Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)
1970-09-27 / nr. 1035
( spbrtîul K3 P|gEl^l~sportial iîBFtfJHiiftll^po^uî ARBITRI ROMÂNI ELOGIAŢI LA UNIVERSIADĂ Intr-o competiţie sportivă contează, desigur, in primul rind, comportarea competitorilor. Evoluţia lor este însă influenţată — in bună parte — de arbitri. Conducînd corect, autoritar, ei pot crea jocului, disputei, condiţii optime. Dimpotrivă, un arbitraj cu greşeli enervează sportivii, întrerupe cursivitatea jocului, ii scade nivelul. Pentru ca şi din acest punct de vedere participanţii la Universiada desfăşurată recent la Torino să se bucure de cele mai bune condiţii, Federaţia Internaţională a Sportului Universitar a invitat „cavaleri ai fluierului" din toate colţurile lumii. Printre ei, 5 arbitri din România. Ne-a făcut o deosebită plăcere să aflăm aprecierile Comisiei tehnice a Universiadei ale antrenorilor şi sportivilor privind modul cum s-au comportat arbitrii noştri. Astfel CORNEL MARCULESCU — fostul internaţional de polo — a obţinut cea mai mare notă din partea juriului internaţional : 4,40 (notele se dau intre 1 şi 5). Datorită acestui fapt, el a fost delegat să conducă partida decisivă pentru medalia de aur, cea dintre selecţionatele Uniunii Sovietice şi Italiei DR. DAN CUIRIAC, invitat ca arbitru neutru, a condus excelent (ca de altfel şi ION PETRUŢIU) meciuri de mare rezonanţă — printre care şi cel dintre formaţiile Uniunii Sovietice şi Statelor Unite. De aceleaşi aprecieri elogioase s-au bucurat MARINEL OANCEA (arbitru de volei) şi TANASE MUREŞAN (scrimă). Dacă sportivii români, participanţi la Universiadă, n-au cucerit nici o medalie de aur am avut cel puţin satisfacţia că reprezentanţii „cavalerilor fluierului“ din ţara noastră s-au situat de multe ori pe primul loc... (b. n.). Arbitrul international dr. DAN CHIRIAC VOLEIBALISTII ROMANI IN FAJA PROPRIULUI PALMARES DE DOUA ORI VICECAMPIONI MONDIALI 1849. Început de septembrie : zece voleibalişti români urcau In trenul care avea să-l ducă spre Praga, teatrul celei mai importante confruntări internaţionale de pină atunci: campionatele mondiale. Repartiţia in serie, alături de puternica garnitură a U.R.S.S., de Ungaria şi Belgia, părea a fi destul de ingrată pentru formaţia română. Debutăm totuşi cu o victorie, poate cea mai preţioasă, in faţa Ungariei, victorie care avea să deschidă voleibaliştilor români drumul spre turneul final , pierdem la zero în faţa sovieticilor, dar Învingem de manieră categorică pe belgieni Calificarea era asigurată şi echipei României intrase in primele şase din lume... In turneu final, băieţii pierd meciul cu formaţia gazdă, campioană continentală, dar Înregistrează două victorii consecutive împotriva Franţei şi Poloniei, la acelaşi scor: 3—1. Două rezultate ce-i apropie pe voleibaliştii români de medalii... Din nou în faţa unui sextet fără egal : Savin, Reva, Ulianov, Pimenov, Voronin Saghin. De data aceasta, Medianu, Petrescu, Tănăsescu, Dragomirescu, Dragulescu, Erdély, Bărbulescu, Balaş, Popescu şi Paul Dinu, familiarizaţi cu jocul sovieticilor, nu mai privesc adversarul cu ochii victimei şi, sub privirile uimite ale celor peste 15 000 de spectatori, cîştigă primul set ! Era singurul set pierdut până atunci de reprezentativa U.R.S.S. Pină la urmă, sovieticii aveau să risipească speranţele tricolorilor noştri 1—3, în ultima etapă, meciuri decisive, pentru medalii. România pierde bronzul în faţa Bulgariei, iar U.R.S.S. învinge Cehoslovacia cucerind titlul suprem. Locul patru ocupat de echipa română era, totuşi, un succes. Trei ani mai tîrziu, în 1952, LA MOSCOVA, echipa română apare complet remaniată : Roman, Muşat, Mitroi, Suşelescu, Dumitraşcu, Mihăilescu, Teodorescu, Apostol. Băieţii pierd din nou la aceiaşi adversari: U.R.S.S., Bulgaria şi Cehoslovacia şi ocupă acelaşi loc IV. LA PARIS, în 1958 — record de participare: 24 de reprezentative, împărţite în zece serii. Echipa română antrenată de Gh. Petrescu reabilitează pe Modianu şi aruncă nume noi în arenă : Nicolau, Rusescu, Corbeanu, Chercheţiu, Fonova, Miculescu, Derzei, care aveau să aducă faimă voleiului nostru. Seria este o formalitate. In turneul final, debutăm însă cu 2 infringeri : 1—3 cu Polonia si 2—3 cu Cehoslovacia, după ce conduceam cu 2— 0 la seturi , în continuare, numai victorii între care CEA MAI PRESTIGIOASA IN FATA U.R.S.S. (3—1), ceea ce aduce naţionalei române locul II la ierarhia mondială. Deşi învinsă cu 3-0 de U.R.S.S., in ultima zi, echipa Cehoslovaciei cucereşte titlul suprem, în 1960, la RIO DE JANEIRO, trecem uşor de serie 3— 1 cu Polonia şi 3—0 cu Peru. Drumul spre titlul mondial ne este insă barat din nou de U.R.S.S., (1—3) și de Cehoslovacia : 2—3, după ce condusesem cu 2—1 la seturi (ultima zi). Oricum, medaliile de bronz au confirmat valoarea tricolorilor noștri. După doi ani, la MOSCOVA, In sextetul de bază pătrund jucători noi, care sa afirmaseră la Rio (între care Drigan) şi sunt promovaţi alţii : Plocon, Chezan, Bărbuţă, Grigorovici, Coste. Din nou medalii da bronz în urma aceloraşi adversari, U.R.S.S. şi Cehoslovacia. LA PRAGA, in 1966 după un neaşteptat eşec în faţa Poloniei, In serie (rezultat care conta şi în turneul final) ROMANII NU MAI PIERD DECIT IN FAŢA GAZDELOR CUCERIND MEDALIILE DE ARGINT, DUPĂ CE AU ÎNVINS DIN NOU PE VOLEIBALIŞTII SOVIETICI. Prin urmare, cea de a 7-a ediţie a mondialelor găseşte pe voleibaliştii noştri vicecampioni mondiali... Vor putea la Sofia să-şi apere poziţia în ierarhia internaţională ? A, B. DAJI-10... CHITARĂ ŞI VA TRAVERSA MAREA NEAGRĂ CU AEROSTATUL Cîndva, nu de mult, scriam în ziarul nostru despre ardoarea şi isprăvile tânărului Mircea Munteanu, care a efectuat numeroase încercări şi a zburat deasupra oraşului Timişoara cu un aerostat confecţionat de el. A încerca, acum, la umbra navelor spaţiale, să reînvii un mijloc din preistoria zborului poate apare, în unghiul unor interpretări obtuze, drept ceva trăznit, hilar. Dar analiza acestor preocupări nu scoate la iveală decit trăsături de remarcabilă personalitate. în creuzetul lor, omul trebuie să ardă idei, aspiraţii. La ieşirea din această încercare riscantă omul nu mai seamănă cu el, cel dinainte. Dar, ca să înţelegi subtila metamorfoză, e nevoie de puţină imaginaţie, sensibilitate şi deschidere pentru universul lăuntric al tinerilor. Mircea Munteanu a găsit sprijin la primarul din Reşiţa, la directorul Combinatului metalurgic din acelaşi oraş, la directorul Centrului hidrometeorologic din Timişoara şi la numeroşi oameni simpli. Mircea Munteanu a cheltuit 14 000 lei şi a migălit toată vremea în afara orelor de serviciu, inclusiv nopţi de-a rîndul, pentru edificarea proiectului său. Daracest tînăr, numai flacără atunci cînd iţi vorbeşte despre ce-ar vrea şi ar putea să realizeze, a fost şi este tare obstrucţionat. Potrivnicii şi cei ce-l dezavuiază sînt mult mai mulţi decit cei ce l-au ajutat. Unii l-au sfătuit, textual, „să renunţe la asemenea porcării, că n-o fi el mai deştept şi mai tare decit americanii". Ne vine greu să spunem că autorii acestui gen de... lovituri sub centură ar avea umor. Ei n-au nimic. Sau, cel mult, o foarfecă ruginită şi s-au învăţat să taie cu ea elanul celor din jur. Mircea Munteanu intenţio- nează să zboare peste Munţii Făgăraş şi peste Marea Neagră, de la Constanţa la Odesa. Reuşită, ultima încercare ar fi un nou record mondial, pentru că zborul cu aerostatul e trecut azi în rîndul sporturilor aviatice. In cîteva ţări, tinerii l-au adoptat, iar forurile de specialitate oficiale l-au omologat. Deasupra oraşului Praga a avut loc astă-toamnă un concurs. In Italia şi Elveţia, traversarea Alpilor cu aerostatul se încearcă de două ori pe an. O englezoaică în virstă de 20 de ani a trecut nu de mult peste Canalul Minerii şi revista Paris Match a reflectat evenimentul pe două pagini. In curînd se vor face primele tentative de traversare a Oceanului Atlantic. Iată doar citeva mărturii despre expansiunea unei activităţi temerare, fostă cîndva mărturie dramatică de emancipare umană, devenită azi probă sportivă aspră, dar accesibilă unora de factură aleasă. în prezent, Mircea Munteanu are şanse din ce în ce mai reduse. E şicanat de conformişti şi înconjurat de indiferenţi. Pentru realizarea balonului prevăzut să reziste la traversarea Mării Negre, el mai are nevoie de 11 000 lei. Nu-şi mai poate procura aceşti bani. 14 000 de lei reprezintă, de pildă, costul unei chitare electrice. Pentru aceste instrumente se găsesc bani pretutindeni. O puzderie de orchestraţe de muzică uşoară au una sau două chitare electrice. Am ales acest exemplu nu pentru că am avea vreo aversiune pentru numitul instrument, ci tocmai pentru a sublinia că s-ar putea face pentru un record mondial de zbor cu aerostatul, măcar tot atît cit se face şi pentru orchestra de muzică uşoară Pit Bit Fit — 70 din orăşelul X. Sperăm că va apare înţelegerea cuvenită visului unui tînăr. Există la noi posibilităţi de subvenţionare a acestui proiect, în bugetul federaţiei de specialitate sau al C.N.E.F.S., pentru ca visul îndrăzneţ al lui Mircea Munteanu să fie realizat. R. B. Recenzii IL CAMPIONISSIMO *„ Talent remarcabil al breslei noastre, ziaristul sportiv Iile Goga este un mare îndrăgostit de sportul cu pedale. L-a fermecat lumea aceasta agitată, plină de sacrificii, a truditorilor şoselei, personajele legendare care o populează. De ani nenumăraţi, colegul nostru Ilie Goga înfăţişează publicului episoade fermecătoare din arena ciclismului, evodi marile sale figuri. După Jacques Anquetil, căruia i-a tradus cu ciţiva ani in urmi o ccte-jural, şi-a îndreptat atenţia spre cel mai mare ciclist al tuturor timpurilor, „IL CAMPIONISSIMO* FAUSTO COPPI. Mat intii i-a înfăţişat viaţa Intr-un serial, publicat In ziarul „Sportul“, apoi, amplifteind manuscrisul, adiugindu-i noi episoade, amănunte savuroase, a ajuns la cartea „ÎL CAMPIONISSIMO“ FAUSTO COPPI. Noua sa apariţie editorială, excelent scrisă, documentată la amănunt, se citeşte pe nerăsuflate. Parcurgi viaţa acestui magnific sportiv cu o deosebită plăcere, retrăieşti suspensurile carierei sale, urmăreşti cu înfrigurare drumul prin hăţişurile vieţii de ciclist profesionist, te emoţionezi alături de „lifosi" *) »IX, CAMPIONISSIMO“ FAUSTO COPPI de llie Goga, Editura STADION, 131 de pagini, 6 lei. pentru succesele gigantului şoselelor — intrate de mult in istorie, Ilie Goga, cu dibăcia sa recunoscută, a reuşit să discearnă din imensul material documentar pe care l-a avut la dispoziţie, acele fapte care o caracterizează pe Fausto Coppi, care-i reliefează mai bine firea, să înfăţişeze în adevăratele sale contururi viaţa de sportiv profesionist şi, îndeosebi, pe aceea de ciclist profesionist. „IL CAMPIONISSIMO" FAUSTO COPPI este o carte-reportaj pe care o recomandăm cu căldură tuturor amatorilor de sport, îndeosebi celor tineri, pentru virtuţile arătate, ca şi pentru cele pe care cititorii le vor descoperi pe parcursul lecturii. Un ultim amănunt: Iile Goga l-a cunoscut personal pe Fausto Coppi. Hristache NAUM TACHE NEGREANU, BOTOŞANI. V-am satisfăcut rugămintea : răsfoind colecţia ziarului nostru, aveam să descoperim un lucru chiar mai interesant decit aţi presupus dv., in legătură cu Politehnica Iaşi, actualul lider al diviziei A, cu 6 puncte din 4 meciuri, cu 5 goluri marcate şi primite. In campionatul trecut, sub acelaşi soare dulce de septembrie şi tot după 4 etape, ieșenii n-aveau decit un singur punct şi nu înscriseseră nici un gol ! Băieţii lui G. Mărdărescu au, deci, toate motivele să privească cu mîndrie clasamentul actual. Poate că n-ar face rău dacă l-ar fotografia, in momentul de faţă. Să-l aibă ca amintire. Miine s-ar putea să fie prea tîrziu ! PUIU VOŞTINARU, BUCUREŞTI. Din poezia „Bună dimineaţa, U.T.A.“, care exprimă simpatia pentru echipa arădeană şi dorinţa dv. / şia noastră, bineînţeles / ca U.T.A. să obţină victoria asupra lui Fetjenoord, am reţinut ultimele două stiofe : din Inima tribunelor toride / Ce ţi-au înaripat demult viaţa /, Pe buze ducul Gomez şi Domide / Un „hai băieţi !“ şi-o „bună dimineaţa". Ecou adine şi sol atutor GHEORGHE IVAŞCU, COMUNA ADINCATA. 1) Atleta Lia Manoliu este legitimată la clubul Me RASPIINOf, cerve talul, li puteţi scrie pe adresa : Piaţa Romană nr. 9, sectorul 1. 2) Indiscutabil : ofsaid. 3) Finala Cupei României, dintre Dinamo şi Steaua, disputată in 1964, a cunoscut următoarea evoluţie a scorului, deosebit de pasionantă: Min. 3 1 0 pentru Dinamo. Min. 12: 1—1 (din lovitură de la 11 metri). Min. 14 : 2—1 pentru Steaua. Min. 33: 2—2. Min. 60 : 3—2 pentru Dinamo. Min. 63: 3—3. Min. 83: 4-3 pentru Dinamo. Min. 88 : 5—3 . Un meci pe care, cu siguranţă, nu l-a uitat nici unul din cei 50 000 de spectatori prezenţi atunci pe stadionul „23 August". Dar, sunt dispuşi să-l uite, dacă 11 se oferă altul mai bun. Pe cînd ? MARIAN POPA, TIMIŞOARA. Aşa s-a euiimplat. Fără să ştie, cu prilejul apariţiei cărţii „Eu sunt Pole“, în urmă cu citiva ani, celebrul fotbalist brazilian a fost unul dintre cei mai... . -oductivi agenţi ai luptei împotriva analfabetismului din această ţară. Intr-adevăr, numeroşi analfabeţi s-au hotârît să dezlege tainele a becedarului, pentru a putea citi cu proprii lor ochi această carte. GELU DUMITRESCU, SUPORTER AL ECHIPEI PROGRESUL, BUCUREŞTI. Aţi vrut să intraţi la meci, in baza legitimaţiei de susţinător al clubului Progresul, şi aţi fost oprit. Normal. Legitimaţia aceasta nu reprezintă un act care asigură libera intrare la manifestaţiile sportive. Intr-o zi, altcineva ar vrea să intre gratis la meci, dindu-şi cuvintul de onoare că e membru susţinător al echipei Progresul I Cluburile rezervă bilete pentru susţinătorii lor, dar nu le distribuie gratuit. Dacă ar fi altfel, aş deveni şi eu susţinătorul tuturor echipelor ! Ilustraţii : N. CLAUDIU rise, Speranţa ta de foc, necunesenta, Eu sunt victoria cu porţi deschise, Ce-ţi spune : „bună dimineaţa, U.T.A. !”. Ne-a vizitat la redacţie cunoscutul spadasin polonez Wlodzimierz Strzyzewski, aflat in concediu în ţara noastră. Adept pasionat al scrimei, tînărul economist din Varşovia a imaginat un nou sport pe care a venit să ni-l prezinte, l-a spus RINGO, pentru că foloseşte drept obiect cercul de cauciuc, atât de cunoscut nouă din jocurile de plajă. Din această joacă, Strzyzewski vrea să faci un sport dinamic, odihnitor şi în acelaşi timp... epuizant I l-a creat un regulament, simplu, i-a fixat un teren minimal (8x8) despărţit la mijloc de un fileu şi i-a demonstrat pină acum virtuţile în Mexic, S.U.A. şi Suedia. Se arată gata oriclnd să repete demonstraţia şi in faţa telespectatorilor români. Autorul demonstrind noul joc „ringe" ^ I Sportul Studentei, continuă să fie Uder ln B. Studenţii, ca şi la cursuri, urmăresc şi-n fotbal promovarea. ★ Cu un atac ineficace, aşa cum are in prezent Petrolul, suporterii ploieşteni riscă să aibă el un atac. ★ Trei echipe universitare condua in clasamentele Diviziilor A şi B. Deci, in lupta pentru primul loc, studenţii nu rămin simpli asistenţi. Parul deţine şi anul acesta o poziţie in prima jumătate a clasamentului. E şi normal. Nu reprezintă... Constanţa 7 Radu POP Cineva, stîrnit de atttea recorduri din lumea sportului şi a tehnicii, se Întreba timid, dar foarte convins, dacă nu ar fi interesant şi meritat, sâ se înregistreze şi anume recorduri profesionale. Da, intr-adevăr şi aceste recorduri au o deosebită semnificaţie şi uneori chiar mai profundă, ele reprezentînd priceperile şi devotamentul oamenilor pe durate lungi de timp. Medicul neurolog Vasili Kasatkin din Leningrad a Înregistrat In anii săi de profesiune peste 8 000 de vise. Intre acestea, şi vise la comandă, provocate prin excitanţi fizici, ca lumină, sunet, schimbare de temperatură. In 40 de ani de muncă, zeţarii din tipografii, prin munca lor neobosită şi pasionată, ajung să dea vuită pînă la 6000 de carri. Uneori ei devin chiar autori de cărţi, aşa ca poetul ieşean George Lesnea. Se ştie că is-toricul N. Iorga a scris în viaţa sa plină de neastîmpâr creator mai mult de 1 200 de cărţi, pn .record* neobişnuit şi poate de nedepăşit, mai ales în timpurile noastre. Romancierul francez din secolul al 18-lea, Nicolas Rethy de la Bretonne, a scris numai 200, dar dintre ele 150 de-a dreptul tipărite, fără manuscris, el fiind şi bozeţar. Adeseori, puterea de creaţie şi dăruire a unor scriitori sau muzicieni este copleşitoare. Lope de Vega a scris 2 200 de piese de teatru In versuri, prima Încă de la vîrsta de 12 ani, iar Carlo Goldoni a lăsat şi el dramaturgiei universale peste 250 de piese. Richard Wagner a lucrat la tetralogia sa ,Inelul Nibelungilor, un sfert de veac, şi nu mai puţin George Enescu la opera sa de căpătii, Oedip. Gîndiţi-vă cu cit efort şi siucium omenesc au scris operele lor, pentru noi şi pentru secole, Shakespeare sau Verdi. Sintem de-a dreptul ridicoli cînd credem că ceva deosebit care să reziste In timp şi să slujească omenirii, se poate creia In cîteva săptămtni sau In cîţiva ani I... Dar nu mai puţin da stimat este munca fiecăruia din noi, In profesiunea pe care ne-am ales-o şi In care am Fost corecţi şi conştiincioşi. I Sticlarul Frank Druce şi-a e-1 zercitat meseria la fabrica I „Stuart Crystal* din Wordsley I Anglia, timp de 47 de ani ne-1 întrerupţi. Şi an de an, este I opt ore pe zi, omul acesta a I suflat aerul din proprii săi I plămbni tntr-un tub, dtnd for-1 me cuarţului incandescent şi I vîscos din care se naşte sticla. I Alţii zboară un Înalt şi se azvîrlă de acolo cu paraşuta. I Ivan Savkin, in vtrstă de 571 de ani, a efectuat plnă acum mai mult de 6000 de salturi, din 30 de tipuri de avioane şi 42 de feluri de paraşute. El a fost recordman unional şi mondial şi la cel de al 6000-lea a declarat că va continua să facă salturi şi să pregătească pe tinerii para- şutişti. Aşadar, unii fac salturi cu paraşuta. Iar alţii se cufundă în ghicirea felurilor de vin. Degustătorul englez Ralph Mapley, la un concurs de specialişti dela Londra, a degustat în 3 ore şi 15 minute,1420 feluri de vin. El a primit ca premiu 12 sticle de şampanie şi un butoi de 3001 de litri din vinul preferat, fără însă obligaţia de a le degusta imediat. Sunt şi recorduri violent pro- fesionale, unul chiar care vă va surprinde şi consterna. O femeie din insulele Filipino, I toreador, fost mai înainte mo- del ia o casă de modă, au-1 cis tn luptă, tn arenă — peste I o sută zece tauri fioroşi... mi-i sogini. Medicul care a făcut cele I mai multe trepanaţii sau gre- I fe la inimă, profesorul care I a educat cele mai multe pro- I moţii, şoferul care a parcurs cel mai mare număr de kilo- I metri, aviatorul cu cele mai multe ore de zbor — toţi a- ceştia sunt recordmani ai pro- fesiei lor şi merită pe deplin I preţuirea şi dragostea noa-stră. În final, deşi nu se poate I niciodată vorbi despre final I când discutăm despre recor-1 duri, o performanță conside-1 rată pînă în prezent unică. I Arbitrul englez Bayley a ar- I bitrat timp de 44 de ani 3 375 I meciuri de fotbal. Nu se spu-1 ne însă, căci cred că și aici I este vorba de recorduri, cît a fost fluierat de spectatori și I ette conflicte a avut acasă cu I nevasta. I VIRGIL LUDU REZULTATELE PERSEVERENȚEI Lumen /./ fie&tiquhtw. CRONICA SFERTURILOR DE VEAC Ontt bunicii făceau sport L SEPTEMBRIE •lA-in TIR ACUM UN SE- in/ll COL! ..Duminică 6, I” * ” luni 7 şi marţi 8 septembrie avu loc un nou concurs de dare la semn la Societatea română de arme. Rezultatele fură superioare celor de la ultimul concurs (...). S-a tras la distanţă mare şi mică, cu carabina şi cu pistolul, unde s-a remarcat V.’tA. Urechiă. Centuri (decari-n.n.) s-au tras cu deosebire multe. Domnul Urechiă avu cinci drapele (cite unul pentru fiecare „10“ obţinut — n.n.), altele avură domnii: Antofiloiu, Catapulos, Voinescu, Manolescu, Constantiniu, Lupeni. „INFORMAŢIUNILE BUCUREŞTENE* din l1 septembrie 1895 4 a n r- „alergări* pb InMh velodromul Puiu VW CHER. In fiecare sîmbătă și duminică, velodromul construit de Alois Pucher — aproximativ pe la începutul şoselei Aviatorilor de astăzi — găzduia „mari alergări velocipedice în cadrul cărora erau programate și probe pentru juniori pîn& la 17 ani, de tandem etc. Pista de pămînt bătătorit, deteriorată deseori de ploi, punea la grea încercare pe „vajnicii portanţi“. ■a n n n fotbal ... redus i lUy La 19 septembrie I w Li U s-au desfăşurat „in mijlocul celei mai mari însufleţiri“, meciurile contînd pentru CUPA „MIUŢA", la care au participat 15 dintre cele 22 formaţii înscrise, unele aparţinînd celor mai bune cluburi fotbalistice din Capitală: Tricolor, Venus, Colţea etc. „Meciurile s-au fixat prin tragere la sorţi, pe serii de cite două echipe şi s-au jucat prin sistema eliminatorie (echipa învinsă o dată era scoasă din luptă)“. Finala a opus cite una din cele două formaţii prezentate de cluburile „Tricolor“ şi „Venus“. Infrîngerea echipei „Venus“ este apreciată de cronicarul de la „Revista automobilă“ (nr. 9—10 din septembrieoctombrie 1920) ca o surpriză, deoarece din rîndurile acesteia făceau parte cîteva vedete ale epocii: Onoriu Nicolau, Mitry Niculescu, Tică Georgescu.Ajun Cu ocazia „ZILEI IUAI SPORTURILOR“, dr. Petru Groza, primministrul ţării, a rostit un discurs în care a spus printre altele : „Sărbătorim astăzi un an de existenţă, de muncă şi luptă, a Organizaţiei Sportului Popular. Un an de luptă de cînd conştienţi de rolul şi importanţa sportului ca factor de cultură şi progres, s-au spart bariere, s-au deschis larg pentru noi, pentru toţi, timpuri de activitate recreativă. E timpul să ne gîndim că şi cultura şi sportul nu trebuie să aparţină unei minorităţi înstărite. In statul democrat, sportul va fi la dispoziţia tuturora. Azi începem să ne obişnuim cu gindul că sportul nu e o artă de dragul artei, o modă, un capriciu sau un scop in sine, ci un mijloc generator de voioşie şi energie, pentru fiecare din noi. Nu este o modă trecătoare Ca pină acum, ci îşi are adine înfipte rădăcinile în stările de fapt ale societăţii moderne (...). In împrejurările grele de astăzi, un tineret sportiv, robust şi vioi, va fi avangarda luptătoare a reconstrucţiei ţării şi a consolidării statului democrat, care garantează tuturora dreptul la cultură, libertate şi sport“. „SPORTUL POPULAR“ din 18 septembrie 1945 Documentat de DORIN ŞTEFLEA MITTY NICULESCU ' Văzut de MARC ONORIU NICOLAU BtflECIII FOTBALISTICE • 11 metri, teoretic, nu se poate apăra 1 Noroc ci mai sunt 1i portari slabi... teoreticieni 1 • Arbitrul care este coautorul unui gol creează un dezechilibru... numeric pe teren 1 • Unele echipe au socotit că este suficientă denumirea lor pentru a face față fotbalului 1 Acum, insă, sperăm să fi înţeles că trebuie să mai joace şi... rapid, dinamic ! • Dacă majoritatea componenţilor lotului naţional nu primesc In meciurile de campionat nota 10, nu înseamnă că In meciurile internaţionale (extemporalele) să nu fie... In notă ! • Jucătorii care, in numele fotbalului, practică pe teren şi „alte sporturi“ sunt sancţionaţi, mai IntU, pentru... substituire ! • Echipele care nu folosesc pauza şi pentru o succintă analiză a primei reprize, joacă de fapt două... reprize ! ! • Prefer jocul colecţia pentru că este mai spectaculos — dacă e presărat şi cu.. acţiuni personale 1 , D. MAZILU