Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)

1970-09-16 / nr. 1024

­KbTóTl wm — FLASH - INTERVIU CU CONSTANTIN ARDELEANU. ANTRENORUL REPREZENTATIVEI DE JUNIORI „CUPA PRIETHI" A SOSIT LA BUCUREŞTI! Marţi dimineaţă ! a venit pe peronul Gării de Nord, după o nemiloasă călătorie de o zi şi două nopţi, reprezentativa de Juniori a României, recent laureată a tradiţionalei „Cupe a Prieteniei“,o competiţie cotată a fi principalul „rendez-vous“ anual al fotbaliştilor juniori din Europa, după turneul XI.E.E.A. . έ­ntr-o companie mai mult decit selectă, alături de echi­pele naţionale ale Poloniei, Ungariei, Cubei, Uniunii So­vietice, R. D. Germane, Ce­hoslovaciei şi Bulgariei, tine­rii reprezentanţi ai fotbalu­lui românesc au făcut dovada tutor reale capacităţi, practi­când un fotbal spectaculos ţi modern, realizind — de-a lungul * cinci partide consu­mate in 9 file — tm palma­. .ro* edificatori 4 victorii si un meci egal J­a -ha ctteva minut* de te sosire ne aflăm faţd-n faţă [cu tinărul antrenor ai echi­­profesorul CONSTAN- [ITIN ARDELEANU, pentru vcare jCupa Prieteniei* a con­stituit, după Turneul de la­­Cannes, primul mare test al CO,TI*T$% I—0 ou Dulgaiila, *—1 ou Unfairt« fi. In finală, a—1 eu Potente B, un bilanţ feh­eit, dar «*•* ne înşelăm para ! — neaşteptat — intr-adevăr, n-am abor­dat turneul tn postură de fa­voriţi, fi ajunşi la Katowice am înţeles încă din prima zi că nu ni se acordau prea multe şanse, toată lumea — şi mai ales... arbitrii! — fiind convinsă că gazdele îşi vor adjudeca trofeul. Greu a fost prin­­n repriza secundă a primului meci, cind, preluind conducerea, băieţii au scăpat definitiv de trac, jucînd apoi dezinvolt şi curajos. — Să înţelegem că partida contra Juniorilor cubanezi a fost cea mai dificilă î­­» Nu, cel mai greu meci al turneului a fost finala, în para­boliefii — speriaţi mai ales de mărimea stadionului »Ruch" din Chorzow, de in­stalaţia de nocturnă şi de ga­leria înfierbîntată — s-au a­­comodat tirziu, comiţînd multe­­ greşeli înainte de pauză. — Trebuie să recu­noaştem că ne-a surprins făptui că i-aţi utilizat prea puţin, nici un meci întreg pe cei trei „divi­zionari“ ai lotului, Dono­­se, Năstase şi Scheep, consideraţi drept „sena­tori“ ai echipei... — Donose şi, mai ales, Năstase rămîn nişte carac­tere dificile, care socotesc — fără acoperire în evoluţia de pe gazon — că tricoul naţio­nalei de juniori se poate îmbrăca doar în virtutea... renumelui ! Turneul din Po­lonia a probat cu prisosinţă adevărul că pentru a izbîndi in fotbalul modern este ne­voie de o echipă, ţi nu de ctteva vedete, fie ele şi in devenire.» — dăruia dinte r­e om- Fotoreporterul nostru Vasiie Bageac, prezent la sosirea reprezenta­tivei de Juniori, a surprins pe peliculă această „tripletă“ zimbitoare. O alcătuiesc : antrenorul secund, Vasile Zavoda şi tinerii fotbalişti Böltri. şi Scheep... TITUS OZON­­ANTRENOR SECUND AL ECHIPEI NATIONALE După cum am mai anunţat, candidatura an­trenorului Titus Ozon la pregătirea echipei na­tionale a intrat in dis­cuţia Biroului federal. Primind Învestitura fo­rului de specialitate, proaspătul antrenor pi­­teştean a devenit, tot­odată, antrenorul se­cund al echipei națio­nale. „NU ERĂ CAZUL“ în etapa a III-a a diviziei­­A, Progresul a realizat o performanţă remarcabilă, în­­trecînd categoric pe Steagul roşu, atît sub aspectul jocu­lui, cit şi al rezultatului î 2-0. Fireşte, pentru obţine­rea acestei victorii, oarecum neaşteptată, dată fiind com­portarea braşovenilor în pri­mele două etape, jucătorii bucureşteni au trebuit să se întrebuinţeze la maximum, pe toate planurile. Din păca­te, una din noile achiziţii ale acestei echipe, Dinu Iordan, a înţeles greşit ceea ce aş­tepta formaţia din strada dr. Staicovici din partea sa, atunci cind l-a promovat în divizia A, în primul rînd, o creştere a nivelului său teh­nic, o mai bună orientară tactică, un plus de siguranţă în joc. Cum aceste deziderate i s-au părut mai greu de realizat, Dinu Iordan a vrut să-şi aducă contribuţia la victoria Progresului pa alta căi, mai puţin oneste, mai puţin regulamentare, intimi­ că ESTE CAZUL ca Dinu Iordan să dea socoteală pen­tru jocul pe care l-a practi­cat. Şi asta, în şedinţa de mîine a acestei comisii, care ar putea constitui un ajutor şi pentru Colegiul central al arbitrilor. Citind rapoartele observa­torilor federali, ne-am oprit şi la cel al lui Gh. Constan­tines­cu-Grecu, care a urmă­rit partida F. C. Argeş — C.F.R. Cluj. Spre deosebire de cronicarul nostru, acesta a văzut destule umbre în jo­cul lui Dobrin. In raport se scrie : „Dobrin n-a dat satis­facţie deplină, fiind depăşit de joc. Execuţiile tehnice­ — bune. Orientare in teren — nesatisfăcătoare. Lipsit de vigoare şi de voinţă". Ne-ar bucura, din toate punctele de vedere, ca opinia justă să fie cea a cronicarului ziaru­lui. Dar am consemnat-o şi pe cealaltă, cu atât mai mult cu­­t este vorba de un ju­cător de lot, în care investim mari speranţe şi faţă de care dîndu-şi adversarii p­rintr-un joc dur, periculos. Deşi ştiam că acest lucru s-a petrecut sub privirile in­diferente ale conducătorului partidei, am fost totuşi cu­rioşi să aflăm dacă în foaia de arbitraj se face o cît de mică referire la brutalităţile lui Dinu Iordan. Ei bine, arbitrul Iosif Ritter nu spune nici un cuvînt ! Ba nu, spune ceva , completînd rubrica „Ce sancţiuni aţi dat jucătorilor: eliminări, avertismente ?". J. Ritter precizează: „NU ERA CAZUL" (N.R. ?!?!). Observatorul federal, Augus­tin Botescu, nu « chiar de aceeaşi părere, menţionînd jocul dur al lui Dinu Iordan, dar neinsistînd asupra lui, prezentîndu-l ca pe un fapt divers. Noroc că la meci a asistat şi preşedintele comisiei cen­trale de competiţii şi disci­plină a F.R.F., Ştefan Soca­­ciu, care, spre deosebire de arbitrul Ritter, a considerat se cuvine să manifestăm ma­ximum de exigenţă. O lectură plăcută ne-au oferit rîndurile privitoare la atitudinea publicului din Constanţa, la meciul cu Uni­versitatea Craiova, care, „In unele momente, a aplaudat jocul frumos al oaspeţilor“... S-a ivit, deci, un nou candi­dat la „Trofeul Petschowschi“. Nu ne rămîne decît să-i urăm noi note de 9 şi 10 ! O problemă care pare, în schimb, să-şi găsească greu rezolvarea, este aceea a nu­merelor de pe tricouri. Ob­servatorul federal, M. Tănă­­sescu, se ocupă de numerele abia vizibile ale rapidiştilor. La Cluj, U.T.A. a apărut, de asemenea, cu numere de o culoare foarte apropiată de aceea a tricourilor, deci difi­cil de distins. Se vorbeşte în van, în­ această chestiune ? Echipele nu pot fi OBLIGA­TE să respecte dispoziţiile F.R.F. 7 Jack BERARIU LOT® - PRONOSPORT TRAGEREA SPECIALĂ LOTO — 18 SEPTEMBRIE 1970 Numai 2 zile au mai ră­mas la dispoziţia participan­ţilor pentru procurarea bile­telor la tragerea specială Loto de vineri 18 septembrie a. c. Această tragere atribuie un număr NELIMITAT autotu­risme Dacia 1300, Skoda 1000 MB, Moskvici 408, Da­cia 1100, Skoda S100, Fiat 850 şi numeroase premii în bani. Pentru stabilirea numere­lor cîştigătoare se vor efec­tua 5 extrageri în 3 faze — 36 numere. Se atribuie 25 categorii de premii. Cu 15 lei puteţi participa la toate extragerile. Mai mul­te bilete, mai multe şanse de ciştig. Cîştigătorii excursiilor (a 2 locuri) la Budapesta atri­buite la concursul excepţional Pr­onoexpres din 6 septem­brie 1970 (urmare): 21. Lazăr Alexandru — Lupeni, 22 To­­muş Ştefan — Petroşani, 23. Chirilă Ioan — Petroşani, 24. Chirilă Maria — Petroşani, 25. Bocşe Paul — Giurgiu, 26. Cergă Marin — T. Seve­rin, 27. Homeag Elena — T. Severin, 28. Moruga Mircea — Orșova, 29. Suceava Ioan — Reghin, 30. Sabo Gheza — corn. Dîmbău, jud. Mureș, 31. Rancea Nicolae — Drajna de Jos jud. Prahova, 32. Borosi Gheorghe, 33. Gal Carolina, 34. Mitrache Dumitru, 35. Dumitrescu Nicolae Constan­tin, 36. Andreoiu Constantin, 37. Zamfir Vasile, 38. Mano­­lescu Teodora Adriana, toti din București. Premiile concursului Pro­nosport nr. 37 din 13 sep­tembrie 1970. Categoria I: (13 rezultate) 2,25 variante a 32 120 lei ; Categoria a II-a: (12 re­zultate) 72,45 variante a­­ 197 lei; Categoria a IlI-a : (11 re­zultate) 832,40 variante a 156 lei. ponenţul lotului l-aţi a­­corda epitetul celui mai bun 7 — Mi-e greu să aleg intre Sandu Mircea şi Sandu Ga­briel. Ultimul a fost consi­derat, la unison, drept cel mai în formă fundaş al tur­neului, in timp ce Sandu Mircea a marcat trei goluri, extrem de importante pentru desfăşurarea partidelor res­pective. — O ultimă rugămin­te : spuneţi-ne cîteva cu­vinte despre valoarea şi organizarea turneului.­­r N-am participat la edi­ţia scoţiană a turneului U.E.F.A. de anul acesta, dar în Polonia m-am întilnit de multe ori cu afirmaţia că ni­velul tehnic şi spectacular al competiţiei amintite a fost inferior celui al „Cupei Prieteniei“. Ovidiu IOANITOAIA sportul____ mmmmmmmm Pari, a S-a ECHIPELE ROMÂNEŞTI IN CUPELE EUROPENE CALM $1 ÎNCREDERE . LA CRAIOVA In tabăra dinamovistă în aşteptarea debutului... Reintri Deleanu ţi Doru Popescu & Lucescu sau Nuţu? 9 Ivan Horvath, antrenorul oaspeţilor : „La Bucureşti, favoriţi sunt dinamoviştii" De sîmbătă seara, dinamo­viştii bucureşteni au intrat în febra meciului cu P.A.O.R. Salonic, din cadrul Cupei europene a tîrgurilor. Aşa cum ne spunea antrenorul D. Nicolae­ Nicuşor, după duşul rece administrat de ie­şeni, elevii săi au avut o noapte apăsătoare, revenin­­du-şi abia a doua zi. Dar acum, cu 24 de ore înaintea debutului în C.E.T., la cartie­rul general al dinamoviştilor de la Săftica domneşte mult calm şi încredere în propri­ile forţe. L-am rugat pe antrenorul Nicuşor să ne vorbească des­pre cauza accidentului de sîmbătă şi despre influenţa acestui rezultat neaşteptat a­­supra partidei de mîine. Rea­list ca întotdeauna, încerca­tul antrenor dinamovist ne-a declarat: — Am pierdut , meciul cu Politehnica fiindcă... nu l-am ctştigat in primul sfert de oră. Așa e fotbalul, necruță­tor cu fiii lui risipitori, tnsă, poate ci tot răul va fi spre bine. Fără infringerea de sîmbătă, sînt sigur că elevii mei n-ar fi privit meciul de mîine cu atîta seriozitate. Toată lumea e hotărită să dea tot ce poate în partida cu P.A.U.R. Salonic şi să obţină calificarea aici, la Bucureşti. — Ce ştiţi despre viitorii adversari ? — In afara faptului că unul din oamenii lor de gol este ex-rapidistul Mazura­­chis, nu ştiu prea multe. Am trimis un „spion" observa­tor, care a filmat ultimele două meciuri ale lui P.A.D.R. şi mîine dimineaţă (n.r. azi) vom putea vedea „la lucru“ pe viitorii noştri adversari. De abia după aceea, voi fixa tactica de joc. — V-aţi hotărît asupra for­maţiei pe care o veţi folosi ? — Da. CONST­ANTINES­­CU—CHERAN, DINU, STO­­ENESCU, DELEANU, SAI,­­CEANU, H. NUNWEILLER, LUCESCU (NUŢU), D. PO­PESCU, DUMITRACHE şi BOTH. După cum vedeţi, sin­gurul semn de întrebare il prezintă Lucescu, uşor acci­dentat sîmbătă, dar pe care sperăm să-l recuperăm pină la începerea partidei. ★ I-am lăsat pe dinamovişti cu gîndurile şi speranţele lor şi am plecat în căutarea antrenorului lui P.A.O.R. Sa­lonic, fostul internaţional iu­goslav HORVATH, care a ve­nit la Bucureşti înaintea echipei (jucătorii săi au sosit de-abia aseară în Capitală), pentru a i urmări, sîmbătă, pe viitorii adversari în parti­da lor cu Politehnica Iași. — Ce impresie v-au lăsat dinamoviștii ? — Pentru mine, partida cu Politehnica Iași n-a fost sem­nificativă. Dacă n-ar fi fost vorba despre un meci oficial aş fi înclinat să cred că di­namoviştii mi-au intins o cursă. Miercuri, cu siguran­ Dumitrache, omul de gol al dinamoviştilor, e gata să-şi confirme renumele. Că, Dinamo va fi altă echi­pă... — Ca formaţie veţi pre­zenta la Bucureşti ? — Voi începe jocul cu CHRISTODULO — GUNA­­RIS, FUNDUKITIS, PAPA­­DOPOULOS, PAPAHRISTU­­DU — TERZANIDIS, BELIS, SERAFTS — MAZURAKIS, KUDAS, PARIDIS. Pe lista rezervelor vor figura Pirt­­zos, Dramalis, Stavridis, Kon­­togiorgios şi Aslanidis. — Un pronostic ? — La Bucureşti, indiscuta­bil, favoriţi sunt dinamoviştii. la fel cum la Salonic prima şansă o are P.A.O.R. Bilan­ţul general ? Rămîne de văzut! Dan VLAD GALERIE SUI GENERIS După veştile pe care le pri­mim, s-ar părea că printre iubi­torii de fotbal ti­mişoreni a dat molima muţeniei sau în orice caz o contagioasă şi subită pierdere de glas. Altfel — fără această bi­zară afonie — nu ne putem explica apariţia năstruş­nicei idei de a pune magnetofoa­nele să încuraje­ze echipa locală, transformed tri­bunele într-o co­lecţie de ochi fără suflete. Urmînd cursul acestui fel de in­ventivitate, să nu ne mirăm dacă intr-o zi vor fi înlocuiţi şi jucă­torii, pe teren, cu marionete. Atunci vom avea un in­solit balet meca­nic şi nici nu va mai fi nevoie de încurajări. Şi-acum, vor­bind serios­­ ce dracu’, n-a mai rămas nici un „druker" cu voce vie In piaţa Tra­ian, in piaţa Kildl 7 Trebuie să ne cumpărăm Grimndig la Timi­şoara ca să pu­tem striga: hai­de, haide C.F.R. * CITITORII ŞI... STATISTICA Permanenta prezenţă a echi­pelor româneşti de-a lungul anilor în competiţiile europe­ne de fotbal a devenit o pa­siune a multora dintre cititorii ziarului nostru. Spre exempli­ficare spicuim mai jos, din scrisoarea unuia dintre ei, CONSTANTIN FLOREA, care s-a dovedit a fi dintre cei mai interesaţi şi competenţi în a­­ceastă privinţă. • Petrolul Ploieşti deţine recordul... ocaziilor de afir­mare pe plan european , a susţinut. În cele trei compe­tiţii, 23 de întîlniri , urmează Steaua (21) şi Dinamo Bucu­reşti (20).­­Ultimele două şi-au disputat şansele numai în C.C.E. şi Cupa cupelor). Pe­trolul mai deţine un mic re­cord : de trei ori a fost în situaţia de a disputa un al treilea meci de baraj, pe teren neutru (de două ori a ratat calificarea şi numai o dată a intrat în turul următor). • Steaua, cu 8 prezenţe (3 C.C.E. şi 5 Cupa cupelor), Pe­trolul cu 7 (3 C.C.E., 1 Cupa cupelor, 3 C.E.T.) şi Dinamo Bucureşti cu 6 (5 C.C.E. şi 1 Cupa cupelor) ocupă primele trei locuri în „clasamentul“ participărilor româneşti in a­­ceste populare competiţii euro­pene , dar, o alta — Dinamo Bacău — a ... rezistat patru tururi. • Două echipe româneşti, Dinamo Bucureşti (în competi­ţia 1965—1960) şi U.T.A. (în cea actuală) au avut şansa şi­­neşansa de a întilni pe cam­pioana intercontinentală „en titre“ — Internazionale Mi­lano şi, respectiv, Feijenoord Rotterdam. 5 Jocuri Internaţionale pentru C. F. R. Timişoara. In sezonul de toamnă Clubul C.F.R. Timişoara a perfectat o serie de partide internaţionale, după cum ur­mează : in ziua de 24 septem­brie, cu formaţia iugoslavă F. C. Kikinda (divizia B), la 8 octombrie cu o altă echipă iugoslavă, Dinamo Bor (locul 7 în divizia A), iar la 11 oc­tombrie cu M.T.R. Budapesta (toate aceste trei meciuri vor avea loc la Timişoara). In perioada 2—7 noiembrie, C.F.R. Timişoara va susţine două jocuri în Iugoslavia, in compania unor adversari încă nedesemnaţi. F. ARCAN-coreep. principal ARBITRII MECIURILOR ETAPEI A IV-a A DIVIZIEI A Politehnica Iaşi — „U“ Cluj : C. PETREA, ajutat la linie de I. Gheorghiţa şi I. Hrisafi (toţi din Bucureşti) ; Progresul — Dinamo Bucureşti: C. BARBULESCU, ajutat de C. Niculescu şi Gh. Retezan (toţi din Bucureşti) ; ^ Steagul roşu — C.F.R. Timişoa­ra : I. CIMPEANU (Cluj), ajutat de T. Gaboş (Cluj) şi T. Andrei (Sibiu) ; C.F.R. Cluj — Farul­­ A. A­­LEXA, ajutat de N. Stoiculescu şi I. Ciucă (toţi din Rm. Vâl­­cea) ; Dinamo Bacău — F. C. Argeş: V. DUMITRESCU, ajutat de G. Motorga şi S. Lazar (toţi din Bucureşti) ; Steaua — Rapid : A. BENTU, ajutat de D. Isăcescu şi V. Toma (toţi din Bucureşti) ; U.T.A. — Petrolul : G. POl’O­­VTCI, ajutat de C. Iufetti şi N. Iatănoiu (toţi din Bucureşti) ; Univ. Craiova — fiul : I. BO­­ROş, ajutat de I. Sana şi G. Blau (toţi din Timişoara). Mîine (n.r. azi) se va dis­puta în localitate cel mai im­portant meci internaţional din cariera formaţiei Universitatea. Şi cum pasiunea oltenilor pen­tru fotbal e bine cunoscută, este uşor de dedus atmosfera existentă aici. Iată, pe „Corso“, mai dese decît tonetele de ră­­coritoare sînt casele de bilete, improvizate, pe măsuţele că­rora cel interesat găseşte bile­tul, programul, fotografia echi­pei, fanionul clubului. Ce este nou în cele două tabere ? Datorită unor situaţii neprevăzute, echipa maghiară a sosit cu întîrziere la Cra­iova, marţi la ora 5 diminea­ţa. La hotelul Jiul, abia la prînz antrenorii au... sunat deşteptarea. La ora 15:30, oas­peţii au efectuat un antrena­ment de relaxare şi acomo­dare pe stadionul central. In tabăra universitarilor, at­mosferă bună. Toată lumea e conştientă de importanta mi­siune pe care o are această formaţie. Dar mai bine să dăm cuvintul unor persoane „in problemă“, solicitate să ne spună cîteva cuvinte des­pre partida respectivă. Ştefan Coidum, antrenor principal al craiovenilor : „Am văzut echipa oaspete şi mi-am dat seama că e o formaţie de luptă. Trebuie deci, să luptăm mai mult decât ea. Meciul e foarte greu, dar sunt convins că-l vom ciştiga“. Ion Dobriţoiu, vicepreşedin­te al clubului Universitatea: „Am avut toate condiţiile pen­tru efectuarea unor pregătiri dintre cele mai bune. Păcat că desele accidentări au dimi­nuat potenţialul echipei. At­mosfera e prielnică unei bune comportări. Sperăm să facem pasul spre turul III, obiectiv pe care ni l-am propus". C. Braun, antrenor federal: „E de așteptat ca munca de­pusă în perioada de pregătire să fie materializată printr-un joc și un rezultat pozitiv. Cred că localnicii vor avea posibi­litatea să-şi urmărească echi­pa favorită şi In turul II“. Aşadar, la Craiova, speran­ţele intr-o comportare bună nu sunt ascunse. Dar, de mîine (n.r. azi), de la ora 16, totul depinde de jucători ! Partida va fi condusă de o brigadă de arbitri greoi. In privinţa formaţiilor, se mizează pe următorii jucători : UNI­VERSITATEA CRAIOVA : Fii­că — Niculescu, Mincă, Desel­­nicu, Velea, Strîmbeanu, Ivan, Niţă (Martinovici), Neagu (Ni­­ţă), Oblemenco, Ţarălungă. A­­sadar, se remarcă folosirea lui Ţarălungă, cu drept de joc in meciurile internaţionale. PÉCSI DÓZSA: Rapp — Maurer, Hernádi, Kocsis, Konrad, Kin­cses, Köves,, Tüske, Béresei, Mathe, Toth. * De menționat interesul a­­cordat partidei de la Craiova de către forurile de speciali­tate din Ungaria. Partida va fi transmisă in Întregime de posturile de radio maghiare. Constantin ALEXE KÁRPÁT­­-STEAUA (Urmare din pag. 1) prezentat un scurt reportaj realizat la sosirea fotbaliştilor bucureşteni Marţi dimineaţă, întregul lot a fost invitat să viziteze Uzina de televizoare, unde i s-a făcut, de aseme­nea, o primire prietenească. Apoi, steliştii s-au deplasat la Stadionul Central al Prieteniei, unde au efectuat un uşor an­trenament. Mîine (n.r. astăzi), cind arbitrul maghiar István Zsolt va fluiera începutul par­tidei, STEAUA va alinia ur­mătorul „11“ : Suciu—Su­mă­reanu, Ciugarin, Hălmăgeanu, Vigu, Ştefănescu, Naom, Pan­­tea, Dumitriu III, Tătaru, Ma­nca. Simpatizanţii echipei Kárpáti sunt optimişti, deoarece favo­riţii lor au reuşit în ultima in­­tilnire, disputată in cadrul campionatului diviziei secunde a U.R.S.S. în compania unei formaţii puternice, Uralmaş, sa desfăşoare un joc de bună ca­litate şi să învingă cu scorul de 2—1, după o dispută deosebit de driză. Antrenorul principal ERNEST JUST ne-a comuni­cat că, după toate probabilită­ţile, va trimite în teren „11“­­le : Vaida (portar), Gereg, Po­­toehniak, Sirov, Danilciuk (fun­daşi), Grovarski, Kulchizki (mijlocaşi), Greschak, Savka, Gabovda (căpitanul echipei), Lihaciov (Înaintaşi). Meciul va începe la 19,00 (deci la 18,00 ora noastră), aşa că prima re­priză se va desfăşura la lu­mina zilei. iar a doua la cea a reflectoarelor, închei relatarea, comunicîn­­du-vă că băieţii noştri aşteaptă cu nerăbdare, dar şi cu opti­mism, acest prim examen din ediţia ’70 a „Cupei cupelor“ şi că vremea este — ca şi la Bucureşti — foarte plăcută, tocmai bună pentru fotbal.. . U.T.A. SUSȚINE ASTĂZI MARELE EI EXAMEN (Urmare din pag. 1) cipalilor Jucători afiverşi; astfel, Calinin, fundaş de meserie, va apărea In linia de mijloc, avtnd drept sarcină marcarea cu stric­tețe a lui Hasil. Petescu va fi umbra lui Van Hanegem, Domide SI va supraveghea direct pe Jan­sen, iar Bereter — dublat in permanenţă de Pojoni — il va „observa“ îndeaproape pe suede­zul Kindvall. In sfîrşit, locul „vîrfului“ Sima va fi luat de A­­xente, lin de jucător centrocam­­pist — şi această ultimă modifi­care demonstrînd tendinţa spre măsuri suplimentare de securita­te în apărare. In ceea ce-i priveşte pe olan­dezi, ei vor alinia, după toate probabilităţile, echipa care a în­trecut în finala intercontinentală Pe Estudiantes : Treytel — Ro­­meijn, Laseroms, Israel, Van Duivenbode, Hasil, Jansen, Wery, Kindvall, Van Hanegem, Mouliji* autorul golului victorios — Van Daele — rămlnind prima dintre rezerve. Partida — care va fi condusă de o brigadă de arbitri spanioli, avindu-l la centru pe Gáspar Pintado, şi la linie pe Leonardo Soto şi Manuel Garcia — trezeşte la Rotterdam un deosebit inte­res. Pină la ora la care transmit, deşi televizarea meciului este încă probabilă — Intre tele­viziunea olandeză şi clubul Fei­jenoord se poartă aprinse trata­tive pentru transmiterea Jocului — s-au vîndut 57 000 din cele 67 000 de locuri cît are stadionul, iar afluenţa publicului la ca­sele de bilete este permanentă. închei aceste puţine rinduri cu promisiunea lui Flavius Do­mide care mi-a declarat înain­tea antrenamentului de marţi sea­ra că mîine (n.r. azi) „va juca ca niciodată“. De fapt, toţi ju­cătorii arădeni vor trebui să joa­ce aşa , ca niciodată... SISTEMUL DE CALIFICARE In principalele trei compe­tiţii europene (Cupa campio­nilor europeni, Cupa cupelor şi Cupa oraşelor tîrguri) s-au produs cîteva modificări im­portante în ce priveşte siste­mul de calificare a echipelor. Astfel, în caz de egalitate după două jocuri nu se mai desfăşoară un al treilea meci pe teren neutru şi nici nu se mai apelează la tragere la sorţi. Iată pe scurt criteriile de ca­lificare pentru tururile urmă­toare ! — Se califică echipa care a marcat în două meciuri (tur­­retur) cel mai mare număr de goluri. — Dacă după două jocuri, numărul golurilor marcate este egal se va califica echipa care a înscris cele mai multe goluri in deplasare. Dacă și in acest caz egalitatea persis­tă, cel de al doilea joc se va prelungi cu două reprize de cite 15 minute. Golurile mar­cate in prelungiri de echipa oaspe­t se dublează. — In cazul cind învingăto­rul nu se poate desemna nici după aceste criterii, fiecare echipă va executa cite 5 lovi­turi de la 11 m. Dacă nici după aceste penaltiuri cîști­­gătorul nu va fi desemnat, se va acorda in continuare fie­cărei echipe, cite o lovitură de la 11 m pină la departa­jare. O CONDIŢIE VITALA: CONSTRUIREA ECHIPEI MONOLIT În lumina recentului eveniment sportiv de mare rezonanţă — partida Feijenoord — Estudiantes —, dar şi a meciurilor din etapa a treia a campionatului nostru, sîntem obligaţi să cercetăm în ce măsură a fost tradus în viaţă principiul cu adevărat vital : construirea unei echipe atît­ de către am­bele formaţii de dimensiuni mondiale, cît şi de cele autohtone, ultimele în special pentru că reprezintă fotbalul românesc de club în diferite competiţii europene. Ca preambul, o lămurire necesară : de la lupta dintre cei doi giganţi, vizionată, din fericire, în întregime, pe „micul ecran", nu ne putem aştepta la un joc cu termene de referinţă directă la partidele de vîrf din Mexico 70. Condiţiile aspre ale „Cupei intercontinentale", agravate şi de scorul egal de la Buenos Aires, au imprimat partidei de la Rotterdam un specific aflat, putem spune, la polul opus celor din turneul final desfăşurat în ţara aztecilor. Specific exprimat printr-o înverşunare rar întîlnită, printr-un total angajament fizic, care au depăşit orice partidă din grupele, semifi­nalele şi finala din Ciudad de Mexico. De aici, încleştarea pe viaţă şi pe moarte, în care dominante erau două dorinţe opuse : echipa olandeză — de a obţine victoria şi campioana sud-americană — de a juca un al treilea meci. Dar, cit de impresionantă s-a vădit ciocnirea dintre marile însuşiri indi­viduale de care argentinienii au cam abuzat, şi spiritul de echipă reliefat cu strălucire de campionii Europei ! Totuşi, cele două formaţii ne-au oferit clipe de fotbal elevat, în care virtuozitatea se îmbina cu vigoarea, eleganţa execuţiilor cu o neasemuită forţă în intervenţii, rafi­namentul tehnic al atacanţilor întîlnind ex­trema duritate a apărătorilor. Insă, în timp ce olandezii au pus un accent deosebit pe valenţele lacului colectiv, argentinienii (şi aceasta le-a fost fatal) au căutat să dea tuturor acţiunilor lor soluţii exclusiv indi­viduale. Mai presus de toate, meciul exploziv din Olanda ne-a dovedit, în chipul cel mai con­vingător, cît valorează principiile esenţiale de care trebuie să ţină seama toţi cei că­rora li se conferă sarcina de onoare de a construi o echipă, fie reprezentativă naţio­nală, fie ea numai de club. Cine porneşte la această dificilă acţiune nu poate ignora o primă condiţie : aceea de a realiza un perfect echilibru între com­partimente, echilibru care să nu fie­ rupt nici o clipă în toate cele 90 minute de joc. Acest echilibru este destinat să asigure incisivita­tea atacului, bazat pe elementul de încre­dere pe care i-l dă apărarea. Pilonii de nădejde ai acesteia — portar şi fundaşi (cu „libero alternativ") vor face ca linia­­ de mijloc să acţioneze dezinvolt, în ambele faze fundamentale, pentru a alimenta în permanenţă pe înaintaşi, dar şi pentru a veni, instantaneu, în sprijinul apărării, ori de cîte ori aceasta simte nevoia. Din linia de atac nu pot lipsi nici coordonatorul (dispe­cerul de joc) şi nici realizatorul bine inspi­rat, cu mare putere de străpungere şi şut necruţător pe poartă. Dis­pozitivul ofensiv nu poate lăsa deoparte, de aseme­nea, pe jucătorii de pe extreme, capabili, prin vi­teza lor derutantă, de a se înfige întocmai unor „pe­ne"^ în sistemul defensiv al adversarului. Feijenoord a respectat toate aceste con­diţii, făcîndu-le evidente prin monolitul cu care a rezistat în apărare şi prin evantaiul (la propriu şi la figurat) cu care se desfă­şura în atac. La noi, echipe chiar bine construite ca Di­namo, U.T.A. şi Steaua uită însă, după pri­mirea unui gol, toate principiile de solidi­tate funcţională, începînd să amestece pe teren caracteristicile diverselor tipuri de jucă­tor : realizatorul tinde să ia (fără succes) rolul coordonatorului ; acesta din urmă face eforturi disperate spre a înscrie goluri (ceea ce este departe de specificul lui) ; mijlocaşii se reprofilează pe posturi de libero-fix, în timp ce fundaşii centrali se aventurează spre poarta adversă, rol indicat mai mult funda­şilor laterali, întreaga echipă devine, din această cauză, o simplă mixtură, incapabilă de a mai acţiona calm şi lucid, conform re­comandărilor prealabile ale antrenorilor (vezi cazul U.T.A. la Cluj şi Dinamo la Bucu­reşti). Echipele noastre ar dovedi o mai mare ma­turitate tactică dacă ar respecta structura or­ganizatorică, impusă de fotbalul modern pen­tru fiecare din rolurile diversificate dintr-o echipă. Dacă n-o fac, vom înregistra numai semnalele neliniştitoare, lansate cu prilejul jocurilor din etapa trecută, tocmai, de cele patru reprezentante ale cluburilor noastre în competiţiile europene. VIRGIL ECONOMU

Next