Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)
1970-09-16 / nr. 1024
KbTóTl wm — FLASH - INTERVIU CU CONSTANTIN ARDELEANU. ANTRENORUL REPREZENTATIVEI DE JUNIORI „CUPA PRIETHI" A SOSIT LA BUCUREŞTI! Marţi dimineaţă ! a venit pe peronul Gării de Nord, după o nemiloasă călătorie de o zi şi două nopţi, reprezentativa de Juniori a României, recent laureată a tradiţionalei „Cupe a Prieteniei“,o competiţie cotată a fi principalul „rendez-vous“ anual al fotbaliştilor juniori din Europa, după turneul XI.E.E.A. . Într-o companie mai mult decit selectă, alături de echipele naţionale ale Poloniei, Ungariei, Cubei, Uniunii Sovietice, R. D. Germane, Cehoslovaciei şi Bulgariei, tinerii reprezentanţi ai fotbalului românesc au făcut dovada tutor reale capacităţi, practicând un fotbal spectaculos ţi modern, realizind — de-a lungul * cinci partide consumate in 9 file — tm palma. .ro* edificatori 4 victorii si un meci egal Ja -ha ctteva minut* de te sosire ne aflăm faţd-n faţă [cu tinărul antrenor ai echiprofesorul CONSTAN- [ITIN ARDELEANU, pentru vcare jCupa Prieteniei* a constituit, după Turneul de laCannes, primul mare test al CO,TI*T$% I—0 ou Dulgaiila, *—1 ou Unfairt« fi. In finală, a—1 eu Potente B, un bilanţ feheit, dar «*•* ne înşelăm para ! — neaşteptat — intr-adevăr, n-am abordat turneul tn postură de favoriţi, fi ajunşi la Katowice am înţeles încă din prima zi că nu ni se acordau prea multe şanse, toată lumea — şi mai ales... arbitrii! — fiind convinsă că gazdele îşi vor adjudeca trofeul. Greu a fost prinn repriza secundă a primului meci, cind, preluind conducerea, băieţii au scăpat definitiv de trac, jucînd apoi dezinvolt şi curajos. — Să înţelegem că partida contra Juniorilor cubanezi a fost cea mai dificilă î» Nu, cel mai greu meci al turneului a fost finala, în paraboliefii — speriaţi mai ales de mărimea stadionului »Ruch" din Chorzow, de instalaţia de nocturnă şi de galeria înfierbîntată — s-au acomodat tirziu, comiţînd multe greşeli înainte de pauză. — Trebuie să recunoaştem că ne-a surprins făptui că i-aţi utilizat prea puţin, nici un meci întreg pe cei trei „divizionari“ ai lotului, Donose, Năstase şi Scheep, consideraţi drept „senatori“ ai echipei... — Donose şi, mai ales, Năstase rămîn nişte caractere dificile, care socotesc — fără acoperire în evoluţia de pe gazon — că tricoul naţionalei de juniori se poate îmbrăca doar în virtutea... renumelui ! Turneul din Polonia a probat cu prisosinţă adevărul că pentru a izbîndi in fotbalul modern este nevoie de o echipă, ţi nu de ctteva vedete, fie ele şi in devenire.» — dăruia dinte re om- Fotoreporterul nostru Vasiie Bageac, prezent la sosirea reprezentativei de Juniori, a surprins pe peliculă această „tripletă“ zimbitoare. O alcătuiesc : antrenorul secund, Vasile Zavoda şi tinerii fotbalişti Böltri. şi Scheep... TITUS OZONANTRENOR SECUND AL ECHIPEI NATIONALE După cum am mai anunţat, candidatura antrenorului Titus Ozon la pregătirea echipei nationale a intrat in discuţia Biroului federal. Primind Învestitura forului de specialitate, proaspătul antrenor piteştean a devenit, totodată, antrenorul secund al echipei naționale. „NU ERĂ CAZUL“ în etapa a III-a a divizieiA, Progresul a realizat o performanţă remarcabilă, întrecînd categoric pe Steagul roşu, atît sub aspectul jocului, cit şi al rezultatului î 2-0. Fireşte, pentru obţinerea acestei victorii, oarecum neaşteptată, dată fiind comportarea braşovenilor în primele două etape, jucătorii bucureşteni au trebuit să se întrebuinţeze la maximum, pe toate planurile. Din păcate, una din noile achiziţii ale acestei echipe, Dinu Iordan, a înţeles greşit ceea ce aştepta formaţia din strada dr. Staicovici din partea sa, atunci cind l-a promovat în divizia A, în primul rînd, o creştere a nivelului său tehnic, o mai bună orientară tactică, un plus de siguranţă în joc. Cum aceste deziderate i s-au părut mai greu de realizat, Dinu Iordan a vrut să-şi aducă contribuţia la victoria Progresului pa alta căi, mai puţin oneste, mai puţin regulamentare, intimi că ESTE CAZUL ca Dinu Iordan să dea socoteală pentru jocul pe care l-a practicat. Şi asta, în şedinţa de mîine a acestei comisii, care ar putea constitui un ajutor şi pentru Colegiul central al arbitrilor. Citind rapoartele observatorilor federali, ne-am oprit şi la cel al lui Gh. Constantinescu-Grecu, care a urmărit partida F. C. Argeş — C.F.R. Cluj. Spre deosebire de cronicarul nostru, acesta a văzut destule umbre în jocul lui Dobrin. In raport se scrie : „Dobrin n-a dat satisfacţie deplină, fiind depăşit de joc. Execuţiile tehnice — bune. Orientare in teren — nesatisfăcătoare. Lipsit de vigoare şi de voinţă". Ne-ar bucura, din toate punctele de vedere, ca opinia justă să fie cea a cronicarului ziarului. Dar am consemnat-o şi pe cealaltă, cu atât mai mult cut este vorba de un jucător de lot, în care investim mari speranţe şi faţă de care dîndu-şi adversarii printr-un joc dur, periculos. Deşi ştiam că acest lucru s-a petrecut sub privirile indiferente ale conducătorului partidei, am fost totuşi curioşi să aflăm dacă în foaia de arbitraj se face o cît de mică referire la brutalităţile lui Dinu Iordan. Ei bine, arbitrul Iosif Ritter nu spune nici un cuvînt ! Ba nu, spune ceva , completînd rubrica „Ce sancţiuni aţi dat jucătorilor: eliminări, avertismente ?". J. Ritter precizează: „NU ERA CAZUL" (N.R. ?!?!). Observatorul federal, Augustin Botescu, nu « chiar de aceeaşi părere, menţionînd jocul dur al lui Dinu Iordan, dar neinsistînd asupra lui, prezentîndu-l ca pe un fapt divers. Noroc că la meci a asistat şi preşedintele comisiei centrale de competiţii şi disciplină a F.R.F., Ştefan Socaciu, care, spre deosebire de arbitrul Ritter, a considerat se cuvine să manifestăm maximum de exigenţă. O lectură plăcută ne-au oferit rîndurile privitoare la atitudinea publicului din Constanţa, la meciul cu Universitatea Craiova, care, „In unele momente, a aplaudat jocul frumos al oaspeţilor“... S-a ivit, deci, un nou candidat la „Trofeul Petschowschi“. Nu ne rămîne decît să-i urăm noi note de 9 şi 10 ! O problemă care pare, în schimb, să-şi găsească greu rezolvarea, este aceea a numerelor de pe tricouri. Observatorul federal, M. Tănăsescu, se ocupă de numerele abia vizibile ale rapidiştilor. La Cluj, U.T.A. a apărut, de asemenea, cu numere de o culoare foarte apropiată de aceea a tricourilor, deci dificil de distins. Se vorbeşte în van, în această chestiune ? Echipele nu pot fi OBLIGATE să respecte dispoziţiile F.R.F. 7 Jack BERARIU LOT® - PRONOSPORT TRAGEREA SPECIALĂ LOTO — 18 SEPTEMBRIE 1970 Numai 2 zile au mai rămas la dispoziţia participanţilor pentru procurarea biletelor la tragerea specială Loto de vineri 18 septembrie a. c. Această tragere atribuie un număr NELIMITAT autoturisme Dacia 1300, Skoda 1000 MB, Moskvici 408, Dacia 1100, Skoda S100, Fiat 850 şi numeroase premii în bani. Pentru stabilirea numerelor cîştigătoare se vor efectua 5 extrageri în 3 faze — 36 numere. Se atribuie 25 categorii de premii. Cu 15 lei puteţi participa la toate extragerile. Mai multe bilete, mai multe şanse de ciştig. Cîştigătorii excursiilor (a 2 locuri) la Budapesta atribuite la concursul excepţional Pronoexpres din 6 septembrie 1970 (urmare): 21. Lazăr Alexandru — Lupeni, 22 Tomuş Ştefan — Petroşani, 23. Chirilă Ioan — Petroşani, 24. Chirilă Maria — Petroşani, 25. Bocşe Paul — Giurgiu, 26. Cergă Marin — T. Severin, 27. Homeag Elena — T. Severin, 28. Moruga Mircea — Orșova, 29. Suceava Ioan — Reghin, 30. Sabo Gheza — corn. Dîmbău, jud. Mureș, 31. Rancea Nicolae — Drajna de Jos jud. Prahova, 32. Borosi Gheorghe, 33. Gal Carolina, 34. Mitrache Dumitru, 35. Dumitrescu Nicolae Constantin, 36. Andreoiu Constantin, 37. Zamfir Vasile, 38. Manolescu Teodora Adriana, toti din București. Premiile concursului Pronosport nr. 37 din 13 septembrie 1970. Categoria I: (13 rezultate) 2,25 variante a 32 120 lei ; Categoria a II-a: (12 rezultate) 72,45 variante a 197 lei; Categoria a IlI-a : (11 rezultate) 832,40 variante a 156 lei. ponenţul lotului l-aţi acorda epitetul celui mai bun 7 — Mi-e greu să aleg intre Sandu Mircea şi Sandu Gabriel. Ultimul a fost considerat, la unison, drept cel mai în formă fundaş al turneului, in timp ce Sandu Mircea a marcat trei goluri, extrem de importante pentru desfăşurarea partidelor respective. — O ultimă rugăminte : spuneţi-ne cîteva cuvinte despre valoarea şi organizarea turneului.r N-am participat la ediţia scoţiană a turneului U.E.F.A. de anul acesta, dar în Polonia m-am întilnit de multe ori cu afirmaţia că nivelul tehnic şi spectacular al competiţiei amintite a fost inferior celui al „Cupei Prieteniei“. Ovidiu IOANITOAIA sportul____ mmmmmmmm Pari, a S-a ECHIPELE ROMÂNEŞTI IN CUPELE EUROPENE CALM $1 ÎNCREDERE . LA CRAIOVA In tabăra dinamovistă în aşteptarea debutului... Reintri Deleanu ţi Doru Popescu & Lucescu sau Nuţu? 9 Ivan Horvath, antrenorul oaspeţilor : „La Bucureşti, favoriţi sunt dinamoviştii" De sîmbătă seara, dinamoviştii bucureşteni au intrat în febra meciului cu P.A.O.R. Salonic, din cadrul Cupei europene a tîrgurilor. Aşa cum ne spunea antrenorul D. Nicolae Nicuşor, după duşul rece administrat de ieşeni, elevii săi au avut o noapte apăsătoare, revenindu-şi abia a doua zi. Dar acum, cu 24 de ore înaintea debutului în C.E.T., la cartierul general al dinamoviştilor de la Săftica domneşte mult calm şi încredere în propriile forţe. L-am rugat pe antrenorul Nicuşor să ne vorbească despre cauza accidentului de sîmbătă şi despre influenţa acestui rezultat neaşteptat asupra partidei de mîine. Realist ca întotdeauna, încercatul antrenor dinamovist ne-a declarat: — Am pierdut , meciul cu Politehnica fiindcă... nu l-am ctştigat in primul sfert de oră. Așa e fotbalul, necruțător cu fiii lui risipitori, tnsă, poate ci tot răul va fi spre bine. Fără infringerea de sîmbătă, sînt sigur că elevii mei n-ar fi privit meciul de mîine cu atîta seriozitate. Toată lumea e hotărită să dea tot ce poate în partida cu P.A.U.R. Salonic şi să obţină calificarea aici, la Bucureşti. — Ce ştiţi despre viitorii adversari ? — In afara faptului că unul din oamenii lor de gol este ex-rapidistul Mazurachis, nu ştiu prea multe. Am trimis un „spion" observator, care a filmat ultimele două meciuri ale lui P.A.D.R. şi mîine dimineaţă (n.r. azi) vom putea vedea „la lucru“ pe viitorii noştri adversari. De abia după aceea, voi fixa tactica de joc. — V-aţi hotărît asupra formaţiei pe care o veţi folosi ? — Da. CONSTANTINESCU—CHERAN, DINU, STOENESCU, DELEANU, SAI,CEANU, H. NUNWEILLER, LUCESCU (NUŢU), D. POPESCU, DUMITRACHE şi BOTH. După cum vedeţi, singurul semn de întrebare il prezintă Lucescu, uşor accidentat sîmbătă, dar pe care sperăm să-l recuperăm pină la începerea partidei. ★ I-am lăsat pe dinamovişti cu gîndurile şi speranţele lor şi am plecat în căutarea antrenorului lui P.A.O.R. Salonic, fostul internaţional iugoslav HORVATH, care a venit la Bucureşti înaintea echipei (jucătorii săi au sosit de-abia aseară în Capitală), pentru a i urmări, sîmbătă, pe viitorii adversari în partida lor cu Politehnica Iași. — Ce impresie v-au lăsat dinamoviștii ? — Pentru mine, partida cu Politehnica Iași n-a fost semnificativă. Dacă n-ar fi fost vorba despre un meci oficial aş fi înclinat să cred că dinamoviştii mi-au intins o cursă. Miercuri, cu siguran Dumitrache, omul de gol al dinamoviştilor, e gata să-şi confirme renumele. Că, Dinamo va fi altă echipă... — Ca formaţie veţi prezenta la Bucureşti ? — Voi începe jocul cu CHRISTODULO — GUNARIS, FUNDUKITIS, PAPADOPOULOS, PAPAHRISTUDU — TERZANIDIS, BELIS, SERAFTS — MAZURAKIS, KUDAS, PARIDIS. Pe lista rezervelor vor figura Pirtzos, Dramalis, Stavridis, Kontogiorgios şi Aslanidis. — Un pronostic ? — La Bucureşti, indiscutabil, favoriţi sunt dinamoviştii. la fel cum la Salonic prima şansă o are P.A.O.R. Bilanţul general ? Rămîne de văzut! Dan VLAD GALERIE SUI GENERIS După veştile pe care le primim, s-ar părea că printre iubitorii de fotbal timişoreni a dat molima muţeniei sau în orice caz o contagioasă şi subită pierdere de glas. Altfel — fără această bizară afonie — nu ne putem explica apariţia năstruşnicei idei de a pune magnetofoanele să încurajeze echipa locală, transformed tribunele într-o colecţie de ochi fără suflete. Urmînd cursul acestui fel de inventivitate, să nu ne mirăm dacă intr-o zi vor fi înlocuiţi şi jucătorii, pe teren, cu marionete. Atunci vom avea un insolit balet mecanic şi nici nu va mai fi nevoie de încurajări. Şi-acum, vorbind serios ce dracu’, n-a mai rămas nici un „druker" cu voce vie In piaţa Traian, in piaţa Kildl 7 Trebuie să ne cumpărăm Grimndig la Timişoara ca să putem striga: haide, haide C.F.R. * CITITORII ŞI... STATISTICA Permanenta prezenţă a echipelor româneşti de-a lungul anilor în competiţiile europene de fotbal a devenit o pasiune a multora dintre cititorii ziarului nostru. Spre exemplificare spicuim mai jos, din scrisoarea unuia dintre ei, CONSTANTIN FLOREA, care s-a dovedit a fi dintre cei mai interesaţi şi competenţi în această privinţă. • Petrolul Ploieşti deţine recordul... ocaziilor de afirmare pe plan european , a susţinut. În cele trei competiţii, 23 de întîlniri , urmează Steaua (21) şi Dinamo Bucureşti (20).Ultimele două şi-au disputat şansele numai în C.C.E. şi Cupa cupelor). Petrolul mai deţine un mic record : de trei ori a fost în situaţia de a disputa un al treilea meci de baraj, pe teren neutru (de două ori a ratat calificarea şi numai o dată a intrat în turul următor). • Steaua, cu 8 prezenţe (3 C.C.E. şi 5 Cupa cupelor), Petrolul cu 7 (3 C.C.E., 1 Cupa cupelor, 3 C.E.T.) şi Dinamo Bucureşti cu 6 (5 C.C.E. şi 1 Cupa cupelor) ocupă primele trei locuri în „clasamentul“ participărilor româneşti in aceste populare competiţii europene , dar, o alta — Dinamo Bacău — a ... rezistat patru tururi. • Două echipe româneşti, Dinamo Bucureşti (în competiţia 1965—1960) şi U.T.A. (în cea actuală) au avut şansa şineşansa de a întilni pe campioana intercontinentală „en titre“ — Internazionale Milano şi, respectiv, Feijenoord Rotterdam. 5 Jocuri Internaţionale pentru C. F. R. Timişoara. In sezonul de toamnă Clubul C.F.R. Timişoara a perfectat o serie de partide internaţionale, după cum urmează : in ziua de 24 septembrie, cu formaţia iugoslavă F. C. Kikinda (divizia B), la 8 octombrie cu o altă echipă iugoslavă, Dinamo Bor (locul 7 în divizia A), iar la 11 octombrie cu M.T.R. Budapesta (toate aceste trei meciuri vor avea loc la Timişoara). In perioada 2—7 noiembrie, C.F.R. Timişoara va susţine două jocuri în Iugoslavia, in compania unor adversari încă nedesemnaţi. F. ARCAN-coreep. principal ARBITRII MECIURILOR ETAPEI A IV-a A DIVIZIEI A Politehnica Iaşi — „U“ Cluj : C. PETREA, ajutat la linie de I. Gheorghiţa şi I. Hrisafi (toţi din Bucureşti) ; Progresul — Dinamo Bucureşti: C. BARBULESCU, ajutat de C. Niculescu şi Gh. Retezan (toţi din Bucureşti) ; ^ Steagul roşu — C.F.R. Timişoara : I. CIMPEANU (Cluj), ajutat de T. Gaboş (Cluj) şi T. Andrei (Sibiu) ; C.F.R. Cluj — Farul A. ALEXA, ajutat de N. Stoiculescu şi I. Ciucă (toţi din Rm. Vâlcea) ; Dinamo Bacău — F. C. Argeş: V. DUMITRESCU, ajutat de G. Motorga şi S. Lazar (toţi din Bucureşti) ; Steaua — Rapid : A. BENTU, ajutat de D. Isăcescu şi V. Toma (toţi din Bucureşti) ; U.T.A. — Petrolul : G. POl’OVTCI, ajutat de C. Iufetti şi N. Iatănoiu (toţi din Bucureşti) ; Univ. Craiova — fiul : I. BOROş, ajutat de I. Sana şi G. Blau (toţi din Timişoara). Mîine (n.r. azi) se va disputa în localitate cel mai important meci internaţional din cariera formaţiei Universitatea. Şi cum pasiunea oltenilor pentru fotbal e bine cunoscută, este uşor de dedus atmosfera existentă aici. Iată, pe „Corso“, mai dese decît tonetele de răcoritoare sînt casele de bilete, improvizate, pe măsuţele cărora cel interesat găseşte biletul, programul, fotografia echipei, fanionul clubului. Ce este nou în cele două tabere ? Datorită unor situaţii neprevăzute, echipa maghiară a sosit cu întîrziere la Craiova, marţi la ora 5 dimineaţa. La hotelul Jiul, abia la prînz antrenorii au... sunat deşteptarea. La ora 15:30, oaspeţii au efectuat un antrenament de relaxare şi acomodare pe stadionul central. In tabăra universitarilor, atmosferă bună. Toată lumea e conştientă de importanta misiune pe care o are această formaţie. Dar mai bine să dăm cuvintul unor persoane „in problemă“, solicitate să ne spună cîteva cuvinte despre partida respectivă. Ştefan Coidum, antrenor principal al craiovenilor : „Am văzut echipa oaspete şi mi-am dat seama că e o formaţie de luptă. Trebuie deci, să luptăm mai mult decât ea. Meciul e foarte greu, dar sunt convins că-l vom ciştiga“. Ion Dobriţoiu, vicepreşedinte al clubului Universitatea: „Am avut toate condiţiile pentru efectuarea unor pregătiri dintre cele mai bune. Păcat că desele accidentări au diminuat potenţialul echipei. Atmosfera e prielnică unei bune comportări. Sperăm să facem pasul spre turul III, obiectiv pe care ni l-am propus". C. Braun, antrenor federal: „E de așteptat ca munca depusă în perioada de pregătire să fie materializată printr-un joc și un rezultat pozitiv. Cred că localnicii vor avea posibilitatea să-şi urmărească echipa favorită şi In turul II“. Aşadar, la Craiova, speranţele intr-o comportare bună nu sunt ascunse. Dar, de mîine (n.r. azi), de la ora 16, totul depinde de jucători ! Partida va fi condusă de o brigadă de arbitri greoi. In privinţa formaţiilor, se mizează pe următorii jucători : UNIVERSITATEA CRAIOVA : Fiică — Niculescu, Mincă, Deselnicu, Velea, Strîmbeanu, Ivan, Niţă (Martinovici), Neagu (Niţă), Oblemenco, Ţarălungă. Asadar, se remarcă folosirea lui Ţarălungă, cu drept de joc in meciurile internaţionale. PÉCSI DÓZSA: Rapp — Maurer, Hernádi, Kocsis, Konrad, Kincses, Köves,, Tüske, Béresei, Mathe, Toth. * De menționat interesul acordat partidei de la Craiova de către forurile de specialitate din Ungaria. Partida va fi transmisă in Întregime de posturile de radio maghiare. Constantin ALEXE KÁRPÁT-STEAUA (Urmare din pag. 1) prezentat un scurt reportaj realizat la sosirea fotbaliştilor bucureşteni Marţi dimineaţă, întregul lot a fost invitat să viziteze Uzina de televizoare, unde i s-a făcut, de asemenea, o primire prietenească. Apoi, steliştii s-au deplasat la Stadionul Central al Prieteniei, unde au efectuat un uşor antrenament. Mîine (n.r. astăzi), cind arbitrul maghiar István Zsolt va fluiera începutul partidei, STEAUA va alinia următorul „11“ : Suciu—Sumăreanu, Ciugarin, Hălmăgeanu, Vigu, Ştefănescu, Naom, Pantea, Dumitriu III, Tătaru, Manca. Simpatizanţii echipei Kárpáti sunt optimişti, deoarece favoriţii lor au reuşit în ultima intilnire, disputată in cadrul campionatului diviziei secunde a U.R.S.S. în compania unei formaţii puternice, Uralmaş, sa desfăşoare un joc de bună calitate şi să învingă cu scorul de 2—1, după o dispută deosebit de driză. Antrenorul principal ERNEST JUST ne-a comunicat că, după toate probabilităţile, va trimite în teren „11“le : Vaida (portar), Gereg, Potoehniak, Sirov, Danilciuk (fundaşi), Grovarski, Kulchizki (mijlocaşi), Greschak, Savka, Gabovda (căpitanul echipei), Lihaciov (Înaintaşi). Meciul va începe la 19,00 (deci la 18,00 ora noastră), aşa că prima repriză se va desfăşura la lumina zilei. iar a doua la cea a reflectoarelor, închei relatarea, comunicîndu-vă că băieţii noştri aşteaptă cu nerăbdare, dar şi cu optimism, acest prim examen din ediţia ’70 a „Cupei cupelor“ şi că vremea este — ca şi la Bucureşti — foarte plăcută, tocmai bună pentru fotbal.. . U.T.A. SUSȚINE ASTĂZI MARELE EI EXAMEN (Urmare din pag. 1) cipalilor Jucători afiverşi; astfel, Calinin, fundaş de meserie, va apărea In linia de mijloc, avtnd drept sarcină marcarea cu strictețe a lui Hasil. Petescu va fi umbra lui Van Hanegem, Domide SI va supraveghea direct pe Jansen, iar Bereter — dublat in permanenţă de Pojoni — il va „observa“ îndeaproape pe suedezul Kindvall. In sfîrşit, locul „vîrfului“ Sima va fi luat de Axente, lin de jucător centrocampist — şi această ultimă modificare demonstrînd tendinţa spre măsuri suplimentare de securitate în apărare. In ceea ce-i priveşte pe olandezi, ei vor alinia, după toate probabilităţile, echipa care a întrecut în finala intercontinentală Pe Estudiantes : Treytel — Romeijn, Laseroms, Israel, Van Duivenbode, Hasil, Jansen, Wery, Kindvall, Van Hanegem, Mouliji* autorul golului victorios — Van Daele — rămlnind prima dintre rezerve. Partida — care va fi condusă de o brigadă de arbitri spanioli, avindu-l la centru pe Gáspar Pintado, şi la linie pe Leonardo Soto şi Manuel Garcia — trezeşte la Rotterdam un deosebit interes. Pină la ora la care transmit, deşi televizarea meciului este încă probabilă — Intre televiziunea olandeză şi clubul Feijenoord se poartă aprinse tratative pentru transmiterea Jocului — s-au vîndut 57 000 din cele 67 000 de locuri cît are stadionul, iar afluenţa publicului la casele de bilete este permanentă. închei aceste puţine rinduri cu promisiunea lui Flavius Domide care mi-a declarat înaintea antrenamentului de marţi seara că mîine (n.r. azi) „va juca ca niciodată“. De fapt, toţi jucătorii arădeni vor trebui să joace aşa , ca niciodată... SISTEMUL DE CALIFICARE In principalele trei competiţii europene (Cupa campionilor europeni, Cupa cupelor şi Cupa oraşelor tîrguri) s-au produs cîteva modificări importante în ce priveşte sistemul de calificare a echipelor. Astfel, în caz de egalitate după două jocuri nu se mai desfăşoară un al treilea meci pe teren neutru şi nici nu se mai apelează la tragere la sorţi. Iată pe scurt criteriile de calificare pentru tururile următoare ! — Se califică echipa care a marcat în două meciuri (turretur) cel mai mare număr de goluri. — Dacă după două jocuri, numărul golurilor marcate este egal se va califica echipa care a înscris cele mai multe goluri in deplasare. Dacă și in acest caz egalitatea persistă, cel de al doilea joc se va prelungi cu două reprize de cite 15 minute. Golurile marcate in prelungiri de echipa oaspet se dublează. — In cazul cind învingătorul nu se poate desemna nici după aceste criterii, fiecare echipă va executa cite 5 lovituri de la 11 m. Dacă nici după aceste penaltiuri cîștigătorul nu va fi desemnat, se va acorda in continuare fiecărei echipe, cite o lovitură de la 11 m pină la departajare. O CONDIŢIE VITALA: CONSTRUIREA ECHIPEI MONOLIT În lumina recentului eveniment sportiv de mare rezonanţă — partida Feijenoord — Estudiantes —, dar şi a meciurilor din etapa a treia a campionatului nostru, sîntem obligaţi să cercetăm în ce măsură a fost tradus în viaţă principiul cu adevărat vital : construirea unei echipe atît de către ambele formaţii de dimensiuni mondiale, cît şi de cele autohtone, ultimele în special pentru că reprezintă fotbalul românesc de club în diferite competiţii europene. Ca preambul, o lămurire necesară : de la lupta dintre cei doi giganţi, vizionată, din fericire, în întregime, pe „micul ecran", nu ne putem aştepta la un joc cu termene de referinţă directă la partidele de vîrf din Mexico 70. Condiţiile aspre ale „Cupei intercontinentale", agravate şi de scorul egal de la Buenos Aires, au imprimat partidei de la Rotterdam un specific aflat, putem spune, la polul opus celor din turneul final desfăşurat în ţara aztecilor. Specific exprimat printr-o înverşunare rar întîlnită, printr-un total angajament fizic, care au depăşit orice partidă din grupele, semifinalele şi finala din Ciudad de Mexico. De aici, încleştarea pe viaţă şi pe moarte, în care dominante erau două dorinţe opuse : echipa olandeză — de a obţine victoria şi campioana sud-americană — de a juca un al treilea meci. Dar, cit de impresionantă s-a vădit ciocnirea dintre marile însuşiri individuale de care argentinienii au cam abuzat, şi spiritul de echipă reliefat cu strălucire de campionii Europei ! Totuşi, cele două formaţii ne-au oferit clipe de fotbal elevat, în care virtuozitatea se îmbina cu vigoarea, eleganţa execuţiilor cu o neasemuită forţă în intervenţii, rafinamentul tehnic al atacanţilor întîlnind extrema duritate a apărătorilor. Insă, în timp ce olandezii au pus un accent deosebit pe valenţele lacului colectiv, argentinienii (şi aceasta le-a fost fatal) au căutat să dea tuturor acţiunilor lor soluţii exclusiv individuale. Mai presus de toate, meciul exploziv din Olanda ne-a dovedit, în chipul cel mai convingător, cît valorează principiile esenţiale de care trebuie să ţină seama toţi cei cărora li se conferă sarcina de onoare de a construi o echipă, fie reprezentativă naţională, fie ea numai de club. Cine porneşte la această dificilă acţiune nu poate ignora o primă condiţie : aceea de a realiza un perfect echilibru între compartimente, echilibru care să nu fie rupt nici o clipă în toate cele 90 minute de joc. Acest echilibru este destinat să asigure incisivitatea atacului, bazat pe elementul de încredere pe care i-l dă apărarea. Pilonii de nădejde ai acesteia — portar şi fundaşi (cu „libero alternativ") vor face ca linia de mijloc să acţioneze dezinvolt, în ambele faze fundamentale, pentru a alimenta în permanenţă pe înaintaşi, dar şi pentru a veni, instantaneu, în sprijinul apărării, ori de cîte ori aceasta simte nevoia. Din linia de atac nu pot lipsi nici coordonatorul (dispecerul de joc) şi nici realizatorul bine inspirat, cu mare putere de străpungere şi şut necruţător pe poartă. Dispozitivul ofensiv nu poate lăsa deoparte, de asemenea, pe jucătorii de pe extreme, capabili, prin viteza lor derutantă, de a se înfige întocmai unor „pene"^ în sistemul defensiv al adversarului. Feijenoord a respectat toate aceste condiţii, făcîndu-le evidente prin monolitul cu care a rezistat în apărare şi prin evantaiul (la propriu şi la figurat) cu care se desfăşura în atac. La noi, echipe chiar bine construite ca Dinamo, U.T.A. şi Steaua uită însă, după primirea unui gol, toate principiile de soliditate funcţională, începînd să amestece pe teren caracteristicile diverselor tipuri de jucător : realizatorul tinde să ia (fără succes) rolul coordonatorului ; acesta din urmă face eforturi disperate spre a înscrie goluri (ceea ce este departe de specificul lui) ; mijlocaşii se reprofilează pe posturi de libero-fix, în timp ce fundaşii centrali se aventurează spre poarta adversă, rol indicat mai mult fundaşilor laterali, întreaga echipă devine, din această cauză, o simplă mixtură, incapabilă de a mai acţiona calm şi lucid, conform recomandărilor prealabile ale antrenorilor (vezi cazul U.T.A. la Cluj şi Dinamo la Bucureşti). Echipele noastre ar dovedi o mai mare maturitate tactică dacă ar respecta structura organizatorică, impusă de fotbalul modern pentru fiecare din rolurile diversificate dintr-o echipă. Dacă n-o fac, vom înregistra numai semnalele neliniştitoare, lansate cu prilejul jocurilor din etapa trecută, tocmai, de cele patru reprezentante ale cluburilor noastre în competiţiile europene. VIRGIL ECONOMU