Sportul, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 1070-1099)

1970-11-21 / nr. 1090

Pag. a 2—a -­­ ATLETISM -ÎNTILNIREA SPORTIVILOR FRUNTAŞI Biroul F.R.A. a convocat, re­cent, la o importantă şedinţă de lucru, pe atleţii şi antrenorii lotu­lui olimpic şi republican de seni­ori şi juniori. Consfătuirea, orfa­­n­irizată după un an de importanţă majoră pentru atletismul nostru şi la mai puţin de 2 ani de Jocurile­­ Olimpice, apare astfel ca o nece­sitate imperioasă şi discuţiile pur­tate i-au arătat utilitatea. Preşedintele F.R.A., ing. Mihail I.Iorescu, a făcut o succintă pre­zentare a bilanţului atletic pe anul 1979, concluzia fiind că anul in curs nu a fost un an strălu­cit, deşi bilanţul general este bun, îmbucurător apare faptul răspîn­­dirii campionilor şi recordmani­lor pe întinsul ţării, ceea ce arată că aria atletismului de perfor­manţă se lărgeşte tot mai mult. Compararea cu valoarea mondială şi europeană ne arată cel mai bine ce avem de făcut, cu toate că în 1970 un număr crescut de­­■ atlet! faţă de alţi ani se află prin­tre fruntaşii internaţionali. O mare parte a prezentării fă­cute de preşedintele F.R.A. a fost consacrată unor aspecte de disci­plină in cadrul lotului de atletism care au avut efecte, în ultimă in­stanţă, asupra unor rezultate. Pentru abateri au fost scoşi din lot, pe diferite termene, atleţi fruntaşi, componenţi ai echipelor­­naţionale, Mihai Vosminski, Se- I rafina Marit, Virgil Tibulski, Lu­cia Jinga. Alţi atleţi au avut aba­teri care s-au repercutat direct asupra rezultatelor lor, mai slabe decît potenţialul pe care îl au. Citeva cauze au fost acelea pri­vind nerespectarea indicaţiilor fe­deraţiei cu privire la obligativit­a­­t­ea prezentării în competiţiile in­­­ternaţionale în echipamentul sta­bilit, a nerespectării convocărilor de către unii atleţi (chiar şi de la­­ această şedinţă au absentat unii­­atleţi şi antrenori !), a orelor sta­bilite pentru adunare, a festivi­­­­tăţilor de protocol după terminarea întrecerilor la care am fost gaz­­i de­ lipsa de prietenie şi respect dintre unii componenţi ai lotului, încercările — ce-i drept tot mai­­puţine — ale unor sportivi de a se eschiva de la unele competiţii, neîmbinarea activităţii cu progra­mul şcolar, fapt care a slăbit po­tenţialul echipei naţionale în unele întîlniri. A fost remarcată, de asemenea, slaba putere de lupta şi chiar lip­sa de ambiţie în timpul concursu­rilor la unii atleţi (Ion Dima, Cornel Dims, Ortuin Sch­ible, Florea Şandru, Miron Ceacoi etc.). In sfîrşit, s-a mai remarcat slaba atenţie acordată problemei medicale, prin nerespectarea con­troalelor la Centrul de Medicină Sportivă. La discuţii au luat parte atleţi şi antrenori, care au prezentat as­pecte multiple ale muncii lor, probleme legate de activitatea vii­toare. Astfel, s-a arătat printre altele, sprijinul pe care 11 pri­meşte atletismul de la tot mai mulţi factori, direct sau indirect interesaţi în dezvoltarea atletismu­lui (contrastând puternic, în acest context pozitiv, slabul sprijin şi lipsa de interes dovedite de C.J.E.F.S. Cluj pentru atletism). Consfătuirea a arătat foarte limpede că avem încă foarte mult de lucru, că — in general — nu ducem lipsă de talente şi de­­pri­­cepere, dar că, principala cauză a stagnării o constituie munca insuficientă la nivelele şi la toate categoriile de viraţă. Munca efec­tuată trebuie să aibă o eficienţă tot mai crescută, care în atletism este sinonimă cu performanţa. S-a precizat că Biroul federal nu va mai tolera pe viitor nici un fel de abateri, indiferent de va­loarea celui care o va comite. Nu­mai cu o disciplină fermă, cu o principialitate crescută şi cu o colaborare între toţi factorii, vor putea fi obţinute la viitoarele campionate europene şi la Jocu­rile Olimpice, noi succese de pres­tigiu. N. MIHAIL PRECIZARE ’Am primit spre publicare următoarea precizare a Centrului de medicină sportivă din Bucureşti :­­„Faţă de comunicatul birou­lui Federaţiei române de atle­tism, inserat în ziarul «Sportul» nr. 1083 din 14 noiembrie 1970, facem următoarea precizare : Instrucţiunile comune ale Mi­nisterului Sănătăţii şi C.N.E.F.S. nr. 34/31.1.1969 stabilesc la art. 1 : «controlul medical al sporti­vilor legitimaţi din cluburi şi asociaţii sportive care participă in campionatele republicane, al elevilor din şcolile sportive şi liceele cu program de educaţie fizică, precum şi al juniorilor confirmaţi în secţiile de perfor­manţă, se efectuează în dis­pensarele pentru sportivi, « ser­viciile de medicina culturii fi­zice din policlinici, obligatoriu la 6 luni». In art. 3 al acestor Instruc­ţiuni se scrie : «Controlul spor­tivilor componenţi ai loturilor olimpice şi republicane se efec­tuează la un interval de 4 luni la centrul de medicină spor-­ tivă». După cum se poate vedea sportivii componenţi ai loturilor republicane şi olimpice (C.N.E.F.S. înaintează anual centrului de medicină sportivă tabele cu numele lor) fac acest control medical la Centrul de medicină sportivă la fiecare 4 luni şi nu la 6 luni cum sunt obligaţi ceilalţi sportivi. Ca atare noi considerăm că instrucţiunile sunt foarte clare şi numai nerespectarea lor de către F.R. Atletism (singura care procedează astfel) creează posibilităţi de confuzie !“ iUnde mergem SIMBATA BASCHET : Sala Floreasca, de la ora 17-30 : Politehnica — I.E.F.S. (m). Rapid — Steaua (m), meciuri in cadrul di­viziei A. HALTERE : Sala Steaua (calea Plevnei nr. 114), de la ora 16 : întâlnirea Inter­­cluburi Steaua Buc. — Le­­gia Varsovia. HOCHEI : Patinoarul acope­rit „23 August", ora 18 , România — Polonia. POPICE : Arena Voinţa, de la ora 16. Voinţa Bucureşti — Cetatea Giurgiu ; arena La­­romet, de la ora 16. Laromet Bucureşti — C.S.M. Reşiţa, meciuri feminine în cadrul diviziei A. VOLEI­­ Sala Constructorul, fie la ora 17 . Constructorul -­ Universitatea (f., B). DUMINICA BASCHET : Sala Floreasca, de la ora 9-30 : I.E.F.S. Sănâtat­ea satu Mare (f), I . H.F. — Politehnica Cluj (m) • sala Constructorul, de la ora 9.30 : Politehnica — Mureşul (f), Constructorul — Crişul Oradea (f), Voinţa — A.S.A. Cluj (f), meciuri in cadrul diviziei A. FOTBAL : Stadionul Dinamo, ora 12.45 : Dinamo Buc. — Jiul Petroșani (tineret), ora 14.30 : Dinamo Buc. — Jiul Petroșani (divizia A), ora 9.30 : Dinamo Buc. — Sire­na Buc. (juniori) , stadionul Republicii, ora 9.15 : Progre­sul Buc. — C.F.R. Timișoara (tineret), ora 11 : Progresul Buc. — C.F.R. Timișoara (di­vizia A) - stadionul Politeh­nica, ora 11 : Sp. studențesc Buc. — Metrom Brașov (di­vizia B), ora 13 : Sp. stu­dențesc Buc. — Comerțul Brăila (juniori) ; teren FI. ro­şie, ora 11 : FI. roşie Buc. — Energia Slobozia (divizia C); teren Baromet, ora 11 : La­pomet Buc. — Dunărea Tul­­cea (divizia C), ora 13 : Ba­romet Buc. — Victoria Fio­rești (juniori) 7 muncitoresc, ora 9.30 : sp. muncitoresc Buc. — Petrolul Videle (juniori), ora 11 : sp. muncitoresc Buc. — Petrolul Videle (divizia C) 7 teren Glo­ria, ora 11 : Mașini Unelte Buc. — Gloria Slatina (divi­zia C) , ora 13 : Maşini unelte Buc — Unirea Mănăstirea fJuniori) 7 teren 23 August IV, ora 13 7 Steaua 23 August Buc. — Petrolul Tirgovişte (juni­ori) • stadion Giuleşti, ora 9.30 : Rapid Bucureşti — sc. sp. Energia Buc. (juniori) ; stadion Progresul, ora 13 7 •Progresul Buc. — Dacia Pi­teşti (juniori). HOCHEI: Patinoarul aco­perit „23 August’, ora 18 , România — Polonia. GIMNASTICA MODERNA : Sala Tineretului, ora 3.30 , concurs pe aparate (exerciţii cu cercul). POPICE : Arena Giuleşti, de la ora 8, Rapid Bucureşti _Voinţa Bucureşti (divizia A, masculin). _ , „ RUGBY : Stadionul si 1 3 August", ora 10 : Lotul A (seniori) — Selecţionata Bucu­­reştiului : teren Olimpia, ora I : Olimpia — Progresul : te­­ren Aeronautica, ora 10.00 : Aeronautica — S. N. Olteniţa. TIR : Poligonul Tunari, de la ora 9 : campionatul na­ţional de seniori la armă li­beră calibru mare şi pistol viteză (probă eliminatorie). VOLEI : Sala Giuleşti, de la ora 9 : C.P.B. — Universitatea Cluj, I.E.F.S. — Rapid (f. A) ; sala Progresul, de la ora 8.30: Voinţa — Universitatea Ti­mişoara. Progresul — Silva­­nia S. Silvaniei (m. B) ; sala Dinamo, de la ora 8 : A.S.E. — Politehnica Galaţi (f. B). Dinamo — Farul Constanţa (f. A). Electra — Farul­ Uni­versitatea — Vagonul Ploieşti (f. B). CONSFĂTUIREA TEHNICIENILOR Joi dimineaţă, va începe la Sna­­gov a m-a consfătuire a cadre­lor tehnice care lucrează în atle­tism. Cu acest prilej vor fi abor­date mai multe probleme : cons­fătuire metodică (teme de discu­tat , noua tehnică Fosbury ; par­ticularităţi şi caracteristici ale participării atleţilor din diferite probe pe noile piste ; instructaj asupra orientării metodice pentru anul 1971) ; analiza activităţii din 1970 ; discut­area planurilor de pre­gătire pe 1971; definitivarea re­gulamentelor competiţiilor anului viitor; stabilirea normelor de in­trare în foturile republicane, a standardurilor de participare la diferite competiţii internaţionale. In acelaşi timp, cadre din Mi­nisterul Invăţămîntului vor avea o şedinţă de instruire cu profe­sorii din învăţămîntul mediu şi superior, specialişti ai atletismului. La această importantă consfă­tuire de la Snagov, F.R.A. a in­vitat un mare număr de lucră­tori pe tărîmul atletismului. Ar fi bine ca în afara celor invitaţi, cluburile şi asociaţiile sportive, şcolile sportive, C.J.E.F.S.-urile să trimită şi ele pe cei mai meri­tuoşi dintre antrenori. Va fi, de­sigur, şi mai bine dacă învăţă­mintele acestei consfătuiri vor fi apoi transmise tuturor lucrătorilor atletismului, activiştilor săi, pentru ca ele să poată fi traduse cit mai urgent in practică. Nu credem că mai trebuie alt argument pentru a demonstra frumuseţea, simplitatea şi necesitatea erosului Foto : V. BAGEAC A FOST UITAT CROSUL! Curiozitatea­­profesională ne în­deamnă să răsfoim zilnic presa străină de specialitate. Aproape în fiecare ziar, fie că este vorba de unul din Belgia sau altul din Iugoslavia, din Polonia sau din Spania etc., rubricile de atletism consemnează,, săptămînă de săptă­­mînă, rezultatele diferitelor com­petiţii de cros, interne şi inter­naţionale. Este şi firesc să fie aşa din moment ce ne aflăm în plin sezon de alergări pe teren variat.. . Şi, în timp ce alergătorii străi­nătăţii care se află, ca şi ai noş­tri, in faţa startului „europene­lor" de la Helsinki şi cel al Olim­piadei de la München, îşi conti­nuă antrenamentele participînd la crosuri­, în timp ce în alte ţări, prin cros, sunt înrolaţi acum, în aceste luni din toamnă şi pînă în primăvară, noi contingente de alergători, de atleţi, la noi... li­nişte aproape completă ! După desfăşurarea campionate­lor republicane de cros de la Tg. Mureş cei mai mulţi dintre alergă­torii români au luat vacanţă. O vacanţă de mai multe săptămîni, pînă cînd, cei aleşi, vor intra în febra pregătirilor pentru Crosul Balcanic. Există însă şi unele excepţii pe care le consemnăm cu plăcere. La TIMIŞOARA, după cum ne informează corespondentul nostru P.­ARCAN, a avut loc competiţia „Cupa de toamnă", organizată de C.F.R. Au luat parte 163 de concu­renţi de la Şc. sp. Arad, liceele 4 şi 7, Politehnica şi C.F.R. Timi­şoara. In clasamentul general al juniorilor şi junioarelor II, pri­mul loc a fost ocupat de C.F.R cu 155 p, iar la juniori Bl a cîş­­tigat Sc. sp. Arad cu 105 p. La BUCUREŞTI, in organizarea C.J.E.F.S. Ilfov.. In împrejurimile stadionului Constructorul, au evo­luat 150 de alergători (juniori şi junioare), reprezentând liceele din­­Fierbinţi, Olteniţa, Giurgiu, Ur­­ziceni, Dragomireş la Vale şi Lie, pedagogic din Bucureşti. Cores­pondentul nostru Nicolae D. NI­­COLAE ne-a comunicat numele cîştigătorilor : Junioare — 1 000 m: Maria Carapancea (Buc.), Junioare — 800 m 7 Maria Negoi (Buc.), Juniori — 2 000 m : I. Samoila (Dragomireşti Vale), Juniori — 1 500 m : M. Rogojinaru (Giurgiu). Dar, în alte părţi ce se întîm­­plă ? Credem că nimic, din mo­ment ce nimeni nu suflă o vorbă! Şi fiu-i păcat că timpul acesta minunat este lăsat să se scurgă nestingherit ! Ne plîngem că stăm slab la alergări, constatăm, de fapt, că în acest mare capitol al atletismului rezultatele noastre sunt modeste. Dar, iată că nimeni nu întreprinde ceva, pentru a ieşi din inerţia in care ne complăcem de cîţiva ani. Şi, curios fapt, am uitat de cros cam din perioada în care rezultatele alergătorilor noştri de semifond şi fond aproa­pe că nu mai au vreo valoare pe plan internaţional ! Să fie­, oare, o simplă coincidenţă sau o con­secinţă a acestei situaţii ! Cina ştie să spună şi Federaţiei noa­stre de specialitate, comisiilor sale teritoriale, organelor sportive locale, cluburilor şi asociaţiilor sportive. Dar, cit mai grabnici că mai trece un an !... Rubrica redactată de Romeo VILARA CAVALERII RINGULUI ŞI-AU FĂCUT DATORIA Disputele pentru centurile de campioni naţionali au fost deosebit de aprige, iar la desfăşurarea în condiţii re­gulamentare a luptei, precum şi la acordarea deciziilor au vegheat şi hotărît cei mai buni arbitri-judecători din ţară, unii dintre ei purtători ai ecusonului A.I.B.A., împre­ună cu doi invitaţi de peste hotare, Jack England (An­glia) şi Jerzy Popiolek (Polo­­nia). . Cu ocazia turneului final s-au desprins citeva consta­tări îmbucurătoare despre activitatea arbitrilor autoh­toni. Unii au dovedit o su­perioară şi evidentă putere de departajare atunci cînd valorile ce se înfruntau în ring erau apropiate. In mai toate cazurile, verdictele date de arbitrii români au­ fost conforme cu realitatea, iar atunci cînd nu a existat uni­tate de vederi, cea greșită a fost în minoritate, iar decizia a fost­ acordată adevăratului învingător. S-a discuitat mult în tim­pul campionatului despre verdictul dat în meciul coco­şilor Dumitrescu — Lungu. Stelistul a fost creditat în­vingător cu 3—2, dar decizia a fost contestată de specta­tori, precum şi de judecătorii oaspeţi care l-au preferat pe metalurgist. A fost, de, altfel, singura partidă care a iscat oarecare contradicţii, dar aşa cum am arătat la timpul po­trivit, hotărârea judecătorilor români a fost cea justă şi conformă cu realitatea. Avem la ora actuală cîţiva arbitri-judecători de certă va­loare internaţională şi acest lucru trebuie să ne bucuri. Este o plăcere să urmăreşti felul cum condu® şi judecă disputele din ring: Constan­tin CHIRIAC, Petre EPU­­REANU, Marin ZAMFIRES­­CU, Ai­ RIŞAT, Victor PO­­PESCU, Mihai VOICULES­­CU, Ladislau KRAUSER, Ma­rin STANESCU, Virgil CA­­ZACU, Victor ŞCHIOPU, Pe­tre MIHELFY, Ion ŞTEFAN şi alţii, care cu ocazia tur­neului final şi-au făcut da­toria în mod onest, neputîn­­du-li-se reproşa, de data a­­ceasta, absolut nimic în pri­vinţa deciziilor date. Paul IOVAN De mult de tot, cu aproape 40 de ani în urmi, comuna (pe atunci) Să­­cele realiza prin muncă patriotică un deziderat major local­­ construirea unui teren de sport. „Izvorul", una din cele mai vechi asociaţii săteşti din ţară îşi inaugura una din realizările sale de seamă. Mai tîrziu vecinătatea uzinei „Elec­­troprecizia“, creşterea sa economică şi socială a condu­s la înfiinţarea aso­ciaţiei „Precizia“ Săcele cu secţii frun­taşe de rugby şi fotbal. Vechiul te­ren comunal preluat de „Precizia“ a continuat a fi amenajat, drenat, dotat cu vestiare, regazonat periodic, încon­jurat cu garduri exterioare şi inte­rioare, completat cu teren de handbal etc., devenind astfel o bază sportivă frumoasă şi unică la Săcele. Lucrurile se aranjaseră destul de bine. Secţiile sportive prosperau, în special cea de rugby înfiinţată de re­gretatul Alecu Ştefănescu. In numai cîţiva ani de la înfiinţare, aceasta a deţinut de două ori locul I în divizia B, s-a calificat în A, a revenit ş.a.m.d. Sportivii aveau unde se antrena, unde juca oficial, iar copiii şi şcolarii celor aproape 24 000 de locuitori ai oraşului un loc de sport, o bază să-şi călească trupurile, să-şi cultive sănă­tatea. Dar... ţi de aici Începe trista isto­rie, necazurile au început să curgă. Planul de dezvoltare al uzinei pre­vedea şi construcţia unui club şi a unei cantine, in imediata vecinătate şi soluţiile practice indicau amplasa­rea lor pe terenul stadionului. Toate O ISTORIE TRISTĂ LA SĂCELE — Nota critică — ar fi fost bune, — înţelegere se gă­sea — dacă in prealabil s-ar fi construit in­ loc o altă bază sportivă. Dar...! Dar n-a fost aşa! S-a luat repede gardul vechii baze şi s-a îngrădit o porţiune de teren arabil (sub dimensiunile nece­sare !) urmînd ca după scosul cartofi­lor să se completeze (după promi­siuni) spaţiile şi să se întocmească şi formalităţile legale de scoatere din ciruitul agricol, întabulare etc. Vechiul teren a devenit un maidan pe care vor începe construcţiile, iar „noul" — existent, de fapt, numai în vorbe — serveşte ca explicaţie de „vi­itor teren care se lucrează“ pentru cei curioşi sau cei interesaţi. Şi aşa fotbaliştii, rugbyştii, handba­­liştii „Preciziei" neavînd unde se an­trena, au continuat a se pregăti pe vechiul teren aflat in descompunere, in timp ce toate meciurile de cam­pionat, inclusiv cele de acasă, sunt ju­cate în deplasare, departe de public, de susţinători. Asta, deocamdată, pînă apar noile clădiri. N-am fi semnalat acest caz, dacă n-ar exista un H.G.M. care prevede condiţiile şi modalităţile de demolare ale unei baze sportive, obligaţia înlo­cuirii sale PREALABILE cu ab­ia, dacă ritmurile de construcţie ale noului sta­dion ne-ar fi dat vreo garanţie. Dar dispoziţiile legale privitoare la sport se pare că sunt privite cu îngăduinţă la Săcele, iar timpul... timpul nu costă bani. Se va face! Cină ? Asta este o altă treabă. Sînteţi de acord că v-am povestit o istorie tristă ? Mihai BIRA sportál ÎNCĂ UN RECORD ! Pe stadionul Tinere­tului din Capitală, în cadrul unui concurs, Gabriel CALIN (S.S.A.) — născut în 1954 — a aruncat ciocanul la 62,82 m (60,90 m, 62,82 m, dep­, 62,56 m, 60,14 m, 61,82 m) rezultat care întrece cu 1,31 m recordul republican al juniorilor II, deţinut de braşoveanul Ştefan Sis­­covici. Subliniind acest re­cord, obţinut cu cioca­nul de 5 kg, se cuvine a nota şi numele pro­fesoarei ELISABETA ANGELESCU, probabil, singura femeie din lu­me care are in pregă­tire aruncători de... ciocan ! Nr. 1090 (6524) LA „RECORD" - TENDINŢE DE A SCHIMBA NUMELE ÎN RENUME! Există în viaţa asociaţiilor sportive o anume tendinţă: aceea de a reduce activita­tea acestora la existenţa a două sau trei echipe, consi­derate reprezentative, pentru­­Întreţinerea şi promovarea cărora se concentrează toată atenţia şi se cheltuiesc toţi banii şi toate eforturile. Mai există, dincolo de acest as­pect, unele mistificări de ci­fre — ce ridică numărul ac­ţiunilor­ sportive şi pe cel al participanţilor la nivele ade­sea impresionante — operaţii ce reprezintă, dincolo de un evident fală, o atitudine cu totul neloială. Ademenită iniţial de ten­dinţă, asociaţia sportivă clu­jeană „RECORD“ nu s-a lă­sat, însă, subjugată acesteia, continuind să rămînă fidelă misiunii ei primare: aceea de a apropia de exerciţiul fizic cu­ mai mulţi salariaţi din întreprinderea clujeană de tricotaj „Someşul", pe lîngă care funcţionează. Numai aşa s-a putut ajun­ge ca în ultimul an să fie angrenaţi in activităţile spor­tive de masă peste 1000 de salariaţi, cifră care — spre plăcuta noastră surprindere — nu-i mulţumeşte pe cei chemaţi să supravegheze acest sector. Iată intenţiile asocia­ţiei, mărturisite nouă de că­tre preşedintele ei, tov. Emil Banyai: „Cifra de participa­re la campionatul asociaţiei — principala noastră formă competiţională —, deşi a fost ridicată, nu ne-a satisfăcut, pentru că ea a cuprins nu­mai o treime din totalul sa­lariaţilor „Someşului". In consecinţă, ne-am propus ACHITATEA FRECCTUOASA A ASOCIAŢIEI SPORTIVE DINTR O MARE ÎNTREPRIN­DERE CLUJEANĂ sporirea ei, pînă la o propor­ţie de două treimi, ceea ce ar reprezenta cca. 2000 de prezenţe sportive. Nu va fi, desigur, uşor, pentru că ele­mentul dominant este cel fe­minin, cunoscut oarecum mai refractar iniţiativelor sporti­ve. Pentru a ni-l apropia, trebuie căutate forme mai atractive, printre care turis­mul a deschis o splendidă... potecă". Desigur, pentru a susţine o astfel de activitate, e ne­voie de o bază sportivă de proporţii, aspect pe care con­ducerea întreprinderii (ing. Ion Salma — director general şi tovarăşii Liviu Moldovan — secretar al comitetului de partid şi Vilma Ceteraş — preşedinte al comitetului sin­dical) şi a asociaţiei „Record“ au depus toate eforturile s-o perfecteze. Asociaţia benefi­ciază astăzi de un perimetru sportiv ce cuprinde : popicarie modernă cu patru piste, te­renuri de baschet, handbal, volei şi bazin de înot, toate grupate in incinta fabricii, astfel că deplasarea la baza sportivă nu mai reprezintă un impediment. Intr-un atare context, în care activitatea sportivă de masă se bucură de un astfel de interes, se realizează şi sprijinirea sportului de performanţă. Nu trebuie, de altfel, un sondaj prea pro­fund ca să-ţi dai seama că baschetul (f), handbalul, po­picele şi voleiul (b-t-f) — principalele discipline de performanţă ale „Recordu­lui“ — beneficiază aici de cele mai propice condiţii de dezvoltare şi progres. Obligaţia lor ? Să susţină eforturile „Recordului“ de a-şi schimba numele în renu­me. N­. D. RUGBYUL DIN PETROŞANI, LA O NOUĂ COTĂ VALORICĂ In rugbyul românesc echi­pele studenţeşti şi-au adus în­totdeauna o contribuţie sub­stanţială la lărgirea ariei de răspîndire şi la adăugarea u­­nor noi valenţe calitative spor­tului cu balonul oval. Actualul sezon competiţional a realizat definitiv consacrarea XV-lui ŞTIINŢA PETROŞANI. Cu mai bine de un an în ur­mă, cu prilejul unei analize a activităţii clubului, au fost re­liefate o serie de lipsuri care frînau buna desfăşurare a mun­cii în secţia de rugby. Am semnalat la vremea potrivită carenţele şi am cerut, firesc, măsuri pentru ieşirea din im­pas, deoarece forţe capabile să facă saltul valoric existau. Am­­revenit la Petroşani pen­tru a reface drumul parcurs de rugbyul petroşenean de la o situaţie de semiobscuritate, la una de fruntaşă a campio­natului primei divizii a ţării. In primul rind trebuie spus că s-a produs o schimbare sub­stanţială în concepţia referi­toare la disciplină. Noul an­trenor Th. Rădulescu, sprijinit în mai mare măsură de con­ducerea secţiei (amintim doar pe cei mai vechi şi mai „su­­fletişti“, lector univ. Aurel Su­chi, lector univ. Dumitru Con­stantin, şef lucrări Ion Dijmă­­rescu) a reuşit să-şi impună în această privinţă punctul de vedere, abaterile de la disci­plină fiind tot mai rare şi tot mai puţin însemnate. (Şi în ultimul caz sancţiunile nu lipsesc). Conducerea clubului se stră­duieşte (şi reuşeşte în acelaşi timp) să asigure cele mai bu­ne condiţii de pregătire celor aproape 30 de jucători, care formează lotul primei echipe pe plan administrativ. Dacă nu există prilej de nemulţumire în această direcţie, nu se pot spune "lucruri asemănătoare şi despre punerea la dispoziţie a unor terenuri de antrenament şi joc corespunzătoare. Tre­buie să facem precizarea (ab­solut necesară) că institutul nu dispune de nici un teren cit de cit propice pentru rugby. Cu puţin timp în urmă sem­nalam într-o notă nepăsarea organelor locale sportive faţă de soarta acestei echipe. An­trenamentele se fac la Petrila. In funcţie de anotimp, tere­nul este ba plin de praf, ba transformat într-o mlaştină. La aceasta se mai adaugă şi ae­rul poluat cu fum, datorită faptului că terenul este aşe­zat lingă uzina de preparare. Evident, există o soluţie : sta­dionul „Jiul“. Dar cererea stu­denţilor este refuzată pe mo­tiv că se distruge spaţiul de joc. Nu suntem­ de acord cu a­­ceastă teorie. In ultimă­­instan­ţă, după cum ne-a declarat antrenorul Rădulescu, ar fi de ajuns doar să li se dea voie să efectueze un singur antre­nament săptâmînal de 2 ore şi să susţină partidele din cam­pionat. Componenţa lotului este mult schimbată. Au apărut o serie de nume noi, Fălcuşanu, Bar­bu, Domnişan, Lomotă, jucători tineri, de perspectivă. Au pă­răsit echipa I. Dobrinoiu (care şi-a terminat studiile) şi M. Boldescu (i s-a dat dezlegare) pierind la Minerul Broşteni. Nucleul primei formaţii este alcătuit din rugbyşti cu ex­perienţă, bine cotaţi şi pe plan naţional. Lingă Dinu, Băr­­găunaş — ambii în vederile selecţionerilor pentru meciul cu Franţa — Ortelecan, Stăncules­­cu, Moroiu, Rusu, Moromete, Lamotă, Ionescu, Fălcuşanu, Crăciunescu, Truţă sunt autorii performanţelor Ştiinţei. Obiectivul acestui an — cla­sarea in prima parte a cla­samentului şi cea mai bună echipă studenţească — pare că va fi atins, avînd în vedere atmosfera de lucru din cadrul colectivului. Ştiinţa II, care activează în divizia secundă, formează eşalonul de rezervă. De aici a promovat Ortelecan şi pro­mit a face saltul spre echipa întîi Iacob şi Talpă. XV-le se­cund este format din studenţi din anul I, care au făcut cunoştinţă cu rugbyul abia după intrarea la facultate. De aceea poate rezultatele lor nu sunt îndestul de satisfăcătoare, echipa aflîndu-se la periferia clasamentului seriei a IlI-a. Inexistența unui teren în Petroșani împiedică crearea u­­nui centru de juniori, deoare­ce deplasările repetate la Pe­trila sau Lonea pentru antre­namente stînjenesc programul de studiu al eventualilor do­ritori, desigur, în majoritate elevi. Nu putem încheia rândurile noastre trenind peste efortu­rile propagandistice susţinute ale dluhului. Pentru fiecare meci sunt tipărite programe speciale care cuprind toate a­­mănuntele despre cele două combatante, afişe, se fac di­verse comunicări la staţiile de radio. In perspectivă se lucrea­ză la o carte a clubului (pre­zentarea lotului, programul competiţional complet, fotogra­fii, principalele puncte turis­tice din împrejurimi) şi la un anuar (o succintă istorie a rugbyului pe Valea Jiului din 1932 şi pînă în prezent). Subliniind preocupările, me­reu mai pline de reuşite, ale animatorilor rugbyului din Pe­troşani, sperăm să putem con­semna şi în viitor că valoarea sportului cu balonul oval a atins aici cote din ce în ce mai ridicate. Emanuel FANTANEANU LUPTE — NOTE MARI PENTRU MECIURILE DIN PRIMA ZI A CAMPIONATULUI DE JUNIORI ORADEA, 20 (prin telefon) — După spectaculoasele în­treceri ale finalelor­­Concur­sului republican de toamnă al juniorilor la lupte libere, începînd de azi sala Armatei din localitate găzduiește con­fruntarea celor mai tineri luptători — la greco-române — pentru titlurile de cam­pioni pe 1970. Pe cele trei saltele, de astă dată cu spa­ţiul de luptă circular (o nou­tate care se cere a fi extin­să la toate reuniunile) au concurat în prima zi nu mai puţin de 236 de finalişti, ju­niori mici şi mari. Este o cifră care ne bucură, deoa­rece denotă că sportul lupte­lor a început să aibă o au­dienţă mai mare în rândul tineretului. Dincolo de aceste sublini­eri trebuie să menţionăm că meciurile din turul I al competiţiei pot primi note mari, întrucît concurenţii — fie din cluburile bucureşte­­ne fie din asociaţiile şi clu­burile din provincie — s-au prezentat bine pregătiţi. Am asistat la partide foarte dîr­­ze şi de un nivel tehnic apreciabil. Tinerii luptători depun eforturi evidente de a se remarca şi pentru că cei mai buni dintre ei vor intra în vederile selecţionerilor pentru mondialele din mai 1971 (Tokio). Aşa se explică, de altfel, şi numărul mare de victorii prin tuş. De sub­liniat şi faptul că lipsesc a­­proape în totalitate avertis­mentele pentru non-combat. Iată citeva dintre nume­roasele partide din prima zi, care ne-au plăcut în mod deosebit: juniori mari — cat. 48 kg. — M. Neagu (Constanţa), b. tus Gh. Pan­­tea (Sibiu), Gh. Dobrin (Tg. Mureş) b. tus Gh. Viman (Piteşti) ; 52 kg — IM. Flo­­rescu (Dinamo Buc.) b. p. P. Arcadie (Progresul Buc.), I. Nuc (Timişoara) b. p. I. Du­­lbcă (Cîmpulung Muscel) ; 56 kg — I. Moceanu (Sinaia) b. tus M. Pantazi (Steaua), D. Mitan (Cluj) b. tus B. Ghen­­cea (Craiova), I. Jugănaru (Cîmpulung Muscel) b. tus T. Balint (Lugoj). Juniori mţpi: 48 kg — A. Marton (Bălan) b. tus S. Botez (Iaşi), Şt. Rusu (Rădăuţi) b. tus A. Schmidt (Lugoj) ; 56 kg — L. Radu (Piteşti) b. tus P. Rădulescu (Ploieşti), D. Chiţi (Buzău) b. p. T. Onofrei (Botoşani) ; 65 kg — S. Di­­nică (Călugăreni) b. tus V. Moise (Piteşti), V. Gabor (Galaţi) b. p. N. Adam (Ra­pid Buc.). Întrecerile continuă sîm­­bătă, cu tururile II, III şi IV, iar duminică vor avea loc meciurile pentru de­semnarea campionilor. C. CHIRIAC LA GALAŢI ŞI TIMIŞOARA, DOUĂ DERBY-URI Prin disputarea, miercuri, a unei etape intermediare la masculin, băieţii au luat-o cu un... pas înaintea fetelor în programul campionatului. Ast­fel, în timp ce în calendarul competiţiei masculine figu­rează etapa a VII-a, la femi­nin au loc partidele etapei a VI-a. Datorită noii progra­mări, vom avea prilejul să asistăm, duminică, la cîteva partide de un interes deo­sebit. La masculin, STEAUA — care n-a cedat nici un set de la începutul campionatului — se deplasează la Galaţi pen­tru a întîlni pe POLITEHNI­CA. Fără îndoială, învingăto­rii de miercuri ai echipei I.E.F.S., vor încerca ceea ce n-a obţinut nici una din for­maţiile celelalte , victoria. Totdeauna meciurile de la Galaţi au fost deosebit de disputate, învingătorul puţind fi aflat abia după lovirea ul­timelor mingi. Sperăm, tot­odată, că inimoşii spectatori gălăţeni vor şti să-şi încu­rajeze în modul cel mai loial echipa favorită. RAPIDUL va pleca la Ti­mişoara, unde va primi repli­ca POLITEHNICII. După cum au evoluat în partida cu Steaua, studenţii nu par a fi greu de depăşit, mai ales de garnitura bucureşteană. UNIREA TRICOLOR Brăila va încerca să obţină al doilea succes, învingînd pe UNIVER­SITATEA CLUJ. TRACTO­RUL BRAŞOV are o misiune dificilă în partida cu VIITO­RUL BACAU, în timp ce DI­NAMO are de rezolvat o „ecuaţie" cu puţine necunos­cute la Baia Mare cu EXPLORĂRI. La Timişoara va avea loc şi derby-ul fetelor ! UNIVERSI­TATEA — PENICILINA IAȘI. Ieșencele, care se antrenează pentru startul în C.C.E., vor trebui să facă dovada unei bune pregătiri. Riposta stu­dentelor va fi, fără îndoială, la nivelul aşteptărilor. Dintre celelalte partide, echilibrate ni se par a fi­­ I.E.F.S. — Ra­pid, Universitatea Craiova — Medicina, Dinamo — Farul. La P. Neamţ, Ceahlăul întîl­­nește pe C.S.M. Sibiu. LOTO-PROMOSPORT Categoria 1 î 1 variantă 25°/l­a 17.500 lei ; categoria 2 : 11,55 autoturisme „MOSK­­VICI 408“ cu caroserie 412 sau „FIAT 850“ plus 11.900 lei numerar fiecare; catego­ria 3 : 32,70 excursii în Aus­tria cu avionul; categoria 4 : 24,55 excursii în R.D.G.; categoria 5: 46,35 excursii a 2 locuri la Mangalia — Re­velion 1971; categoria 6 : 90,30 variante a 200 lei fie­care ; categoria 7 : 4.863,85 variante a 100 lei fiecare. Cîştigătorii de autoturisme obţinute la categoria 2 sunt : Rădulescu Ion din Cluj ; Rusu Constantin Nicolae din Constanţa; Panait N. Con­stantin din Dolj ; Fărcăşanu Emil din Galaţi; Grigor Va­sile din Sighetul Marmaţiei ; Aramă Constantin din Ro­man ; Văleanu Ion din Plo­ieşti ; Limban Margareta din Ploieşti ; Ionescu Maria din Bucureşti ; Nicolae Elena din Bucureşti ; Constantin Paul din Bucureşti. Un prilej deosebit pentru a obţine aceste premii oferă concursul excepţional Pro­­noexpres de duminică 22 noiembrie, care va avea loc în sala Clubului Finanţe- Bănci din str. Doamnei nr. 2, cu începere de la orele 18,45. Nu uitaţi „Astăzi este ul­tima zi“ pentru procurarea biletelor. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRA­GEREA DIN 20 NOIEMBRIE 1970 FOND GENERAL DE PREMII : 1.051.515 lei din care 68.046 lei re­port. EXTRAGEREA I. 1 82 2 14 7 11 30 85 52 Fond de premii­­: 553.120 lei din care 50.024 lei report la cat. 1. EXTRAGEREA a II-a : 66 22 42 74 88 53 76 Fond de premii : 493.395 ld din care 18.022 lei report la cat. A. Plata premiilor la această tra­gere se va face astfel : în Capi­tală , începînd de la 27 noiembrie pînă la 4 ianuarie 1971, iar în țară , de la 2 decembrie la 4 ia­nuarie 1971.

Next