Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)
1971-01-13 / nr. 1140
rfi 1140 (6574) PE AGENDA ACTUALITĂŢII Constănţenii fac crosuri pe plajă... Jucătorii de la Farul au efectuat luni după-amiază primul antrenament în aer liber, la care au participat toţijucătorii. Ei îşi vor continua pregătirile cu crosuri pe plajă, alternate cu şedinţe în sală. Zilnic sunt programate antrenamente, urmînd ca lunea, miercurea şi vinerea să aibă loc cîte două şedinţe (dimineaţa şi după amiaza). Lapregătiri participă şi jucătorulTurcu, de la Metalul Tîrgovişte. La primul apel al antrenorilor au fost prezenţi Ştefănescu, Popa, Stoica, Mareş, Antonescu, Pleşa, Chircă, Mustafa, Badea, Tănase, I. Constantinescu, N. Constantinescu, Ologu, Oprea, Caraman, Tufan, Kalla şi Turcu. C. POPA, coresp. principal La C. F. R. Timişoara prof. I. Ionescu* secundul lui Macri La C.F.R. Timişoara, alături de antrenorul principal, D. Macri, va funcţiona ca secund prof. Ion Ionescu. Feroviarii participă la cîte două antrenamente pe zi. In rîndurile jucătorilor domneşte o atmosferă de optimism şi toţi cred în salvarea echipei de la retrogradare. P.ARCAN coresp. principal Dialog expres cu Ion Pircălab Luni seara, pe bulevardul Bălcescu... Intîlnire neaşteptată cu Ion Pircălab, care a profitat de scurta întrerupere a campionatului francez pentru a-şi petrece sărbătorile acasă, în mijlocul familiei. Marţi dimineaţa pleca înapoi şi pornise prin oraş, împreună cu soţia, pentru ultimele cumpărături. Politeţea m-a obligat la cel mai scurt dintre interviuri: — In cîte meciuri ai jucat, la Nîmes ? — Din momentul cînd am venit în Franţa, n-am mai ieşit din echipă. Am susţinut 12 meciuri, nefiind notat niciodată cu mai puţin de 4 stele, ceea ce ar corespunde notei 8. Am înscris şi 3 goluri. — Am auzit că în campionatul francez angajamentul fizic este deosebit de puternic. Nu te incomodează acest lucru ? — O aripă nu este, în general, un jucător care se angajează în lupta corp la corp. Oricum, printr-o pregătire bună, îi poţi face faţă. Şi aceasta este principala preocupare a fiecărui jucător participant la campionatul francez- El este conştient că orice concesie în această direcţie îi poate fi fatală- Pe banca rezervelor, 20 de tineri, poate la fel de talentaţi, abia aşteaptă să-i ia locul. De aceea, acolo, antrenorul nu-i... păzeşte pe jucători. Fiecare face ce vrea. Dar fiecare ştie ce trebuie să facă. Să nu mă întrebaţi, de pildă, cum este vinul franţuzesc. Cînd eram la Bucureşti, v-aşi fi putut răspunde în cunoştinţă de cauză. Acum, nui. — Cum te împaci cu... arbitrii ? — Arbitrajul este corect. Și, mai ales, autoritar. Un simplu gest cu mîna, de dezaprobare, la o decizie a arbitrului, te transformă în spectator. Și nu numai la meciul acela. — Pe ce loc este Nîmes ? — Cu trei etape înainte de sfîrșitul turului, ocupam locul 4- Trei înfrîngeri consecutive ne-au împins, însă, pe locul 9 — din 20 de echipe. — Voinea ? — N-a jucat tot timpul, avînd o concurenţă pe postul lui. Dar şi el se comportă bine. Intr-un meci a înscris 3 goluri. Ne străduim să confirmăm — şi prin evoluţiile noastre — cartea de vizită pe care şi-a făurit-o fotbalul nostru, la Guadalajara. J. B. Sportul studenţesc se pregăteşte la Predeal Zilele trecute l-am întîlnit pe coridoarele Academiei de Ştiinţe Economice pe Ion Vasile, portarul divizionarei B Sportul studenţesc. Se grăbea să ajungă la club, în vederea plecării la Predeal, unde studenţii urmează să-şi continue pregătirile de iarnă. Reîntoarcerea în Bucureşti este prevăzută pentru 20 ianuarie, în preajma primei sesiuni a examenelor, pe care toţi doresc s-o promoveze cu rezultate bune. (Pavel PEANA). C.F.R. Paşcani speră să urce în clasament După o binemeritată vacanţă, fotbaliştii de la C.F.R. Paşcani s-au reunit marţi pentru reluarea pregătirilor. Despre perioada de pregătire, antrenorul Marin Alexandru ne-a relatat următoarele : „Contez pe acelaşi lot de jucători, 18 la număr, cu care voi face antrenamente zilnice, in localitate. La începutul lunii februarie ne vom deplasa la Predeal, pentru două săptămîni. Aici vom pune accentul pe pregătirea fizică generală şi specifică. La înapoierea acasă voi lucra pentru omogenizarea formaţiei, care va susţine mai multe jocuri de verificare. Dorim ca în returul campionatului să facem jocuri de bună calitate şi sperăm să urcăm pe scara clasamentului seriei I a diviziei B“. C. ENEA — coresp. 5 antrenamente pe săptămînă la Metrom Braşov După 25 de zile de pauză, divizionara B Metrom Braşov şi-a reluat luni pregătirile în vederea returului. In prealabil, 17 din cei 18 fotbalişti (I. Nicolae nu s-a prezentat încă la echipă) au efectuat un riguros control medical, fiind declaraţi apţi pentru reluarea efortului. întocmind programul de pregătire, antrenorul V. Grosaru a prevăzut 5 antrenamente pe săptămînă, care se vor desfăşura atît în aer liber, cît şi în sală, cu accent pe latura fizică, capitol deficitar în turul campionatului. Peste puţin timp, echipa se va deplasa la Predeal pentru 10 zile, după care antrenamentele se vor intensifica, astfel încât în ziua de 4 februarie — data disputării primei etape a „Cupei memoriale Silviu Ploeşteanu“ — echipa să deţină o formă corespunzătoare. Iată şi lotul pe care se bazează antrenorul Grosaru: Szalad, Smeu (portari), Sişcă, Răuţi, Bădiţoiu, Grecea, Staicu, Ochea (fundaşi), Petrescu, Gabor, Roman (mijlocaşi), Ferenţ, Selmesi, Furnica, Gane, Darie, Nicolae (înaintaşi). Este posibilă transferarea tînărului jucător Keresztes II de la Torpedo Zărneşti. C. GRUIA — coresp. princip. Dragoş Cojocaru — noul antrenor al Politehnicii Galaţi . Eugen Mladin şi-a luat in primire postul la Fotbal Club • De marţi, Politehnica Galaţi are un nou antrenor. La conducerea tehnică a echipei studenţeşti a fost numit Dragoş Cojocaru, fostul jucător al echipei Steaua. • în aceeaşi zi, Eugen Mladin şi-a luat în primire postul de antrenor la F. C. Galaţi. T. SIRIOPOL — coresp. Peste cîteva minute va începe antrenamentul la C.F.R. Cluj. Eugen Iordache citește planul de pregătire Foto : V. GHERGHELI—Cluj intre 10 şi 20 februarie POLITEHNICA IASI-IN TURNEU IN IRAN Ca urmare a tratativelor purtate cu Federaţia română de fotbal, forul de specialitate iranian a confirmat aseară — prin telex — turneul Politehnicii Iaşi, programat intre 10 şi 20 februarie. In acest interval, fotbaliştii ieşeni urmează să dispute patru partide amicale — la 12, 19, 11 și 19 februarie — in compania unor formaţii din prima ligă iraniană. In acest mod, echipele fruntaşe ale clasamentului divizionar A de toamnă sunt angajate in perioada necompetiţională în Jocuri de pregătire in ţări cu climă adecvată. AGENDĂ SPORTIVĂ INTERNAŢIONALĂ STUDENŢEASCĂ, 1971 (Urmare din pag. 1) din lucrările Adunării Generale a F.I.S.U. Reprezentanţii celor 60 de organizaţii membre vor trece în revistă activitatea ultimilor doi ani, vor alege noul Comitet Executiv şi vor stabili programul de activitate al F.I.S.U. pentru perioada 1971—1973. — Cu ocazia adunării generale, la Madrid va avea loc în zilele de 11 şi 12 septembrie un turneu internaţional universitar de atletism. — Al VII-lea Seminar internaţional de studiu al sportului universitar va avea loc între 20 şi 25 septembrie, în localitatea Skövde din Suedia, cu tema : „SPORTUL INTR-O LUME IN PLINA SCHIMBARE“. Agenda anului 1971 mai cuprinde importante manifestări sportive studenţeşti organizate sub auspiciile Uniunii Internaţionale a Studenţilor, cum sunt: Campionatele mondiale de şah, taberele sportive de la Grenoble (schi) şi Vltava — Cehoslovacia (sporturi nautice), turneul de volei dotat cu „Cupa 17 Noiembrie“, la Praga. După cum se vede, după un an deosebit de bogat în manifestări sportive pe plan internaţional, urmează un altul la fel de rodnic, în care U.A.S.R. îşi aduce o importantă contribuţie la dezvoltarea mişcării sportive studenţeşti internaţionale. LOTO-PRONOSPORT Joi ultima zi pentru tragerea LOTO Tragerea specială Loto a Revelionului, care s-a bucurat de o largă participare, datorită marelui număr de cîştigători în autoturisme şi premii în bani, a justificat pe deplin marele interes. Premiile care au fost atribuite reprezintă un frumos succes, atît prin numărul mare , circa 20 000 cîştigători, cît şi prin valoarea lor: 2 premii a cîte 100 000 lei, 26 autoturisme, 132 excursii în ITALIA şi R. D. GERMANA şi premii în bani. Participanţii la Loto au posibilitatea şi în continuare să cîştige autoturisme şi premii mari în bani. Tragerea Loto de vineri 15 ianuarie a.c. atribuie autoturisme în cadrul valorii unitare a premiilor în numerar, indiferent categoria la care a fost obţinut cîştigul în numerar de o valoare cel puţin egală cu cea a autoturismului ales, felul biletului pe care a fost obţinut premiul respectiv sau taxa de participare achitată cu 2 sau 5 lei varianta. La toate concursurile şi tragerile Loto şi Pronoexpres din lunile ianuarie şi februarie se oferă următoarele autoturisme : Moskvici 408 cu caroserie 412 (57 700 lei), Dacia 1100 (55 000 lei), Moskvici 408 cu 4 faruri şi radio (54 500 lei), Skoda S. 100 (53 090 lei), Fiat 850 (45 900 lei). Deci, joi 14 ianuarie a.c., este ULTIMA ZI în care vă mai puteţi procura biletele pentru tragerea Loto de vineri. PRONOSPORT PREMIILE CONCURSULUI nr. 2 DIN 10 IANUARIE 1971 CATEGORIA I (13 rezultate): 3 variante a 22 269 lei fiecare | CATEGORIA a II-a (12 rezultate) : 5,75 variante a 13 942 |pi fippavp * CATEGORIA a III-a (11 rezultate) : 40,15 variante a 2 995 lei fiecare. - Sportul După turneul în Liban al reprezentativei de juniori RAMÍNÍND ACASĂ, SMARANDACHE ŞI HELVEI ŞI-AU... CÎŞTIGAT LOCURILE IN FORMAŢIE! ;.4nsS8S3SNtfâf!; Discuţie-fulger cu profesorul Constantin ARDELEANU, antrenorul reprezentativei de juniori, revenit luni seara din turneul în Liban. — Aşadar, în numai o săptămînă aţi jucat trei meciuri : 2—2 (2—0) cu Homeneimen, 3—1 (2—0) cu o selecţionată a cluburilor din Beirut şi 0—0 cu Racing Club, campioana ţării, partidă disputată numai o repriză, din pricina ploii. Ce s-a întîmplat dincolo de aceste 200 de minute de fotbal ? — Turneul a urmărit, in primul rînd, omogenizarea lotului şi apoi verificarea capacităţilor jucătorilor, pe care — in mare — le cunoşteam. Sub aspectul coeziunii, vreau să cred că am făcut cîţiva paşi înainte, deşi mulţumirea — de ce n-aş recunoaşte-o ? — e numai parţială. Am impresia că nu toţi băieţii iubesc fotbalul cu adevărat. In ceea ce priveşte pregătirea în sine a echipei, faţă de cele trei meciuri amintite, am mai făcut două antrenamente, extrem de dure. — Să revenim la meciuri. Cu cer”s-ai ajutat acest turneu, “raportindu-l la preliminariile U.E.F.A. care încep în primăvară ? — In linii mari, am cristalizat echipa cu care vom „ataca“ primul loc din grupa noastră preliminară. — Adică ? — BUCARU — MATEESCU, SMARANDACHE, SANDU GABRIEL, CIOCIRLAN, DONOSE, BOLONI, HELVEI, AELENEI, SANDU MIRCEA, COJOCARU. — Bine, dar Smarandache şi Helvei n-au făcut deplasarea în Liban ! — Intr-adevăr, rămînînd acasă, accidentaţi, ei şi-au... ciştigat un loc aproape sigur in formaţie, intrucit înlocuitorii lor n~au dat satisfacţie. In continuare, insă, Dobrău, Micloş şi Dănilă rămin în atenţia noastră, iar promovarea lor va depinde doar de ei! — Dacă v-aş întreba care a fost cel mai bun jucător român în acest turneu, ce mi-aţi răspunde ? — V-aş răspunde Aelenei... şi Sandu Mircea, pentru jocul tehnic, rafinat, al doilea pentru eficacitate. Sandu Mircea a înscris 3 din cele 5 goluri ale echipei. — Cînd preconizaţi viitoarea reunire a lotului naţional ? — La mijlocul lui februarie, cînd vom convoca şi cîţiva jucători noi, disponibili la progres. Pină la începerea preliminariilor, căutăm cu înfrigurare formula optimă de echipă. Ov. I. MIRCEA SANDU Există o permanentă asemănare între antrenorii de atletism, cei care lucrează în mod obişnuit cu juniorii, şi profesorii de liceu care descoperă talente şi le şlefuiesc, pregătindu-le pentru Olmpiada, să zicem, de matematică. Dar cînd elevul termină cele 32 clase, prin forţa lucrurilor, el îşi părăseşte dascălul, după cum — în cele mai multe cazuri, — un junior trece la un alt antrenor odată cu senioratul său. De aceea, pentru a se menţine la cota ridicată a exigenţelor şi unii şi ceilalţi sunt intr-o continuă căutare, într-o continuă activitate de cizelare a talentelor, ca-ntr-un fel de... perpetuum mobile ! Acesta este şi motivul pentru care, în ceea ce priveşte atletismul, prin grija federaţiei de specialitate, în fiecare vacanţă de iarnă a elevilor la Predeal, Cioplea a devenit un loc tradiţional pentru taberele de pregătire ale atleţilor juniori. Anul acesta, în tabăra F.R.A. de la „Cabana schiorilor au fost convocaţi peste 300 de juniori şi Junioare din Bucureşti, Braşov, Brăila, Baia Mare, Arad, Cluj, Ploieşti, Constanţa, Oradea, Hunedoara Satu Mare etc. Acestora li s-au adăugat şi cîţiva tineri atleţi, de certă valoare, pînă mai ieri componenţi ai lotului republican de juniori. De pregătirea lor se ocupă, sub Îndrumarea antrenorului federal Nicolae Mărăşescu, un colectiv de antrenori, omogen şi pasionat: Irina Kiss diu Oradea, Ion Moroiu (Brăila), Peter Naghi şi Peter Klein (Cluj), Traian Prundan (Arad), Liviu Mereuţă (Braşov), Ferdinand Moscovici (Baia Mare), Constantin Craia (Constanţa), Xenofonie Boboc (Ploieşti), şi bucureştenii Elisabeta Angelescu, Elisabeta Stănescu, Georgeta Dumitrescu, Georgeta Muşat, Nicolae Tacortan, C-tin Nourescu, Gh. Fodoreanu, C-tin Muşat. Colectivul de tehnicieni este completat cu medicul Gabriel Ioniţă şi asistentul medical Liviu Borş. Mai întii cîteva cuvinte despre criteriul de selecţie a antrenorilor pentru lotul republican. Acesta este foarte simplu şi, după părerea noastră, foarte echitabil. Vin la lot, aproape automat, antrenorii cu cei mai mulţi atleţi selecţionaţi (în cazul de faţă — Taeoman, Naghi, Moscovici, Irina Kiss) sau cei care prezintă anumite valori certe (Prundan-Mihai Negomireanu şi Elisabeta Stânescu-Ruxandra Vulescu). Acelaşi criteriu este păstrat valabil şi pentru perioada de activitate competiţională, pentru diferitele deplasări ale echipelor reprezentative de juniori. In tabăra de la Predeal au fost convocaţi acei atleţi care şi-au cucerit, de fapt, acest drept, îndeplinind cerinţele standardurilor de selecţie, dar şi cîţiva sportivi foarte tineri, recomandaţi de antrenorii lor ca atleţi cu mari posibilităţi, cu certe perspective de progres. Alegerea Predealului ca loc de pregătire pentru speranţele atletismului nostru s-a dovedit, de mai mulţi ani, ca foarte inspirată. In afara faptului că prin grija direcţiei I.S.C. Predeal (director D. Stoian) lotului de atleţi i-au fost create anumite condiţii de cazare şi de masă, corespunzătoare efortului depus în antrenamente, datorită sprijinului cabanierului C-tin Stoenescu o sală de mese (18X9 m) a fost pusă exclusiv la dispoziţia atleţilor. In această încăpere a fost amenajată chiar o sală de... forţă (haltere, mingi medicinale, covoare de cauciuc, saltele, stîlpi şi ştachetă pentru înălţime etc). In afara acestora, vecinătatea văi) Poliştoaca oferă un cadru ideal pentru antrenamentele alergătorilor pe distanţe medii şi lungi, iar platformele pentru aruncări, amenajate de către însăşi atleţii şi antrenorii lor, permit un volum sporit de lucru şi descongestionează stadionul de jos, din oraş. Apropo de acest stadion , graţie I.E.A.B.S. Braşov (director Al. Taus) el a fost readus în circuitul atletismului şi utilat cu vestiare, grupuri sanitare etc., puţind fi folosit de juniori cu maximum de randament, drumul performanţei. DRUM AL MUNCII ŞI SERIOZITĂŢII O singură zi petrecută în mijlocul acestor atleţi care, în noaptea Revelionului au toastat pentru sănătate, prietenie şi... performanţă. ii este suficientă reporterului pentru ca să-şi dea seama de principala caracteristică a taberei : disciplină, seriozitate, ambiţie, muncă intensă. Există aici o disciplină strictă impusă de chiar natura activităţii tinerilor, de eforturile remarcabile, pe care le realizează cu conştiinciozitate în vederea performanţelor viitoare, a participării la mari concursuri, la campionate europene şi chiar la Olimpiade, aşa cum nutresc desigur cei mai mulţi dintre aceşti tineri In intimitatea lor. Unii o şi declară Intr-un fel... Astfel, băimăreanca Leontina Sălajan şi-a propus pentru acest an 2:06,6 pe 800 m şi 54,8 s pe 400 m. Evident, cifrele par puţin exagerate dar eleva lui Ferdinand Moscovici spune foarte convinsă şi conştientă de ceea ce poate : „Anul trecut am alergat 2:10,3, coborind cu mai bine de 11 secunde faţă de anul anterior. Este oare exagerat să-mi propun să mai cobor acum mai puţin de 4 secunde ? Cred că nu !“ şi pentru aceasta Leontina se scoală zilnic la ora 6 şi pină să plece la şcoală (în paranteză fie spus ea este o elevă bună) face un antrenament, de 40 de minute şi după amiaza încă unul de aproape 2 ore... La fel şi bucureşteanul Sandu Mitrofan care şi-a propus pentru 1971 un rezultat de 30,3 s pe 100 m. Anul trecut el a obţinut 30,5 şi de mai multe ori 10,6 s, ■ in. timp ce în 1969 cel mai bun , rezultat al său era doar de ' il‘,1 ! * ' 'Şi un aspect caracteristic pentru actualul lot de juniori, aceşti juniori-performeri, care indecursul sezonului trecut au făcut cunoştinţă cu performanţa şi i-au simţit rigorile, sunt astăzi cei mai harnici, cei mai disciplinaţi fiind, in această privinţă, nişte autentici catalizatori pentru întregul efectiv de speranţe. De altfel, tocmai inţelegind la justa valoare pretenţiile de mincă (cantitate şi calitate) pe carele cere astăzi adevărata performanţă cei mai mulţi dintre juniorii prezenţi la Predeal au desfăşurat o activitate generală de pregătire extrem de laborioasă. Astfel, pentru prima oară alergătorii de semifond şi fond au executat cîte 3 antrenamente pe Zt totalizînd peste 100 km (60 km fetele) pe săptămînă. Şi tot aşa aruncătorii care ridică intr-un ciclu de antrenament sâptâmînal 40 de tone şi mai bine ! La intrarea în „sala de forţă" unul dintre , ploieşteni, Th. Cruceanu, a pus un afiş pe care a scris : „Pe aici se intrâ-n braţele „durerii“ . Precum afirmă Dante Alighieri ! Zadarnic orice protestare ! Lăsaţi... năravul la intrare!“. Aci, în această sală, l-am văzutîn condiţii — totuşi improvizate — p arădeanul Mihai Negomireanu lucindu-se cu înălţimea de 2 metri. Faţă de cei 2,11 m din sezonul trecut anul acesta el doreşte 2,15 m şi, văzîndu-l cum se pregăteşte, suntem siguri că va izbuti. De altfel, Negomireanu speră ca la „europenele“ din august, de la Helsinki, România să fe reprezentată de 3 concurenţi la înălţime, Şerban Ioan şi de juniorii de ieri, Csaba Dusa şi el. . OBIECTIVE 1971 VIZINO. .. MONTREALUL " Dintr-un biblioraft, pe care ■antrenorul federal NicolaeMărăşescu îl păstrează cu multă grijă, am răsfoit fişele tuturor atleţilor noştri din tinără generalie. Acolo am văzut obiectivele de performanţă pe care fiecare sportiv şi antraporul său şile-au propus pentru 1971. Iată, cîteva dintre acestea : D-tru Iorilache (antrenor C-tn Craia) 35,90 ‘ m la triplu (15,46 anul trecut), Gherghina Iordache (Georgeta Dumitrescu) 2:07,5 pe 80« m (2:104), ștefan Lenghel (Liviu Mereuță) 15,50 m la triplu (15.00), Cornel Anton (Gh. Fodoreanu) 4,70 m la prăjină (4,50 m). Vasile Majdic (Peter Naghi) 48.0 pe 400 m (49,2). Marin Iordan (Dan Serafim) 36.00 mrla greutate (11,03 m). Eva Zergu (Peter Naghi) 55.V tv la suicid (50.10 m). Rovana-...Vurescu (Elisabeta Stănescu) . 1.75 ,m la înălțime (1.68 m). Alexandria Moldovan (Ferd. Moscovici) 1:51.S pe 30 k m (1:53.4) etc. suntem de pe acum foarte curioşi să vedem ce vor face aceştia, dar şi ceilalţi din concursurile acestui an... Vacanţa este totuşi vacanţă ! De aceea buna dispoziţie nu lipseşte nici un moment din viaţa taberei. Recent au avut loc două concursuri, unul de dans, ciştigat de săritorul cu prăjina Cornel Anton şi un altul pentru desemnarea celor mai simpatici atleţi .Predeal-1071 Juriile, formate din atleţi i-au ales pe Nicoleta Guşă (ale la Şcoala sportivă din Ploieşti) şi, respectiv, pe Gabriel Călin, aruncătorul de ciocan. Premii, ciochiată, portocale şi mai mult decît orice, aplauzele colegilor!! '• Dar„spectacolul“ frumuseţii n-a putut dura • cit s-ar fi cuvenit pentru că antrenorul, de serviciuă ţinut să amintească ,tuturor ca ora stingerii fusese »,depăşită cu 5 minute!..."' ' Romeo VILARA Predeal, ianuarie ....r-“ ' Cabana schiorilor-cabana atleţilor juniori Rag* SaS Dr. Şerban Florian: RECUPERAREA, MARELE SECRET, NEEXPLOATAT DE NOI AL UNEI CONDIŢII FIZICE EXCELENTE Dr. Şerban Florian are o îndelungată activitate în lumea fotbalistică. A început să joace fotbal la Craiova, la juniorii Generalei. La seniori, a evoluat sub culorile lui F.C. Craiovan şi C.F.R. Craiova, apoi a trecut la Telefon Club, unde a jucat pînă in 1936. Cu un an înainte, fusese cooptat în Comisia centrală sanitară de fotbal. în 1939, a devenit medicul echipei Rapid, de care s-a despărţit in 1958. De atunci este medicul echipei de fotbal a studenţilor bucureşteni, Politehnica (azi Sportul studenţesc). Calităţile profesionale, cărora le-a adăugat profunde cunoştinţe fotbalistice, l-au impus printre cei mai apreciaţi medici sportivi din ţară. A fost medicul diferitelor loturi naţionale de fotbal (juniori, tineret, olimpic, B şi A), precum şi lector la şcoala de antrenori. O a doua pasiune a dr. Şerban Florian este boxul, fiind aproape 20 de ani membru al Comisiei centrale de box. — V-am ruga, doctore Florian, să ne spuneţi ce părere aveţi despre fotbalul nostru actual şi despre cel antebelic ? — Fotbalul antebelic l-aş numi romantismul fotbalului românesc. Atunci se făceau 2—3 antrenamente pe săptămînă, urmărindu-se în aceeaşi proporţă spectacolul şi rezultatul. Astăzi, fotbalul este cu totul altceva. Rezultatul primează şi trebuie să ne înclinăm în faţa acestei realităţi. Jucătorii de azi trebuie să îndeplinească sarcini duble şi, de aceea, li se cere o condiţie fizică mult superioară. Prin absurd, o partidă dintre naţionala '39 şi cea '70 ar însemna — cred — o adevărată catastrofă pentru prima — Şi, totuşi — s-a constatat in confruntări internaţionale — fotbaliştii noştri stau destul de slab la capitolul pregătire fizică. — Intr-adevăr. Exemplele oferite de întilnirile susţinute de echipele noastre în „Cupele europene“ sunt edificatoare. Cauzele acestei situaţii sunt două. Una — secundară — se datorează faptului că nu se lucrează cu intensitate maximă la antrenamente. Organismul omenesc e capabil să suporte mai multe solicitări decit cele la care sunt supuşi fotbaliştii noştri. De ce nu se acţionează in consecinţă ? Pentru că marele secret al obţinerii şi menţinerii unei condiţii fizice excelente rau-1 constituie, totuşi, antrenamentele, ci recuperarea. Or, la noi, acest capitol este complet neglijat. Recuperarea — activă, pasivă, psihică şi fizică — se adresează in primul rind... conştiinţei jucătorilor. Cinil după două ore de antrenament, în care organismul e solicitat intens, în loc să te odihneşti, te duci la o şuetă presărată din belşug cu vin sau bere şi te culci la ore mici, toată acumularea se duce pe apa simbriei. ODIHNA TREBUIE SA FIE CEL PUTIN EGALA CU ANTRENAMENTELE. Cînd raportul se schimbă în defavoarea odihnei, se produce un dezechilibru în organism, care generează oboseala fiziologică, apoi surmenajul. La capitolul recuperare trebuie trecute neapărat băile calde şi recif şi masajul.: • Dar, făcute după un program , ştiinţific alcătuit, nu la voia tretîmplării. Din păcate, insă, foarte mulţi dintre fotbaliştii- noştri fug de ele, pretextând că sunt obositoare. Si chiar dacă le acceptă — mai mult de nevoie — majoritatea şi-au luat pros- tul obicei ca la ieşirea de la baie să se oprească la o bere, care anulează efectele băilor şi masajului. In recuperarea efortului, un alt element de mare importanţă este instalaţia deoxigeparg. Cite echipe din Vlzia A au asemenea instalaţii? Cred că se pot număra pe degetele unei singure miini... Vitaminizarea are, de asemenea, o însemnătate, mare pentru rezolvarea recuperării efortului. Rolul vitaminelor nu trebuie exagerat, cum se face de obicei chiar de către corpul medical. Eu sunt adeptul folosirii vitaminelor în perioadele pre şi post competiţională, în perioada competiţională ele ajută mai puţin organismul şi, în plus, lasă jucătorilor impresia că sunt... dopaţi — Vă rugăm, totuşi, să ne spuneţi părerea dumneavoastră despre felul in care se efectuează antrenamentele la noi. — Antrenorii noştri greşesc in ceea ce priveşte dozarea efortului. Sau lucrează prea mult intr-o anumită perioadă, sau prea puţin. Dacă vă mai aduceţi aminte. Rapidul din timpul lui V. Stănescu pornea foarte bine la începutul fiecărui sezon iar spre sfîrşit capota ia® «debil, pierzind astfel 3—4 timin' pe care, cu o dozare mai bună a efortului, le-ar fi ciştigat cu uşurinţă. Apoi, fiecărui jucător trebuie să i se stabilească un plan de antrenament ţinînd cont de posibilităţile sale maxime. Trebuie să ştim să-i păstrăm fiecăruia anumite rezerve de energie, care să fie folosite numai in situaţii excepţionale. înainte de a trece la stabilirea planului de pregătire, antrenorul trebuie să apeleze la serviciile ştiinței pentru a Şti c» să ceară de la fiecare jucător. Iată de ce salut introducerea testelor anunțată de federaţie. — Sinteţi adeptul pregătirilor m comftfi înaintea meciurilor? — Nu, dintotdeauna. Pe a- Ceastă t«nâ, pe vremuri, cînd eram medic la Rapid, am avut dese conflicte cu regretatul Renay, adeptul lor. Această optică a lui era determinată, de neîncrederea în jucători, generată la rîndul ei de comportarea lor. Chiar cu oarecare’ sacrificii, trebuie să ajungem să creăm la jucători— mă refer desigur, la cei care nu o au — o conștiință dublată de personalitate. Exemplul Iui Gil Mărdărescu, la Iaşi, orie elocvent. — Ce v-a făcut să rămîneţi mereu lingă fotbalişti ? — N-am cuvinte mari pentru a exprima un adevăr simplu : iubesc sportul şi pe sportivi ! Interviu realizat de Dan VLAD Cine cîștigă totul acasă (Urmare din pag. 1) Nui să lucreze mult — „în fiecare zi, pînă la 22,cînd plecăm in turneul din Grecia“ — cu atacul, care ri-a izbutit decît 10 goluri în tot turul. — Vreau să schimb vilei... Pe Ghergheli îl arunc pe dreapta, pe Dumitriu îl trimit mai in față, la gol, iar pe Pescara... ei bine... Pescaru va fi un fel de pendulă in teren. Acum fundaş central, acum virf de atac.. Il întreb ceva despre Dumitriu şi-mi spune că Nichi se pregăteşte maiserios decît in alţi ani: — Am greşit eu, n-ar fi trebuit să-l las să joace meci de meci! Nu era total refăcut... In retur, însă, va veni sus de tot, și Angelo (n.n. Niculescu) va trebui să-l aibă in vedere... •k O oră mai tîrziu, înaintea mesei de seară, discuţie cu Ivăncescu, îmi povesteşte cum decurg antrenamentele, cît de greu e circuitul de sub trambulina mare — „ce să vă spun, cînd ne ia doctorul Taus pulsul, unii au şi 220!“ —, că după toată munca de aici testul Copper i se pare o jucărie... — Cine aleargă cel mai bine, Ivane ? — Balint şi Cadar. Nu-i ajungi nici cu maşina... îl întreb cum se acomodează cu pregătirea noii veniţi, portarul Albu (de la Tractorul) şi mijlocaşul Răduţ (de la Caraimanul Buşteni). — Toată lumea e bine, toţi aleargă. Liviu (n. n. Drăgoi) a reluat antrenamentele şi se pare că piciorul nu-l mai deranjează. Drăgănoiu şi Şerbănoiu, veniţi mai tîrziu, au intrat şi ei în ritm, sunt bine dispuşi, veseli. Continuă, vorbindu-mi despre grupul celor cu examene — Györfi, Dumitriu, Olteanu, Cadar şi Drăgoi — care au încă regim preferenţial, antrenîndu-se „printre picături“, între o ecuaţie şi o subordonată atributivă. — Spune-mi, Ivane, ce-ţi urezi pentru ’71? — îmi urez să joc in echipa naţională şi... să mă însor! Fără, comentării. ★ — Ascultă, Ghergheli, cîte goluri ai marcat în acest tur? Priveşte în jos, şi întrebarea lui Valentin Stănescu rămîne mult timp suspendată, fără răspuns. Abia intr-un tîrziu : — Nici unul! — De ce ? — Doarştiţi, am fost mult timp accidentat... Vă promit, insă, ca în primăvară să marchez măcar un gol mai mult decit Györfi . Antrenorul stegarilor se amuză, în timp ce eu rid f« nedumerit din umeri: — De ce neapărat mai mult decît Györfi?! — Apoi, mai sintem din Cristur, și-am fost acasă de Anul Nou... Tata m-a certat că l-am făcut de ris, că n-am marcat nici un gol. Uite la Györfi, mi-a zis... iw. .-■■■. . .4 Ziua s-alăsat • învinsă1 şi salba de lumini a Poienii s-a aprins triumfătoare. Jucătorii Steagului roşu dorm, liniştea stăpînește totul. Noaptea se luptă cu gerul.•Nicolae Proca, antrenorul secund, vorbeşte calm, aşezat, parcă indiferent. „ Am început antrenamentele la 5 ianuarie, în Braşov, avînd drept scop readunatizarea la efort. Din ziua de 9 am urcat la Poiana, unde urmărim îmbunătăţirea pregătirii fizice generale, cu mijloace specifice şi nespecifice, în ideea realizării unei capacităţi fizice de efort corespunzător , solicitărilor maxime. Simplu, nu? — Alternăm două zile cu două antrenamente, între care unul insolă, cu o zi cu un singur antrenament. Supiammal, jucătorii snit supuşi unor probe de control, ale căror sarcinii sunt mărite progresiv, pînă la dublare sau triplare. ii întrerup, întrebîndu-1 ceva despre retur : • — Vă temeți de vreo echipă?". ... . își țTrieşte caietufi de planuri de parcă acolo ar afla răspunsul salvator. Ia creionul în mină. îl lasă pa* mţisă, aprinde veioza. V. * — Eu mă temi de toateT