Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)

1970-10-25 / nr. 1063

Hr. 1063 (6997) D­e obicei, un scor de 4-0 la fotbal exprimă o netă superioritate a în­vingătorilor asupra învinşilor, o evidentă disproporţie a ra­portului de forţe din teren. în corul partidei disputată miercuri seara la Eindhoven şi încheiată cu acest rezultat sever, n-am putea, de ase­menea, contesta regula a­­mintită. Echipa gazdă s-a dovedit, în acea seară, cu o clasă mai bună decît for­maţia oaspe şi, în consecinţă, victoria i-a revenit, firesc şi meritat, la un scor care , deşi apărătorii bucureşteni, p printr-o mai mare concentrare la fazele din acele fatidice minute 67 şi 63, l-ar fi pu­tut, probabil, menţine la li­mită — nu este exagerat faţă de reala fizionomie a a jocului. Fără a diminua din merite­le evidente ale gazdelor, tre­buie să recunoaştem, deopo­trivă, că — mai ales din punctul de vedere al propor­ţiilor ei — înfrînge­rea de miercuri seara a echipei bucureştene este şi consecin­ţa propriilor sfa­e slăbiciuni, care s-au manifestat uneori şi în partidele din actualul campionat (insuficientă con­diţie fizică, greşeli ale porta­rului, marcaj nesatisfăcător în apărare, lipsă de legătură între compartimente, slab randament al mijlocaşilor, ab­senţa aproape totală a îna­intaşilor în joc etc.). Cu excepţia perioadei de început şi a circa 15 minute din prima parte a reprizei secunde, cînd a reuşit să menţină un oarecare echili­bru in joc, printr-o susţinută activitate la mijlocul tere­nului, Steaua a fost domina­tă, uneori foarte insistent, fără a reuşi să replice aşa cum ar fi fost de dorit şi de aşteptat — chiar şi în condi­ţiile unui meci greu, susţinut în deplasare — datorită­­ran­damentului slab al mijlocaşi­lor şi total nesatisfăcător al înaintaşilor. Iar dacă pînă la pauză, în­deosebi prin eforturile apără­rii imediate, Ste­aua n-a ce­dat adversarei sale decît un avantaj minim, în următoare­le 45 de minute ea n-a mai reușit să reziste presiunii la care era supusă, producîndu­­se căderea ce a condus la primirea altor trei goluri. Ea a apărut, oarecum, inevitabi­lă, fiindcă olandezii s-au do­vedit aaa fel de proaspeţi ca şi la începutul partidei, în vreme ce apărarea echipei oas­pe, „măcinată“ atît de mult în primele 45 de minute şi neavind o bună pregătire fi­zică, a devenit penetrabilă, cedînd destul de uşor în mi­nutele în care s-au marcat golurile. După meci, în anturajul echipei bucureştene se acre­dita ideea că vinovatul prin­cipal (dacă nu chiar singurul) la primirea golurilor din minutele 67 şi 68 ar fi Su­ciu. Fireşte, nu-i de negat că portarul Stelei — cam neinspirat în acea seară — a greşit în cele două împre­jurări, neintervenind, deşi situaţia o cerea, la centrările din apropierea careului mic pe care Devrindt şi Mulders le-au fructificat atît de prompt. Dar, totodată, nu a­vem dreptul moral să igno­răm că cei doi înaintaşi olan­dezi s-au aflat, în fazele res­pective, complet nemarcaţi (deficienţă ce s-a mai repe­tat şi după aceea) şi că (mai des la golul trei) Vigu a fost depăşit de Hansen cu o uşu­rinţă nepermisă pentru un fundaş care tinde la titulari­zarea in echipa naţională. După cum nu putem trece peste faptul că la golul al patrulea Ciugarin (altfel ce! mai bun om din apărare) s-a lăsat atît de surprins de exe­cuţia tehnică a aceluiaşi De­vrindt, ce-i drept excelenţă, dar care — printr-o inter­venţie mai decisă r. funda­şului central bucureştean — ar fi fost­ neîndoielnic pre­­întimpinată şi evitată. In ceea ce ne priveşte in Ciuda acestor erori de apărare, am căutat vinovaţii mai puţin în compartimentul defensiv şi mai mult în liniile de mijloc şi de atac, care n-au colaborat suficient între ele, dezamăgind în foarte mare măsură. De fapt, după focul de paie de la începutul meciului, înaintarea oaspeţilor — care nici în par­tidele de campionat nu dă în­totdeauna satisfacţie, irosind adesea situaţii bune de gol — s-a stins aproape cu totul, în repriza secundă părînd tuturor ca şi inexistentă. Dar chiar da­că perioade lungi de timp ata­canţii Stelei, nesusţinuţi de mijlocaşi, nu au reuşit să se a­­propie de poarta adversă, să o pună în pericol, aveau mă­car datoria — printr-un joc de pase — să ţină cit mai mult balonul la centru sau dincolo de el, în jumătatea de teren a gazdelor, pentru a da posibilitatea colegilor din a­­părare să răsufle, să prindă noi forţe. Pe de altă parte, se impunea să efectueze un pres­sing permanent asupra apără­torilor olandezi. Dar ei n-au făcut nici una, nici alta cum trebuie, pierzînd d­e uşurinţă mingea la primele contacte cu adversarii sau renunţînd să-i incomodeze într-un fel o­­arecare, dîndu-le acestora me­reu ocazia să-şi repună echi­pa in atac. Ne-a surprins şi nemulţu­mit îndeosebi faptul că unii jucători tineri ca Iordănescu, Tătaru şi Ştefănescu au evo­luat atît de şters, lipsiţi de decizie şi fără dăruire în joc, într-o partidă dificilă, care necesita tocmai asemenea vir­tuţi. Probabil că titularizarea lor în formaţie a avut un efect contrar celui de a-i stimula în direcţia unei pregătiri te­meinice a întăririi responsa­bilităţii lor în joc. Acestea ar fi, în mare, ex­plicaţiile neonorabilei înfrîn­­geri suferite de Steaua la Eindhoven, în turul doi al , Cupei cupelor". O înfrîngere severă, care pune echipa bu­­cureşteană în perspectiva ne­plăcută de a părăsi scena competiţiei. Fără a fi total sceptici şi fără a fi convinşi că P.S.D. Eindhoven va ree­dita la Bucureşti excelenta e­­voluţie de pe propriul stadion, ne vine greu să credem că la 4 noiembrie vom fi martorii unei răsturnări senzaţionale de situaţie, deşi în fotbal se mai întîmplă uneori şi aşa ceva. Ceea ce aşteptăm îndeosebi de la Steaua este ca în parti­da retur să demonstreze oas­peţilor olandezi că altele-i sunt posibiităţile, să aspire şi să lupte pentru o victorie care ar atenua sentimentul amar lăsat de eşecul de la Eind­hoven. C. FIRANESCU: După acel 0-4 înregistrat de Steaua la Eindhoven PROPRIILE SLĂBICIUNI AU CONTRIBUIT LA SPORIREA DIMENSIUNILOR EŞECULUI „Ultima oră"a cuplajului (Urmare din pag. 1) şi-au efectuat pregătirile în vederea meciului cu Steaua. Nicuşor a condus vineri dimi­neaţa un antrenament cu in­tensitate scăzută, în timpul căruia s-au efectuat diverse exerciţii fizice, el încheindu-se cu o miută. Programul după­­amiezei a cuprins, în prin­cipal, odihnă obligatorie. Un uşor antrenament a fost fă­cut şi sâmbătă dimineaţa, iar în după-amiaza aceleiaşi zile a fost vizionat filmul „O sută de carabine“. Astăzi, de la ora 11, antrenorul Nicu­­şor va conduce şedinţa teh­nică, în care îşi va expune planul tactic pentru meciul cu Steaua. Pentru partida de azi, com­ponenţii lotului dinamovist sunt apţi de joc, cu excepţia lui Both, încă nerefăcut după accidentul suferit nu de mult. • Maşina redacţiei goneşte spre Săftica. I-am găsit aici pe fotbaliştii de la Steaua, la puţin timp după ce termina­seră masa. Acum, majoritatea dintre ei se îndreptau spre sala de biliard. Antrenorul St. Covaci, un mare meșter al carambolului, este gata să le ofere un prilej plăcut de întrecere şi recreare. Hălmă­­geanu pare să fi făcut cele mai mari progrese, impri­mând bilei efecte pe cit de neaşteptate, pe atît de efi­ciente. Vineri şi sîmbătă s-au fă­cut antrenamente uşoare. Unii jucători — Pantea, Su­­ciu, Iordănescu şi Tătaru — au mici... amintiri din me­ciul de miercuri. Cite o zgî­­rietură, cîte o mică vînătaie, care, însă, ma-i vor împiedica de a lua parte la joc, cu perspectiva de a da tot ran­damentul. „Eindhoven“-ul a fost ana­lizat pe toate feţele. Se recu­noaşte, sportiv, că olandezii au fost superiori. Dar, la go­luri, a existat, involuntar, şi o contribuţie a unora dintre apărătorii de la Steaua». Aşa e fotbalul. Reuşita unuia pro­vine din greşeala altuia! Aseară, steliştii au avut întîlnire cu... Julie Christie, la cinema „Patria“, unde ea apare în filmul „Departe de lumea dezlănţuită“. Astăzi, înaintea îmbarcării in autobuz, pentru stadion, vor fi stabilite ultimele de­talii strategice. Cîte vor fi respectate ? De ce nu se acordă rejucări? R­edacţia ziarului nostru a primit la ultimele zile multe scrisori privind greşelile de ar­­bitraj şi hotăririle F.R. Fotbal ia legătura cu valoarea arbitrajelor meciurilor Steaua — Politehnica Iaşi şi Ilapid — Universitatea Cra­iova şi sancţionarea arbitrilor. Cei mai mulţi din­tre cititorii care ne scriu consideră logic şi firesc ca de Îndată ce biroul federal a stabilit că rezul­tatul unei întîlniri oficiale de fotbal a fost viciat de arbitrul în culpă, sancţionat, acest meci tre­buie reprogramat şi rejucat. Intr-adevăr aşa ar fi logic, dar iată că regula­mentul jocului şi hotăririle Federaţiei internaţio­nale de fotbal nu iau in considerare decit hotărâ­rile arbitrului care sunt inatacabile chiar dacă fotografii, filme şi declaraţii contrazic deciziile ar­bitrului. Prin aceasta, forumul suprem al fotba­lului mondial elimină totalmente posibilitatea e­­xistenţei unor superarbitri, chiar dacă aceştia ar fi observatori oficiali, diverse comisii sau orga­nisme superioare. Se preferă deci, ca întimplător şi la intervale mari să se producă cite o eroare, decit după fiecare meci de fotbal să intervină o rejudecare a meciului şi hotăririlor arbitrilor, cu rectificări, rejucări etc. Iată deci motivul pentru care asemenea rare vicieri de rezultate rămin totuşi in picioare. In istoria fotbalului rejucarea unor meciuri din cauza defecţiunii arbitrajelor se pot număra pe degete şi ele au fost făcute NU­MAI CIND S-A ADEVERIT PRIN PROBE JUDI­CIARE că un arbitru a fost cumpărat, că a vîndut un rezultat uneia din echipe prin abuzul preme­ditat al deciziilor lui. In cazul arbitrajelor de la meciurile Steaua — Politehnica Iaşi şi Rapid — Universitatea Craiova, N-A FOST PUSA LA ÎNDOIALA BUNA CREDIN­ŢA A ARBITRILOR. S-a constatat doar ceea ce ei au greşit sau au şi, in funcţie de această a­­preciere, s-au dat sancţiuni. Hotărirea arbitrului Cîmpeanu la meciul Ra­pid — Universitatea Craiova privind golul înscris de jucătorul Rapidului, Angelescu, a fost aprecia­tă, de către biroul federal, ca fiind regulamentară, deşi presa, inclusiv ziarul nostru, s-a pronunţat pentru poziţia de ofsaid a acestui jucător, cu o fază inainte de a se înscrie golul, şi anume cînd Petreanu a şutat prima oară. FAZA A FOST SI RAMINE DISCUTABILA DEOARECE NIMENI N-A PUTUT PRECIZA CLAR DACA IN MOMEN­TUL SUTULUI LUI PETREANU, CRAIOVEANUL DINOSE REINTEASE SAU NU IN TERENUL DE JOC DIN AFARA LINIEI DE POARTA, UNDE SE AFLASE PENTRU CITEVA SECUNDE DUPĂ CIOCNIREA CU NASTURESCU. Repetăm, in ceea ce ne priveşte, CONSIDERAM FAZA DUBIOASA, însă avind In vedere autoritatea biroului federal, ne însuşim punctul de vedere exprimat de F.R.F. şi in­ consecinţă acordăm şi arbitrului Cîmpeanu TREI STELE in loc de una singură. Acesta este răspunsul pe care-l dăm acelor cititori care ne-au Întrebat asupra poziţiei rubricii noastre de fotbal In legătură cu valabilitatea golului înscris de Ra­pid in meciul cu Universitatea Craiova. I. MITROFAN PE STADION El. MILITARII. (Urmare din pag. 1) Cititea ore de pregătire, aici s-a format echipa de cros a sol­daţilor P. Vaidoş, E. Bartoş, D. Fl­eacă, N. Lazăr, I. Olt­eanu, St. Andone, cei ce s-au clasat pe locul I in întrecerile pe gar­nizoană, reeditînd, de fapt, per­formanţa din anul precedent. Aici a făcut cunoştinţă cu cu­loarul de alergare soldatul Pe­tre Vasilache, venit tocmai din comuna Buceşti, judeţul Galaţi, clasat pe locul IV la concursul de armată. De pe aceste tere­nuri au plecat doi tineri pentru a concura la Kiev în întrecerile Spartachiadei armatelor prietene. Paşi spre performanţă. Primii paşi spre sportul performanţei, pentru că unii dintre tinerii ce îmbracă haina ostăşească fac cunoştinţă cu educaţia fizică, cu întrecerile sportive, o dată cu ve­nirea în armată. In vecinătatea terenurilor de jocuri se află complexul de gim­nastică şi pista militară. Tra­seul acesteia din urmă solicită deopotrivă temeinice cunoştinţe militare, agilitate şi pregătire fizică, însăşi noţiunea de „mi­litar de frunte“, titlu la care aspiră cei mai mulţi dintre os­taşi, include şi probe de pre­gătire fizică. Nu poţi fi un bun militar dacă nu ştii să treci un obstacol, să alergi, să te caţeri pe frînghia porticului de gim­nastică. Activităţile sportive la nivelul unităţii nu se pot număra pe degete. Ele sunt mult mai multe. Au loc faze pe unitate ale spar­­tachiadelor de vară sau de iar­nă, competiţii dedicate zilelor de 1 Mai, 23 August, 23 octo­mbrie. Prilejuri de întreceri, de mani­festaţii sportive entuziaste. Paşii ostaşilor sunt îndrumaţi cu com­petenţă şi­­dragoste- dStediaLStât Ion Mitu, cîndva campion pe ar­mată la 400 m­ plat sau de in­structorul U.T.C., locotenent-ma­­jor C. Piţigoi. Nu ne-am despărţit de gaz­dele noastre mai înainte de a le satisface dorinţa de a vizita punc­tul muzeistic inaugurat de cu­­rind. Şi n-am regretat. In ima­gini şi documente, am văzut is­toria unităţii. Iar într-o parte, intr-un colţ, era prezent şi... sportul. Prin graiul cifrelor, prin diplomele şi cupele frumos rin­­duite, vizitatorului nu-i este greu să înţeleagă că sportul are aici tradiţii, că succesele de acum sunt o încununare a unei activităţi rodnice. P.S. In această zi, două cuvin­te se cuvin a fi adresate unor sportivi despre care cei mai mulţi dintre iubitorii fotbalului de la noi ştiu doar atît. că e­­chipa lor se numeşte „ŞOIMII“­­Este una dintre formaţiile frun­taşe ale diviziei C, seria a II-a. Revelaţia noului campio­nat d­in care Şoimii şi-au pus candidatura la locul fruntaş, iar gîndurile le... zboară către di­vizia B. Şoimii este echipa ele­vilor aviatori, formaţia celor care vor străbate cerul patriei, a piloţilor ce mînuiesc cu mă­iestria recunoscută aviatorului român manşele puternicelor reac­toare. După orele de zbor sau de pregătire militară la sol, „Intr-o fereastră de timp liber“, cei ce slujesc aviaţia militară — ofiţeri, elevi sau ostaşi — joacă şi fotbal. Se întrec pe stadion cu vigoarea şi energia tinereţ­i­lor, cu pasiunea celor ce au în­drăgit acest sport. „­Azi, Joacă Şoimii, C. A. Arbitrajul lui C. Bărbulescu: „sever şi foarte obiectiv“ Una dintre partidele din fotbal, cea care a opus turul al ÎI-lea al „Cupei Panathinaikos lui Slovan Bl campionilor europeni“ la­tislava, a fost condusă fotbal, cea care a opus pe Panathinaikos lui Slovan Bra­tislava, a fost condusă de brigada de arbitri, români formată din C. BARBULES­­CU — la centru, V. PADU­­RBARU şi T. RITTER — la­­linie. La înapoierea în ţară a brigăzii, am a­vut o scurtă discuţie cu C. BĂRBULESCU. Iată,ce ne-a declarat: „Poa­te că a surprins rezultatul de 3—0 în favoarea lui Pana­thinaikos cu care a luat sfir­­şit întilnirea. „ După cum s-au desfăşurat „ostilităţile“, scorul este firesc. Gazdele au fost superioare, atît in ceea ce priveşte organizarea jocu­lui, cit şi a pregătirii fizice. De asemenea, portarul Iko­­nopoulos a apărat foarte bine“. In ceea ce priveşte arbi­trajul, toate aprecierile au fost bune. Astfel, Pierre G. Caloyera, observatorul U.E.F.A., l-a caracterizat ca EXCELENT", iar ziarul „Atlen­ki Iho" ca „FIIND SEVER ȘI FOARTE OBIEC­TIV". A ECHIPELOR La Arad vor avea loc, în zilele de 30, 31 octombrie şi 1 noiembrie, întrecerile finale ale primei ediţii a campionatelor republicane de judo, pe echipe. Şi-au anun­ţat participarea 22 de for­maţii de juniori mari şi 16 de juniori mici, deci peste PRIMA FINALĂ DE JUNIORI 300 de judoka. Printre pre­tendentele la titlul de cam­pioane, la ambele categorii, menţionăm echipele : Voinţa Sibiu, Trotuşul Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, Şcoala spor­tivă nr. 2 Bucureşti, Univer­sitatea Craiova, Straja Si­naia şi Vagonul Arad. . sportál . DESCHIDEREA ANULUI SPORTIV STUDENŢESC TIMIŞOARA, 24 (prin telefon). Pe stadionul „1 Mai“ din localitate, va avea loc duminică, începînd de la ora 9, deschiderea oficială a anului sportiv din centrul universitar Timișoara. Manifestările sunt prilejuite de sărbătorirea semi­centenarului întemeierii Institutului Politehnic „TRAIAN VUIA“ şi a 25 de ani de la înfiinţarea Institutului Agrono­mic şi a Institutului de Medicină. In program, pe lîngă defilarea sportivilor cluburilor universitare, sunt prevăzute demonstraţii de judo, gimnas­tică modernă şi gimnastică sportivă, probe de atletism, o întîlnire de fotbal între veteranii fostei echipe Ştiinţa Timi­şoara şi ai Politehnicii, o demonstraţie de handbal în li­ele. Pag.­o 3-a SA NU RATĂM, UN MOMENT PRIELNIC! Ani la rînd toţi cei ce şi-au apropiat preocupările — pur tehnice sau publicis­tice — de activitatea hocheiu­lui românesc au apreciat, pe diferite tonuri, că principala carenţă a jucătorilor români o constituie absenţa elemen­tului fizic, a angajamentului corporal în lupta pentru vic­torie, a notei — perfect re­gulamentară în acest sport — de asprime în frecventele du­eluri de pe gheaţă. Se spunea — şi lucrurile chiar aşa stă­teau — că avem hocheişti tehnici, subtili, care preferă combinaţiile, driblinăirile, re­zolvările doar cu ajutorul cresei şi al pucului, evitînd din păcate, să-şi pună în e­­videnţă calităţile fizice, de care majoritatea dintre ei nu duceau deloc lipsă. Din aceste motive, partidele din campionatul naţional şi e­­voluţiile lotului reprezentativ purtau amprenta unui joc ceva mai lent, mai uşor, plă­cut poate, la vedere, dar ab­solut ineficient pe tabela de marcaj, în cazul în care ad­versarul reuşea să impună un stil mai bătăios, mai ra­pid, mai dur dacă vreţi. Ne plăcea sau nu, dar realitatea aceasta era şi de multe ori consemnam insuccese ale e­­chipei reprezentative, fără ca ea să fi fost inferioară tehnic sau tactic faţă de învingători, iar în disputele interne spec­tatorii se obişnuiseră să aş­tepte lungi perioade dintr-un meci pînă cînd apucau să vadă o fază mai dinamică, mai „piperată“, aşa cum ho­cheiul poate oferi din abun­denţă. Şi iată că a început o nouă ediţie a campionatului. O e­­diţie pe care am numi-o, fără nici o ezitare a TINE­REŢII, deoarece în majorita­tea cazurilor formaţiile noa­stre fruntaşe şi-au reîmpros­pătat serios loturile. Fireşte că, în atari condiţii, prono­sticurile nu erau prea optimis­te. S-a întîmplat, însă, un lu­cru curios. Masiva infuzie de tinereţe a determinat schim­barea totală a ritmului de joc un campionat, a adus un suflu nou, dină partidelor un, caracter mai agresiv, muţind evident accentul pe forţă, pe angajamentul fizic. întîlnirile disputate pînă în prezent au fost mult mai rapide şi au purtat un pregnant caracter de forţă. Este drept că ,fine­ţurile“ tehnice au fost mai rare. Este, de asemenea, drept că fazele de atac, în care pu­cul a mers ca pe... aţă de la o lamă de crosă la alta, au pu­tut fi şi ele numărate pe de­getele unei singure mîini. în schimb, tinereţea ne~a adus tocmai ceea ce ne lipsea mai mult: a aruncat in întrecere elementele după care am tin­­jit ani la rînd — VITEZA ŞI FORŢA. Este bine ? Este rău ? «Este bine — zicem noi. Şi iată pentru ce. Tehnica şi decur­­gînd din ea tactica sînt lu­cruri care se pot învăţa. In­struirea, mai­ ales că este vorba de elemente tinere, ră­mîne o chestiune de ordin pedagogic, organizatoric sau material. Ceea ce nu se­ poate învăţa este curajul de a plon­ja în crosa sau patinele ad­versarului, hotărirea de a fo­losi decis corpul, ştiind că adversarul va proceda la fel, capacitatea de efort, dăruirea totală în întrecere. Cu astfel de calităţi jucătorul se naşte. Şi — repetăm — partidele disputate pînă acum în­ cam­pionat au demonstrat că tî­­rţăra generaţie de hocheişti a avut ursitoare darnice cu ast­fel de calităţi. De­ altfel şi a­­ritmetica scorurilor constituie un sprijin în acest sens. A­­tentul M. Ciuc, cu o întrea­gă pleiadă de tineri jucători, obţine rezultate la fel de bune ca anul trecut. I.P.G­. a ieşit din mediocritate nu numai pentru că beneficiază acum de aportul lui Ion Ma­rian sau Iulian Constanti­­nescu, ci pe fondul preluării grupei de la Şc. sportivă nr. 2, la Dinamo, cvintetul Tu­­rcanu. Tone, Banda?, Axinte şi Costea devine c­reazim­ul principal în conturarea victo­riilor, iar la Steaua apar din ce în ce mai des în joc cei titularizaţi nu de mult. Salutăm, deci, uşoara pier­dere pe plan tehnic şi imen­sul cîştig în direcţia forţei şi a vitezei. Nu dorim­ decît ca antrenorii să persevereze pe acest drum, iar arbitrii să a­­jute prin decizii corecte, e­­ducative formarea deplină a tinerei generaţii.­ Momentul este fără discuţie prielnic. Să nu-l ratăm... , calin ANTONESCU VALERIA BUFANU DIN NOU IN LUPTĂ CU RECORDUL LUMII! Valeria Bufanu nu se lasă ! In ciuda faptului că timpul s-a Înrăutăţit, ea va partici­pa totuşi astăzi la concursul de pe stadionul Republicii, în cadrul căruia va încerca doborirea recordului mon­dial în proba de 200 m gar­duri. Reamintim că săptă­­m­îna trecută, tentativa ei s-a­ soldat cu un nou record na­ţional, despărţit doar de o singură zecime de secundă de obiectivul propus — per­formanţa de 25,8 % deţinută de Kilboro (Australia), Jahns (R. D. Germană) şi Sukniewicz (Polonia). Poate că va izbuti astăzi. Ii dorim succes! (Urmare din pag. 1) bil, in care ambele formaţii merită felicitări pentru nota de sportivitate in care şi-au dis­putat şansele.•­ Partida debutează cu un atac prelungit al formaţiei Steaua, in finalul acţiunii, Malinescu este pus in poziţie favorabilă de şut şi lovitura sa nu greşeş­te ţinta. Steaua — Dinamo 1—0. După numai un minut, Dan Marin aduce egalarea printr-un puternic şut care nu-i dă nici o speranţă lui Dincă. Steaua — Dinamo 1—1. In acelaşi minut, după ce atacul stelist ratează acţiunea, Dinamo este pe punc­tul de a prelua conducerea. Moldovan ratează însă lovitura de la 7 m. Abia 2 min. mai tirziu Dinamo îşi concretizează dominarea . Nica înscrie după ce evită uriaşul zid al adver­sarilor. Steaua — Dinamo 1—2. In minutele următoare Steaua forţează egalarea. Mingea se incăpăţinează însă să nu pă­truridâ în poarta apărată straş­nic de Penu. Pe rind, Mari­­­nescu,­ ratează (deşi îl are în faţă doar pe portarul dinamo­vist), Gaţu trage in bară, Ma­­rinescu iroseşte un nou atac, iar Gruia face şi el să se zgu­duie bara. în min. 13, dinamo­­viştii trebuie să încline stea­gul . Goran pătrunde splendid şi Înscrie. Steaua — Dinamo 2—2. După un atac ratat de Nica (a tras un blocaj), în min. 16 Gruia şutează necruţător şi... Steaua —Dinamo 3—2. Dinamo­­viştii repun de la centru şi se infiltrează în apărarea forma­ţiei Steaua. Bota, impetuos, este gata să şuteze de pe semi­cerc, dar Gruia ii faultează. Lo­vitură de la 7 m. Execută bine Dan Marin şi astfel, in min. 17, din nou egalitate : Steaua — Dinamo 3—3. Pe terenul ce poate fi lesne confundat cu un patinoar se consumă faze confuze, ratări... spectaculoase (Goran, Moldo­van, Gaţu, Nica). Steliştii sunt măi stăpini pe situaţie şi domi­narea lor nu va rămîne fără rezultat. In min. 27. Gruia de­păşeşte întregul sistem defen­siv dinamovist şi înscrie. Steaua — Dinamo 4—3. Este scorul cu care se încheie prima repriză, în ciuda faptului că In min. 23 Dinca s-a aflat pe contraatac singur cu Dincă. în repriza a doua, mai bine de 20 de minute s-a ratat exas­perant. Chiar și numai relata­rea a două faze poate crea o imagine clară : în min. 42 Di­nea este din nou singur cu Dincă, dar scapă balonul, iar in min. 48 Birtolom ratează un 7 m ! Deşi Steaua domină mai mult, cei care marchează sunt dinamoviştii prin Licu (min. 51) : Steaua — Dinamo 4—1. Egalitatea durează doar un mi­nut, deoarece în min. 52 Steaua beneficiază de o lovitură de la 7 m pe care, de această dată, Birtolom o transformă. Steaua — Dinamo 5—4. Finalul este dramatic. Birtolom părăsește terenul eliminat pentru faul­turi consecutive în apărare (min. 58), iar Speck — proas­păt introdus în locul lui Gruia — oferă adversarilor o șansă nesperată, ii faultează pe Bota. Consecința : 7 m, trans­format (min. 60) de Dan Marin. Steaua — Dinamo 5—5. Acesta este scorul cu care i-a ofirșit meciul. înaintea finalelor. FAVORIŢII NOŞTRI CATEGORIA SEMIMUSCA (17 candidat­): Aurel Mihai (Farul Constanţa), Vasile Dra­gan (Steaua), Petre Ganea (Progresul Brăila), Achim Ur­­sulescu (Metalul Bocşa). MUS­CA (18): Constantin Gruies­­cu (Steaua), Vasile Ivan (Di­namo Buc­), Pascale Iuga (Oţelul Galaţi), COCOŞ (22) : Aurel Dumitrescu (Steaua), Gabriel Pometcu (Rapid Buc.), Octavian Anderco (C.S.M. Cluj), Adrian Moraru (Meta­lul Buc.). PANĂ (24): Pavel Nedelcea (C.S.M. Reşiţa), Con­stantin Stanei (Progresul Buc), Nicolae Gîju (Steaua). SEMIUŞOARA (28) : Aurel Iliescu (Farul Constanţa), Gheorghe Puşcaş (Steaua), Nicolae Popălău (Dinamo Buc.), Aurel Simion (Musce­lul C. Lung). UŞOARA (24) : Calistrat Cuţov (Dinamo Buc.), Paul Dobrescu (Dinamo Buc.). SEMIMIJLOCIE (25): Victor Silberman (Steaua), Alexandru Popa (Steaua), Ion Hodoşan (Metalul Buc.). MIJLOCIE MICA (24) : Ion Gydrffi (Dinamo Buc.), Tu­dor Nicolae (Metalul Buc.), Ion Covaci (Dinamo Buc.). MIJLOCIE (24): Alec Năstec (Steaua), Ion Olteanu (Dina­mo Buc), Horst Stumpf (Me­talul Buc.). SEMIGREA (20): Marin Constantinescu (Dina­mo Buc.), Petre Ciiupeanu (Metalul Buc.), GREA (16): Ion Alexe (Dinamo Buc.). TIMIŞOARA CUM SE CONTUREAZĂ PROFILUL SPORTIV AL BUCURESTIULUI DE MIINE (Urmare din pag. I) De pe panourile Gâlii de ex­poziţii desprindem, totodată, că in sectorul dotărilor social-cul­­turale Bucureştiul va fi înzes­trat, in următorul cincinal, cu o sală de sport de mare capa­citate,­­căreia urmează să i se destineze un spaţiu corespunză­tor, probabil, pe str. Uranus, în vecinătatea Stadionului Re­publicii precum şi cu 12 săli de gimnastică. De asemenea, pe harta zonei industriale Militari descoperim in apropierea liniei de centură a oraşului, o suprafaţă ce va fi afectată viitorului hipodrom. ZONA LACURILOR VA PRIMI 385.000 VIZITATORI Zona în care Capitala noas­tră urmează să-şi îmbogăţească substanţial zestrea de dotări pentru agrement şi odihnă (o odihnă activă cu multiple po­sibilităţi pentru sport) se află în nordul oraşului, de-a lungul salbei de lacuri formate de riul­­Cekatina»^*­In linii mari, această zonă ne va oferi, in stadiul final, 16 lacuri asanate (în momentul de faţă numai 5 dintre ele se află în această situaţie) cu un total de 1569 ha, păduri ame­najate pentru agrement şi vi­­nătoare cu un total de 7 905 ha la care se adaugă încă 2 063 ha parcuri şi dotări diverse pen­tru distracţii. In acest vast domeniu al ape­lor şi pădurilor, al peisajelor odihnitoare se vor amenaja mai multe ştranduri de 10 000 locuri pe lacurile Flămînzeni (Ungă Buftea), Griviţa (intre Străuleşti şi Băneasa), Băneasa, Fundeni vest, Fundeni est şi Pantelimon I. Pe malurile altor lacuri vor fiinţa ştranduri cu o capacitate şi mai mare. Este de prisos să spunem că pa cela 16 lacuri vor exista adevărate flotile de vaporaşe şi bărci. Dar, trebuie să reţi­nem că pe unele din ele vor fi create baze nautice pentru per­formeri, precum şi pistele nece­sare concursurilor. Sunt prevă­zute asemenea amenajări pe lacurile Griviţa (cluburi nauti­ce cu 800 locuri, pistă de con­curs şi o tribună pentru LOCO spectatori), Pantelimon I (clu­buri nautice cu 300 locuri şi o pistă de canotaj de 2 500 m). „BAZE SPORTIVE CU CIRCUIT DESCHIS" Ne-a mai reţinut atenţia pe schiţele de hartă ale acestei zone inscripţia „baze sportive cu circuit deschis“, dovedin­­du-ne că se va oferi locuitori­lor oraşului posibilitatea de a face sport cu caracter de agre­ment. Pe latura sudică a lacului Mogoşoaia, de exemplu, se pre­conizează a se amenaja un te­ren de golf (pe 60 ha !), zece terenuri de tenis şi o piscină. Asemenea baze sunt prevăzute şi în zona lacurilor Pantelimon­ De altfel, în vecinătatea aces­tor lacuri se conturează un pu­ternic complex de baze sporti­ve : cea a clubului „Metalul“, o sală de gimnastică, un poli­gon de tir, un teren de antre­nament pentru atletism, o are­ţ­­ă de fotbal, un bac pentru antrenamentul canotorilor şi o piscină. Amatorilor de pescuit şi vî­­nătoare li se vor oferi cabane speciale în zona lacurilor şi a pădurilor din vecinătate (Cer­n­­ic­a, Pasărea, Griviţa ş.a.), păduri de vinătoare (Pitească, Gâneasa, Bufteanca), un sat pescăresc şi un sat lacustru (Gernica). In sfîrşit, mai amintim că nutorii schiţei au prevăzut un centru pentru amatorii de plimbări călare in pădurea Băneasa, amenajări de cam­pinguri, moteluri şi tabere în diverse puncte ale salbei de lacuri, aşa cum nu au uitat să prevadă spaţiul necesar unui autodrom care va putea primi 10000 spectatori (in zona lacului Străuleşti). Precum se vede, bucureştea­­nul se va afla, în viitor, în di­lemă pentru a alege locul și forma de a-și petrece timpul liber Ir» OK*» pmotiv »* pajggl tor. Kergem atletism : Stadionul Rs­pubticil, ora 11, concura in cadrul căruia Valeria Bufa­n,­ încearcă doborirea recor­dului mondial la ZOO m.g. BASCHET : Sala Floreasca de la ora 9.30 : I.CH.F. - Politehnica Braşov (m.A), Ra­pid — Dinamo (m.A) ; SALA CONSTRUCTORUL, ora 11 : Constructorul — Mureşul Tg- Mureş (I.A.) . TEREN FLO­REASCA, ora 12 : Academia Militară — Ştiinţa Sf. Gheor­ghe (m-B). CICLOCROS : stadionul Vo­inţa, de la ora 9. „Clip? Steaua“. CAI AC-CANOE : Lacul He­răstrău, ora 8, concurs de In­chidere. DIRT-TRACK : Stadionul Metalul Isos. Pantelimon, ora 9.30 : Concurs republican FOTBAL : STADIONUL „23 AUGUST", ora 13: Rapid — Progresul , ora 15: Dinamo București — Steaua (ambel­e din divizia A); STADIONUL GIULESTI, ora 9: Rapid-Teh­­nometal Buc. (fr.) , ora 10.30 Rapid — Progresul (tineret rezerve) : STADIONUL DI­NAMO, ora 10 : Dinamo Buc. — Steaua (tineret-rezerve) STADIONUL METALUL (Pan­telimon), ora 12 : Metalul Buc. — A S.A. Tg. Mureș (div B) , ora 11 : Metalul Buc. — Petrolul Berea (1­r.) ! TERE­NUL ELECTRONICA (st- Baicului), ora 9.30 : Electro­nica Buc. — Dunărea Tulcea (fr.) , ora 11 : Electronica Buc. — Dunărea Tulcea (die C) : TERENUL LAROMET (bd. Bucureștii Noi), ora 11 : Teturomcial Buc. — Electrica Constanta (div. C) I TERE­­NUL SIRENA, (bd. Lacul Tei) ora 11 : Sirena Buc. — Lo­trul Brezoiu (div. C)t ora­­3 Sirena Buc. — Unices Mînăs­­tirea (jr.) ; TERENUL AU­TOBUZUL (sos. Giurgiului) or­ u : Autobuzul Jiuc — Unirea Drăgăşan) (div. C). HOCHEI ! Patinoarul arti­ficia! „23 August“, ora 16 Avîmul M. Ciuc — LP.G.G. , ora 19.30 . Steaua — Dinamo. POLO: Bazinul Floreasca, de la ora 16. Steaua — Rapid şi Dinamo — Voinţa (meciuri in cadrul turneului final). SCRIMA : Sal? Floreasca II ora 9. „Cupa României“ (flo­retă băieţi şi fete). VOLEI : sala Progresul, de la ora 8 . I.T.B. informaţia — Voinţa 51. Ciuc (B.f). Pro­gresul — A.S.A. Sibiu (B m) I.E.F.S. — Tractorul (A.m ) Voinţa Politehnica Bv. (B.m) . SALA GIULEŞTI, de la ora 10 : c.p.B. — Rapid (A.f.). Universitatea — Poli­tehnica Iaşi, Aurora — Vago­nul Ploieşti (B.m.) ; SALA DINAMO , de la ora 9 : U­­niversitatea — Progresul (B.f.); Dinamo — Ceahlăul (A.f.) ; SALA CONSTRUC­TORUL, de la ora 9 : Con­structorul — Sănătatea Plo­ieşti (B.f.). YACHTING : Lacul Herăs­­trău, de la ora 9, campionatul individual al Bucureştiului clasele Finn, F.D. şi Snipe. POPICE : Arena Gloria (clubul uzinelor Republica) de la ora 8 : Gloria '*•­yoto­­ta Bucureşti (A.m.), SAH s Aula Bibliotecii Cen­trale Universitare (Piaţa Pa­latului), ora 16 : runda a VI- a a finalei campionatului na­tional masculin.

Next