Sportul, februarie 1970 (Anul 26, nr. 801-828)

1970-02-14 / nr. 814

Pago 2-s SPORTUL Şl DELICVENŢA Cu cine în urmăl, circula o glumă pe care chiar unii activişti mai dogmatici o înghițeau, poate nu cu plăcere, sau fără s-o înţeleagă măcar în substanța ei. în fine, era o glumă pe care îşi • puteau permite s-o asculte şi — ca un act mai liberal ceva — s-o şi povestească. Nu-i prea lungă, dar n-am s-o reproduc, totuşi, ci mă voi mărgini, doar, să notez că îi cam lua peste picior pe acei tovarăşi ce se credeau atotştiutori, indiferent de domeniul adus în discuţie, prezentîndu-î drept cunoscători chiar şi în materie de... sobe ! Se rîdea, cum se rîde şi la alte astfel de glume, nici mai bune, nici mai proaste, dar zîmbetele, atunci cînd nu erau acre, te făceau să pricepi că cel ce-o asculta nu surprinsese că şuvoiul de umor amar izbucnea tocmai pentru că între „erou" şi „sobe" nu exista nici un fel de legătură. De ce, totuşi, citez chiar şi în modul acesta destul (sper) de mascat o glumă... civilă, într-un ziar de sport ? Pentru că, cei cărora li se adresa nu-şi puneau niciodată întrebarea : „oare nu cumva poate fi vorba şi despre mine ?". Nu vedeau, prin urmare, legătura sau nu voiau s-o facă... Rostul introducerii mele este acela de a încerca o apropiere între ,fapte care, aparent, n-au nici o legătură deși —uneori — sint apropiate pînd la intimitate. Tot așa cum activistul nostru — cam limitat — după cum cred că s-a înțeles (fie din cauza unghiului obtuz In care se posta cînd asculta relatarea glumei, fie din pricina perdelei de infatuare, care-i ascundea fondul acesteia), unele categorii de cetăţeni nu realizează anumite raporturi existente între sport (de care nu sunt străini, dar nici prea preocupaţi) şi alte domenii ale vieţii de fiecare zi. Intr-un număr recent al ziarului, încercam să luminez, puţin, o astfel de relaţie , între educaţia fizică şi femeie. Azi, gîndul mi se opreşte asupra unui fenomen îngrijorător remarcat şi la noi : creşterea delicvenţei printre tineri. Presa, de diferite profile, încearcă adeseori să tragă semnalele de alarma cuvenite, folosind exemple tragice din ţări în care fenomenul a devenit cronic, punînd în luptă arma satirei ş.a.m.d. Mari rar avem însă prilejul să aflăm şi cauzele care duc la astfel de situaţii (la noi bineînţeles), ca şiremediile ce pot fi folosite în îndreptarea stării actuale, îmi permit să afirm că sportul poate apărea şi la un capitol şi la celălalt; în primul, ca o explicare : ignorînd terenul întrecerii sportive, tinerii şi tinerele nu au o altă ocazie de a-şi cheltui surplusul de energie, nu-şi echilibrează logic bugetul de timp liber, ocolesc astfel, şi poate inconştient, căile care consolidează importante trăsături morale cum sunt: voinţa, onestitatea, curajul, demnitatea, spiritul de întrecere, respectul faţă de semeni (şi de cei mai slabi, fireşte) , la capitolul secund, al remedierii stării de delicvenţă, printre cei tineri. Nu o dată, sportul a constituit, pentru părinţi şi pentru profesorii cu tact, o pîrghie eficientă de corectare a unor deficienţe morale ale copiilor şi elevilor lor. Ziarul nostru a informat asupra introducerii lui printre metodele de care uzează, în şcolile pentru delicvenţii minori, reeducatorii acestora. Filmul „Singurătatea alergătorului de cursă lungă* şi altele, mai vechi sau mai noi, au folosit o temă asemănătoare, cu o mare forţă de convingere. Cu toate acestea, întîlnim zilnic, în mai toate oraşele şi satele prin care nu poartă paşii meseriei noastre, părinţi care dispreţuiesc sportul, pedagogi care-l ignorează, copii care nu-i cunosc binefacerile, delicvenţi minori care îi fac cunoştinţa după ce se află dincolo de ferestrele zăbrelite ale şcolilor de corecţie. Sugerăm, de aci, forurilor responsabile , atît celor din învăţămîntul public, cît şi celor din sport, din domeniul sănătăţii publice şi organizaţiilor de masă pentru tineret, să mediteze, laolaltă, asupra relaţiei care există între cultura fizică şi delicvenţa minorilor, dar, mai cu seamă, asupra raportului care ar trebui să existe. Nu de alta, dar n-aș vrea ca cineva sa facă vreo legătură între partea atît de serioasă a rîndurilor de fată și gluma care le-a precedat... Emanuel VALERIU • Un nume nou printre arbitrii noştri de box: constânţeanul Vasile Neagu, fost campion al ţării in 1962, participant la J.O. de la Roma. Deşi a îmbrăcat de curînd costumul alb, Neagu se remarcă prin competenţa cu care conduce şi judecă meciurile în ring. El a fost pregătit de arbitrul AIBA, Ai Rişat. • Ieri ne-a vizitat la redacţie antrenorul din Buzău, Marin Dumitru. Cu acest prilej, am aflat că va înscrie în campionatul de juniori 8 pugilişti. După opinia sa, şanse de a obţine rezultate bune au C. Dumitraşcu (pană, vicecampion în 1969), F. Manea (semimuscă), C. Manea (cocoş), M. Aldea (cocoş). • Asta-seară, la Constanţa se va disputa meciul internaţional Farul — Wismut Gera. Antrenorul constănţenilor, Nicolae Buză, prezent joi seara în sala Floreasca, la meciul Steaua — Wismoft, ne-a comunicat că va urca între corzi următoarea echipă Şoşoiu, Manole (Ruşu), Iliescu, Simionescu, Dinu, Baciu, Kerim, Preda, Pîrvu, Bursuc. Gala va începe la ora 19. • Simbătă 21 februarie, în perspectivă un meci de mare atracţie: Constantin Stanei — Octavian Amăzăroaie. Se ştie că, recent, ultimul, elev al lui Victor Alexandru, l-a întrecut într-o manieră categorică pe stelistul C. Buzuliuc. Duelul Stanei■ Amăzăroaie va avea loc în cadrul reuniunii dotate cu „Cupa Feroviarul“. sportál PARADA-RIPOSTA DISCUŢII, DECLARAŢII - OBLIGAŢII La unul din concursurile săptăminii trecute l-am antrenat intr-o discuţie pe secretarul federal, Dionisie Tepşan, abordînd patru din problemele ■ stringente ale scrimei noastre: arbitraje, organizări de competiţii, cadre şi materiale. Apreciind răspunsurile ca interesante, ele exprimind orientarea activităţii oficiale, le consemnez in speranţa că vor fi binevenite spre liniştirea unor spirite poate prea pătimaşe. „ Problema arbitrilor rămine una din dificultăţile federaţiei, deoarece aceştia sînt recrutaţi, prin forţa lucrurilor, dintre sportivii şi antrenorii activi, fapt ce creează, inerent, suspiciuni şi animozităţi. Dar e foarte adevărat că, dintr-o lipsă de preocupare a colegiului cen- ‘tral, a colegiilor locale precum şi a antrenorilor, nu s-au organizat, în ultimii ani, cursuri sau alte forme de pregătire, iar arbitrii neavînd la dispoziţie nici un material documentar, s-au mărginit doar la practica de concurs. Acum, însă, avem în lucru un statut al arbitrilor de scrimă, care, pină la sfîrşitul lunii martie, sperăm să ajungă la cluburi. Se preconizează, totodată, liste pe categorii, examinări, şi cursuri scurte pentru împrospătarea cunoştinţelor arbitrilor. Suntem în aşteptarea noului regulament internaţional pe care-l vom transmite, cu maximum de rapiditate, în ţară, deoarece şi în această direcţie a existat pînă acum o lipsă de preocupare, care se repercutează asupra calităţii arbitrajelor. •5 în privinţa organizărilor *■ de competiţii, remarc că, prin înmulţirea considerabilă a concursurilor interne şi internaţionale, calendarul este extrem de încărcat. Densitatea competiţiilor face ca pregătirea lor (in special a celor locale), să fie privită cu oarecare uşurinţă, la aceasta contribuind şi numărul restrîns de organizatori. Biroul federal şi-a propus să sprijine organizarea competiţiilor iar eu personal, voi căuta să stimulez comisia municipiului Bucureşti, care are un rol însemnat în rea-* Uzarea calendarului competiţional. Nu pot trece cu vederea faptul că la nereuşita organizărilor contribuie şi lipsa unei săli corespunzătoare, pentru obţinerea căreia biroul federal depune toate eforturile. Sperăm să obţinem şi sprijinul C.N.E.F.S. .» în privinţa pregătirii catedrelor, singura cale care ne poate scoate din impas rămîne specializarea I.E.F.S., cu ciclu de 4 ani (inclusiv cursul de bază). Federaţia, a sprijinit înfiinţarea secţiei de performanţă pe lingă institut şi pregăteşte o discuţie la nivelul conducerii, prin care să se pună, cît mai curînd, bazele acestei ficţiuni, fină atunci, se vor organiza, în continuare, consfătuiri ale antrenorilor şi, în plus, cu ocazia marilor competiţii interne, unde sunt concentraţi de regulă toţi antrenorii, se vor organiza prelegeri, informări, comunicări pe baza cercetărilor etc. E regretabil faptul că, în Capitală, nu s-au luat pînă în prezent asemenea iniţiative, deoarece aici activează mai bine de 50% dintre antrenori. .4 Cea mai delicată profilemă este cea a materialelor. Vreau să remarc sprijinul acordat de către conducerea C.N.E.F.S. federaţiei noastre, cu toate dificultăţile ce le implică importul, asigurîndu-se materiale în măsură suficientă pentru loturi, şi aproape suficientă pentru secţiile din cluburi. Faptul că sîntem tributari importului ne pune ,într-o situaţie de inferioritate faţă de celelalte discipline sportive şi faţă de adversarii direcţi pe care-i avem de înfruntat pe plan mondial. Pentru confecţionarea în ţară a unor materiale de specialitate, ar fi necesar un atelier specializat în materiale sportive (cantităţi reduse), care ar putea rezolva aceste necesităţi, fără a se apela la mari întreprinderi, legate de obligaţii da plan ★ " Subscriu intrutotul la ideea unui atelier specializat in producţia materialelor sportive, de serie redusă,care ar umple multe goluri din activitatea scemei şi a altor discipline sportive Din declaraţiile făcute aci, cit şi din punctele de vedere exprimate, tot prin ziarul „SPORTUL", de preşedintele federaţiei, remarc aceeaşi orientare spre activitatea loturilor reprezentative. Profit de ocazie să amintesc că chezăşia succeselor echipelor reprezentative o constituie activitatea fructuoasă din cluburi şi asociaţii, căreia ar finecesar să i se acorde o atenţie, pe MĂSURA PRETENŢIILOR din partea biroului federal Cornel GEORGESCU POSTĂVARUL ÎN PLINĂ ACTIVITATE BRAŞOV, 13 (prin telefon). Teama că vom agăţa schiurile în cui s-a spulberat. Căldura şi vintul nu mai alungă zăpada prin văi şi coclauri, la adăpostul umbrei, ci un soare strălucitor dar’rece priveşte neputincios şi distant întrecerile schiurilor desfăşurate într-un decor de autentică iarnă. Anotimpul a intrat in drepturi. In mod paradoxal, insă, astăzi (n.r. ieri), in slalomul special desfăşurat pe Sulinar (între cabana Cristianul Mare, Poiana Doamnei şi Poiana Rula), zăpada, atit de mult aşteptată, a fost un redutabil adversar. Sosită brusc şi aşternută peste un strat de gheaţă iniţial, ea a transformat slalomul dintr-o luptă deschisă într-o cursă de urmărire prin „tranşee“, în care cuvîntul de ordine nu a fost „să ciştige cel mai bun”, ci „să scape cine poate“. Cu toate eforturile arbitrilor, timpul prea scurt de la căderea ninsorii nu a permis amenajarea traseului pînă la acea compactitate care să asigure o evoluţie normală şi apropiată de maximumul posibilităţilor pentru toţi concurenţii. Ca urmare, deşi în principiu suntem împotriva abandonurilor şi descalificărilor, de astă-dată am găsit o explicaţie numeroşilor concurenţi aflaţi in această situaţie. Tot atit de adevărată rămine, insă, şi realitatea că noi nu avem schiori care să ştie să meargă prin taluzuri. Pentru aceasta, se cere o tehnică specială pe care, la urma urmei, concurenţii sînt datori să şi-o însuşească, atit pentru intîmplări ca cea de acum, cît, mai ales, pentru starturi internaţionale, unde participăm cu numere şi în categorii mari. REZULTATE : seniori („CUPA POSTAVARUL“) : 1. C. Văideanu (A.S.A.) 82,1 ; 2. I. Bobiţ (Dinamo) 83,4 ; 3. M. Ene (Dinamo) 84,0 ; 4. S. Cojocaru (Sc. sp. Bv.) 88,1 ; 5. I. Bălan (A.S.A.) 89,3 ; 6;7. C. Teşileanu și D. Ionescu (ambii St. roşu) 91,2; senioare: 1. Mihaela Sandu (Dinamo) 92,0 ; 2. Ioana Belu (A.S.A.) 94,4 ; 3. Eva Markos (Dinamo) 97,0 ; 4. Gisela Mores (Polit. Bv.) 98,0 ; Juniori 1 (CAMPIONATUL JUDEŢEAN) : 1. P. Soiu (Dinamo) 86,2 ; 2. N. Barbu (Energia) 92,6 ; 3. I. Troitsch (Dinamo) 92,9 ; juniori II : 1. St. Adăscăliţei (St. roşu) 76,2 ; 2. I. Gheorghe (Dinamo) 76,5 ; 3. FI. Barbu (Sc. sp. Predeal) 78,2; junioare I : 1. Daniela Munteanu (A.S.A.) 94,1 ; 2. I. Birsan (Creaţia) 110,3 ; 3. Minodora Zerman (Şc. sp. Predeal) 112,3 . junioare II : 1. Nela Simion 80,0 ; 2. Maria Degeratu 81,4 ; 3. Maria Roşculeţ 84,7 (toate trei de la Şc. sp. Predeal). Duminică are loc proba de coborâre. Mihai BIRA REINTRARE IN ACTUALITATE .. Pe linia inimoasei tradiţii de a asigura echipelor bucureştene de rugby un program de activitate înaintea deschiderii sezonului oficial, comisia de specialitate a C.M.E.F.S. Bucureşti organizează şi în acest an două competiţii („Cupa de iarnă“ şi „Cupa tinereţii“), rezervate divizionarelor A şi B, precum şi lotului naţional de juniori. La prima competiţie vor participa următoarele formaţii : Dinamo, Griviţa Roşie, Steaua şi Vulcan (seria I) şi Gloria, Olimpia, Aeronautica şi Steaua-tineret (seria a II-a). Trofeul „Cupa tinereţii“ şi-l vor disputa Lotul naţional de juniori: Rapid, Progresul şi Constructorul. Prima, etapă a acestor două competiţii va avea loc în ziua de 15 februarie, după următorul program : „CUPA DE IARNA“ — seria I : Dinamo — Griviţa Roşie şi Steaua — Vulcan ; seria a II-a : Gloria — Steaua (tineret) şi Olimpia — Aeronautica. „CUPA TINEREŢII“: Constructorul — Rapid şi Progresul — Lotul naţional de juniori. • Pînă acum, la F.R.B. au fost depuse următoarele cereri de transfer : A. ISTUDOR (Dinamo Bucureşti) FL. CONSTANTIN (Olimpia Bucureşti) şi A. NICOLESCU (Rapid Bucureşti) pentru Griviţa Roşie, T. BALAN şi G. MARKUS (Ştiinţa I.M.P.) pentru Ştiinţa Petroşani, T. CRISTESCU (Constructorul Bucureşti) pentru Aeronautica Bucureşti şi C. DUMITRESCU (Universitatea Timişoara) pentru Agronomia Cluj. Reamintim că perioada de transferări se va termina în ziua de 25 februarie. CONCURSUL DE LA REŞIŢA Piscina de 25 m . din Reşiţa, recunoscută unanim pentru calităţii sale, găzduieşte astă-seară şi mîine dimineaţă primul concurs de amploare al anului la care şi-au dat intîlnire cei mai buni înotători ţării. Exceptîndu-l pe timişoreanul V. Costa, aflat în plină sesiune de examene, vor urca pe blocstarturi toţi campionii şi recordmanii noştri, reuniţi pentru un prim examen înaintea unor importante confruntări internaţionale programate în această primăvară, întrecerile crauliştilor, cu Slavic, Almer, Cosmescu şi Naghi în rolurile principale, constituie punctul de atracţie al concursului. Cu mare interes este aşteptată confruntarea celor doi statişti reşiţeni, Giurasa şi Hohoiu, cu tinărul înotător bucureştean Gh. Lupu, ca şi evoluţia lui A. Covaci (cu o pregătire mai bună in lunile de iarnă, faţă de anii trecuţi din probele de delfin. Selecţionata divizionara — J. S. K. Slavia Sofia 31 UN REUŞIT TEST AL VOLEIBALIŞTILOR SUCEAVA, 13 (prin telefon, de la trimisul nostru). Sala sporturilor din localitate a fost asaltată de un public numeros, dornic să fie martor la cea dintîi confruntare cu caracter de verificare pe care au susţinut-o voleibaliştii noştri fruntaşi după prima etapă de pregătire în vederea competiţiilor internaţionale ale acestui an. Selecţionata divizionară (lipsită de cîţiva jucători de bază pentru a putea purta denumirea de reprezentativă naţională) a primit replica formaţiei bulgare J.S.K. Slavia Sofia. Meciul, care a prilejuit antrenorilor T. Tinase şi G. Chercheţiu posibilitatea unui control al comportării selecţionaţilor, s-a încheiat cu victoria echipei române cu scorul de 3—1 (9, 12, —13, 11). Formaţia bulgară, deşi fără individualităţi de talia voleibaliştilor de la T.S.K.A (deţinătoarea „C.ClE.“) s-a remarcat prin omogenitate şi prin siguranţă în execuţii, opunînd selecţionatei divizionare o rezistenţă deosebită. Dintre jucătorii rormâni care au evoluat în acest meci, ridicătorii Stamate şi Dragan s-au remarcat în mod cu totul deosebit, prin dirijarea inteligentă a atacului şi prin participarea eficientă la acţiunile ofensive. De asemenea, trăgătorii Creţu, Codoi şi Rotaru au arătat o sensibilă creştere valorică faţă de evoluţiile anterioare. Au mai jucat : Costea, Poroşnicu şi Duduciuc. Din echipa bulgară s-au remarcat Stoianov, Gavrilov şi Trenev. Au arbitrat Gh. Ionescu şi Al. Alexov. A. BREBEANU I (Urmare din pag. II s-a părut normal ca problema materialelor şi echipamentului sportiv să ocupe un spaţiu atît de larg în dezbaterile prilejuite de recenta plenară a C.N.E.F.S. Şi poate la fel de firesc a fost ca modul ei de abordare să se facă dintr-un unghi aproape exclusiv critic. Un prim aspect dezbătut l-a constituit absenţa din comerţ sau punerea în vînzare în cantităţi foarte mici a unor articole de sport — consecinţă directă a neproducerii lor sau a producţiei încă restrînse de asemenea articole. Concret, tovarăşa Elena Poparad, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, s-a referit la lipsa — în chiar prin sezon — a unor materiale necesare practicării sporturilor de iarnă (îndeosebi schiuri), ca şi a saltelelor de gimnastică. La rîndul ei, antrenoarea federală Ella Constantinescu a subliniat absenţa — în perioade destul de mari — din magazinele cu articole sportive a paletelor pentru tenis de masă, ceea ce împiedică, în ultimă instanţă — după cum aprecia însăşi vorbitoarea — efectuarea unei propagande eficiente în favoarea acestui sport. Criticînd faptul că multe din sălile de lupte nu sunt utilate corespunzător, antrenorul federal Ion Corneanu arăta că nu se găsesc de vînzare în cantităţi suficiente materialele necesare antrenamentelor luptătorilor. în mai multe luări de cuvins s-a menţionat că însăşi procurarea de mingi constituie o problemă greu de rezolvat uneori. Cineva spunea, cu destul năduf, că dacă s-ar lua acum măsura de a se da fiecărei şcoli din Bucureşti fie şi numai cîte o singură minge, comerţul (şi, fireşte, în spatele său industria) n-ar putea onora integral solicitările. Numeroase critici au fost exprimate, pe bună dreptate, de la tribuna plenarei şi la adresa calităţii materialelor şi echipamentului livrate de întreprinderile producătoare. Tot reprezentanta Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor spunea că cele 16' ' de corturi achiziţionate în anul trecut pentru taberele şcolarilor n-au putut fi folosite decit un singur sezon, după care rezistenţa lor la ploaie a cedat cu totul. Antrenoarea Ella Constantinescu __________________________ a scos, de asemenea, in evidenţă, precaritatea meselor de ping-pong fabricate la Reghin, iar alţi vorbitori s-au referit la slaba calitate a pantofilor de tenis, a unor tricotaje şi a altor articole. Căutînd explicaţiile acestor deficienţe, participanţii la plenară au apreciat că mai puţin poate fi vorba de o incapacitate a sectorului productiv (de altfel, prin comparaţii sugestive, ei au subliniat — ceea ce cunoaştem bine cu toţii — că industria naţională produce numeroase alte mărfuri, deosebit de complicat de realizat, la nivelul tehnicii mondiale) şi mai mult de o tratare cu uşurinţă a problemei articolelor de sport, deo situare a ei pe undeva pe la periferia preocupărilor economice. De altfel, se pare că unele întreprinderi producătoare au căutat, în ultimii ani, şi pe alocuri au reuşit să se degajeze de obligaţia producerii materialelor destinate sportului. în consecinţă, s-a ajuns la situaţia complet anormală de a se importa anumite produse care erau realizate altă dată In ţară (legături şi ceară de schi, unele articole pentru serimeri etc.). în afara faptului că se face astfel o risipă nejustîf'patft de valută, produsele importate sunt — în unele cazuri — de o calitate mai slabă decit cele realizate anterior în ţară. în aceeaşi ordine de idei, vii critici au fost aduse în plenară Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport care, deşi este învestit, prin lege cu îndatoriri speciale în acest sens, nu şi-a îndeplinit, aşa cum era de aşteptat, rolul său de coordonator al acţiunii de producere şi desfacere a echipamentului şi materialelor sportive. Consiliul Naţional şi organele sale judeţene nu au întreprins — cum era necesar — o Investigaţie amplă şi sistematică — pe fiecare ramură de sport — a cerinţelor reale de materiale şi echipament, care ar fi putut conduce la concluzii mai certe în privinţa planificării producerii acestora. O astfel de investigaţie, mai bine zis,un studiu amănunţit asupra situaţiei actuale şi cerinţelor în perspectivă de articole sportive a devenit absolut necesar, după cran ca foarte oportună a fost apreciată de către participanţii la plenară şi o consfătuire — convocată sub egida C.N.E.F.S. — a tuturor factorilor interesaţi şi competenţi în producerea şi desfacerea materialelor şi echipamentului de sport, însuşindu-şi indicaţia recentă a conducerii de partid, plenara C.N.E.F.S. s-a pronunţat pentru o descentralizare a producţiei articolelor sportive, pentru atragerea întreprinderilor industriei locale şi a unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti la realizarea — potrivit necesităţilor pe planul fiecărui judeţ de materiale şi echipament destinat practicării sportului. Totodată, a fost subliniată utilitatea unor noi măsuri pe care Ministerul Comerţului Interior le-ar putea lua în vederea îmbunătăţirii desfacerii acestor produse. Acum, nu ne rămîne decît să sperăm că cele discutate la plenară, soluţiile şi recomandările date, vor conduce la ieşirea definitivă din rolul de cenuşăreasă a producţiei de echipament şi materiale sportive, care trebuie să se apropie cît mai repede de nivelul necesar acoperirii integrale a cerinţelor, în concordanţă cu dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului în ţara noastră. PRODUCŢIA DE ECHIPAMENT ŞI MATERIALE »Nr. 814 (6248) randuira FOTOGRAFIA SPORTIVĂ Imaginea este astăzi, mai mult ca oricând, convingătoare. Memoria omului contemporan este o memorie vizuală şi nimeni nu se mai îndoieşte de aceasta. Nu numai filmul ispiteşte, seduce, argumentează, ci şi fotografia, mai ales dacă este artistică. Deci, de la arta mişcării la arta reprezentării ei fotografice. La toate saloanele fotografice din lume şi la saloanele internaţionale organizate in tara noastră, fotografia sportivă a fost permanent prezentă. Ea se caracteriza prin inedit, originalitate şi, uneori, chiar prin noi procedee tehnice. Recent Timişoara a avut ideea inspirată a unei expoziţii de fotografii sportive. Mult apreciată şi vizitată, expoziţia a fost amintită şi în coloanele ziarului „Sportul1". Şi Braşovul, consacrat pentru frumuseţile şi dinamismul său, a organizat acum câţiva ani o expoziţie asemănătoare, fireşte cu accent pe turism, alpinism, schi, care a putut fi admirată şi intr-un jurnal cinematoografic. In străinătate sunt foarte frecvente concursurile pentru premierea celor mai bune fotografii sportive. Ne amintim, intre altele, jerba de spumă, în evantai a unui schior pe apă, un schif 8+1 lunecând pe ape albastre (totul privit de sus), faze de fotbal in care mingea „acoperă" capul jucătorului, patinatoare sau gimnaste concurînd in măiestrie balerinele. Noi avem o veche şi valoroasă tradiţie a artei fotografice sportive. Crescută in redacţiile Sportului Stadion, emancipată la O.N.T. şi Meridiane, maturizată prin cărfile editurii, de specialitate, ea a format fotografi sportivi care s-au dovedit nu o dată adevăraţi artişti ai imaginii. S-a recunoscut adeseori, chiar de fotografii vîrstnici şi din alte domenii, că fotografia sportivă solicită altfel, pe autor, cere alte calităţi, alt ochi, altă vibraţie lăuntrică. Am văzut excepţionali fotografi artistici, realizind mediocre fotografii pe stadioane şi pirtiile de schi ! Aici legile mişcăriisint al I tele şi ele se cer cunoscute I nu numai din cărţi sau din- I tr-un anumit domeniu. Pentru a surprinde I poetic I sau dramatic, zborurile sări- I turilor la trambulină, un schi I sau înot, o fază de rugby I sau handbal, 0 săritură cu I prăjina sau o trecere peste 1 garduri, un salt la gimnas- I tică, nu trebuie să fii numai I un bun fotograf, ci fi un I artist. I Fotografiile de mai ieri ale I lui Ion Petcu, Gh. I Epuraţi, Fritz I Brandrup, Gh. I Corcodel nu eraul fotografiile unor I pricepuţi profe-1 sionişti, ci ale u-1 nor adevăraţi în- I drăgostiţi de na-1 tură şi mişcare. Mai ţin I mitate şi acum excepţionala I fotografie a Irinei Nagy, ani I nesfirşiţi portarul naţionalei I de handbal, prinsă intr-un salt superb — fotografie realizată inspirat de fostul jucător, şi de handbal, Gh. Epuran, fotografie premiată in unanimitate. Dovada cea mai bună că arta mişcări inspiră arta fotografică o găsim şi in faptul că din nici o expoziţie de fotografii, de amatori sau profesionişti, obişnuit, nu lipseşte, pentru frumuseţea şi dinamismul ei, fotografia sportivă. La expoziţiile medicilor, arhitecţilor, profesorilor de desen, arta şi mişcarea sint prezente într-o fericită simbioză. Sint chiar pictori, şi sculptori pe care fotografia sportivă ii inspiră in arta lor şi numărul din 4 ianuarie 1070 al ziarului „Sportul" au fost reproduse fotografii, cu titluri foarte sugestive: Cavaierul, Miniaturi, Diferenţa Să nu fii superstiţios ? Autorii lor: Paul Romoşan, Aurel Neagu Ne-ar bucura mult dacă şi fotograful-artist Ion Miclea ar poposi măcar o dată in lumea sportului, care, sigur, nu-l va dezamăgi Undeva, intre grafică şi film, timidă, dar plină de calităţi şi entuziasm, fotografia artistică sportivă susţine şi ea, cu credinţă, ideea noastră : sportul a opta artă. A 8-a ARTĂ GIMNASTII AU LUAT STARTUL IN 1970 —_. Luna februariemarchează relua- r rea activităţii J__ competiţionale la ----1 gimnastică, prin -------------organizarea de către comisia de competiţii a Consiliului municipal pentru educaţie fizică şi sport al Capitalei, a unei întreceri devenită tradiţională, concursul pe aparate. început acum o săptămînă cu evoluţia la sol a gimnaştilor, întrecerea bucureşteană continuă mîine cu sol-fete şi sărituri-băieţi, aparate la care şi-au anunţat participarea peste 100 dintre cei mai buni gimnaşti din Bucureşti. După cum se ştie, acest concurs se organizează pe categorii de clasificare, el fiind deschis atît sportivilor de categoria a IV-a, cît şi celor de la candidaţi maeştri şi maeştri. Mîine, gimnaştii vor evolua la sala de la „23 August“, cu începere de la ora 9. Iată citeva dintre rezultatele înregistrate cu o săptă- mînă în urmă, la sol băieţi,: cat. a IV-a : Cristian Buzoianu (Şc. sp. 2) 9,05 p, Eugen Rus (Steaua) şi Cornel Popescu (Steaua) 9 p ; cat. a IlI-a : Octavian Oprescu (Şc. sp. 2) şi Cristinel Leoampă (Şc. sp. 2) 9,40 p, Gh. Iliescu (Şc. sp. 2) 9,35 p ; cat. a II-a : Gabriel Popescu (Lic. 35) 9,20 p, TVarian Badea (Sc. sp. 2) 9,15 p, Nicolae Vasilescu (CI. sp. sc.) 8,25 p ; cat. 1 şi cat- candidaţi maeştri : Nicolae Oprescu (Dinamo) 9,40 p, Liviu Mazilu (Dinamo) 9,20 p, Mihai Borş (CI. sp. sc.) 0,70; maeştri : Dan Grecu (Dinamo) 9,45 p, Adrian Stoica (Steaua) 9,05 p, Constantin Petrescu (Dinamo) 8,75 p. UNDE MERGEM ? SIMBATA RUGBY : Teren Constructorul, ora 17 : Constructorul — Rapid. ATLETISM : Sala Complexului sportiv „23 August", ora 15.30 : Campionatul naţional de seniori in sală. DUMINICA FOTBAL : Stadion Giuleşti, ora 9.15 : Rapid (tineret-rezerve) — Metalul Tîrgovişte , ora 11 : Rapid — C.F.R. Cluj ; Stadior— Progresul (str. Dr. Staicovici), ora 9 : Progresul — Metalul Bucureşti (tineret-rezerve) , ora 10,45 : Progresul — Metalul Bucureşti ; teren Ghencea, ora 11 : Steaua — Flacăra Moreni ; Stadion Dinamo (terenul III), ora 9,30 : Dinamo (tineret-rezerve) — Sirena ; Stadion. Politehnica, ora 10 : Sportul studenţesc — Electronica Obor. RUGBY : Stadion Constructorul, ora 9 : Gloria — Steaua (tineret) , ora 10,10 : Steaua — Vulcan, ora 11,20 * Griviţa Roşie — Dinamo , ora 12,30 : Olimpia — Aeronautica , teren Ghencea, ora 10 : Lotul naţional de juniori — Progresul. ÎNOT • Bazinul Floreasca, ora 9.30 : Concurs pentru copii. ATLETISM: sala Complexului sportiv „23 August“, ora 9.30 : Campionatul naţional de seniori în sală. * . de la ora 10 la clubul „Griviţa Roşie“ , reuniune dotată cu „Cupa 16 Februarie“. ŞEDINŢA ANUALA A COMITETULUI FEDERAL LA HANDBAL Duminică, 22 februarie 1970, orele 9,30, va avea loc şedinţa anuală a Comitetului federal al Federaţiei române de handbal, cu următoarea ordine de zi : Informarea asupra activităţii F.R.H. pe anul 1969 ; Planul de măsuri al F.R.H. pe anul 1970 ; Calendarul sportiv intern și internațional pe 1970—1971 ; Bugetul Federației române de handbal pe anul 1970 ; Probleme organizatorice.