Pythoud (Elveţia) şi W. Modowsky (Polonia). Marţi, la ora prinzului, direcţiunea „Bell Telepnone manufacturing company“, care patronează echipa Racing Bell Măline, a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a fost prezentată echipa de baschet care va susţine joi seara. In sala Floreasca de la ora 18:30, meciul cu Dinamo Bucureşti, In cadrul celui de al doilea tur al „C.C.E.“ la baschet masculin. N. R. Din cauza orei înaintate la care sa jucat, nu putem publica rezultatul meciului feminin U. C. Clermond Ferrand - Rapid București disputat aseară, in cadrul celui de al doilea tur al „C.C.E.“ la baschet feminin. I PARTICIPAREA OLIMPICA SE PREGĂTEŞTE TIMP DE 4 ANI (ŞI MAI MULT) Un amplu interviu acordat de preşedintele Comitetului Olimpic Român ANGHEL ALEXE Experienţa ultimelor ediţii postbelice ale Jocurilor Olimpice a demonstrat categoric demodarea şi inutilitatea preparativelor exclusiv de ultimă oră şi a selecţiei de moment. A devenit clar faptul că pregătirea olimpică trebuie abordată ca o campanie de lungă durată, pe răstimpul dintre două ediţii cvadrienale, dacă nu chiar cu gindul şi mai departe la jocurile de peste 8 ani. In acest spirit, primă an încheiat după Jocurile Olimpice de la Grenoble şi Mexico nu poate fi considerat un simplu an de relaxare, iar scurtul răgaz pînă la evenimentele de la Sapporo şi München nu poate fi măsurat cu obişnuitele etaloane calendaristice. Timpul presează, obligînd la o sporită efervescenţă din partea celor răspunzători de alegerea şi instruirea cadrelor olimpice româneşti. Iată de ce ne-am adresat preşedintelui Comitetului Olimpic Român, ANGHEL ALEXE, solicitîndu-i interviul ce urmează, realizat de redactorul nostru Victor Bănciulescu. — La ce concluzii v-a dus primul an preolimpic (1989) in privinţa pregătirii campaniei (1972) ? — Pentru prima oară un plan de pregătire olimpică a început să fie aplicat a doua zi după încheierea ediţiei pre(continuare in po-9. a i-af Campionatul naţional de şah VOM AVEA SAU NU BARAJ? Primele cinci ore de joc ale ultimei runde, disputate aseară, n-au putut desemna pe noul campion naţional. Partidele-cheie, intre candidaţii cu şanse la titlu, s-au întrerupt după o luptă acerbă şi vor fi continuate astăzi dimineaţă. In centrul atenţiei s-a aflat, desigur, partida dintre liderul clasamentului Szabó şi tinărul Grinnberg. Szabó a dominat tot timpul, concretizindu-şi la un moment dat avantajul intr-un pion în plus. Cîteva mutări superficiale spre sfirşitul celor 3 ore reglementare au permis insă lul Grünberg să simplifice foarte mult Jocul. Partida s-a Întrerupt In cele din urmă In următoarea poziţie : Alb (Szabó) : Rc3, TgS, Pioni b3 şi g4; Negru (Grünberg) : Rf7, Ta2, Pa8. Negrul a dat In plic mutarea a 41-a. Finalul este foarte dificil din cauza materialului redus şi un rezultat de remiză este posibil, în căzu! unu! Joc exact din partea negrului. In cazul cînd Grünberg va reuşi ifi salveze acest final, atunci vom asista, probabil, la un meci de baraj Intre Szabó si Cioclitea, care a întrerupt partida cu B. Segal Intr-o poziţie In care are mari şanse de ciştig. In sfîrşit, Florin Gheorghiu s-a izbit de dirza rezistenţă a lui Botez. El are un pion In plus, dar realizarea acestui avantaj este dificilă. S-au mai întrerupt partidele : Nearatu — Bondoc (primul are o figură in plus), Drimer — Mititelu, Georgescu — Ungureanu. Cu remiză s-au Încheiat partidele : Reicher — Varalelescu, Partoș — Stanciu, Traianescu — Ghițescu, Fischer — Voiculescu. Astfel, înaintea disputării partidelor întrerupte ale acestei ultime runde, clasamentul se prezintă neschimbat cu Szabó 12 și (1 Întreruptă), V. Ciocâltea 12 (1), FL Gheorghiu Ilis (1), Th. Ghiţescu 11*7», B. Segal 11 (1), C. Partos 10*». S. Sm. In clişeul de mai sus, cei doi candidaţi la titlu : Victor Ciocâltea (stingă) şi Iuliu Szabó (dreapta). pagini 30 bani VINERI ŞI SÎMBĂTĂ, ÎN SALA FLOREASCA: CUPA BALCANICĂ LA HAIBERE Cinci echipe la startul întrecerilor Sportul halterelor din ţara noastră nu a cunoscut nicicînd o activitate internaţională mai bogată decit in acest an. Acum, după ce „Cupa Dunării* şi meciul cu Italia au fost consumate, ne aflăm în faţa unei alte Întreceri de mare Interes: Cupa balcanică. Timp de două zile, in sala Floreasca, îşi vor măsura forţele cei mai buni halterofili din ţările balcanice. Este vorba de echipele Bulgariei, Iugoslaviei, Greciei, Turciei şi, bineînţeles, cea a României. întrecerile se anunţă foarte interesante, iubitorii acestui sport şi specialiştii aşteptînd unele rezultate de valoare internaţională. Acestea ar putea veni, în special, din partea halterofililor bulgari, care au fost la campionatele mondiale de la Varşovia revelaţia întrecerilor. Dar, despre sportivii din ţara vecină prezenţi la Bucureşti vom vorbi în ziarul de mîine. Programul de desfăşurare a întrecerilor este următorul : VINERI — ora 17 , categoriile cocoş, pană şi uşoară. SIMBAIA — ora 10 ; categoriile semimijlocie şi mijlocie ; ora 17; categoriile semigrea și grea. . EXEMPLUL ! I LU! N1CUŞOR ! Asistăm cu interes, curiozitate şi satisfacţie la evoluţia con* * £JA structivâ a fotbalului româ- , JT \ nesc. Pe multe planuri, socce- I - • • rul autohton traversează, în- » tr-o progresie vizibilă, un „ proces care-i adaugă, mereu, noi fa- ! ţete calitative. Se constată elemente I de progres în pregătirea melodică, ■ tehnică, tactică, fizică, sint de semna- I lat îmbucurătoare tendinţe (şi nu numai *I tendinţe) organizatorice vizînd o struc- i furare superioară a fotbalului etc.I Auzim, Insă, pe ici, pe colo, cam de mulţi ani, şi un refren care, cu timpul, I a ajuns să sune a gol, ca monedele |I false : „pregătirea morală". Toţi antrenorii, la mai toate şedinţele, 8 consacră un important spaţiu din refe- *I ratele lor, scrise sau verbale, capitolului „pregătire morală*, căruia unii 1 fi mai adaugă, didactic, şi termenul |I „volitivă*. Frecvenţa reluării acestei teme nu este de loc Intlmpletoare. Deşi * tratarea ei este mai mult formalâ — II și poate tocmai de aceea — „fenomenul I moral* prezintă In fotbal Încă destule . simptome îngrijorătoare. * I Cazul lui Coman, ctndva primul por- • tar al ţării, are, cu tot caracterul său f . unic, forţă de tipizare. Mai ales sub raportul „rezolvării lui*. De ani de zile, acest fotbalist talentat greşeşte I la._ capitolul morală. A nu se înţelege | * că portarul dinamovist a fost sau este I un subiect penal. Nu. Greşelile lui I Coman contravin exclusiv (sau aproa- •I pe) normelor morale pe care trebuie e să le respecte sportivul de perfor- | I manţă. Or, Coman, de ani de zile, greşeşte mereu. Greşeşte. Recunoaşte ] greşelile. Promite. Şi iar greşeşte... Uni lanţ continuu. Antrenorii, conducătorii I tăi au intrat şi ei tn acest lanţ cu o I ! „verigă* tipică pentru multe „cazuri* , din fotbalul nostru. O verigă care I I însumează o pluralitate de trăsături: înţelegere, toleranţă, slăbiciune, com- I promis... Poate că ultima dintre ele, * COMPROMISUL, domină întregul „aliaj*. c Ca şi în alte sectoare ale activităţii | I umane, compromisul are şi In fotbal fructe amare. I La laşi, antrenorul Nicuşor, un model moral — ca sportiv şi ca antrenor — I a avut curajul să rupă compromisul • I (a|i citit, probabil, istorie ultimei eva- « ziuni de la morală a lui Coman) cu J preţul rezultatului sportiv (stricto senso), I de dragul rezultatului moral, despre 8 care tocmai vorbea editorialul ziarului * ! nostru de luni. « Actul lui Nicuşor, demn de toata | j consideraţia, a fost făcut cu deplină şi Înţeleaptă răspundere. Iar forţa sa I educativă (pentru echipă, adică pentru I colectivitate, dacă nu pentru Coman...) I este infinit mai puternică decit sute ■ de „măsuri verbale", logosuri morali- ■ zatoare, „lămuriri* cu vorbe frumoase | care zboară și pe care te aicul|i cu gindul aiurea— Gestul lui Nicușor — un exemplu I demn de stima noastră a tuturor. I Marius POPESCU^ I