Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)

1970-03-31 / nr. 859

Pag. a 2-a sportál In dezbaterea plenarelor c.i.e.f.s. vlLOCA: LA ORDINEA ZILEI - SPORIREA (DAR ŞI CONSOLIDAREA) CENTRELOR DE INIŢIERE V­âlcea faca parte din categoria judeţelor ti­nere apărute nu de mult pe harta ţării. Cu alte cuvinte, nu i se poate pre­tinde o tradiţie în activitatea sportivă de performanţă. Dar o poate căpăta. Există suficiente temeiuri pentru o asemenea împlinire — un ti­neret bine clădit fizic, cadre de specialitate cu o bună pregătire, activişti însufle­ţiţi de dorinţa de a aduce judeţul în care muncesc în prim planul mişcării noas­tre sportive. O soluţie — evident, nu sin­gura — de a prefigura apa­riţia fondului de bază al ac­tivităţii sportive de perfor­manţă o constituie centrele de iniţiere. Iată de ce din avalanşa problemelor aflate în dezbaterea plenarei acti­vului CJEFS Vîlcea, condusă de prof. univ. Leon Teodo­­rescu, rectorul Institutului de Educaţie Fizică şi Sport, ne-am propus să o abor­dăm, în mod special pe a­­ceasta. De fapt, o asemenea problemă de mare actuali­tate a angajat un important număr de participanţi, care şi-au expus opiniile şi au formulat totodată unele su­gestii interesante. Realitatea demonstrează că în acest judeţ media ini­ţiaţilor într-un sport sau al­tul, după preferinţe sau ap­titudini, este cu totul insig­nifiantă . 18. Aceeaşi reali­tate arată că în reţeaua unor astfel de centre nu sunt in­cluse discipline care s-ar preta foarte bine condiţiilor judeţului. Există o prea mare predilecţie pentru fot­bal, volei, baschet sau gim­nastică. In schimb, nu se acordă suficientă atenţie unor sporturi din categoria atleticii grele. Tovarăşul Mi­­hai Veber (Chimia Rm. Vîl­cea) a demonstrat destul de convingător că luptele, de pildă, ar putea cunoaşte o puternică dezvoltare. Iar un alt participant la plenară, Gheorghe Noadă (Flacăra 6 Martie), a pledat pentru în­fiinţarea unor centre de ini­ţiere în haltere. Este evi­dent că faţă de creşterea sensibilă a populaţiei indus­triale (şi, deci, şi a numă­rului de şcoli profesionale), existenţa unor centre de ini­ţiere în lupte sau haltere ar fi binevenită. Profilul judeţului Vîlcea — care îmbină fericit absolut toate formele de relief — se pretează, de asemenea, la crearea unor centre de ini­ţiere în turism. Or, cercuri de acest fel sunt puţine, chiar la nivelul organizaţiilor de pionieri. Nesolicitînd „condiţii speciale1", asemenea centre ar trebui să fiinţeze pe lingă fiecare şcoală gene­rală şi în special în cadrul acelora situate în zone de neasemuit pitoresc (Valea Oltului, Govora, Olăneşti etc). Actualul concurs iniţiat la orientare turistică de Consiliul Naţional al Orga­nizaţiei Pionierilor, „Roza vînturilor“, ar fi de dorit să însemne în această di­recţie, o invitaţie la turism pentru toate „cravatele roşii“. Prezenţa profesorilor de istorie, geografie, ştiinţe naturale la aceste concursuri, alături de comandanţii uni­tăţilor de pionieri, de pro­fesorii de educaţie fizică, ar fi de salutat în toate şcolile. Stăruim asupra fiinţării unor astfel de cercuri, cu­noscută fiind valoarea neli­mitată a turismului de masă, a drumeţiei, nu numai pen­tru sănătate, ci şi ca mijloc de cunoaştere a frumuseţilor patriei (în primul rind a ju­deţului­­), a trecutului de luptă al clasei muncitoare, a realizărilor înfăptuite în anii socialismului. Dar, centre de iniţiere se pot organiza şi la alte dis­cipline sportive, de pildă la nataţie şi la schi. Cu unele iniţiative, pe Valea Oltului pot fi depistate porţiuni pe care să fie amenajate „ţarcuri“ de înot, după cum zonele de deal din împre­jurimile unor localităţi (în­­cepînd chiar cu oraşul­­reşedinţă al judeţului) ar putea deveni sedii ale unor cercuri de schi. începutul l-au făcut (timid, e drept, după propria mărturisire a prof. Raul Niculescu) elevii Şcolii generale din comuna Goranu. Poate acest început să fie de bun augur, să-i de­termine şi pe alţii să treacă la acţiune... în orice caz, important este ca problema centrelor de iniţiere să se afle în prim planul preocupărilor organi­zaţiilor sportive. In acest sens este de remarcat că în pla­nul de măsuri prezentat la plenară, CJEFS Vîlcea şi-a propus să sporească numă­rul grupelor de iniţiere în sport de la 29 în prezent la 40, iar cifra participanţilor să ajungă la 1000. Este mult ? Este puţin ? Greu de apreciat. Ceea ce am dori să subliniem însă este ca se­lecţia să nu aibă un ca­racter formal (cum se în­­tîmplă de obicei), iar iniţie­rea copiilor să fie încredin­ţată unor cadre cu experien­ţă­­ şi tehnică, dar şi peda­gogică. Să nu sporim numă­rul grupelor de dragul ci­frelor care urmează a fi ra­portate la centru, ci să ur­mărim numai aspectul cali­tativ, eficiența unor iniția­tive. Ne propunem să reve­nim la Rîmnicu Vîlcea pen­tru a vedea în ce măsură un asemenea principiu, un astfel de stil de muncă este respectat. Tiberiu STAMA SPORTUL MIINE,­­N A IMUL 2000 (Urmată din pag. 1) beneficiari. In cartierul Ce­­rnomuski, din Moscova, a fost înălţat un „bloc experimental“ de 16 etaje, cîmp de studiu pentru sociologi, psihologi, e­­conomişti, educatori, chemaţi să verifice şi să amelioreze previziunile arhitecţilor şi con­structorilor ingenioşi, pasionaţi de fata de mîine a lumii. Aici, în faţa apartamentelor cu pe­reţi mobili (manevrabili în funcţie de necesităţi), se gă­sesc cîteva din marotele a­­matorilor de viaţă în colectiv, spre deosebire de iubitorii me­najului intim: televizorul de etaj, sufrageria de etaj, pînă şi o „bunică de etaj“. Ceea ce ni se pare însă mult mai im­portant, din punctul nostru de vedere, este apariţia, la acest „bloc experimental“, pe lingă componentele obişnuite ale u­­nui asemenea complex (ma­gazine, restaurant, cafenea, spălătorie şi curăţătorie chimi­că) a unei săli de sport şi a unei piscine „pentru ca locata­rii să nu-şi consume din tim­pul liber deplasîndu-se pînă la ştrandurile oraşului“. Aşadar, fără a fi explicită, Intenţia în perspectivă a arhi­tecţilor moscoviţi este de a aduce sportul la domiciliul ce­tăţenilor, anulînd astfel ar­gumentul obişnuit şi scuza o­­mului modern care apelează la „criza de timp“ pentru a-şi motiva absenţa din arena spor­tului practicat. ORAŞUL MUTAT LA TARA Robert Vergne, redactor al cotidianului sportiv parizian Je­’Equipe“, gîndeşte, dimpotri­vă, că motorizarea excesivă a vieţii moderne împinge tot mai mult pe om dincolo de barie­rele oraşului, spre natură. A­­ceastă tentaţie ar explica, în concepţia ziaristului francez, preferinţa tot mai accen­tuată a citadinilor pentru sporturile în aer liber, cum ar fi pescuitul, golful, sau pur şi simplu excursia pe picioare proprii, ca un complement la viaţa sedentară urbană şi la cantitatea importantă de timp petrecut la volanul automobi­lului. De vreme ce cu timpul ziua de lucru şi chiar săptămina de lucru vor scădea conside­rabil (datorită automatizării), Robert Vergne Întrevede re­organizarea culturii de masă, a recreaţiei, a aportului, la noile dimensiuni. In acest scop, el preconizează crearea unor mari centre cultural-sportive, in plină natură, de preferinţă la distanţă egală faţă de două­­trei oraşe mari. Aici ar trebui construite stadioane, piscine, cinematografe, teatre in aer liber, restaurante ieftine, par­caje uriaşe (cu neutralizarea căilor de acces). Autorul nu ascunde faptul că ideea sa îm­prumută cîte ceva din parcu­rile de cultură sovietice şi din parcurile naţionale americane. El vede realizabilă ideea prin efortul concentrat al statului, al colectivităţilor locale, al au­torităţilor sportive, dacă nu chiar printr-un Împrumut na­ţional ! In aceste uriaşe complexe ar avea drept de sălaş toate disciplinele sportive, cu un public potenţial permanent de zeci de mii de spectatori, cu satisfacţii pentru toate vîrs­­tele, de la practicanţi pînă la privitori. Aşadar, oraşul sportiv mu­tat la ţară, mai aproape de mama fire, ridicînd week-end­­ul la rang de activitate zil­nică. NATURA ADUSA PE TERASA Dimpotrivă, unul dintre cei mai reputaţi „viitorişti“ so­vietici, arhitectul N. A. Os­­terman, prevede apropierea naturii de casa omului. Din pricina artificializării extreme a mediului urban, se iveşte necesitatea de a restabili le­gătura între cadrul creat de om şi natură. „Omul — spune arhitectul sovietic — va as­pira întotdeauna spre contac­tul cu natura în stare pură şi nu cu natura «amenajată» sub formă de parcuri şi zone verzi“. Cu toate acestea, în imposibilitatea de a construi numai case joase, N.A. Oster­­man preconizează „înălţarea“ naturii la nivelul caselor înal­te, cu terase bogat plantate, un fel de grădini suspendate care să ofere locuitorilor, chiar şi la etajul 60, „policromia stenică a unui peisaj Înflorit*. In toate previziunile care implică un grad mai Înalt de viaţă colectivă, se ivesc pro­bleme de adaptare In planul raporturilor sociale. „Unii psi­hologi — spune arhitecta şefă din Moscova, Aleksandra Pe­­truşkova — sunt de părere ci, pe cât posibil, ar fi de pre­ferat ca locatarii să coabiteze pe baza unei vieţi profesionale comune care, de regulă, a­­propie oamenii şi li sudea­ză ca grup social. Alţii consi­deră, dimpotrivă, că idealul ar fi să se asigure o extremă diversitate a profesiilor, pen­tru a recompune astfel echili­brul relaţiilor sociale spre care omul aspiră după orele de muncă“. Ne amintim, în acest sens, de vizita pe care preşedintele Comitetului olimpic al R.F.G., Willy Daume, a făcut-o la u­­zinele Tractorul din Braşov, unde, văzînd complexul spor­tiv în incinta fabricii, a ex­primat ideea că, după orele de lucru, oamenii nu ar fi tentaţi să rămînă şi pe terenul de sport tot în compania ce­lor cu care au împărţit orele de muncă. Dl. Daume pleda pentru cluburi orăşeneşti, cu latitudinea pentru fiecare om de a-şi alege mediul sportiv care-i convine, luînd în con­siderare şi nevoia de varia­ţie. Dar, aşa cum conchidea Aleksandra Petruşkova, „tim­pul va arăta de partea cui e dreptatea“. JOCURI IN LOCUL SPORTURILOR? Am început şi vom încheia cu „foametea de timp“, în a­­ceastă fază în care maşina se substituie omului în domeniul efortului fizic. Ne obligă la a­­ceasta întrebarea pe care şi-o pune însuşi primul cronicar român al anului 2000, Mircea Maliţa: „cum va fi folosit timpul liber, vast, intim, ne­­stînjenit, din viaţa omului, în anul 2000 ?“. Matematician, publicist şi diplomat, Mircea Maliţa crede că „omul anului 2000 va gîndi creator în tim­pul zilei, seara va practica o meserie, ca să-şi întreţină sim­ţurile şi calităţile fizice, prac­­ticînd sporturi ale dexterităţi­lor“. Din păcate, autorul nu precizează care ar putea fi sporturile respective şi, din a­­cest punct de vedere, el ne rămine dator. In schimb, spe­culaţiile sale privitoare la jocuri sunt demne de atenţie : „Nimic nu este mai agreabil şi mai conform cu natura o­­mului decit jocul. Homo lu­­dens se va deda cu sete la practicarea celor mai diverse jocuri. Toate competiţiile do­minate de reguli fixe, cu sau fără intervenţia hazardului (sporturile fizice fiind un sub­capitol nepredominant), vor fi surse de destindere şi de as­cuţire a anumitor facultăţi. Jocurile, avînd aceeaşi structură matematică cu activităţile e­­conomice, cu negocierile şi cu unele fapte ale istoriei, ne conduc la o mai bună înţele­gere a vieţii sociale. într-un sens, jucătorii de table pot intui mai bine războiul greci­lor cu perşii, iar şahiştii sunt mai apţi să pătrundă natura strategiei nucleare. Jocul de bridge va fi răspîndit între di­rectorii de întreprinderi“. Trecînd în revistă cîteva din ideile anticipatorilor, în do­meniul nostru de activitate, nu am intenţionat decit să marcăm pirita pe o cale care rămine deschisă. • In luna iu­nie ne va vizita ţara reprezentati­va Ghanei, care va susţine două întîlniri. După cum se ştie, tot în luna iu­nie (în ziua de 21) se va disputa un meci aşteptat cu mare interes : România — S.U.A. • Recent, boxerii Au­rel Mihai (Farul C-ţa) şi Paul Dobrescu (Dinamo Buc.) au fost distinşi cu titlul de maestru al spor­tului. • Turneul „Strandjata" de la Sofia, se va disputa anul acesta între 11 şi 14 aprilie. Din ţara noastră vor parti­cipa sportivii Ursulescu sau Lumezeanu (semimuscă), Gru­­iescu (muscă), Gorea sau Ma­teri (semiuşoară), Antoniu Vasile (uşoară) şi Constanti­­nescu (semigrea). • Printre personalităţile care vor asista la turneul fi­nal al campionatelor indivi­duale ale ţării noastre se nu­mără şi dl. Vale Resko, pre­şedintele federaţiei finlande­ze, căruia i s-a trimis o invi­taţie oficială. Se ştie că, pen­tru prima oară, la aceste fi­nale vor lupta, la fiecare ca­tegorie de greutate, cîte 18— 20 de boxeri. Tot ca o nou­tate, etapa de zonă a cam­pionatului se va disputa în 13 centre (față de 4, cum se obişnuia în trecut) și anume : Satu Mare, Baia Mare, Hune­doara, Turnu-Severin, Sibiu, Slatina, Piteşti, Suceava, Pia­tra Neamţ, Braşov, Bacău, Brăila, Călăraşi. fără recursuri, fără pantofi cu cuie... De vorba cu tov. Septimiu Todea, şeful comisiei sportive a C.C. al U.T.C., despre cea de a lll-a ediţie a Crosului tineretului A venit, In sfîrşit, primăvara, anotimpul alergărilor in­ aer liber, al crosului, acest copil năzdrăvan şi necon­­formist al atletismului căruia ii refuză recorduri, tur­nante sau pantofi cu cuie. Ne-am adresat tovarăşului Septimiu Todea, şeful Comisiei sportive a C.C. al U.T.C., rugindu-l să ne prezinte cîteva amănunte despre Crosul tineretului, com­petiţie organizată de U.T.C. şi Uniunea Generală a Sindica­telor, ajunsă la a IlI-a ediţie, şi care tinde să devină o manifestare tradiţională in sportul nostru de masă. — V-am ruga mai întâi să ne spuneţi cîteva cuvinte de­spre scopul acestei competiţii şi modul ei de desfăşurare. CLASAMENTELE DIVIZIEI A 7. Crişul Oradea13 5 8 717—743 18 8. Constr. Buc. 13 4 9 636—787 17 9. Progr. BUC. 13 4 9 682—775 17 10. „U“ Cluj 14 0 14 662—976 14 „CUPA SPORTUL“ 1. Steaua 150 p 2. Dinamo 144 p 3. „U“ Cluj 124 p 4. „U“ Timis. 114 p 5. Polit. Buc. 85 p 6. IEFS 83 p 7. ICHF 77 p 8. Rapid 76 p 9. Polit. Gal. 63 p 10. Comerțul 54 p 11. Polit. Bv. 49 p 12. Voinţa 29 p REZULTATELE LA „B“ — Grosul tineretului este o acţiune cu un larg carac­ter de masă, scopul său fiind atragerea unui număr cit mai mare de tineri în practi­carea sportului, de a contri­bui la întărirea sănătăţii, la dezvoltarea şi călirea orga­­nismnului şi, în acelaşi timp, de a depista elemente talen­tate pentru activitatea atle­tică de performanţă. Organi­zat în toate unităţile adminis­­trativ-organizatorice, crosul este accesibil fiecărui tinăr, din orice colţ de ţară. Competi­ţia se desfăşoară pe etape, avînd deci şi un caracter selectiv. Etapa I, de masă, a şi început la nivelul şcolilor, întreprinderilor, instituţiilor etc. îi vor urma etapa pe localitate, cea pe judeţ şi, in fine, etapa finală pe ţară care se va desfăşura la Timişoara, la 10 mai. „ Competiţia se adresează celor care, dintr-un motiv sau altul, n-au frecventat ba­zele sportive. Cum credeţi că se poate realiza atragerea cît mai multor tineri pe sta­dioane ? — Acordînd o atenţie deo­sebită primei etape, lărgin­­du-i caracterul de masă prin organizarea unor faze pe clase, secţii, sau ani de stu­diu etc. Am rezervat o peri­oadă mai lungă de timp a­­cestei etape căci primele întreceri au avut loc încă in toamna anului trecut. Pe de altă parte, prin introducerea unor stimulenţi de ordin a­­fectiv şi chiar material. Cîş­­tigătorilor fiecărei etape li se acordă titluri şi tricouri de campioni, iar primii cla­saţi, pe Ungă dreptul de a se întrece in etapa imediat superioară, primesc diplome Şî premii in obiecte chiar de la prima etapă a Crosului. In sfîrşit, prin stabilirea a trei categorii de vîrstă, atit la băieţi cît şi la fete (15—16 ani, 17—19 ani şi peste 19 ani) care asigură spiritul de echitate necesar oricărei în­treceri sportive. — Sistemul de desfăşurare a crosului duce la o treptată triere valorică a participan­ţilor, care impune o gradare a lungimii parcursurilor de alergare... — Evident, la stabilirea distanţelor de desfăşurare am avut in vedere anumite cri­terii, de sex, vîrstă şi va­loare a concurenţilor. Astfel, s-au stabilit trasee variind între 500 şi 800 metri pentru fete, 800 şi 1 500 pentru băieţi la categoria 15—16 ani, intre 600 şi 1000 de metri (fete) şi 1 000 şi 2 000 metri (băieţi) la categoria 17—19 ani şi, în sfîrşit, intre 600 şi 1000 m (fete) şi 1 500—3 000 m (bă­ieţi) la ultima categorie de vir­ă. Pînă la încheierea primei etape a crosului mai sînt puţine zile. Este de datoria celor care se ocupă cu orga­nizarea şi desfăşurarea com­petiţiei la acest nivel — co­misiile sportive din comite­tele U.T.C. din şcoli şi, res­pectiv, cluburile sau asociaţiile sportive, cu sprijinul comite­telor sindicale şi comitetelor U.T.C. din întreprinderi şi instituţii , să profite de timpul favorabil, să folo­sească fiecare zi pentru ca scopul crosului să nu rămînă un deziderat. Să facem din această manifestare o adevă­rată sărbătoare a tineretului. Şi poate in masa de tineri anonimi care se întrec fără a urmări un record, fără pan­tofi cu cuie, vom găsi pe viitorii campioni şi record­mani ai ţării la semifond şi fond. Atletismul nostru are atîta nevoie de ei! Vladimir MORARU 12. Voinţa Buc. Masculin : „U“ Buc. — Farul 50— 71 (17—24), IEFS II — AS­A Bacău 53—59 (25—42), Politehnica Iaşi — Rapid Buzău 89—70 (39—30), Constructorul Arad — Ştiinţa Sf. Gheorghe 74—65 (38—33), „U” Craiova — Medicina Timişoara 76—71 (32—35), Utilajul Timişoara — Politehnica Cluj 44—61 (21—32), Academia militară — Constructo­rul Iaşi 67—60 (34—36); feminin : Record Cluj — Metalul Salonta 51— 102 (20—50), Foresta Arad — Voinţa Oradea 53—51 (30—31), Ra­pid II — Politehnica II 62—41 (22—19), Voinţa Bucureşti — Poli­tehnica Braşov 77—76 (38—43). MASCULIN 1. Dinamo 17 15 2 1398—1146 32 2. Steaua 17 14 3 1418—1189 31 3. „U“ Cluj 17 13 4 1215—1118 30 4. „U“ Timis. 17 12 5 1344—1255 29 5. Polit. Buc. 17 8 9 1167—1147 25 6. IEFS 17 8 9 1149—1167 25 7. ICHF 17 8 9 1246—1302 25 8. Rapid 17 7 10 1283—1295 24 9. Polit. Bv. 17 6 11 1126—1319 23 10. Polit. Gal. 17 5 12 1237—1307 22 11. Comerțul Tg. Mureş 17 5 12 1173—1304 22 17 1 16 1104—1311 18 FEMININ 1. Rapid 13 12 1 871—648 25 2. Polit. BUC. 13 11 2 979—715 24 3. IEFS 14 10 4 849—723 24 4. Mureşul Tg. Mureş 13 7 6 722—685 20 5. A.S.A. Cluj 13 7 6 748—875 20 6. Voinţa Bv. 13 6 7 732—771 19 IN FATA 3 FILEULUI tul victorist. (C. GRUIA — co­resp.). UNIVERSITATEA CRAIOVA— UNIREA TRICOLOR BRAILA (3—2). Aproape două ore Şi ju­mătate de joc au fost necesare studenţilor craioveni pentru a obţine o victorie foarte preţi­oasă in lupte pentru evitarea retrogradării. (N. FASTRAMA­­GIU — coresp.). POLITEHNICA TIMIŞOARA— DINAMO (2—3). Cele două for­maţii au oferit momente de mare tensiune dar şi regretabile scă­deri de ritm, greşeli­le dublaj şl în apărarea la fileu. Au În­vins pe merit bucureştenii, cu o rezistenţă fizică mai bună. (I. STAN — coresp.). RAPIID—PETROLUL (3—1). în întîlnirea cu Rapid, voleibaliştii de la Petrolul au reuşit abia In setul HI să desfăşoare un joc mai aproape de posibilităţi. Ur­marea a fost că, după ce au cedat cu extremă uşurinţă pri­mele două sieturi, ei s-au impus In următorul profitund, In final, şi de trei greşeli copilăreşti ale rapidiştilor. (N.M.). MINERUL BAIA MARE—VI­ITORUL BACAU (0—S). Gazdele au opus rezistenţă numai In primul set, cedind apoi catego­ric In faţa unei echipe net su­perioare. (T. TOHATAN — co­resp. principal). FEMININ. Voinţa Constanţa— Politehnica Galaţi 3—2, Sănătatea Tîrgovişte—Universitatea Iaşi 3—1, Viitorul Buc.—A.S.E. Buc. 3—1, Medicina Cluj—Voinţa Bra­şov 3—1, Voinţa Sibiu—Viitorul Bistriţa 3—0, Medicina Tg. Mu­reş—Spartac Buc. 1—3, U.T.A.— Universitatea Cluj 0—3, Sănă­tatea Arad—Drapelul roşu Sibiu 2— 3, Flacăra roşie—Univ. Buc. 1—3, MASCULIN. Electroputere Cra­iova—Farul Constanţa 1—3, Me­talul Hunedoara—A.S.A. Sibiu 3— 1, Silvania S. Silvani,­—Uni­versitatea Timişoara 3—0, Poli­tehnica Braşov—Universitatea Cluj 3—1, C.F.R. Timişoara—Ind. sîrmei C. Turzii 3—1, C.F.R. Cluj—Voinţa Arad 2—3, Alumina Oradea—Voinţa Baia Mare 3—0, I.E.F.S.—Medicina Buc. 3—1,­­ Aurora—Viitorul Săvineşti 3—2, Electra—Politehnica Iaşi 3—2, U­­niversitatea Buc—Ştiinţa Petro­şani 3—0. Iată amănuntele de la meciu­rile masculine din divizia A : TRACTORUL BRAŞOV—POLI­TEHNICA GALATI (2—3). Par­tidă de mare luptă, terminată după 150 de minute cu victoria oaspeţilor. Deşi braşovenii au avut in setul decisiv 15—14, ei nu au reuşit să realizeze pune- CLASAMENTUL LA FEMININ 1. PENICILINA 18 17 1 52 : 9 35 2. Dinamo 18 16 2 50:10 34 3. Rapid 18 14 4 45:13 32 4. Universitatea 18 14 4 46:23 32 5. Farul 18 10 8 38:35 28 6. I.E.F.S. 18 9 9 33:34 27 7. Medicina 18 9 9 31:34 27 8. C.P.B. 18 8 10 30:37 26 9. Ceahlăul 18 4 14 28:45 22 10. C.S.M. Sibiu 18 4 14 22:43 22 11. Progresul 18 3 15 12:46 21 12. Voința 18 0 II 0:54 18 REZULTATE DIN DIVIZIA B NOUL SISTEM DE SALARIZARE (Urmare din pag. 1) tă (antrenor de categ. IV, III, 11, 1). Acordarea acestor ca­tegorii urmează să se facă, în continuare, în condiţiile stabilite de Regulamentul de clasificare a antrenorilor, ela­borat de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Pe viitor, salariile tarifare ale antrenorilor nu vor mai fi diferenţiate pe trei nivele cum a fost pînă acum, ci numai pe două: — nivelul I pentru antre­norii cu studii superioare; — nivelul II pentru ceilalţi antrenori. Deoarece in activitatea antrenorilor sunt preponde­rente cunoştinţele tehnico­­sportive, diferenţa intre aces­te două nivele va fi de nu­mai 5 la sută în loc de 15 la sută, cit a fost pînă in prezent. Pentru antrenorii de fotbal — al căror număr, în ra­port cu dezvoltarea acestei ramuri sportive, este incă insuficient — salarizarea se va face după categoria pro­fesională obţinută, indiferent de studiile absolvite, la nive­lul salariilor aprobate pentru antrenorii cu studii superi­oare. Antrenorii, metodiştii şi in­structorii care contribuie la pregătirea sportivilor şi la realizarea unor performanţe deosebite vor beneficia, în continuare, de premii excep­ţionale aprobate de către Consiliul Naţional pentru E­­ducaţie Fizică şi Sport, pe baza Legii nr. 29/1967. Cota medie de majorare a salariilor personalului din unităţile de educaţie fizică şi sport este de 11,9 la sută, iar pentru antrenori de 17,5 la sută. Prin aplicarea noului sis­tem de salarizare şi majo­rare a salariilor in unităţile de educaţie fizică şi sport şi la personalul de specialitate s-au creat, pe de o parte, premisele înfăptuirii unui nou pas pe drumul ridicării con­tinue a nivelului de trai, co­respunzător creşterii poten­ţialului economic al ţării, iar, pe de altă parte, s-a asigu­rat o interdependenţă mai strînsă intre nivelul venitu­rilor provenite din salarii şi rezultatele efective obţinute de fiecare dintre aceste ca­dre in domeniul sportului din ţara noastră. LA PLOIEŞTI AU ÎNCEPUT CURSELE DE TRAP Potrivit unei vechi anecdote, dumi­nică „Vremea a ţinut cu leul“ şi, ca atare, n-a existat ambianţa necesară inaugurării sezonu­lui hipic de la Ploieşti , deşi pista, în pofida ploii din ziua precedentă, a fost co­respunzătoare. Asistenta a depăşit, numeric, aşteptările, ridicându-se la peste 1 000 de spectatori. Aşa cum este firesc la în­ceputul sezonului, concu­renţii s-au prezentat la va­lori destul de diferite. Pentru început, caii mai în formă au fost cei din an­trenamentul lui Vasile Gheorghe şi Serafim Mi­­hăilescu , care, de altfel, au trecut victorio şi potoul în cîte două curse, fiecare. Din ansamblul performanţe­lor au impresionat doar evo­luţiile lui Judeţ, Colina şi Coriola — toate situate la ni­vel superior celor reuşite în 1969. Normal, unii spectatori nu au putut fi de acord cu comportările mai modeste ale unor concurenţi, dar, aşa cum am mai ară­tat, situaţia este inerentă începutului de sezon. Reprezentanţii crescătoriei Dor Mărunt şi-au adjudecat 6 din cele 7 alergări ale zi­lei, iar dintre reproducători, Vals a avut pentru prima oară în carieră doi descen­denţi învingători în cursul unei reuniuni. Asta în­seamnă, poate, un început de afirmare. REZULTATE TEHNICE : I. Distins (S. Onache), Mirel, Fresca 46,3 ; II. Judeţ (V. Gheorghe) , Gal, Martin 36,8 ; III. Raport (G. Avram), Nepoţel, Tipic 43,1 ; IV. Gînd (S. Mihăilescu), Bălţa, Mira 32,2 ; V. Colina (I. Ol­­teanu), Foratic, Odinioară 33,8 ; VI. Corida (S. Mihăi­lescu), Jiu, Făgaş 31 ; VI­. Hrişcă (Fl. Paşcă), Efor, Fi­lament 37,4. Niddy DUMITRESCU ÎNOTĂTORII români se acomodeaza Piscina acoperită de la­­23 August“­a deveniţi de cîteva­­zi­le cartierul gene­ral al înotătorilor fruntaşi din ţara noastră, care ince­­pind de joi şi pî­­nă duminică vor lua startul în cadrul celei de a X-a ediţii a „Internaţionalelor", competiţie ce se va desfăşura concomitent cu concursul republican de pri­măvară. Antrenamentele sunt programate atît dimineaţa cit şi după-amiaza, întrucit trecerea de la bazinele scurte la cele de 50 m necesită nu numai o aco­modare de cîteva zile, dar chiar un efort In plus pentru fami­liarizarea cu noul ritm de Înot. Primele Impresii sunt favora­bile. „Piscina — declară prof. Gh. Dimeca — pare să fie rapidă, iar apa suficient de limpede pentru ca să nu mai asistăm, ca de obicei, la curse In zig­zag. Elevii mei — excepttnd-o pe Agneta Steiner care a lipsit de la ultimele antrenamente dindu-şi examene la I.E.F.S. — sunt bine pregătiţi Şi aştept de la el rezultate bune, Slavic va concura la 100 m (are posibili­tăţi de a cobori sub *5,0), zoo m liber şi 200 m mixt. Iar Cristina Balaban iu cursele de craul Sl mixt. Prezenţa înotătoarelor i­­taliene o va stimula, desigur, pe recordmana ţării, capabilă să îmbunătăţească recordurile na­ţionale pe distanţele de 200 m şi 400 m.* Şi antrenorul reşiţenilor, prof. Ion Schuster a remarcat — la primul contact — calităţile ba­zinului. Cu toate acestea el ni s-a părut ceva mai sceptic : „Elevii mei vor suferi la acest concurs. Ei s-au antrenat toată iarna intr-un bazin de 25 m şi trecerea este mult prea rapidă. Dacă am mai fi avut măcar cîteva zile la dispoziţie totul ar fi fost In regulă. Aşa Insă va trebui să aştept plnă la meciul cu Cehoslovacia, clnd Almer şi coechipierii săi vor atinge primul virf de formă în sezon“. Am Intllnit Insă şi tehnicieni mai optimişti : prof. C. Vlăduţă, care şi-a adus înotătorii In noul bazin de abia ieri, şi care ne-a declarat că trei zile de acomo­dare le vor fi suficiente ! „CUPA FLACĂRA“ LA CICLISM Duminică dimineaţa, pe şo­seaua Bucureşti — Ploieşti a avut loc o interesantă întrecere ciclistă, dotată cu „Cupa Fla­căra“. Au participat aproape 200 de rutieri, reprezentînd 10 cluburi sportive din trei oraşe ale ţării. Cursa seniorilor, des­făşurată pe un traseu de 80 km, a fost, după cum ne mărturisesc primii clasaţi, deo­sebit de dură, dar în acelaşi timp, adăugăm noi, spectacu­loasă. Din cei peste 40 de ci­clişti porniţi in cursă 18 au sosit în grup compact, abia pe ultimii metri detaşîndu-se în­vingătorul. Tot atît de interesante au fost întrecerile rezer­vate juniorilor I şi II, lupta pentru­ primul loc fiind viu disputată pe întregul traseu de 40 şi, respectiv, 20 km. Din micro-interviul cu Nicolae Ciumeti, câştigătorul cursei, re­ţinem : „Dimineaţa neaşteptat de friguroasă... bineînţeles, sunt mulţumit... Sper intr-un rezultat bun în „Cursa Păcii“. Pe primele locuri s-au cla­sat : seniori : 1. N. Ciumeti (Dinamo) 1­55:16,0, 2. V. Sele­­jean (Dinamo), 3. M. Ioniţă (Dinamo), 4. V. Teodor (Dina­mo), 5. V. Mircea (Steaua), 8. N. David (Mureşul Tg. Mu­reş) toţi în acelaşi timp cu învingătorul ; juniori I : I. N. Gavrilă (Steaua) 1h08:30, 2. A. Neagoe (Dinamo), 3. I. Cer­nea (Olimpia) ; juniori II : I. M. Toma (Sc. sp. 1) 33:19, 2. N. Voican (Sc. sp. 3), 3. A. Ciobanu (Voinţa Ploieşti) A. TAUTU A APĂRUT REVISTA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Nr. 3 Din cuprinsul acestui inte­resant număr spicuim : — „Aspecte comparative pri­vind capacitatea de efort la echipele reprezentative de fot­bal în meciurile cu Portugalia şi Grecia”, de dr. Carmen Du­mitru ; lucrarea a fost pre­miată cu menţiune la concursul revistei noastre ; — „Cercetări asupra valorii unor indici biohumorali în a­­precierea capacităţii de efort”, de dr. A. Vasiliu, chimist Ele­na Georgescu şi biolog Adria­na Ţugui ; lucrarea a fost premiată cu menţiune la con­cursul revistei noastre ; — „Dinamica efortului în lecţia de educaţie fizică“, de prof. Gh. Mitra şi prof. A. Mogoş ; — „Educaţia fizică şi spor­tul şcolar în discuţia specia­liştilor“, de prof. Maria Lo­gin ; — „Sociologia, etica şi poli­tica sportului“, de prof. O Neamţu ; — „Cornel Oţelea” de prof. M. Vesa. DE REŢINUŢI Pe coperta a IV-a sunt prezentate exerciţii pentru prevenirea şi combate­rea obezităţii, de prof. Emilia Carmen Vlăsceanu. Numărul 3 al revistei „Edu­caţie fizică şi sport“ se găseşte la toate centrele de difuzare a presei. NU UITAŢI ! Pro­cura­ţi-vă imediat revista specialiştilor în domeniul educaţiei fizice şi sportului pentru a fi infor­maţi la timp cu ultimele nou­tăţi teoretico-metodice şi prac­tice din specialitatea 4v. Nr. 859 (6293) Rugbyul a prins rădăcini la Sibiu Promovarea echipei de rugby C.S.M. Sibiu în prima divizie a ţării n-a constituit pentru amatorii acestui fru­mos sport o surpriză de pro­porţii. De ani de zile rug­­byştii sibieni s-au numărat în permanenţă printre pro­tagoniştii diviziei secunde. Sămînţa aruncată de cunos­cutul antrenor şi... poet Tu­dor George a dat roade, cîţi­­va ani mai târziu, sub con­ducerea inimosului antrenor Bebe Boboc. Dar dacă, aşa cum am mai spus, intrarea sibienilor in elita rugbyului românesc n-a constituit o surpriză, Buteni spune ca e­­voluţiile lor in prima divizie a ţării întrec, oarecum, prin jocul lor deschis, cu înclina­ţii evidente pentru spectacol, şi mai puţin pentru rezulta­tul imediat, aşteptările. S-ar putea, totuşi, ca ei să nu reu­şească pînă la urmă să-şi păs­treze locul în divizia A, dar meritele lor nu vor fi di­minuate. Important este ca rugbyul a prins rădăcini a­­dînci în oraşul de pe mate­rile Cibinului şi, cu siguran­ţă, peste un an sau doi, Si­biul va deveni unul din pu­ternicele centre rugbystice ale ţării. Garanţia acestei afirmaţii ne-o dau cele două echipe de juniori care au luat fiin­ţă în toamna anului trecut la Sibiu, ca şi apariţia unui nou centru rugbystic la Sălişte. E drept că a existat şi pînă acum o oarecare preocupare pentru juniori la Sibiu, dar era vorba de ceva neorgani­zat, mai bine zis de atra­gerea tinerilor iubitori ai jo­cului cu balonul oval pe lin­gă singura echipă de seniori din oraş. Eforturile antreno­rului Boboc au fost meritorii, ce-i drept, dar fără prea mari succese, deoarece nu dispunea nici de condiţii, nici de tim­pul necesar pentru pregăti­rea juniorilor. Din toam­nă, însă, a luat fiinţă prima echipă de juniori în cadrul şcolii sportive „Şoimii". Cei 30 de elevi ai prof. Ion Stan­­ciu dovedesc — aşa cum ne spunea antrenorul Boboc — real talent Dispunînd de condiţii bune de pregătire (în perioada vacanţei de iar­nă prof. I. Stanciu a efec­tuat un stagiu de pregătire la Păltiniş cu un lot de 17 jucători) sunt speranţe ca, nu peste mult timp, să asistăm la o puternică infuzie de ti­neret în prima echipă a ora­şului. Cea de a doua echipă de juniori a luat fiinţă tot toamna trecută, la C.S.M., sub conducerea căpitanului echipei de seniori, Ehrwen Tom­a. Cei 20 de juniori e­­fectuează cîte trei antrena­mente pe săptămînă, iar o dată cu venirea primăverii vor avea loc la Sibiu pri­mele meciuri de juniori. Pro­movarea lui Mircea Beianu (elev în clasa a X-a) In e­­chipa de seniori şi selecţio­narea lui in totul naţional de juniori sunt fapte cu sem­nificaţie. La Sălişte rugbyul a în­ceput să prindă teren datori­tă pasiunii profesorului de educaţie fizică Virgil Beu, care a organizat deocamda­tă o echipă de rugby în opt. Şi că la Sălişte este vorba de o treabă serioasă o dove­deşte din plin faptul că an­trenorul de la C.S.M. Sibiu intenţionează să legitimeze doi juniori din echipa pro­fesorului Virgil Beu. O dată greutăţile începu­tului fiind depăşite, rugbyul sibian se află în faţa unei porţi larg deschise spre afir­mare. Şi acolo unde pasiu­nea se îmbină cu munce, nici rezultatele nu se lasă mult aşteptate. pr ma

Next