Sportul, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 1070-1099)
1970-11-21 / nr. 1090
Pag. a 2—a - ATLETISM -ÎNTILNIREA SPORTIVILOR FRUNTAŞI Biroul F.R.A. a convocat, recent, la o importantă şedinţă de lucru, pe atleţii şi antrenorii lotului olimpic şi republican de seniori şi juniori. Consfătuirea, orfanirizată după un an de importanţă majoră pentru atletismul nostru şi la mai puţin de 2 ani de Jocurile Olimpice, apare astfel ca o necesitate imperioasă şi discuţiile purtate i-au arătat utilitatea. Preşedintele F.R.A., ing. Mihail I.Iorescu, a făcut o succintă prezentare a bilanţului atletic pe anul 1979, concluzia fiind că anul in curs nu a fost un an strălucit, deşi bilanţul general este bun, îmbucurător apare faptul răspîndirii campionilor şi recordmanilor pe întinsul ţării, ceea ce arată că aria atletismului de performanţă se lărgeşte tot mai mult. Compararea cu valoarea mondială şi europeană ne arată cel mai bine ce avem de făcut, cu toate că în 1970 un număr crescut de■ atlet! faţă de alţi ani se află printre fruntaşii internaţionali. O mare parte a prezentării făcute de preşedintele F.R.A. a fost consacrată unor aspecte de disciplină in cadrul lotului de atletism care au avut efecte, în ultimă instanţă, asupra unor rezultate. Pentru abateri au fost scoşi din lot, pe diferite termene, atleţi fruntaşi, componenţi ai echipelornaţionale, Mihai Vosminski, Se- I rafina Marit, Virgil Tibulski, Lucia Jinga. Alţi atleţi au avut abateri care s-au repercutat direct asupra rezultatelor lor, mai slabe decît potenţialul pe care îl au. Citeva cauze au fost acelea privind nerespectarea indicaţiilor federaţiei cu privire la obligativitatea prezentării în competiţiile internaţionale în echipamentul stabilit, a nerespectării convocărilor de către unii atleţi (chiar şi de la această şedinţă au absentat uniiatleţi şi antrenori !), a orelor stabilite pentru adunare, a festivităţilor de protocol după terminarea întrecerilor la care am fost gazi de lipsa de prietenie şi respect dintre unii componenţi ai lotului, încercările — ce-i drept tot maipuţine — ale unor sportivi de a se eschiva de la unele competiţii, neîmbinarea activităţii cu programul şcolar, fapt care a slăbit potenţialul echipei naţionale în unele întîlniri. A fost remarcată, de asemenea, slaba putere de lupta şi chiar lipsa de ambiţie în timpul concursurilor la unii atleţi (Ion Dima, Cornel Dims, Ortuin Schible, Florea Şandru, Miron Ceacoi etc.). In sfîrşit, s-a mai remarcat slaba atenţie acordată problemei medicale, prin nerespectarea controalelor la Centrul de Medicină Sportivă. La discuţii au luat parte atleţi şi antrenori, care au prezentat aspecte multiple ale muncii lor, probleme legate de activitatea viitoare. Astfel, s-a arătat printre altele, sprijinul pe care 11 primeşte atletismul de la tot mai mulţi factori, direct sau indirect interesaţi în dezvoltarea atletismului (contrastând puternic, în acest context pozitiv, slabul sprijin şi lipsa de interes dovedite de C.J.E.F.S. Cluj pentru atletism). Consfătuirea a arătat foarte limpede că avem încă foarte mult de lucru, că — in general — nu ducem lipsă de talente şi depricepere, dar că, principala cauză a stagnării o constituie munca insuficientă la nivelele şi la toate categoriile de viraţă. Munca efectuată trebuie să aibă o eficienţă tot mai crescută, care în atletism este sinonimă cu performanţa. S-a precizat că Biroul federal nu va mai tolera pe viitor nici un fel de abateri, indiferent de valoarea celui care o va comite. Numai cu o disciplină fermă, cu o principialitate crescută şi cu o colaborare între toţi factorii, vor putea fi obţinute la viitoarele campionate europene şi la Jocurile Olimpice, noi succese de prestigiu. N. MIHAIL PRECIZARE ’Am primit spre publicare următoarea precizare a Centrului de medicină sportivă din Bucureşti :„Faţă de comunicatul biroului Federaţiei române de atletism, inserat în ziarul «Sportul» nr. 1083 din 14 noiembrie 1970, facem următoarea precizare : Instrucţiunile comune ale Ministerului Sănătăţii şi C.N.E.F.S. nr. 34/31.1.1969 stabilesc la art. 1 : «controlul medical al sportivilor legitimaţi din cluburi şi asociaţii sportive care participă in campionatele republicane, al elevilor din şcolile sportive şi liceele cu program de educaţie fizică, precum şi al juniorilor confirmaţi în secţiile de performanţă, se efectuează în dispensarele pentru sportivi, « serviciile de medicina culturii fizice din policlinici, obligatoriu la 6 luni». In art. 3 al acestor Instrucţiuni se scrie : «Controlul sportivilor componenţi ai loturilor olimpice şi republicane se efectuează la un interval de 4 luni la centrul de medicină spor- tivă». După cum se poate vedea sportivii componenţi ai loturilor republicane şi olimpice (C.N.E.F.S. înaintează anual centrului de medicină sportivă tabele cu numele lor) fac acest control medical la Centrul de medicină sportivă la fiecare 4 luni şi nu la 6 luni cum sunt obligaţi ceilalţi sportivi. Ca atare noi considerăm că instrucţiunile sunt foarte clare şi numai nerespectarea lor de către F.R. Atletism (singura care procedează astfel) creează posibilităţi de confuzie !“ iUnde mergem SIMBATA BASCHET : Sala Floreasca, de la ora 17-30 : Politehnica — I.E.F.S. (m). Rapid — Steaua (m), meciuri in cadrul diviziei A. HALTERE : Sala Steaua (calea Plevnei nr. 114), de la ora 16 : întâlnirea Intercluburi Steaua Buc. — Legia Varsovia. HOCHEI : Patinoarul acoperit „23 August", ora 18 , România — Polonia. POPICE : Arena Voinţa, de la ora 16. Voinţa Bucureşti — Cetatea Giurgiu ; arena Laromet, de la ora 16. Laromet Bucureşti — C.S.M. Reşiţa, meciuri feminine în cadrul diviziei A. VOLEI Sala Constructorul, fie la ora 17 . Constructorul - Universitatea (f., B). DUMINICA BASCHET : Sala Floreasca, de la ora 9-30 : I.E.F.S. Sănâtatea satu Mare (f), I . H.F. — Politehnica Cluj (m) • sala Constructorul, de la ora 9.30 : Politehnica — Mureşul (f), Constructorul — Crişul Oradea (f), Voinţa — A.S.A. Cluj (f), meciuri in cadrul diviziei A. FOTBAL : Stadionul Dinamo, ora 12.45 : Dinamo Buc. — Jiul Petroșani (tineret), ora 14.30 : Dinamo Buc. — Jiul Petroșani (divizia A), ora 9.30 : Dinamo Buc. — Sirena Buc. (juniori) , stadionul Republicii, ora 9.15 : Progresul Buc. — C.F.R. Timișoara (tineret), ora 11 : Progresul Buc. — C.F.R. Timișoara (divizia A) - stadionul Politehnica, ora 11 : Sp. studențesc Buc. — Metrom Brașov (divizia B), ora 13 : Sp. studențesc Buc. — Comerțul Brăila (juniori) ; teren FI. roşie, ora 11 : FI. roşie Buc. — Energia Slobozia (divizia C); teren Baromet, ora 11 : Lapomet Buc. — Dunărea Tulcea (divizia C), ora 13 : Baromet Buc. — Victoria Fiorești (juniori) 7 muncitoresc, ora 9.30 : sp. muncitoresc Buc. — Petrolul Videle (juniori), ora 11 : sp. muncitoresc Buc. — Petrolul Videle (divizia C) 7 teren Gloria, ora 11 : Mașini Unelte Buc. — Gloria Slatina (divizia C) , ora 13 : Maşini unelte Buc — Unirea Mănăstirea fJuniori) 7 teren 23 August IV, ora 13 7 Steaua 23 August Buc. — Petrolul Tirgovişte (juniori) • stadion Giuleşti, ora 9.30 : Rapid Bucureşti — sc. sp. Energia Buc. (juniori) ; stadion Progresul, ora 13 7 •Progresul Buc. — Dacia Piteşti (juniori). HOCHEI: Patinoarul acoperit „23 August’, ora 18 , România — Polonia. GIMNASTICA MODERNA : Sala Tineretului, ora 3.30 , concurs pe aparate (exerciţii cu cercul). POPICE : Arena Giuleşti, de la ora 8, Rapid Bucureşti _Voinţa Bucureşti (divizia A, masculin). _ , „ RUGBY : Stadionul si 1 3 August", ora 10 : Lotul A (seniori) — Selecţionata Bucureştiului : teren Olimpia, ora I : Olimpia — Progresul : teren Aeronautica, ora 10.00 : Aeronautica — S. N. Olteniţa. TIR : Poligonul Tunari, de la ora 9 : campionatul naţional de seniori la armă liberă calibru mare şi pistol viteză (probă eliminatorie). VOLEI : Sala Giuleşti, de la ora 9 : C.P.B. — Universitatea Cluj, I.E.F.S. — Rapid (f. A) ; sala Progresul, de la ora 8.30: Voinţa — Universitatea Timişoara. Progresul — Silvania S. Silvaniei (m. B) ; sala Dinamo, de la ora 8 : A.S.E. — Politehnica Galaţi (f. B). Dinamo — Farul Constanţa (f. A). Electra — Farul Universitatea — Vagonul Ploieşti (f. B). CONSFĂTUIREA TEHNICIENILOR Joi dimineaţă, va începe la Snagov a m-a consfătuire a cadrelor tehnice care lucrează în atletism. Cu acest prilej vor fi abordate mai multe probleme : consfătuire metodică (teme de discutat , noua tehnică Fosbury ; particularităţi şi caracteristici ale participării atleţilor din diferite probe pe noile piste ; instructaj asupra orientării metodice pentru anul 1971) ; analiza activităţii din 1970 ; discutarea planurilor de pregătire pe 1971; definitivarea regulamentelor competiţiilor anului viitor; stabilirea normelor de intrare în foturile republicane, a standardurilor de participare la diferite competiţii internaţionale. In acelaşi timp, cadre din Ministerul Invăţămîntului vor avea o şedinţă de instruire cu profesorii din învăţămîntul mediu şi superior, specialişti ai atletismului. La această importantă consfătuire de la Snagov, F.R.A. a invitat un mare număr de lucrători pe tărîmul atletismului. Ar fi bine ca în afara celor invitaţi, cluburile şi asociaţiile sportive, şcolile sportive, C.J.E.F.S.-urile să trimită şi ele pe cei mai merituoşi dintre antrenori. Va fi, desigur, şi mai bine dacă învăţămintele acestei consfătuiri vor fi apoi transmise tuturor lucrătorilor atletismului, activiştilor săi, pentru ca ele să poată fi traduse cit mai urgent in practică. Nu credem că mai trebuie alt argument pentru a demonstra frumuseţea, simplitatea şi necesitatea erosului Foto : V. BAGEAC A FOST UITAT CROSUL! Curiozitateaprofesională ne îndeamnă să răsfoim zilnic presa străină de specialitate. Aproape în fiecare ziar, fie că este vorba de unul din Belgia sau altul din Iugoslavia, din Polonia sau din Spania etc., rubricile de atletism consemnează,, săptămînă de săptămînă, rezultatele diferitelor competiţii de cros, interne şi internaţionale. Este şi firesc să fie aşa din moment ce ne aflăm în plin sezon de alergări pe teren variat.. . Şi, în timp ce alergătorii străinătăţii care se află, ca şi ai noştri, in faţa startului „europenelor" de la Helsinki şi cel al Olimpiadei de la München, îşi continuă antrenamentele participînd la crosuri, în timp ce în alte ţări, prin cros, sunt înrolaţi acum, în aceste luni din toamnă şi pînă în primăvară, noi contingente de alergători, de atleţi, la noi... linişte aproape completă ! După desfăşurarea campionatelor republicane de cros de la Tg. Mureş cei mai mulţi dintre alergătorii români au luat vacanţă. O vacanţă de mai multe săptămîni, pînă cînd, cei aleşi, vor intra în febra pregătirilor pentru Crosul Balcanic. Există însă şi unele excepţii pe care le consemnăm cu plăcere. La TIMIŞOARA, după cum ne informează corespondentul nostru P.ARCAN, a avut loc competiţia „Cupa de toamnă", organizată de C.F.R. Au luat parte 163 de concurenţi de la Şc. sp. Arad, liceele 4 şi 7, Politehnica şi C.F.R. Timişoara. In clasamentul general al juniorilor şi junioarelor II, primul loc a fost ocupat de C.F.R cu 155 p, iar la juniori Bl a cîştigat Sc. sp. Arad cu 105 p. La BUCUREŞTI, in organizarea C.J.E.F.S. Ilfov.. In împrejurimile stadionului Constructorul, au evoluat 150 de alergători (juniori şi junioare), reprezentând liceele dinFierbinţi, Olteniţa, Giurgiu, Urziceni, Dragomireş la Vale şi Lie, pedagogic din Bucureşti. Corespondentul nostru Nicolae D. NICOLAE ne-a comunicat numele cîştigătorilor : Junioare — 1 000 m: Maria Carapancea (Buc.), Junioare — 800 m 7 Maria Negoi (Buc.), Juniori — 2 000 m : I. Samoila (Dragomireşti Vale), Juniori — 1 500 m : M. Rogojinaru (Giurgiu). Dar, în alte părţi ce se întîmplă ? Credem că nimic, din moment ce nimeni nu suflă o vorbă! Şi fiu-i păcat că timpul acesta minunat este lăsat să se scurgă nestingherit ! Ne plîngem că stăm slab la alergări, constatăm, de fapt, că în acest mare capitol al atletismului rezultatele noastre sunt modeste. Dar, iată că nimeni nu întreprinde ceva, pentru a ieşi din inerţia in care ne complăcem de cîţiva ani. Şi, curios fapt, am uitat de cros cam din perioada în care rezultatele alergătorilor noştri de semifond şi fond aproape că nu mai au vreo valoare pe plan internaţional ! Să fie, oare, o simplă coincidenţă sau o consecinţă a acestei situaţii ! Cina ştie să spună şi Federaţiei noastre de specialitate, comisiilor sale teritoriale, organelor sportive locale, cluburilor şi asociaţiilor sportive. Dar, cit mai grabnici că mai trece un an !... Rubrica redactată de Romeo VILARA CAVALERII RINGULUI ŞI-AU FĂCUT DATORIA Disputele pentru centurile de campioni naţionali au fost deosebit de aprige, iar la desfăşurarea în condiţii regulamentare a luptei, precum şi la acordarea deciziilor au vegheat şi hotărît cei mai buni arbitri-judecători din ţară, unii dintre ei purtători ai ecusonului A.I.B.A., împreună cu doi invitaţi de peste hotare, Jack England (Anglia) şi Jerzy Popiolek (Polonia). . Cu ocazia turneului final s-au desprins citeva constatări îmbucurătoare despre activitatea arbitrilor autohtoni. Unii au dovedit o superioară şi evidentă putere de departajare atunci cînd valorile ce se înfruntau în ring erau apropiate. In mai toate cazurile, verdictele date de arbitrii români au fost conforme cu realitatea, iar atunci cînd nu a existat unitate de vederi, cea greșită a fost în minoritate, iar decizia a fost acordată adevăratului învingător. S-a discuitat mult în timpul campionatului despre verdictul dat în meciul cocoşilor Dumitrescu — Lungu. Stelistul a fost creditat învingător cu 3—2, dar decizia a fost contestată de spectatori, precum şi de judecătorii oaspeţi care l-au preferat pe metalurgist. A fost, de, altfel, singura partidă care a iscat oarecare contradicţii, dar aşa cum am arătat la timpul potrivit, hotărârea judecătorilor români a fost cea justă şi conformă cu realitatea. Avem la ora actuală cîţiva arbitri-judecători de certă valoare internaţională şi acest lucru trebuie să ne bucuri. Este o plăcere să urmăreşti felul cum condu® şi judecă disputele din ring: Constantin CHIRIAC, Petre EPUREANU, Marin ZAMFIRESCU, Ai RIŞAT, Victor POPESCU, Mihai VOICULESCU, Ladislau KRAUSER, Marin STANESCU, Virgil CAZACU, Victor ŞCHIOPU, Petre MIHELFY, Ion ŞTEFAN şi alţii, care cu ocazia turneului final şi-au făcut datoria în mod onest, neputîndu-li-se reproşa, de data aceasta, absolut nimic în privinţa deciziilor date. Paul IOVAN De mult de tot, cu aproape 40 de ani în urmi, comuna (pe atunci) Săcele realiza prin muncă patriotică un deziderat major local construirea unui teren de sport. „Izvorul", una din cele mai vechi asociaţii săteşti din ţară îşi inaugura una din realizările sale de seamă. Mai tîrziu vecinătatea uzinei „Electroprecizia“, creşterea sa economică şi socială a condus la înfiinţarea asociaţiei „Precizia“ Săcele cu secţii fruntaşe de rugby şi fotbal. Vechiul teren comunal preluat de „Precizia“ a continuat a fi amenajat, drenat, dotat cu vestiare, regazonat periodic, înconjurat cu garduri exterioare şi interioare, completat cu teren de handbal etc., devenind astfel o bază sportivă frumoasă şi unică la Săcele. Lucrurile se aranjaseră destul de bine. Secţiile sportive prosperau, în special cea de rugby înfiinţată de regretatul Alecu Ştefănescu. In numai cîţiva ani de la înfiinţare, aceasta a deţinut de două ori locul I în divizia B, s-a calificat în A, a revenit ş.a.m.d. Sportivii aveau unde se antrena, unde juca oficial, iar copiii şi şcolarii celor aproape 24 000 de locuitori ai oraşului un loc de sport, o bază să-şi călească trupurile, să-şi cultive sănătatea. Dar... ţi de aici Începe trista istorie, necazurile au început să curgă. Planul de dezvoltare al uzinei prevedea şi construcţia unui club şi a unei cantine, in imediata vecinătate şi soluţiile practice indicau amplasarea lor pe terenul stadionului. Toate O ISTORIE TRISTĂ LA SĂCELE — Nota critică — ar fi fost bune, — înţelegere se găsea — dacă in prealabil s-ar fi construit in loc o altă bază sportivă. Dar...! Dar n-a fost aşa! S-a luat repede gardul vechii baze şi s-a îngrădit o porţiune de teren arabil (sub dimensiunile necesare !) urmînd ca după scosul cartofilor să se completeze (după promisiuni) spaţiile şi să se întocmească şi formalităţile legale de scoatere din ciruitul agricol, întabulare etc. Vechiul teren a devenit un maidan pe care vor începe construcţiile, iar „noul" — existent, de fapt, numai în vorbe — serveşte ca explicaţie de „viitor teren care se lucrează“ pentru cei curioşi sau cei interesaţi. Şi aşa fotbaliştii, rugbyştii, handbaliştii „Preciziei" neavînd unde se antrena, au continuat a se pregăti pe vechiul teren aflat in descompunere, in timp ce toate meciurile de campionat, inclusiv cele de acasă, sunt jucate în deplasare, departe de public, de susţinători. Asta, deocamdată, pînă apar noile clădiri. N-am fi semnalat acest caz, dacă n-ar exista un H.G.M. care prevede condiţiile şi modalităţile de demolare ale unei baze sportive, obligaţia înlocuirii sale PREALABILE cu abia, dacă ritmurile de construcţie ale noului stadion ne-ar fi dat vreo garanţie. Dar dispoziţiile legale privitoare la sport se pare că sunt privite cu îngăduinţă la Săcele, iar timpul... timpul nu costă bani. Se va face! Cină ? Asta este o altă treabă. Sînteţi de acord că v-am povestit o istorie tristă ? Mihai BIRA sportál ÎNCĂ UN RECORD ! Pe stadionul Tineretului din Capitală, în cadrul unui concurs, Gabriel CALIN (S.S.A.) — născut în 1954 — a aruncat ciocanul la 62,82 m (60,90 m, 62,82 m, dep, 62,56 m, 60,14 m, 61,82 m) rezultat care întrece cu 1,31 m recordul republican al juniorilor II, deţinut de braşoveanul Ştefan Siscovici. Subliniind acest record, obţinut cu ciocanul de 5 kg, se cuvine a nota şi numele profesoarei ELISABETA ANGELESCU, probabil, singura femeie din lume care are in pregătire aruncători de... ciocan ! Nr. 1090 (6524) LA „RECORD" - TENDINŢE DE A SCHIMBA NUMELE ÎN RENUME! Există în viaţa asociaţiilor sportive o anume tendinţă: aceea de a reduce activitatea acestora la existenţa a două sau trei echipe, considerate reprezentative, pentruÎntreţinerea şi promovarea cărora se concentrează toată atenţia şi se cheltuiesc toţi banii şi toate eforturile. Mai există, dincolo de acest aspect, unele mistificări de cifre — ce ridică numărul acţiunilor sportive şi pe cel al participanţilor la nivele adesea impresionante — operaţii ce reprezintă, dincolo de un evident fală, o atitudine cu totul neloială. Ademenită iniţial de tendinţă, asociaţia sportivă clujeană „RECORD“ nu s-a lăsat, însă, subjugată acesteia, continuind să rămînă fidelă misiunii ei primare: aceea de a apropia de exerciţiul fizic cu mai mulţi salariaţi din întreprinderea clujeană de tricotaj „Someşul", pe lîngă care funcţionează. Numai aşa s-a putut ajunge ca în ultimul an să fie angrenaţi in activităţile sportive de masă peste 1000 de salariaţi, cifră care — spre plăcuta noastră surprindere — nu-i mulţumeşte pe cei chemaţi să supravegheze acest sector. Iată intenţiile asociaţiei, mărturisite nouă de către preşedintele ei, tov. Emil Banyai: „Cifra de participare la campionatul asociaţiei — principala noastră formă competiţională —, deşi a fost ridicată, nu ne-a satisfăcut, pentru că ea a cuprins numai o treime din totalul salariaţilor „Someşului". In consecinţă, ne-am propus ACHITATEA FRECCTUOASA A ASOCIAŢIEI SPORTIVE DINTR O MARE ÎNTREPRINDERE CLUJEANĂ sporirea ei, pînă la o proporţie de două treimi, ceea ce ar reprezenta cca. 2000 de prezenţe sportive. Nu va fi, desigur, uşor, pentru că elementul dominant este cel feminin, cunoscut oarecum mai refractar iniţiativelor sportive. Pentru a ni-l apropia, trebuie căutate forme mai atractive, printre care turismul a deschis o splendidă... potecă". Desigur, pentru a susţine o astfel de activitate, e nevoie de o bază sportivă de proporţii, aspect pe care conducerea întreprinderii (ing. Ion Salma — director general şi tovarăşii Liviu Moldovan — secretar al comitetului de partid şi Vilma Ceteraş — preşedinte al comitetului sindical) şi a asociaţiei „Record“ au depus toate eforturile s-o perfecteze. Asociaţia beneficiază astăzi de un perimetru sportiv ce cuprinde : popicarie modernă cu patru piste, terenuri de baschet, handbal, volei şi bazin de înot, toate grupate in incinta fabricii, astfel că deplasarea la baza sportivă nu mai reprezintă un impediment. Intr-un atare context, în care activitatea sportivă de masă se bucură de un astfel de interes, se realizează şi sprijinirea sportului de performanţă. Nu trebuie, de altfel, un sondaj prea profund ca să-ţi dai seama că baschetul (f), handbalul, popicele şi voleiul (b-t-f) — principalele discipline de performanţă ale „Recordului“ — beneficiază aici de cele mai propice condiţii de dezvoltare şi progres. Obligaţia lor ? Să susţină eforturile „Recordului“ de a-şi schimba numele în renume. N. D. RUGBYUL DIN PETROŞANI, LA O NOUĂ COTĂ VALORICĂ In rugbyul românesc echipele studenţeşti şi-au adus întotdeauna o contribuţie substanţială la lărgirea ariei de răspîndire şi la adăugarea unor noi valenţe calitative sportului cu balonul oval. Actualul sezon competiţional a realizat definitiv consacrarea XV-lui ŞTIINŢA PETROŞANI. Cu mai bine de un an în urmă, cu prilejul unei analize a activităţii clubului, au fost reliefate o serie de lipsuri care frînau buna desfăşurare a muncii în secţia de rugby. Am semnalat la vremea potrivită carenţele şi am cerut, firesc, măsuri pentru ieşirea din impas, deoarece forţe capabile să facă saltul valoric existau. Amrevenit la Petroşani pentru a reface drumul parcurs de rugbyul petroşenean de la o situaţie de semiobscuritate, la una de fruntaşă a campionatului primei divizii a ţării. In primul rind trebuie spus că s-a produs o schimbare substanţială în concepţia referitoare la disciplină. Noul antrenor Th. Rădulescu, sprijinit în mai mare măsură de conducerea secţiei (amintim doar pe cei mai vechi şi mai „sufletişti“, lector univ. Aurel Suchi, lector univ. Dumitru Constantin, şef lucrări Ion Dijmărescu) a reuşit să-şi impună în această privinţă punctul de vedere, abaterile de la disciplină fiind tot mai rare şi tot mai puţin însemnate. (Şi în ultimul caz sancţiunile nu lipsesc). Conducerea clubului se străduieşte (şi reuşeşte în acelaşi timp) să asigure cele mai bune condiţii de pregătire celor aproape 30 de jucători, care formează lotul primei echipe pe plan administrativ. Dacă nu există prilej de nemulţumire în această direcţie, nu se pot spune "lucruri asemănătoare şi despre punerea la dispoziţie a unor terenuri de antrenament şi joc corespunzătoare. Trebuie să facem precizarea (absolut necesară) că institutul nu dispune de nici un teren cit de cit propice pentru rugby. Cu puţin timp în urmă semnalam într-o notă nepăsarea organelor locale sportive faţă de soarta acestei echipe. Antrenamentele se fac la Petrila. In funcţie de anotimp, terenul este ba plin de praf, ba transformat într-o mlaştină. La aceasta se mai adaugă şi aerul poluat cu fum, datorită faptului că terenul este aşezat lingă uzina de preparare. Evident, există o soluţie : stadionul „Jiul“. Dar cererea studenţilor este refuzată pe motiv că se distruge spaţiul de joc. Nu suntem de acord cu această teorie. In ultimăinstanţă, după cum ne-a declarat antrenorul Rădulescu, ar fi de ajuns doar să li se dea voie să efectueze un singur antrenament săptâmînal de 2 ore şi să susţină partidele din campionat. Componenţa lotului este mult schimbată. Au apărut o serie de nume noi, Fălcuşanu, Barbu, Domnişan, Lomotă, jucători tineri, de perspectivă. Au părăsit echipa I. Dobrinoiu (care şi-a terminat studiile) şi M. Boldescu (i s-a dat dezlegare) pierind la Minerul Broşteni. Nucleul primei formaţii este alcătuit din rugbyşti cu experienţă, bine cotaţi şi pe plan naţional. Lingă Dinu, Bărgăunaş — ambii în vederile selecţionerilor pentru meciul cu Franţa — Ortelecan, Stănculescu, Moroiu, Rusu, Moromete, Lamotă, Ionescu, Fălcuşanu, Crăciunescu, Truţă sunt autorii performanţelor Ştiinţei. Obiectivul acestui an — clasarea in prima parte a clasamentului şi cea mai bună echipă studenţească — pare că va fi atins, avînd în vedere atmosfera de lucru din cadrul colectivului. Ştiinţa II, care activează în divizia secundă, formează eşalonul de rezervă. De aici a promovat Ortelecan şi promit a face saltul spre echipa întîi Iacob şi Talpă. XV-le secund este format din studenţi din anul I, care au făcut cunoştinţă cu rugbyul abia după intrarea la facultate. De aceea poate rezultatele lor nu sunt îndestul de satisfăcătoare, echipa aflîndu-se la periferia clasamentului seriei a IlI-a. Inexistența unui teren în Petroșani împiedică crearea unui centru de juniori, deoarece deplasările repetate la Petrila sau Lonea pentru antrenamente stînjenesc programul de studiu al eventualilor doritori, desigur, în majoritate elevi. Nu putem încheia rândurile noastre trenind peste eforturile propagandistice susţinute ale dluhului. Pentru fiecare meci sunt tipărite programe speciale care cuprind toate amănuntele despre cele două combatante, afişe, se fac diverse comunicări la staţiile de radio. In perspectivă se lucrează la o carte a clubului (prezentarea lotului, programul competiţional complet, fotografii, principalele puncte turistice din împrejurimi) şi la un anuar (o succintă istorie a rugbyului pe Valea Jiului din 1932 şi pînă în prezent). Subliniind preocupările, mereu mai pline de reuşite, ale animatorilor rugbyului din Petroşani, sperăm să putem consemna şi în viitor că valoarea sportului cu balonul oval a atins aici cote din ce în ce mai ridicate. Emanuel FANTANEANU LUPTE — NOTE MARI PENTRU MECIURILE DIN PRIMA ZI A CAMPIONATULUI DE JUNIORI ORADEA, 20 (prin telefon) — După spectaculoasele întreceri ale finalelorConcursului republican de toamnă al juniorilor la lupte libere, începînd de azi sala Armatei din localitate găzduiește confruntarea celor mai tineri luptători — la greco-române — pentru titlurile de campioni pe 1970. Pe cele trei saltele, de astă dată cu spaţiul de luptă circular (o noutate care se cere a fi extinsă la toate reuniunile) au concurat în prima zi nu mai puţin de 236 de finalişti, juniori mici şi mari. Este o cifră care ne bucură, deoarece denotă că sportul luptelor a început să aibă o audienţă mai mare în rândul tineretului. Dincolo de aceste sublinieri trebuie să menţionăm că meciurile din turul I al competiţiei pot primi note mari, întrucît concurenţii — fie din cluburile bucureştene fie din asociaţiile şi cluburile din provincie — s-au prezentat bine pregătiţi. Am asistat la partide foarte dîrze şi de un nivel tehnic apreciabil. Tinerii luptători depun eforturi evidente de a se remarca şi pentru că cei mai buni dintre ei vor intra în vederile selecţionerilor pentru mondialele din mai 1971 (Tokio). Aşa se explică, de altfel, şi numărul mare de victorii prin tuş. De subliniat şi faptul că lipsesc aproape în totalitate avertismentele pentru non-combat. Iată citeva dintre numeroasele partide din prima zi, care ne-au plăcut în mod deosebit: juniori mari — cat. 48 kg. — M. Neagu (Constanţa), b. tus Gh. Pantea (Sibiu), Gh. Dobrin (Tg. Mureş) b. tus Gh. Viman (Piteşti) ; 52 kg — IM. Florescu (Dinamo Buc.) b. p. P. Arcadie (Progresul Buc.), I. Nuc (Timişoara) b. p. I. Dulbcă (Cîmpulung Muscel) ; 56 kg — I. Moceanu (Sinaia) b. tus M. Pantazi (Steaua), D. Mitan (Cluj) b. tus B. Ghencea (Craiova), I. Jugănaru (Cîmpulung Muscel) b. tus T. Balint (Lugoj). Juniori mţpi: 48 kg — A. Marton (Bălan) b. tus S. Botez (Iaşi), Şt. Rusu (Rădăuţi) b. tus A. Schmidt (Lugoj) ; 56 kg — L. Radu (Piteşti) b. tus P. Rădulescu (Ploieşti), D. Chiţi (Buzău) b. p. T. Onofrei (Botoşani) ; 65 kg — S. Dinică (Călugăreni) b. tus V. Moise (Piteşti), V. Gabor (Galaţi) b. p. N. Adam (Rapid Buc.). Întrecerile continuă sîmbătă, cu tururile II, III şi IV, iar duminică vor avea loc meciurile pentru desemnarea campionilor. C. CHIRIAC LA GALAŢI ŞI TIMIŞOARA, DOUĂ DERBY-URI Prin disputarea, miercuri, a unei etape intermediare la masculin, băieţii au luat-o cu un... pas înaintea fetelor în programul campionatului. Astfel, în timp ce în calendarul competiţiei masculine figurează etapa a VII-a, la feminin au loc partidele etapei a VI-a. Datorită noii programări, vom avea prilejul să asistăm, duminică, la cîteva partide de un interes deosebit. La masculin, STEAUA — care n-a cedat nici un set de la începutul campionatului — se deplasează la Galaţi pentru a întîlni pe POLITEHNICA. Fără îndoială, învingătorii de miercuri ai echipei I.E.F.S., vor încerca ceea ce n-a obţinut nici una din formaţiile celelalte , victoria. Totdeauna meciurile de la Galaţi au fost deosebit de disputate, învingătorul puţind fi aflat abia după lovirea ultimelor mingi. Sperăm, totodată, că inimoşii spectatori gălăţeni vor şti să-şi încurajeze în modul cel mai loial echipa favorită. RAPIDUL va pleca la Timişoara, unde va primi replica POLITEHNICII. După cum au evoluat în partida cu Steaua, studenţii nu par a fi greu de depăşit, mai ales de garnitura bucureşteană. UNIREA TRICOLOR Brăila va încerca să obţină al doilea succes, învingînd pe UNIVERSITATEA CLUJ. TRACTORUL BRAŞOV are o misiune dificilă în partida cu VIITORUL BACAU, în timp ce DINAMO are de rezolvat o „ecuaţie" cu puţine necunoscute la Baia Mare cu EXPLORĂRI. La Timişoara va avea loc şi derby-ul fetelor ! UNIVERSITATEA — PENICILINA IAȘI. Ieșencele, care se antrenează pentru startul în C.C.E., vor trebui să facă dovada unei bune pregătiri. Riposta studentelor va fi, fără îndoială, la nivelul aşteptărilor. Dintre celelalte partide, echilibrate ni se par a fi I.E.F.S. — Rapid, Universitatea Craiova — Medicina, Dinamo — Farul. La P. Neamţ, Ceahlăul întîlnește pe C.S.M. Sibiu. LOTO-PROMOSPORT Categoria 1 î 1 variantă 25°/la 17.500 lei ; categoria 2 : 11,55 autoturisme „MOSKVICI 408“ cu caroserie 412 sau „FIAT 850“ plus 11.900 lei numerar fiecare; categoria 3 : 32,70 excursii în Austria cu avionul; categoria 4 : 24,55 excursii în R.D.G.; categoria 5: 46,35 excursii a 2 locuri la Mangalia — Revelion 1971; categoria 6 : 90,30 variante a 200 lei fiecare ; categoria 7 : 4.863,85 variante a 100 lei fiecare. Cîştigătorii de autoturisme obţinute la categoria 2 sunt : Rădulescu Ion din Cluj ; Rusu Constantin Nicolae din Constanţa; Panait N. Constantin din Dolj ; Fărcăşanu Emil din Galaţi; Grigor Vasile din Sighetul Marmaţiei ; Aramă Constantin din Roman ; Văleanu Ion din Ploieşti ; Limban Margareta din Ploieşti ; Ionescu Maria din Bucureşti ; Nicolae Elena din Bucureşti ; Constantin Paul din Bucureşti. Un prilej deosebit pentru a obţine aceste premii oferă concursul excepţional Pronoexpres de duminică 22 noiembrie, care va avea loc în sala Clubului Finanţe- Bănci din str. Doamnei nr. 2, cu începere de la orele 18,45. Nu uitaţi „Astăzi este ultima zi“ pentru procurarea biletelor. LOTO NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 20 NOIEMBRIE 1970 FOND GENERAL DE PREMII : 1.051.515 lei din care 68.046 lei report. EXTRAGEREA I. 1 82 2 14 7 11 30 85 52 Fond de premii: 553.120 lei din care 50.024 lei report la cat. 1. EXTRAGEREA a II-a : 66 22 42 74 88 53 76 Fond de premii : 493.395 ld din care 18.022 lei report la cat. A. Plata premiilor la această tragere se va face astfel : în Capitală , începînd de la 27 noiembrie pînă la 4 ianuarie 1971, iar în țară , de la 2 decembrie la 4 ianuarie 1971.