Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)
1970-10-25 / nr. 1063
Hr. 1063 (6997) De obicei, un scor de 4-0 la fotbal exprimă o netă superioritate a învingătorilor asupra învinşilor, o evidentă disproporţie a raportului de forţe din teren. în corul partidei disputată miercuri seara la Eindhoven şi încheiată cu acest rezultat sever, n-am putea, de asemenea, contesta regula amintită. Echipa gazdă s-a dovedit, în acea seară, cu o clasă mai bună decît formaţia oaspe şi, în consecinţă, victoria i-a revenit, firesc şi meritat, la un scor care , deşi apărătorii bucureşteni, p printr-o mai mare concentrare la fazele din acele fatidice minute 67 şi 63, l-ar fi putut, probabil, menţine la limită — nu este exagerat faţă de reala fizionomie a a jocului. Fără a diminua din meritele evidente ale gazdelor, trebuie să recunoaştem, deopotrivă, că — mai ales din punctul de vedere al proporţiilor ei — înfrîngerea de miercuri seara a echipei bucureştene este şi consecinţa propriilor sfae slăbiciuni, care s-au manifestat uneori şi în partidele din actualul campionat (insuficientă condiţie fizică, greşeli ale portarului, marcaj nesatisfăcător în apărare, lipsă de legătură între compartimente, slab randament al mijlocaşilor, absenţa aproape totală a înaintaşilor în joc etc.). Cu excepţia perioadei de început şi a circa 15 minute din prima parte a reprizei secunde, cînd a reuşit să menţină un oarecare echilibru in joc, printr-o susţinută activitate la mijlocul terenului, Steaua a fost dominată, uneori foarte insistent, fără a reuşi să replice aşa cum ar fi fost de dorit şi de aşteptat — chiar şi în condiţiile unui meci greu, susţinut în deplasare — datoritărandamentului slab al mijlocaşilor şi total nesatisfăcător al înaintaşilor. Iar dacă pînă la pauză, îndeosebi prin eforturile apărării imediate, Steaua n-a cedat adversarei sale decît un avantaj minim, în următoarele 45 de minute ea n-a mai reușit să reziste presiunii la care era supusă, producînduse căderea ce a condus la primirea altor trei goluri. Ea a apărut, oarecum, inevitabilă, fiindcă olandezii s-au dovedit aaa fel de proaspeţi ca şi la începutul partidei, în vreme ce apărarea echipei oaspe, „măcinată“ atît de mult în primele 45 de minute şi neavind o bună pregătire fizică, a devenit penetrabilă, cedînd destul de uşor în minutele în care s-au marcat golurile. După meci, în anturajul echipei bucureştene se acredita ideea că vinovatul principal (dacă nu chiar singurul) la primirea golurilor din minutele 67 şi 68 ar fi Suciu. Fireşte, nu-i de negat că portarul Stelei — cam neinspirat în acea seară — a greşit în cele două împrejurări, neintervenind, deşi situaţia o cerea, la centrările din apropierea careului mic pe care Devrindt şi Mulders le-au fructificat atît de prompt. Dar, totodată, nu avem dreptul moral să ignorăm că cei doi înaintaşi olandezi s-au aflat, în fazele respective, complet nemarcaţi (deficienţă ce s-a mai repetat şi după aceea) şi că (mai des la golul trei) Vigu a fost depăşit de Hansen cu o uşurinţă nepermisă pentru un fundaş care tinde la titularizarea in echipa naţională. După cum nu putem trece peste faptul că la golul al patrulea Ciugarin (altfel ce! mai bun om din apărare) s-a lăsat atît de surprins de execuţia tehnică a aceluiaşi Devrindt, ce-i drept excelenţă, dar care — printr-o intervenţie mai decisă r. fundaşului central bucureştean — ar fi fost neîndoielnic preîntimpinată şi evitată. In ceea ce ne priveşte in Ciuda acestor erori de apărare, am căutat vinovaţii mai puţin în compartimentul defensiv şi mai mult în liniile de mijloc şi de atac, care n-au colaborat suficient între ele, dezamăgind în foarte mare măsură. De fapt, după focul de paie de la începutul meciului, înaintarea oaspeţilor — care nici în partidele de campionat nu dă întotdeauna satisfacţie, irosind adesea situaţii bune de gol — s-a stins aproape cu totul, în repriza secundă părînd tuturor ca şi inexistentă. Dar chiar dacă perioade lungi de timp atacanţii Stelei, nesusţinuţi de mijlocaşi, nu au reuşit să se apropie de poarta adversă, să o pună în pericol, aveau măcar datoria — printr-un joc de pase — să ţină cit mai mult balonul la centru sau dincolo de el, în jumătatea de teren a gazdelor, pentru a da posibilitatea colegilor din apărare să răsufle, să prindă noi forţe. Pe de altă parte, se impunea să efectueze un pressing permanent asupra apărătorilor olandezi. Dar ei n-au făcut nici una, nici alta cum trebuie, pierzînd de uşurinţă mingea la primele contacte cu adversarii sau renunţînd să-i incomodeze într-un fel oarecare, dîndu-le acestora mereu ocazia să-şi repună echipa in atac. Ne-a surprins şi nemulţumit îndeosebi faptul că unii jucători tineri ca Iordănescu, Tătaru şi Ştefănescu au evoluat atît de şters, lipsiţi de decizie şi fără dăruire în joc, într-o partidă dificilă, care necesita tocmai asemenea virtuţi. Probabil că titularizarea lor în formaţie a avut un efect contrar celui de a-i stimula în direcţia unei pregătiri temeinice a întăririi responsabilităţii lor în joc. Acestea ar fi, în mare, explicaţiile neonorabilei înfrîngeri suferite de Steaua la Eindhoven, în turul doi al , Cupei cupelor". O înfrîngere severă, care pune echipa bucureşteană în perspectiva neplăcută de a părăsi scena competiţiei. Fără a fi total sceptici şi fără a fi convinşi că P.S.D. Eindhoven va reedita la Bucureşti excelenta evoluţie de pe propriul stadion, ne vine greu să credem că la 4 noiembrie vom fi martorii unei răsturnări senzaţionale de situaţie, deşi în fotbal se mai întîmplă uneori şi aşa ceva. Ceea ce aşteptăm îndeosebi de la Steaua este ca în partida retur să demonstreze oaspeţilor olandezi că altele-i sunt posibiităţile, să aspire şi să lupte pentru o victorie care ar atenua sentimentul amar lăsat de eşecul de la Eindhoven. C. FIRANESCU: După acel 0-4 înregistrat de Steaua la Eindhoven PROPRIILE SLĂBICIUNI AU CONTRIBUIT LA SPORIREA DIMENSIUNILOR EŞECULUI „Ultima oră"a cuplajului (Urmare din pag. 1) şi-au efectuat pregătirile în vederea meciului cu Steaua. Nicuşor a condus vineri dimineaţa un antrenament cu intensitate scăzută, în timpul căruia s-au efectuat diverse exerciţii fizice, el încheindu-se cu o miută. Programul dupăamiezei a cuprins, în principal, odihnă obligatorie. Un uşor antrenament a fost făcut şi sâmbătă dimineaţa, iar în după-amiaza aceleiaşi zile a fost vizionat filmul „O sută de carabine“. Astăzi, de la ora 11, antrenorul Nicuşor va conduce şedinţa tehnică, în care îşi va expune planul tactic pentru meciul cu Steaua. Pentru partida de azi, componenţii lotului dinamovist sunt apţi de joc, cu excepţia lui Both, încă nerefăcut după accidentul suferit nu de mult. • Maşina redacţiei goneşte spre Săftica. I-am găsit aici pe fotbaliştii de la Steaua, la puţin timp după ce terminaseră masa. Acum, majoritatea dintre ei se îndreptau spre sala de biliard. Antrenorul St. Covaci, un mare meșter al carambolului, este gata să le ofere un prilej plăcut de întrecere şi recreare. Hălmăgeanu pare să fi făcut cele mai mari progrese, imprimând bilei efecte pe cit de neaşteptate, pe atît de eficiente. Vineri şi sîmbătă s-au făcut antrenamente uşoare. Unii jucători — Pantea, Suciu, Iordănescu şi Tătaru — au mici... amintiri din meciul de miercuri. Cite o zgîrietură, cîte o mică vînătaie, care, însă, ma-i vor împiedica de a lua parte la joc, cu perspectiva de a da tot randamentul. „Eindhoven“-ul a fost analizat pe toate feţele. Se recunoaşte, sportiv, că olandezii au fost superiori. Dar, la goluri, a existat, involuntar, şi o contribuţie a unora dintre apărătorii de la Steaua». Aşa e fotbalul. Reuşita unuia provine din greşeala altuia! Aseară, steliştii au avut întîlnire cu... Julie Christie, la cinema „Patria“, unde ea apare în filmul „Departe de lumea dezlănţuită“. Astăzi, înaintea îmbarcării in autobuz, pentru stadion, vor fi stabilite ultimele detalii strategice. Cîte vor fi respectate ? De ce nu se acordă rejucări? Redacţia ziarului nostru a primit la ultimele zile multe scrisori privind greşelile de arbitraj şi hotăririle F.R. Fotbal ia legătura cu valoarea arbitrajelor meciurilor Steaua — Politehnica Iaşi şi Ilapid — Universitatea Craiova şi sancţionarea arbitrilor. Cei mai mulţi dintre cititorii care ne scriu consideră logic şi firesc ca de Îndată ce biroul federal a stabilit că rezultatul unei întîlniri oficiale de fotbal a fost viciat de arbitrul în culpă, sancţionat, acest meci trebuie reprogramat şi rejucat. Intr-adevăr aşa ar fi logic, dar iată că regulamentul jocului şi hotăririle Federaţiei internaţionale de fotbal nu iau in considerare decit hotărârile arbitrului care sunt inatacabile chiar dacă fotografii, filme şi declaraţii contrazic deciziile arbitrului. Prin aceasta, forumul suprem al fotbalului mondial elimină totalmente posibilitatea existenţei unor superarbitri, chiar dacă aceştia ar fi observatori oficiali, diverse comisii sau organisme superioare. Se preferă deci, ca întimplător şi la intervale mari să se producă cite o eroare, decit după fiecare meci de fotbal să intervină o rejudecare a meciului şi hotăririlor arbitrilor, cu rectificări, rejucări etc. Iată deci motivul pentru care asemenea rare vicieri de rezultate rămin totuşi in picioare. In istoria fotbalului rejucarea unor meciuri din cauza defecţiunii arbitrajelor se pot număra pe degete şi ele au fost făcute NUMAI CIND S-A ADEVERIT PRIN PROBE JUDICIARE că un arbitru a fost cumpărat, că a vîndut un rezultat uneia din echipe prin abuzul premeditat al deciziilor lui. In cazul arbitrajelor de la meciurile Steaua — Politehnica Iaşi şi Rapid — Universitatea Craiova, N-A FOST PUSA LA ÎNDOIALA BUNA CREDINŢA A ARBITRILOR. S-a constatat doar ceea ce ei au greşit sau au şi, in funcţie de această apreciere, s-au dat sancţiuni. Hotărirea arbitrului Cîmpeanu la meciul Rapid — Universitatea Craiova privind golul înscris de jucătorul Rapidului, Angelescu, a fost apreciată, de către biroul federal, ca fiind regulamentară, deşi presa, inclusiv ziarul nostru, s-a pronunţat pentru poziţia de ofsaid a acestui jucător, cu o fază inainte de a se înscrie golul, şi anume cînd Petreanu a şutat prima oară. FAZA A FOST SI RAMINE DISCUTABILA DEOARECE NIMENI N-A PUTUT PRECIZA CLAR DACA IN MOMENTUL SUTULUI LUI PETREANU, CRAIOVEANUL DINOSE REINTEASE SAU NU IN TERENUL DE JOC DIN AFARA LINIEI DE POARTA, UNDE SE AFLASE PENTRU CITEVA SECUNDE DUPĂ CIOCNIREA CU NASTURESCU. Repetăm, in ceea ce ne priveşte, CONSIDERAM FAZA DUBIOASA, însă avind In vedere autoritatea biroului federal, ne însuşim punctul de vedere exprimat de F.R.F. şi in consecinţă acordăm şi arbitrului Cîmpeanu TREI STELE in loc de una singură. Acesta este răspunsul pe care-l dăm acelor cititori care ne-au Întrebat asupra poziţiei rubricii noastre de fotbal In legătură cu valabilitatea golului înscris de Rapid in meciul cu Universitatea Craiova. I. MITROFAN PE STADION El. MILITARII. (Urmare din pag. 1) Cititea ore de pregătire, aici s-a format echipa de cros a soldaţilor P. Vaidoş, E. Bartoş, D. Fleacă, N. Lazăr, I. Olteanu, St. Andone, cei ce s-au clasat pe locul I in întrecerile pe garnizoană, reeditînd, de fapt, performanţa din anul precedent. Aici a făcut cunoştinţă cu culoarul de alergare soldatul Petre Vasilache, venit tocmai din comuna Buceşti, judeţul Galaţi, clasat pe locul IV la concursul de armată. De pe aceste terenuri au plecat doi tineri pentru a concura la Kiev în întrecerile Spartachiadei armatelor prietene. Paşi spre performanţă. Primii paşi spre sportul performanţei, pentru că unii dintre tinerii ce îmbracă haina ostăşească fac cunoştinţă cu educaţia fizică, cu întrecerile sportive, o dată cu venirea în armată. In vecinătatea terenurilor de jocuri se află complexul de gimnastică şi pista militară. Traseul acesteia din urmă solicită deopotrivă temeinice cunoştinţe militare, agilitate şi pregătire fizică, însăşi noţiunea de „militar de frunte“, titlu la care aspiră cei mai mulţi dintre ostaşi, include şi probe de pregătire fizică. Nu poţi fi un bun militar dacă nu ştii să treci un obstacol, să alergi, să te caţeri pe frînghia porticului de gimnastică. Activităţile sportive la nivelul unităţii nu se pot număra pe degete. Ele sunt mult mai multe. Au loc faze pe unitate ale spartachiadelor de vară sau de iarnă, competiţii dedicate zilelor de 1 Mai, 23 August, 23 octombrie. Prilejuri de întreceri, de manifestaţii sportive entuziaste. Paşii ostaşilor sunt îndrumaţi cu competenţă şidragoste- dStediaLStât Ion Mitu, cîndva campion pe armată la 400 m plat sau de instructorul U.T.C., locotenent-major C. Piţigoi. Nu ne-am despărţit de gazdele noastre mai înainte de a le satisface dorinţa de a vizita punctul muzeistic inaugurat de curind. Şi n-am regretat. In imagini şi documente, am văzut istoria unităţii. Iar într-o parte, intr-un colţ, era prezent şi... sportul. Prin graiul cifrelor, prin diplomele şi cupele frumos rinduite, vizitatorului nu-i este greu să înţeleagă că sportul are aici tradiţii, că succesele de acum sunt o încununare a unei activităţi rodnice. P.S. In această zi, două cuvinte se cuvin a fi adresate unor sportivi despre care cei mai mulţi dintre iubitorii fotbalului de la noi ştiu doar atît. că echipa lor se numeşte „ŞOIMII“Este una dintre formaţiile fruntaşe ale diviziei C, seria a II-a. Revelaţia noului campionat din care Şoimii şi-au pus candidatura la locul fruntaş, iar gîndurile le... zboară către divizia B. Şoimii este echipa elevilor aviatori, formaţia celor care vor străbate cerul patriei, a piloţilor ce mînuiesc cu măiestria recunoscută aviatorului român manşele puternicelor reactoare. După orele de zbor sau de pregătire militară la sol, „Intr-o fereastră de timp liber“, cei ce slujesc aviaţia militară — ofiţeri, elevi sau ostaşi — joacă şi fotbal. Se întrec pe stadion cu vigoarea şi energia tinereţilor, cu pasiunea celor ce au îndrăgit acest sport. „Azi, Joacă Şoimii, C. A. Arbitrajul lui C. Bărbulescu: „sever şi foarte obiectiv“ Una dintre partidele din fotbal, cea care a opus turul al ÎI-lea al „Cupei Panathinaikos lui Slovan Bl campionilor europeni“ latislava, a fost condusă fotbal, cea care a opus pe Panathinaikos lui Slovan Bratislava, a fost condusă de brigada de arbitri, români formată din C. BARBULESCU — la centru, V. PADURBARU şi T. RITTER — lalinie. La înapoierea în ţară a brigăzii, am avut o scurtă discuţie cu C. BĂRBULESCU. Iată,ce ne-a declarat: „Poate că a surprins rezultatul de 3—0 în favoarea lui Panathinaikos cu care a luat sfirşit întilnirea. „ După cum s-au desfăşurat „ostilităţile“, scorul este firesc. Gazdele au fost superioare, atît in ceea ce priveşte organizarea jocului, cit şi a pregătirii fizice. De asemenea, portarul Ikonopoulos a apărat foarte bine“. In ceea ce priveşte arbitrajul, toate aprecierile au fost bune. Astfel, Pierre G. Caloyera, observatorul U.E.F.A., l-a caracterizat ca EXCELENT", iar ziarul „Atlenki Iho" ca „FIIND SEVER ȘI FOARTE OBIECTIV". A ECHIPELOR La Arad vor avea loc, în zilele de 30, 31 octombrie şi 1 noiembrie, întrecerile finale ale primei ediţii a campionatelor republicane de judo, pe echipe. Şi-au anunţat participarea 22 de formaţii de juniori mari şi 16 de juniori mici, deci peste PRIMA FINALĂ DE JUNIORI 300 de judoka. Printre pretendentele la titlul de campioane, la ambele categorii, menţionăm echipele : Voinţa Sibiu, Trotuşul Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, Şcoala sportivă nr. 2 Bucureşti, Universitatea Craiova, Straja Sinaia şi Vagonul Arad. . sportál . DESCHIDEREA ANULUI SPORTIV STUDENŢESC TIMIŞOARA, 24 (prin telefon). Pe stadionul „1 Mai“ din localitate, va avea loc duminică, începînd de la ora 9, deschiderea oficială a anului sportiv din centrul universitar Timișoara. Manifestările sunt prilejuite de sărbătorirea semicentenarului întemeierii Institutului Politehnic „TRAIAN VUIA“ şi a 25 de ani de la înfiinţarea Institutului Agronomic şi a Institutului de Medicină. In program, pe lîngă defilarea sportivilor cluburilor universitare, sunt prevăzute demonstraţii de judo, gimnastică modernă şi gimnastică sportivă, probe de atletism, o întîlnire de fotbal între veteranii fostei echipe Ştiinţa Timişoara şi ai Politehnicii, o demonstraţie de handbal în liele. Pag.o 3-a SA NU RATĂM, UN MOMENT PRIELNIC! Ani la rînd toţi cei ce şi-au apropiat preocupările — pur tehnice sau publicistice — de activitatea hocheiului românesc au apreciat, pe diferite tonuri, că principala carenţă a jucătorilor români o constituie absenţa elementului fizic, a angajamentului corporal în lupta pentru victorie, a notei — perfect regulamentară în acest sport — de asprime în frecventele dueluri de pe gheaţă. Se spunea — şi lucrurile chiar aşa stăteau — că avem hocheişti tehnici, subtili, care preferă combinaţiile, driblinăirile, rezolvările doar cu ajutorul cresei şi al pucului, evitînd din păcate, să-şi pună în evidenţă calităţile fizice, de care majoritatea dintre ei nu duceau deloc lipsă. Din aceste motive, partidele din campionatul naţional şi evoluţiile lotului reprezentativ purtau amprenta unui joc ceva mai lent, mai uşor, plăcut poate, la vedere, dar absolut ineficient pe tabela de marcaj, în cazul în care adversarul reuşea să impună un stil mai bătăios, mai rapid, mai dur dacă vreţi. Ne plăcea sau nu, dar realitatea aceasta era şi de multe ori consemnam insuccese ale echipei reprezentative, fără ca ea să fi fost inferioară tehnic sau tactic faţă de învingători, iar în disputele interne spectatorii se obişnuiseră să aştepte lungi perioade dintr-un meci pînă cînd apucau să vadă o fază mai dinamică, mai „piperată“, aşa cum hocheiul poate oferi din abundenţă. Şi iată că a început o nouă ediţie a campionatului. O ediţie pe care am numi-o, fără nici o ezitare a TINEREŢII, deoarece în majoritatea cazurilor formaţiile noastre fruntaşe şi-au reîmprospătat serios loturile. Fireşte că, în atari condiţii, pronosticurile nu erau prea optimiste. S-a întîmplat, însă, un lucru curios. Masiva infuzie de tinereţe a determinat schimbarea totală a ritmului de joc un campionat, a adus un suflu nou, dină partidelor un, caracter mai agresiv, muţind evident accentul pe forţă, pe angajamentul fizic. întîlnirile disputate pînă în prezent au fost mult mai rapide şi au purtat un pregnant caracter de forţă. Este drept că ,fineţurile“ tehnice au fost mai rare. Este, de asemenea, drept că fazele de atac, în care pucul a mers ca pe... aţă de la o lamă de crosă la alta, au putut fi şi ele numărate pe degetele unei singure mîini. în schimb, tinereţea ne~a adus tocmai ceea ce ne lipsea mai mult: a aruncat in întrecere elementele după care am tinjit ani la rînd — VITEZA ŞI FORŢA. Este bine ? Este rău ? «Este bine — zicem noi. Şi iată pentru ce. Tehnica şi decurgînd din ea tactica sînt lucruri care se pot învăţa. Instruirea, mai ales că este vorba de elemente tinere, rămîne o chestiune de ordin pedagogic, organizatoric sau material. Ceea ce nu se poate învăţa este curajul de a plonja în crosa sau patinele adversarului, hotărirea de a folosi decis corpul, ştiind că adversarul va proceda la fel, capacitatea de efort, dăruirea totală în întrecere. Cu astfel de calităţi jucătorul se naşte. Şi — repetăm — partidele disputate pînă acum în campionat au demonstrat că tîrţăra generaţie de hocheişti a avut ursitoare darnice cu astfel de calităţi. De altfel şi aritmetica scorurilor constituie un sprijin în acest sens. Atentul M. Ciuc, cu o întreagă pleiadă de tineri jucători, obţine rezultate la fel de bune ca anul trecut. I.P.G. a ieşit din mediocritate nu numai pentru că beneficiază acum de aportul lui Ion Marian sau Iulian Constantinescu, ci pe fondul preluării grupei de la Şc. sportivă nr. 2, la Dinamo, cvintetul Turcanu. Tone, Banda?, Axinte şi Costea devine creazimul principal în conturarea victoriilor, iar la Steaua apar din ce în ce mai des în joc cei titularizaţi nu de mult. Salutăm, deci, uşoara pierdere pe plan tehnic şi imensul cîştig în direcţia forţei şi a vitezei. Nu dorim decît ca antrenorii să persevereze pe acest drum, iar arbitrii să ajute prin decizii corecte, educative formarea deplină a tinerei generaţii. Momentul este fără discuţie prielnic. Să nu-l ratăm... , calin ANTONESCU VALERIA BUFANU DIN NOU IN LUPTĂ CU RECORDUL LUMII! Valeria Bufanu nu se lasă ! In ciuda faptului că timpul s-a Înrăutăţit, ea va participa totuşi astăzi la concursul de pe stadionul Republicii, în cadrul căruia va încerca doborirea recordului mondial în proba de 200 m garduri. Reamintim că săptămîna trecută, tentativa ei s-a soldat cu un nou record naţional, despărţit doar de o singură zecime de secundă de obiectivul propus — performanţa de 25,8 % deţinută de Kilboro (Australia), Jahns (R. D. Germană) şi Sukniewicz (Polonia). Poate că va izbuti astăzi. Ii dorim succes! (Urmare din pag. 1) bil, in care ambele formaţii merită felicitări pentru nota de sportivitate in care şi-au disputat şansele.• Partida debutează cu un atac prelungit al formaţiei Steaua, in finalul acţiunii, Malinescu este pus in poziţie favorabilă de şut şi lovitura sa nu greşeşte ţinta. Steaua — Dinamo 1—0. După numai un minut, Dan Marin aduce egalarea printr-un puternic şut care nu-i dă nici o speranţă lui Dincă. Steaua — Dinamo 1—1. In acelaşi minut, după ce atacul stelist ratează acţiunea, Dinamo este pe punctul de a prelua conducerea. Moldovan ratează însă lovitura de la 7 m. Abia 2 min. mai tirziu Dinamo îşi concretizează dominarea . Nica înscrie după ce evită uriaşul zid al adversarilor. Steaua — Dinamo 1—2. In minutele următoare Steaua forţează egalarea. Mingea se incăpăţinează însă să nu pătruridâ în poarta apărată straşnic de Penu. Pe rind, Marinescu, ratează (deşi îl are în faţă doar pe portarul dinamovist), Gaţu trage in bară, Marinescu iroseşte un nou atac, iar Gruia face şi el să se zguduie bara. în min. 13, dinamoviştii trebuie să încline steagul . Goran pătrunde splendid şi Înscrie. Steaua — Dinamo 2—2. După un atac ratat de Nica (a tras un blocaj), în min. 16 Gruia şutează necruţător şi... Steaua —Dinamo 3—2. Dinamoviştii repun de la centru şi se infiltrează în apărarea formaţiei Steaua. Bota, impetuos, este gata să şuteze de pe semicerc, dar Gruia ii faultează. Lovitură de la 7 m. Execută bine Dan Marin şi astfel, in min. 17, din nou egalitate : Steaua — Dinamo 3—3. Pe terenul ce poate fi lesne confundat cu un patinoar se consumă faze confuze, ratări... spectaculoase (Goran, Moldovan, Gaţu, Nica). Steliştii sunt măi stăpini pe situaţie şi dominarea lor nu va rămîne fără rezultat. In min. 27. Gruia depăşeşte întregul sistem defensiv dinamovist şi înscrie. Steaua — Dinamo 4—3. Este scorul cu care se încheie prima repriză, în ciuda faptului că In min. 23 Dinca s-a aflat pe contraatac singur cu Dincă. în repriza a doua, mai bine de 20 de minute s-a ratat exasperant. Chiar și numai relatarea a două faze poate crea o imagine clară : în min. 42 Dinea este din nou singur cu Dincă, dar scapă balonul, iar in min. 48 Birtolom ratează un 7 m ! Deşi Steaua domină mai mult, cei care marchează sunt dinamoviştii prin Licu (min. 51) : Steaua — Dinamo 4—1. Egalitatea durează doar un minut, deoarece în min. 52 Steaua beneficiază de o lovitură de la 7 m pe care, de această dată, Birtolom o transformă. Steaua — Dinamo 5—4. Finalul este dramatic. Birtolom părăsește terenul eliminat pentru faulturi consecutive în apărare (min. 58), iar Speck — proaspăt introdus în locul lui Gruia — oferă adversarilor o șansă nesperată, ii faultează pe Bota. Consecința : 7 m, transformat (min. 60) de Dan Marin. Steaua — Dinamo 5—5. Acesta este scorul cu care i-a ofirșit meciul. înaintea finalelor. FAVORIŢII NOŞTRI CATEGORIA SEMIMUSCA (17 candidat): Aurel Mihai (Farul Constanţa), Vasile Dragan (Steaua), Petre Ganea (Progresul Brăila), Achim Ursulescu (Metalul Bocşa). MUSCA (18): Constantin Gruiescu (Steaua), Vasile Ivan (Dinamo Buc), Pascale Iuga (Oţelul Galaţi), COCOŞ (22) : Aurel Dumitrescu (Steaua), Gabriel Pometcu (Rapid Buc.), Octavian Anderco (C.S.M. Cluj), Adrian Moraru (Metalul Buc.). PANĂ (24): Pavel Nedelcea (C.S.M. Reşiţa), Constantin Stanei (Progresul Buc), Nicolae Gîju (Steaua). SEMIUŞOARA (28) : Aurel Iliescu (Farul Constanţa), Gheorghe Puşcaş (Steaua), Nicolae Popălău (Dinamo Buc.), Aurel Simion (Muscelul C. Lung). UŞOARA (24) : Calistrat Cuţov (Dinamo Buc.), Paul Dobrescu (Dinamo Buc.). SEMIMIJLOCIE (25): Victor Silberman (Steaua), Alexandru Popa (Steaua), Ion Hodoşan (Metalul Buc.). MIJLOCIE MICA (24) : Ion Gydrffi (Dinamo Buc.), Tudor Nicolae (Metalul Buc.), Ion Covaci (Dinamo Buc.). MIJLOCIE (24): Alec Năstec (Steaua), Ion Olteanu (Dinamo Buc), Horst Stumpf (Metalul Buc.). SEMIGREA (20): Marin Constantinescu (Dinamo Buc.), Petre Ciiupeanu (Metalul Buc.), GREA (16): Ion Alexe (Dinamo Buc.). TIMIŞOARA CUM SE CONTUREAZĂ PROFILUL SPORTIV AL BUCURESTIULUI DE MIINE (Urmare din pag. I) De pe panourile Gâlii de expoziţii desprindem, totodată, că in sectorul dotărilor social-culturale Bucureştiul va fi înzestrat, in următorul cincinal, cu o sală de sport de mare capacitate,căreia urmează să i se destineze un spaţiu corespunzător, probabil, pe str. Uranus, în vecinătatea Stadionului Republicii precum şi cu 12 săli de gimnastică. De asemenea, pe harta zonei industriale Militari descoperim in apropierea liniei de centură a oraşului, o suprafaţă ce va fi afectată viitorului hipodrom. ZONA LACURILOR VA PRIMI 385.000 VIZITATORI Zona în care Capitala noastră urmează să-şi îmbogăţească substanţial zestrea de dotări pentru agrement şi odihnă (o odihnă activă cu multiple posibilităţi pentru sport) se află în nordul oraşului, de-a lungul salbei de lacuri formate de riulCekatina»^*In linii mari, această zonă ne va oferi, in stadiul final, 16 lacuri asanate (în momentul de faţă numai 5 dintre ele se află în această situaţie) cu un total de 1569 ha, păduri amenajate pentru agrement şi vinătoare cu un total de 7 905 ha la care se adaugă încă 2 063 ha parcuri şi dotări diverse pentru distracţii. In acest vast domeniu al apelor şi pădurilor, al peisajelor odihnitoare se vor amenaja mai multe ştranduri de 10 000 locuri pe lacurile Flămînzeni (Ungă Buftea), Griviţa (intre Străuleşti şi Băneasa), Băneasa, Fundeni vest, Fundeni est şi Pantelimon I. Pe malurile altor lacuri vor fiinţa ştranduri cu o capacitate şi mai mare. Este de prisos să spunem că pa cela 16 lacuri vor exista adevărate flotile de vaporaşe şi bărci. Dar, trebuie să reţinem că pe unele din ele vor fi create baze nautice pentru performeri, precum şi pistele necesare concursurilor. Sunt prevăzute asemenea amenajări pe lacurile Griviţa (cluburi nautice cu 800 locuri, pistă de concurs şi o tribună pentru LOCO spectatori), Pantelimon I (cluburi nautice cu 300 locuri şi o pistă de canotaj de 2 500 m). „BAZE SPORTIVE CU CIRCUIT DESCHIS" Ne-a mai reţinut atenţia pe schiţele de hartă ale acestei zone inscripţia „baze sportive cu circuit deschis“, dovedindu-ne că se va oferi locuitorilor oraşului posibilitatea de a face sport cu caracter de agrement. Pe latura sudică a lacului Mogoşoaia, de exemplu, se preconizează a se amenaja un teren de golf (pe 60 ha !), zece terenuri de tenis şi o piscină. Asemenea baze sunt prevăzute şi în zona lacurilor Pantelimon De altfel, în vecinătatea acestor lacuri se conturează un puternic complex de baze sportive : cea a clubului „Metalul“, o sală de gimnastică, un poligon de tir, un teren de antrenament pentru atletism, o areţă de fotbal, un bac pentru antrenamentul canotorilor şi o piscină. Amatorilor de pescuit şi vînătoare li se vor oferi cabane speciale în zona lacurilor şi a pădurilor din vecinătate (Cernica, Pasărea, Griviţa ş.a.), păduri de vinătoare (Pitească, Gâneasa, Bufteanca), un sat pescăresc şi un sat lacustru (Gernica). In sfîrşit, mai amintim că nutorii schiţei au prevăzut un centru pentru amatorii de plimbări călare in pădurea Băneasa, amenajări de campinguri, moteluri şi tabere în diverse puncte ale salbei de lacuri, aşa cum nu au uitat să prevadă spaţiul necesar unui autodrom care va putea primi 10000 spectatori (in zona lacului Străuleşti). Precum se vede, bucureşteanul se va afla, în viitor, în dilemă pentru a alege locul și forma de a-și petrece timpul liber Ir» OK*» pmotiv »* pajggl tor. Kergem atletism : Stadionul Rspubticil, ora 11, concura in cadrul căruia Valeria Bufan, încearcă doborirea recordului mondial la ZOO m.g. BASCHET : Sala Floreasca de la ora 9.30 : I.CH.F. - Politehnica Braşov (m.A), Rapid — Dinamo (m.A) ; SALA CONSTRUCTORUL, ora 11 : Constructorul — Mureşul Tg- Mureş (I.A.) . TEREN FLOREASCA, ora 12 : Academia Militară — Ştiinţa Sf. Gheorghe (m-B). CICLOCROS : stadionul Voinţa, de la ora 9. „Clip? Steaua“. CAI AC-CANOE : Lacul Herăstrău, ora 8, concurs de Inchidere. DIRT-TRACK : Stadionul Metalul Isos. Pantelimon, ora 9.30 : Concurs republican FOTBAL : STADIONUL „23 AUGUST", ora 13: Rapid — Progresul , ora 15: Dinamo București — Steaua (ambele din divizia A); STADIONUL GIULESTI, ora 9: Rapid-Tehnometal Buc. (fr.) , ora 10.30 Rapid — Progresul (tineret rezerve) : STADIONUL DINAMO, ora 10 : Dinamo Buc. — Steaua (tineret-rezerve) STADIONUL METALUL (Pantelimon), ora 12 : Metalul Buc. — A S.A. Tg. Mureș (div B) , ora 11 : Metalul Buc. — Petrolul Berea (1r.) ! TERENUL ELECTRONICA (st- Baicului), ora 9.30 : Electronica Buc. — Dunărea Tulcea (fr.) , ora 11 : Electronica Buc. — Dunărea Tulcea (die C) : TERENUL LAROMET (bd. Bucureștii Noi), ora 11 : Teturomcial Buc. — Electrica Constanta (div. C) I TERENUL SIRENA, (bd. Lacul Tei) ora 11 : Sirena Buc. — Lotrul Brezoiu (div. C)t ora3 Sirena Buc. — Unices Mînăstirea (jr.) ; TERENUL AUTOBUZUL (sos. Giurgiului) or u : Autobuzul Jiuc — Unirea Drăgăşan) (div. C). HOCHEI ! Patinoarul artificia! „23 August“, ora 16 Avîmul M. Ciuc — LP.G.G. , ora 19.30 . Steaua — Dinamo. POLO: Bazinul Floreasca, de la ora 16. Steaua — Rapid şi Dinamo — Voinţa (meciuri in cadrul turneului final). SCRIMA : Sal? Floreasca II ora 9. „Cupa României“ (floretă băieţi şi fete). VOLEI : sala Progresul, de la ora 8 . I.T.B. informaţia — Voinţa 51. Ciuc (B.f). Progresul — A.S.A. Sibiu (B m) I.E.F.S. — Tractorul (A.m ) Voinţa Politehnica Bv. (B.m) . SALA GIULEŞTI, de la ora 10 : c.p.B. — Rapid (A.f.). Universitatea — Politehnica Iaşi, Aurora — Vagonul Ploieşti (B.m.) ; SALA DINAMO , de la ora 9 : Universitatea — Progresul (B.f.); Dinamo — Ceahlăul (A.f.) ; SALA CONSTRUCTORUL, de la ora 9 : Constructorul — Sănătatea Ploieşti (B.f.). YACHTING : Lacul Herăstrău, de la ora 9, campionatul individual al Bucureştiului clasele Finn, F.D. şi Snipe. POPICE : Arena Gloria (clubul uzinelor Republica) de la ora 8 : Gloria '*•yotota Bucureşti (A.m.), SAH s Aula Bibliotecii Centrale Universitare (Piaţa Palatului), ora 16 : runda a VI- a a finalei campionatului national masculin.