Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)

1970-01-14 / nr. 783

Redacţia ii administraţia: str. Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10­05, interurban 72 si 286,. Telex sportrom­ buc. 180. fVngl XXVI — Nr. 783 (6217) T .­­Jx *­Pf&fftXWl Offf fbATE ŢĂRILE, VWTWXt ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONALPENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ §1 SPORT .­r... ................. . ..----­- •'?. . * gm»«*»' PRIMELE COBORIRI PE PISTA DE BOB DE LA SINAIA SINAIA, 13 (prin telefon).­­ Marţi dimi­neaţă, boberii lotului naţional de tineret au efectuat primele coborîri de antrenament pe pista din localitate. Deocamdată au fost date în folosinţă primele cinci viraje, dar se speră ca, în curînd, să fie încheiate lu­­­­crările de amenajare a întregului traseu. Printre boberii prezenţi, i-am remarcat pe Panaitescu, Niculescu, Juncu şi Bogdan. O. renVilNOIU, coresp. έntreaga suflare sportivă a Galaţiului aşteaptă cu înfrigurare ziua de sîmbătă care va rămîne în­scrisă cu litere mari în is­toria modernă a oraşului. LA 17 IANUARIE SE­ INAUGU­REAZĂ NOUL PATINOAR ARTIFICIAL DIN LOCALI­TATE, construcţie prodigioa­să şi cu urm­ări pe care încă nu le putem întrevedea pen­tru viitorul educaţiei fizice în marea localitate de pe Du­năre. Desigur, n-a fost uşor. O amenajare de asemenea pro­porţii, cum este noul stadion de gheaţă din oraşul nostru, a necesitat eforturi mari, în condiţiile lipsei de experien­ţă şi a termenelor drastice pentru predarea la timp şi în bune condiţiuni a noului obiectiv. Iată-ne acum răsu­­flînd uşuraţi. La ora cinci aceste rînduri văd lumina tiparului, au loc ultimele re­tuşuri astfel ca ziua startu­lui festiv să găsească noua bază într-o îmbrăcăminte sărbătorească. Vreau să mă folosesc de prilejul care mi se oferă pen­tru a transmite prin aceste rînduri, oferite şi găzduite de ziarul „Sportul“, mulţumi­rile cele mai călduroase a­­dresate organelor locale de partid şi de stat, al căror sprijin l-am simţit perma­nent în zilele grele, deseori de răscruce, ale efectuării construcţiei. Comitetul jude­ţean de partid (prim secretar — tov. Constantin Dăscăles­­cu), Consiliul popular jude­ţean şi orăşenesc, mari între­prinderi din localitate ne-au sprijinit nu numai cu vorba dar, mai ales, cu fapta. În aceeaşi ordine de idei am mandatul să transmit recu­noştinţa Galaţiului sportiv a­­dresată C.N.E.F.S. pentru fap­tul de a fi oraşul nostru drept al doilea centru dir­ ţară dedicat hocheiului şi pa­­tinajului. Apariţia noului patinoar artificial deschide largi per­spective dezvoltării sporturi­lor de iarnă la Galaţi. Sper că-mi va fi iertată afirma­ţia, dar socotesc organizarea grupei C a campionatului mondial de hochei drept un obiectiv secundar, acela prin­cipal fiind — după părerea mea — crearea aici a unui puternic nucleu al hocheiu­lui şi patinajului. în acest Teodor OPRICA preşedintele Consiliului Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport Galaţi (Continuare in pag. a 7-a) DE SIMBATA GALATIUL INTRĂ ÎN CIRCUITUL SPORTURILOR DE IARNĂ in ROMÂNIA Start in campionatul categoriei B la hochei GHEORGHIENI, 13 (prin telefon).­­ Luni, pe patinoa­rul natural din localitate, au început întrecerile campiona­tului naţional de hochei pa gheaţă (categoria B), la star­tul căruia s-au aliniat echi­pele Metalul Rădăuţi, Dina­mo Braşov, Comerţul Tg. Mureş, Cooperatorul Tg. Se­cuiesc şi Avîntul Gheorghieni. Iată rezultatele înregistra­te — etapa I: Avîntul Gheorghieni — Comerţul Tg. Mureş 12—1 (4—0, 2—0, 6—1); Metalul Rădăuţi — Coopera­torul Tg. Secuiesc 9—1 (3—1, 1—0, 5—0) ; etapa I I-a : Avîntul Gheorghieni — Me­talul Rădăuţi 5—2 (1—1, 3—0, 1—1) ; Dinamo Braşov — Co­merţul Tg. Mureş 6—1 (1—0, 1—0, 4—1); întrecerile con­tinuă. S. POP — coresp. ATLEŢI ROMÂNI LA MADRID La sfîrşitul săptămî­­nii va avea loc la Ma­drid un mare concurs atletic internaţional pe teren acoperit. Printre participanţi se vor afla şi 3 atleţi români : Ca­rol Corbu, Şerban Cio­chină şi Şerban Ioan. AZI, BOGAT PROGRAM INTERNATIONAL DE FOTBAL In „Cupa europeană a tîrgurilor“ la fotbal se dispută azi mai multe partide din cadrul opti­milor de finală. In meciuri retur Arsenal întîl­­nește Rouen, iar Southampton pe Newcastle Uni­ted. In tur ambele jocuri s-au terminat cu sco­rul de 0—0. In primele jocuri se întîlnesc F.C. Barcelona — Internazionale Milano și F.C. Carl Zeiss Jena — Újpesti Dózsa. ★ Astă seară la Londra, are loc meciul amical dintre primele selecţionate ale Angliei şi Olandei. ÎNVINGÎND PE KILMARNOCK CU 2-0 (1-0) DINAMO BACĂU S-A CALIFICAT IN SFERTURILE DE FINALĂ ALE C.E.T. BACAU, 13 (prin­­creion, de la trimisul nostru). Cea de a doua partidă dintre echipele Dinamo și Kilmarnock a fost, în bună măsură, asemănătoare, ca aspect general, cu prima confruntare, disputată in urmă cu aproape o lună în Scoţia. Numai că, de astă dată, rolu­rile s-au inversat. A dominat insistent şi şi-a creat nenumă­rate ocazii favorabile de gol formaţia băcăuană, în timp ce oaspeţii s-au văzut nevoiţi să se rezume, cu rare excepţii, la un joc de apărare. Dinamoviştii s-au acomodat mai bine cu starea terenului de joc, care, cu toate efortu­rile lăudabile depuse pînă in cea din urmă clipă, n-a putut fi adus la condiţii optime (ceea ce nici nu era posibil, de alt­fel, avînd in vedere anotimpul în care ne aflăm) răminind desfundat în unele porţiuni şi alunecos. Ei şi-au creat astfel un prim şi important avantaj faţă de adversarii lor, pe care i-au consolidat apoi prin jocul valoros prestat, ce a „încăl­zit“ şi însufleţit în multe mo­mente tribunele. Cele două go­luri înscrise, cîte unul în fie­care repriză, nu exprimă nici pe departe superioritatea ma­nifestată de ei in meciul de marţi, care le dădea dreptul la o victorie mult mai netă. Nu­mai în prima parte a jocului ei puteau înscrie cel puţin 4—5 puncte, socotind doar ocaziile deosebit de jegre de gol pe care şi le-au creat. Una din ele s-a produs chiar în min. 9 cindi la şutul puternic al lui Comănescu, venit în atac, min­gea reluată de Pană spre colţul de sus al porţii a fost deviată in ultimă instanţă in corner de un apărător scoţian. Şapte minute mai tirziu, la un şut al lui Dembrovschi, portarul oaspeţilor scapă min­gea, pe care o preia Ene, dar înaintaşul băcăuan nu poate înscrie fiindcă acelaşi Mc Laughlan (in formă foarte bu­nă) a revenit şi a plonjat la picioare. Chiar şi Dembrovschi (care a jucat sub posibilităţi) s-a opus — involuntar desigur — deschiderii scorului în min. 23, cind balonul şutat ca din tun de Duţan s-a lovit de spa­tele său şi a nimerit apoi la un adversar. Golul avea să cadă de-abia în min. 27. Pri­mind o pasă de la Dembrov­schi, Ene l-a driblat în careu pe Mc Grory şi apoi a şutat C. FIRANESCU (Continuare in pag . 1­ a) Pană, unul dintre cei mai percutanţi atacanţi dinamovişti, a reuşit o nouă breşă... Foto : AUREL NEAGU In prima etapă a „Capei speranţelor“ la schi, desfăşurată la Sinaia, au concurat aproape 100 de copii. înainte de a lua startul, micii concurenţi trec la recunoaşterea traseului. Foto • THEO MACARSCHI — ........ii ............. I i.i.i. i——— — ECHIPA DE BASCHET A BUCUREŞTIULUI ! A DEBUTAT CU O VICTORIE LA VARŞOVIA­­ In sala. Gwardia din Varşovia a început un turneu in­­ternaţional de baschet masculin la care participă şi se- f lecţionata oraşului Bucureşti. In primul meci, baschetba-­­­liştii români au dispus de Varşovia II cu 78—75 (42—36). Cele mai multe puncte ale formației române au fost rea­­­ lizate de Nosievici 29, Dimancea 13. 11 Azi, echipa București întilnește selecționata orașului I Sofia. * MECIUL FEMININ DE HANDBAL DIN „C. C. E.“ UNIVERSITATEA TIMIŞOARA - S. K. LEIPZIG AMÎNAT CU 24 SAU CU 48 DE ORE! ■ Din cauza condiţiilor atmosferice neprielnice, handbalistele din Leipzig n-au putut pleca din Berlin . Sîntem în situaţia de a anunţa numeroşilor — şi în­focaţilor — iubitori de hand­bal din Timişoara o veste care în mod cert nu le va face plăcere. Dar, sîntem convinşi că, după primul mo­ment de supărare ei vor în­ţelege situaţia creată prin condiţiile atmosferice, cu totul neprielnice ieri zboru­lui avioanelor. Din acest motiv (obiectiv !) formaţia campioană a R.D. Germane, S.K. Leipzig, care trebuia să susţină azi meciul retur din cadrul sferturilor de finală ale „C.C.E.“ la handbal fe­minin cu Universitatea Ti­mişoara nu a putut pleca din Berlin. In cursul zilei de ieri, fe­deraţia de resort din R.D.G- a luat legătura telefonică cu forul nostru de specialitate solicitînd, ca un caz de forţă majoră, amînarea partidei cu 24 sau cu 48 de ore. In aceste condiţii s-a stabilit că echipa S.K. Leipzig va pleca cu trenul sau cu avionul dacă timpul o va permite, ceea ce face ca partida Universitatea Timişoara — S.K. Leipzig să fie reprogra­­mată pentru joi sau cel mai tirziu vineri. Aceasta, pen­tru că trebuie ţinut seama şi de faptul că duminică la Timişoara începe cel de-al doilea turneu al campiona­tului feminin, ce pune în imposibilitate pe „U“ să joace cel puţin o sâptămînă. V­ictor Ciocâltea s-a întors zi­lele trecute de la Tbilisi purtînd pe faţă arama soa­relui tara al Caucazului. In capi­tala Graziei, la poalele maies­tuoase ale Elbrus­ului, multiplul campion de şah al României şi-a încercat forţele într-un turneu de forţă maximă (IA ) conform re­gulamentului de clasificare al F.I.D.E., probabil cel mai puter­nic care i-a fost sortit în lunga şi prodigioasa sa carieră sportivă. OPT MARI MAEŞTRI, OPT MAEŞTRI INTERNAŢIONALI ŞI DOI­, MAEŞTRI NAŢIONALI —­IATA SELECTA SOCIETATE IN CARE A FOST INVITAT REPRE­ZENTANTUL NOSTRU. Rezultatul final se înscrie ca o reuşită remarcabilă a lul Cio­­câltea : locurile 4—6 (cu un Son­­lyeborn superior), lipsindu-i doar un punct pentru a primi dintr-o dată titlul de mare maestru atit de rîvnit, atit de meritat. La 87 de ani, forţe de joc a Iul Victor Ciocâltea cunoaşte uri flux spectaculos. Maestrul se află pro­babil acum la apogeul maturit­ăţii sale. Iar turneul de la T­urisi, care a urmat imediat finalei campionatului naţional, vine să confirme aceasta. Valeria CHIOSE (Continuare ta pag. a 3-a) DUPĂ TURNEUL DE LA TBILISI | STEAUA LUI CIOCÂLTEAI ÎNCEPE să strălucească din nou ! # Un pas pina la galoanele marelui maestru • Dialoguri cu Mihail Tal • Norocul suride­n celor îndrăzneți # La căsătoria Nonei Gaprindașvili CONCURSUL ZIARULUI sportul „EL ! MUNDIAL! 70“! Incepînd ile ieri, iubi­torii fotbalului din țara noastră au prilejul să participe la unul dintre cele mai pasionante con­cursuri de pronosticuri Răspunsurile — în nu­măr nelimitat, dar FIE­CARE ÎNSOȚIT DE CITE UN CUPON DE CON­CURS — se primesc pînă la 1­5 mai 1970 (data poş­tei). Deşi unele dintre echipe par a avea o si­tuaţie mai favorabilă în grupele respective, nimeni nu le poate elibera un sportive. Este vorba, aşa cum s-a anunţat în nu­mărul nostru de marţi, de concursul „EL MUN­­DIAI, ’70“, prin care ci­titorii SPORTULUI sunt „certificat de garanţie“, care nici nu există, de altfel, in fotbal. Cititorii trebuie să aibă în vedere acest lucru, amintindu-şi, de pildă, că nu mai de­parte decit la ediţia tre­cută a campionatului mondial, echipa R.P.D. Colione a învins puter­nica formaţie a Italiei, invitaţi să răspundă la două întrebări legate de marele eveniment spor­tiv al acestui an, turneul final al campionatului mondial de fotbal , dublă campioană mondia­lă, şi a condus cu 3-0 în partida cu Portugalia, fiind astfel la un pas de a ajunge în semifinale. Câştigătorilor concursu­lui „EL MONDIAL ’70“, organizat de ziarul SPOR­TUL, li se vor decerna, prin tragere la sorţi, ur­mătoarele premii : 1. CARE ECHIPE VOR OBȚINE CALIFICAREA PENTRU SFERTURILE DE FINALĂ?­­ 2. CE ECHIPĂ VA CÎȘTIGA CAMPIONATUL MONDIAL ? Televizor Aparat de radio | cu tranzistori | Aparat de radio | cu lămpi - Ceas de mină Bicicletă ____________| Abonamente pe | un an la zia- | rul Sportul Alte premii sur- I priza I­A DORINŢA NOASTRĂ a luat condeiul nu ca sa fac un bilanţ. Nu mă pricep, deşi m-ar fi onorat postura de... contabil al performanţe­lor noastre sportive în anul expirat. M-ar fi onorat pen­tru că sportul are infinit mai mulţi suporteri decit literatura şi dăscălia mea. M-ar fi onorat şi pentru că, deşi nu sunt un sportiv, mă interesează spor­tul. Nu în comentariul mărunt şi steril de­ luni de dimineaţă. (Mă bâtea crin­­dul, într-o vreme, să-l imit pe Saint- Beuve şi să scriu nişte... cozerii de luni, sportive, care n-ar fi fost decit nişte ieşiri usturătoare la adresa nicro­­bismului). Mă interesează în marele, în pasionatul avînt al celor din arenă şi în calda şi adesea chiar pătimaşa dragoste sau mînie a celor din tribună. Mă interesează în efortul fizic de mare artă, în efortul de voinţă, în adînca spiritualitate românească a sportului. Sigur că, iniţial, în orice sport, e vorba de o mare, de o perfectă pre­gătire fizică. Dar cită voinţă, cu­ su­flet, cită­ energie morală se consumă în timpul pregătirilor... O poate oare măsura cineva ? Şi-apoi, să fim drepţi : cine, urmărind o întrecere de alergări ori de sărituri, de aruncări cu discul, mai poate separa sufletul, trupul spor­tivului de sufletul, de voinţa lui ? De multe ori voinţa a fost mai puternică decit condiţia fizică. Şi n-o să uit nici­odată că, în timpul unei mari între­ceri internaţionale, la J.O. din 1968, aruncătoarea noastră de disc a biruit, deşi avea cumplite dureri în braţ , după cum n-o să uit că, într-un spec­tacol de balet, o preţioasă balerină de-a noastră şi-a fracturat un braţ şi că a dansat pină-n finel, fâră şovăire şi fără să-şi umbrească zîmbetul cald de pe faţă. Ştiu că 1969 n-a fost, totuşi, anul marilor performanţe. Poate am cucerit nişte poziţii bune pe la tir, pe la lupte, pe la box. A fost însă un an de pre­gătire a fotbalului. De pregătire şi de succes. Am cîştigat, în marea com­petiţie internaţională fotbalistică, ceea ce nu mai cîştigasem de treizeci de ani. Şi se pare că asta nu-i glumă. E una dintre treburile cele mai serioase în sportul cu balonul rotund, cum se zice. Cei dragi 11 ai noştri vor apare în arena internaţională din Mexic. Se vor întrece cu cei mai buni dintre cei mai buni. Ne vor produce nişte emoţii şi nişte îngrijorări, nişte dureri şi nişte bucurii. Aşa cum e firesc. Şi cum e bine. In anul '69, fotbaliştii noştri ne-au dat multe satisfacţii, de mare clasă şi de mare artă. De mult n-am văzut publicul nostru aşa de entuziast, de înţelegător, aşa de aproape de al lui. Ne va fi imposibil să facem să dispară fluierăturile din arenă. Dar ce bine ar fi !... Acolo vin oamenii cu tot ce au ei mai valoros în ei ; cum poate fi cineva aşa de dur sufleteşte, ca să fluiere ori să înjure ? De aceea sunt recunoscător publicului nostru că la meciurile de fotbal s-a purtat aşa de frumos, de uman, de... sportiv cu flăcăii noştri şi cu adversarii lor. Nu sînt în stare să strig în tribună. Dar mărturisesc că, la penultimul meci — cu portughezii mi se pare — atunci cînd, după un gol magistral, unul din adversari l-a izbit, la pămînt, pe unul dintre ai noştri, am simţit un cuţit in inimă aşa de dureros că mi-au dat lacrimile. N-a fost frumos din par­te-mi. A fost frumos însă din partea celui care, ridicîndu-se de jos, a zîmbit spre infractor aşa de dojenitor, încit pînă la sfîrşitul meciului n-a mai comis faulturi. Cred că şi în arena interna­ţională ai noştri se vor purta cu aceeaşi eleganţă şi cavalerească sportivitate. Aşa după cît cunosc eu sportivii noştri, tinereţea şi entuziasmul lor, se­riozitatea şi voinţa pe care o depun în iarna asta de antrenament, aşa cum am avut prilejul să le relev patrio­tismul, în vara acestui 1970 vom înre­gistra succese bune. Nu prognostichez , dar doresc. Doresc nespus, cum doreşte întreaga suflare a ţării. Dumitru ALMAŞ 4 pagini buni Miercuri 14 ianuarie 1970

Next