Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)

1971-01-13 / nr. 1140

r­fi 1140 (6574) PE AGENDA ACTUALITĂŢII Constănţenii fac crosuri pe plajă... Jucătorii de la Farul au e­­fectuat luni după-amiază pri­mul antrenament în aer li­ber, la care au participat toţi­­jucătorii. Ei îşi vor continua pregătir­ile cu crosuri pe pla­jă, alternate cu şedinţe în sală. Zilnic sunt programate antrenamente, urmînd ca lu­nea, miercurea şi vinerea să aibă loc cîte două şedinţe (di­mineaţa şi după amiaza). La­­pregătiri participă şi jucătorul­­Turcu, de la Metalul Tîrgo­­vişte. La primul apel al antreno­rilor au fost prezenţi Ştefă­­nescu, Popa, Stoica, Mareş, Antonescu, Pleşa, Chircă, Mus­tafa, Badea, Tănase, I. Con­­stantinescu, N. Constantines­­cu, Ologu, Oprea, Caraman, Tufan, Kalla şi Turcu. C. POPA, coresp. principal La C. F. R. Timişoara prof. I. Ionescu* secundul lui Macri La C.F.R. Timişoara, ală­turi de antrenorul principal, D. Macri, va funcţiona ca se­cund prof. Ion Ionescu. Feroviarii participă la cîte două antrenamente pe zi. In rîndurile jucătorilor domneşte o atmosferă de optimism şi toţi cred în salvarea echipei de la retrogradare. P.­ARCAN coresp. principal Dialog expres cu Ion Pircălab Luni seara, pe bulevardul Bălcescu... Intîlnire neaştep­tată cu Ion Pircălab, care a profitat de scurta întrerupere a campionatului francez pen­tru a-şi petrece sărbătorile acasă, în mijlocul familiei. Marţi dimineaţa pleca îna­poi şi pornise prin oraş, îm­preună cu soţia, pentru ulti­mele cumpărături. Politeţea m-a obligat la cel m­ai scurt dintre interviuri: — In cîte meciuri ai jucat, la Nîmes ? — Din momentul cînd am venit în Franţa, n-am mai ieşit din echipă. Am susţi­nut 12 meciuri, nefiind no­tat niciodată cu mai puţin de 4 stele, ceea ce ar corespun­de notei 8. Am înscris şi 3 goluri. — Am­ auzit că în campio­natul francez angajamentul fizic este deosebit de puter­nic. Nu te incomodează a­­cest lucru ? — O aripă nu este, în ge­neral, un jucător care se an­gajează în lupta corp la corp. Oricum, pr­intr-o pregătire bună, îi poţi face faţă. Şi aceasta este principala pre­ocupare a fiecărui jucător participant la campionatul francez- El este conştient că orice concesie în această di­recţie îi poate fi fatală- Pe banca rezervelor, 20 de ti­neri, poate la fel de talen­taţi, abia aşteaptă să-i ia lo­cul. De aceea, acolo, antre­norul nu-i... păzeşte pe ju­cători. Fiecare face ce vrea. Dar fiecare ştie ce trebuie să facă. Să nu mă întrebaţi, de pildă, cum este vinul fran­ţuzesc. Cînd eram la Bucu­reşti, v-aşi fi putut răspunde în cunoştinţă de cauză. Acum, nui. — Cum te împaci cu... ar­bitrii ? — Arbitrajul este corect. Și, mai ales, autoritar. Un simplu gest cu mîna, de de­zaprobare, la o decizie a ar­bitrului, te transformă în spectator. Și nu numai la meciul acela. — Pe ce loc este Nîmes ? — Cu trei etape înainte de sfîrșitul turului, ocupam lo­cul 4- Trei înfrîngeri conse­cutive ne-au împins, însă, pe locul 9 — din 20 de echipe. — Voinea ? — N-a jucat tot timpul, avînd o concurenţă pe postul lui. Dar şi el se comportă bine. Intr-un meci a înscris 3 go­luri. Ne străduim să confir­măm — şi prin evoluţiile noastre — cartea de vizită pe care şi-a făurit-o fotbalul nostru, la Guadalajara. J. B. Sportul studenţesc se pregăteşte la Predeal Zilele trecute l-am întîlnit pe coridoarele Academiei de Ştiinţe Economice pe Ion Va­sile, portarul divizionarei B Sportul studenţesc. Se grăbea să ajungă la club, în vede­rea plecării la Predeal, unde studenţii urmează să-şi con­tinue pregătirile de iarnă. Reîntoarcerea în Bucureşti este prevăzută pentru 20 ia­nuarie, în preajma primei sesiuni a examenelor, pe care toţi doresc s-o promo­veze cu rezultate bune. (Pavel PEANA). C.F.R. Paşcani speră să urce în clasament După o binemeritată va­canţă, fotbaliştii de la C.F.R. Paşcani s-au reunit marţi pentru reluarea pregătirilor. Despre perioada de pregătire, antrenorul Marin Alexandru ne-a relatat următoarele : „Contez pe acelaşi lot de ju­cători, 18 la număr, cu care voi face antrenamente zil­nice, in localitate. La începu­tul lunii februarie ne vom deplasa la Predeal, pentru două săptămîni. Aici vom pune accentul pe pregătirea fizică generală şi specifică. La înapoierea acasă voi lu­cra pentru omogenizarea for­maţiei, care va susţine mai multe jocuri de verificare. Dorim ca în returul campio­natului să facem jocuri de bună calitate şi sperăm să urcăm pe scara clasamentu­lui seriei I a diviziei B“. C. ENEA — coresp. 5 antrenamente pe săptămînă la Metrom Braşov După 25 de zile de pauză, divizionara B Metrom Bra­şov şi-a reluat luni pregăti­rile în vederea returului. In prealabil, 17 din cei 18 fot­balişti (I. Nicolae nu s-a pre­zentat încă la echipă) au e­­fectuat un riguros control me­dical, fiind declaraţi apţi pen­tru reluarea efortului. întoc­mind programul de pregătire, antrenorul V. Grosaru a pre­văzut 5 antrenamente pe săp­tămînă, care se vor desfăşura atît în aer liber, cît şi în sală, cu accent pe latura fi­zică, capitol deficitar în tu­rul campionatului. Peste pu­ţin timp, echipa se va de­plasa la Predeal pentru 10 zile, după care antrenamen­tele se vor intensifica, astfel încât în ziua de 4 februarie — data disputării primei e­tape a „Cupei memoriale Sil­viu Ploeşteanu“ — echipa să deţină o formă corespunză­toare. Iată şi lotul pe care se ba­zează antrenorul Grosaru: Szalad, Smeu (portari), Sişcă, Răuţi, Bădiţoiu, Grecea, Stai­­cu, Ochea (fundaşi), Petrescu, Gabor, Roman (mijlocaşi), Ferenţ, Selmesi, Furnica, Gane, Darie, Nicolae (înain­taşi). Este posibilă transfera­rea tînărului jucător Keresz­tes II de la Torpedo Zărneşti. C. GRUIA — coresp. princip. Dragoş Cojocaru­ — noul antrenor al Politehnicii Galaţi . Eugen Mladin şi-a luat in primire postul la Fotbal Club • De marţi, Politehnica Ga­laţi are un nou antrenor. La conducerea tehnică a echipei studenţeşti a fost numit Dra­­goş Cojocaru, fostul jucător al echipei Steaua. • în aceeaşi zi, Eugen Mla­din şi-a luat în primire pos­tul de antrenor la F. C. Ga­laţi. T. SIRIOPOL — coresp. Peste cîteva minute va începe antrenamentul la C.F.R. Cluj. Eugen Iordache citește planul de pregătire Foto : V. GHERGHELI—Cluj intre 10 şi 20 februarie POLITEHNICA IASI-IN TURNEU IN IRAN Ca urmare a tratativelor pur­tate cu Federaţia română de fot­bal, forul de specialitate iranian a confirmat aseară — prin telex — turneul Politehnicii Iaşi, progra­mat intre 10 şi 20 februarie. In acest interval, fotbaliştii ie­şeni urmează să dispute patru partide amicale — la 12, 19, 11 și 19 februarie — in compania unor formaţii din prima ligă iraniană. In acest mod, echipele fruntaşe ale clasamentului divizionar A de toamnă sunt angajate in perioada necompetiţională în Jocuri de pre­gătire in ţări cu climă adecvată. AGENDĂ SPORTIVĂ INTERNAŢIONALĂ STUDENŢEASCĂ, 1971 (Urmare din pag. 1) din­ lucrările Adunării Gene­rale a F.I.S.U. Reprezentan­ţii celor 60 de organizaţii membre vor trece în revistă activitatea ultimilor doi ani, vor alege noul Comitet Execu­tiv şi vor stabili programul de activitate al F.I.S.U. pen­tru perioada 1971—1973. — Cu ocazia adunării gene­rale, la Madrid va avea loc în zilele de 11 şi 12 septem­brie un turneu internaţional universitar de atletism. — Al VII-lea Seminar in­ternaţional de studiu al spor­tului universitar va avea loc între 20 şi 25 septembrie, în localitatea Skövde din Suedia, cu tema : „SPORTUL INTR-O LUME IN PLINA SCHIM­BARE“. Agenda anului 1971 mai cu­prinde importante manifestări sportive studenţeşti organizate sub auspiciile Uniunii Inter­naţionale a Studenţilor, cum sunt: Campionatele mondiale de şah, taberele sportive de la Grenoble (schi) şi Vltava — Cehoslovacia (sporturi nau­tice), turneul de volei dotat cu „Cupa 17 Noiembrie“, la Praga. După cum se vede, după un an deosebit de bogat în mani­festări sportive pe plan inter­naţional, urmează un altul la fel de rodnic, în care U.A.S.R. îşi aduce o importantă contri­buţie la dezvoltarea mişcării sportive studenţeşti interna­ţionale. LOTO-PRONOSPORT Joi ultima zi pentru tragerea LOTO Tragerea specială Loto a Revelionului, care s-a bucurat de o largă participare, dato­rită marelui număr de cîştigă­­tori în autoturisme şi premii în bani, a justificat pe deplin marele interes. Premiile care au fost atri­buite reprezintă un frumos succes, atît prin numărul mare , cir­ca 20 000 cîştigători, cît şi prin valoarea lor: 2 pre­mii a cîte 100 000 lei, 26 auto­turisme, 132 excursii în ITA­LIA şi R. D. GERMANA şi premii în bani. Participanţii la Loto au po­sibilitatea şi în continuare să cîştige autoturisme şi premii mari în bani. Tragerea Loto de vineri 15 ianuarie a.c. atribuie autoturis­me în cadrul valorii unitare a premiilor în numerar, indi­ferent categoria la care a fost obţinut cîştigul în numerar de o valoare cel puţin egală cu cea a autoturismului ales, fe­lul biletului pe care a fost obţinut premiul respectiv sau taxa de participare achitată cu 2 sau 5 lei varianta. La toate concursurile şi tra­gerile Loto şi Pronoexpres din lunile ianuarie şi februarie se oferă următoarele autoturis­me : Moskvici 408 cu caroserie 412 (57 700 lei), Dacia 1100 (55 000 lei), Moskvici 408 cu 4 faruri şi radio (54 500 lei), Skoda S. 100 (53 090 lei), Fiat 850 (45 900 lei). Deci, joi 14 ianuarie a.c., este ULTIMA ZI în care vă mai puteţi procura biletele pentru tragerea Loto de vi­neri. PRONOSPORT PREMIILE CONCURSULUI nr. 2 DIN 10 IANUARIE 1971 CATEGORIA I (13 rezultate): 3 variante a 22 269 lei fiecare | CATEGORIA a II-a (12 re­zultate) : 5,75 variante a 13 942 |pi fippavp * CATEGORIA a III-a (11 re­zultate) : 40,15 variante a 2 995 lei fiecare. - S­portul După turneul în Liban al reprezentativei de juniori RAMÍNÍND ACASĂ, SMARANDACHE ŞI HELVEI ŞI-AU... CÎŞTIGAT LOCURILE IN FORMAŢIE! ;.4nsS8S3SNtfâf!;­ Discuţie-fulger cu profeso­rul Constantin ARDELEA­­NU, antrenorul reprezenta­tivei de juniori, revenit luni seara din turneul în Liban. — Aşadar, în numai o săptămînă aţi jucat trei meciuri : 2—2 (2—0) cu Homeneimen, 3—1 (2—0) cu o selecţionată a clu­burilor din Beirut şi 0—0 cu Racing Club, campioa­na ţării, partidă dispu­tată numai o repriză, din pricina ploii. Ce s-a în­­tîmplat dincolo de aces­te 200 de minute de fot­bal ? — Turneul a urmărit, in primul rînd, omogenizarea lotului şi apoi verificarea capacităţilor jucătorilor, pe care — in mare — le cu­noşteam. Sub aspectul coezi­unii, vreau să cred că am făcut cîţiva paşi înainte, deşi mulţumirea — de ce n-aş recunoaşte-o ? — e numai parţială. Am impresia că nu toţi băieţii iubesc fotba­lul cu adevărat. In ceea ce priveşte pregă­tirea în sine a echipei, faţă de cele trei meciuri aminti­te, am mai făcut două an­trenamente, extrem de dure. — Să revenim la me­ci­uri. Cu cer”s-ai ajutat acest turneu, “­raportindu-l la preliminariile U.E.F.A. care încep în primăvară ? — In linii mari, am cris­talizat echipa cu care vom „ataca“ primul loc din gru­pa noastră preliminară. — Adică ? — BUCARU — MATEES­­CU, SMARANDACHE, SAN­DU GABRIEL, CIOCIRLAN, DONOSE, BOLONI, HELVEI, AELENEI, SANDU MIRCEA, COJOCARU. — Bine, dar Smaran­­dache şi Helvei n-au fă­cut deplasarea în Liban ! — Intr-adevăr, rămînînd acasă, accidentaţi, ei şi-au... ciştigat un loc aproape sigur in formaţie, intrucit înlocui­torii lor n~au dat satisfac­ţie. In continuare, insă, Do­­brău, Micloş şi Dănilă ră­­min în atenţia noastră, iar promovarea lor va depinde doar de ei! — Dacă v-aş întreba care a fost cel mai bun jucător român în acest turneu, ce mi-aţi răspun­de ? — V-aş răspunde Aelenei... şi Sandu Mircea, pentru jo­cul tehnic, rafinat, al doi­lea pentru eficacitate. Sandu Mircea a înscris 3 din cele­ 5 goluri ale echipei. — Cînd preconizaţi vi­itoarea reunire a lotului naţional ? — La mijlocul lui februa­rie, cînd vom convoca şi cîţiva jucători noi, disponi­bili la progres. Pină la în­ceperea preliminariilor, cău­tăm cu înfrigurare formula optimă de ech­ipă. Ov. I. M­IRC­EA SANDU Există o permanentă asemănare între antrenorii de atletism, cei care lucrează în mod obişnuit cu juniorii, şi profesorii de li­­ceu care descoperă talente şi le şlefuiesc, pregătindu-le pentru Olmpiada, să zicem, de matema­tică. Dar cînd elevul termină cele 32 clase, prin forţa lu­crurilor, el îşi părăseşte dască­lul, după cum — în cele mai multe cazuri, — un junior trece la un alt antrenor odată cu se­­nioratul său. De aceea, pentru a se menţine la cota ridicată a exigenţelor şi unii şi ceilalţi sunt intr-o continuă căutare, într-o continuă activitate de cizelare a talentelor, ca-ntr-un fel de... per­petuum mobile ! Acesta este şi motivul pen­tru care, în ceea ce priveşte at­letismul, prin grija federaţiei de specialitate, în fiecare vacanţă de iarnă a elevilor la Predeal, Cio­plea a devenit un loc tradiţio­nal pentru taberele de pregătire ale atleţilor juniori. Anul acesta, în tabăra F.R.A. de la „Cabana schiorilor­ au fost convocaţi peste 300 de juniori şi Junioare din Bucureşti, Braşov, Brăila, Baia Mare, Arad, Cluj, Ploieşti, Con­stanţa, Oradea, Hunedoara Satu Mare etc. Acestora li s-au adău­gat şi cîţiva tineri atleţi, de certă valoare, pînă mai ieri com­ponenţi ai lotului republican de juniori. De pregătirea lor se ocupă, sub Îndrumarea antreno­rului federal Nicolae Mărăşescu, un colectiv de antrenori, omogen şi pasionat: Irina Kiss di­u O­­radea, Ion Moroiu (Brăila), Pe­ter Naghi şi Peter Klein (Cluj), Traian Prundan (Arad), Liviu Mereuţă (Braşov), Ferdinand Moscovici (Baia Mare), Constan­tin Craia (Constanţa), Xenofonie Boboc (Ploieşti), şi bucureştenii Elisabeta Angelescu, Elisabeta Stănescu, Georgeta Dumitrescu, Georgeta Muşat, Nicolae Taco­­rtan, C-tin Nourescu, Gh. Fodo­­reanu, C-tin Muşat. Colectivul de tehnicieni este completat cu me­dicul Gabriel Ioniţă şi asistentul medical Liviu Borş. Mai întii cîteva cuvinte des­pre criteriul de selecţie a an­trenorilor pentru lotul republican. Acesta este foarte simplu şi, după părerea noastră, foarte e­­chitabil. Vin la lot, aproape au­tomat, antrenorii cu cei mai mulţi atleţi selecţionaţi (în cazul de faţă — Taeom­an, Naghi, Mos­­covici, Irina Kiss­) sau cei care prezintă anumite valori certe (Prundan-Mihai Negomireanu şi Elisabeta Stânescu-Ruxandra Vu­­lescu). Acelaşi criteriu este păs­trat valabil şi pentru perioada de activitate competiţională, pen­tru diferitele deplasări ale echi­pelor reprezentative de juniori. In tabăra de la Predeal au fost convocaţi acei atleţi care şi-au cucerit, de fapt, acest drept, îndeplinind cerinţele standardu­­rilor de selecţie, dar şi cîţiva sportivi foarte tineri, recoman­daţi de antrenorii lor ca atleţi cu mari posibilităţi, cu certe perspective de progres. Alegerea Predealului ca loc de pregătire pentru speranţele atle­tismului nostru s-a dovedit, de mai mulţi ani, ca foarte inspi­rată. In afara faptului că prin grija direcţiei I.S.C. Predeal (di­rector D. Stoian) lotului de at­leţi i-au fost create anumite con­diţii de cazare şi de masă, co­respunzătoare efortului depus în antrenamente, datorită sprijinului cabanierului C-tin Stoenescu o sală de mese (18X9 m) a fost pusă exclusiv la dispoziţia atle­ţilor. In această încăpere a fost amenajată chiar o sală de... for­ţă (haltere, mingi­­ medicinale, covoare de cauciuc, saltele, stîlpi şi ştachetă pentru înălţime etc). In afara acestora, vecinătatea văi) Poliştoaca oferă un cadru ideal pentru antrenamentele a­­lergătorilor pe distanţe medii şi lungi, iar platformele pentru a­­runcări, amenajate de către în­săşi atleţii şi antrenorii lor, per­mit un volum sporit de lucru şi descongestionează stadionul de jos, din oraş. Apropo de acest stadion , graţie I.E.A.B.S. Bra­şov (director Al. Taus) el a fost readus în circuitul atletismului şi utilat cu vestiare, grupuri sanita­re etc., puţind fi folosit de juni­ori cu maximum de randament, drumul performanţei. DRUM AL MUNCII ŞI SERIOZITĂŢII O singură zi petrecută în mij­locul acestor atleţi care, în noap­tea Revelionului au toastat pentru sănătate, prietenie şi... perfor­manţă. ii este suficientă reporte­rului pentru ca să-şi dea seama de principala caracteristică a ta­berei : disciplină, seriozitate, am­biţie, muncă intensă. Există aici o disciplină strictă impusă de chiar natura activi­tăţii tinerilor, de eforturile re­marcabile, pe care le realizează cu conştiinciozitate în vederea performanţelor viitoare, a­ parti­cipării la mari concursuri, la campionate europene şi chiar la Olimpiade, aşa cum nutresc de­sigur cei mai mulţi dintre aceşti tineri In intimitatea lor. Unii o şi­ declară Intr-un fel... Astfel, băimăreanca Leontina Sălajan şi-a propus pentru acest an 2:06,6 pe 800 m şi 54,8 s pe 400 m. E­­vident, cifrele par puţin exage­rate dar eleva lui Ferdinand Moscovici spune foarte convinsă şi conştientă de ceea ce poate : „Anul trecut am alergat 2:10,3, coborind cu mai bine de 11 se­cunde faţă de anul anterior. Este oare exagerat să-mi propun să mai cobor acum mai puţin de 4 secunde ? Cred că nu !“ şi pentru aceasta Leontina se scoală zilnic la ora 6 şi pină să plece la şcoală (în paranteză fie spus ea este o elevă bună) face un antrenament, de 40 de minute şi după amiaza încă unul de aproape 2 ore...­­ La fel şi bucu­reşteanu­l Sandu Mitrofan care şi-a propus pentru 1971 un rezultat de 30,3 s pe 100 m. Anul trecut el a obţinut 30,5 şi de mai multe ori 10,6 s, ■ in. timp ce în 1969 cel mai bun , rezultat al său era doar de ' il‘,1 ! * ' 'Şi un aspect caracteristic pen­tru actualul lot de juniori, a­­­ceşti ju­niori-perform­eri, care in­­decursul sezonului trecut au fă­cut cunoştinţă cu performanţa şi i-au simţit rigorile, sunt as­tăzi cei mai harnici, cei mai disciplinaţi fiind, in această­ pri­vinţă, nişte autentici catalizatori pentru întregul efectiv de spe­ranţe. De altfel, tocmai inţelegind la justa valoare pretenţiile de mi­ncă­ (cantitate şi calitate) pe care­­le cere astăzi adevărata performanţă cei mai mulţi dintre juniorii prezenţi la Predeal au desfăşurat o activitate generală de pregătire extrem de laborioa­să. Astfel, pentru prima oară a­­lergătorii de semifond şi fond au­­ executat cîte 3 antrenamente pe Zt totalizînd peste 100 km (60 km­ fetele) pe săptămînă. Şi tot aşa aruncătorii care ridică intr-un ciclu de antrenament sâptâmînal 40 de tone şi mai bine ! La intrarea în „sala de forţă" unul dintre , ploieşteni, Th. Cru­­ceanu, a pus un afiş pe care a scris : „Pe aici se intrâ-n bra­ţele „durerii“ . Precum afirmă Dante Alighieri ! Zadarnic orice protestare ! Lăsaţi... năravul la intrare!“. Aci, în această sală, l-am văzut­­în condiţii — totuşi improvizate — p­­ arădeanul Mi­­hai Negomireanu lucindu-se cu înălţimea de 2 metri. Faţă de cei 2,11 m din sezonul trecut anul acesta el doreşte 2,15 m şi, vă­­zîndu-l cum se pregăteşte, sun­tem­ siguri că va izbuti. De altfel, Negomireanu speră ca la „eu­ropenele“ din august, de la Hel­sinki, România să fe reprezen­tată de 3 concurenţi la înălţi­me,­ Şerban Ioan şi de juniorii de ieri, Csaba Dusa şi el. . OBIECTIVE 1971 VIZINO. .. MONTREALUL " Dintr-un biblioraft, pe care ■­­antrenorul federal Nicolae­­Mă­răşescu îl păstrează cu multă grijă, am răsfoit fişele tuturor atleţilor noştri din tinără gene­ralie. Acolo am văzut obiectivele de performanţă pe care fiecare­­ sportiv şi antraporul său şi­­le-au propus pentru 1971. Iată, cî­teva dintre acestea : D-tru Ior­ilache (antrenor C-tn Craia) 35,90 ‘ m la triplu (15,46 anul trecut), Gherghina Iordache (Georgeta Du­mitrescu) 2:07,5 pe 80« m (2:10­4), ștefan Lenghel (Liviu Mereuță) 15,50 m la triplu (15.00), Cornel Anton (Gh. Fodoreanu) 4,70 m la prăjină (4,50 m). Vasile Majdic (Peter Naghi) 48.0 pe 400 m (49,2). Marin Iordan (Dan Serafim) 36.00 mrla greutate (11,03 m).­ Eva Zer­­gu­ (Peter Naghi) 55.V­ tv la suic­id (50.10 m). Ro­vana-...Vurescu­ (E­­lisabeta Stănescu) . 1.75 ,m la înăl­țime (1.68 m). Alexandria Moldo­van (Ferd. Moscovici) 1:51.S pe 30 k m (1:53.4) etc. suntem­ de pe acum­ foarte curioşi să vedem ce vor face aceştia, dar şi cei­lalţi d­in concursurile acestui an... Vacanţa este totuşi vacanţă ! De aceea buna dispoziţie nu lip­seşte nici un moment din viaţa taberei. Recent au avut loc două concursuri, unul de dans, ciş­tigat de săritorul cu prăjina Cor­nel Anton şi un altul pentru desemnarea celor mai simpatici atleţi .Predeal-1071 Juri­ile, formate din atleţi i-au ales pe Nicoleta Guşă (ale la Şcoa­la sportivă din Ploieşti) şi, res­pectiv, pe Gabriel­ Călin, aruncă­torul de ciocan. Premii, ciochia­­tă, portocale şi mai m­ult decît orice, aplauzele colegilor!! '• Dar­­„spectacolul“ frumuseţii n-a putut dura • cit s-ar­ fi cu­venit pentru că antrenorul, de serviciu­­ă ţinut să amintească ,tuturor ca ora stingerii fusese »,depăşită cu 5 minute!..."' ' Romeo VILARA Predeal, ianuarie ....r-“­ ' Cabana schiorilor-cabana atleţilor juniori Rag* S­a­S Dr. Şerban Florian: RECUPERAREA, MARELE SECRET­, NEEXPLOATAT DE NOI­ AL UNEI CONDIŢII FIZICE EXCELENTE Dr. Şerban Florian are o îndelungată activitate în lu­mea fotbalistică. A început să joace fotbal la Craiova, la juniorii Generalei. La seniori, a evoluat sub cu­lorile lui F.C. Craiovan şi C.F.R. Craiova, apoi a trecut la Telefon Club, unde a jucat pînă in 1936. Cu un an înainte, fusese cooptat în Comisia cen­trală sanitară de fotbal. în 1939, a devenit medicul echipei Rapid, de care s-a des­părţit in 1958. De atunci este medicul echipei de fotbal a studenţilor bucureşteni, Poli­tehnica (azi Sportul studenţesc). Calităţile profesionale, cărora le-a adăugat profunde cunoş­tinţe fotbalistice, l-au impus printre cei mai apreciaţi me­dici sportivi din ţară. A fost medicul diferitelor loturi na­ţionale de fotbal (juniori, ti­neret, olimpic, B şi A), precum şi lector la şcoala de antrenori. O a doua pasiune a dr. Şerban Florian este boxul, fiind aproa­pe 20 de ani membru al Co­misiei centrale de box. — V-am ruga, doctore Flo­rian, să ne spuneţi ce părere aveţi despre fotbalul nostru actual şi despre cel antebelic ? — Fotbalul antebelic l-aş nu­mi romantismul fotbalului ro­mânesc. Atunci se făceau 2—3 antrenamente pe săptămînă, ur­­mărindu-se în aceeaşi proporţă spectacolul şi rezultatul. Astăzi, fotbalul este cu totul altceva. Rezultatul primează şi trebuie să ne înclinăm în faţa acestei realităţi. Jucătorii de azi tre­buie să îndeplinească sarcini duble şi, de aceea, li se cere o condiţie fizică mult supe­rioară. Prin absurd, o partidă dintre naţionala '39 şi cea '70 ar însemna — cred — o adevă­rată catastrofă pentru prima — Şi, totuşi — s-a constatat in confruntări internaţionale — fotbaliştii noştri stau destul de slab la capitolul pregătire fi­zică. — Intr-adevăr. Exemplele o­­ferite de întilnirile susţinute de echipele noastre în „Cupele europene“ sunt edificatoare. Cauzele acestei situaţii sunt două. Una — secundară — se datorează faptului că nu se lucrează cu intensitate maximă la antrenamente. Organismul omenesc e capabil să suporte mai multe solicitări decit cele la care sunt supuşi fotbaliştii noştri. De ce nu se acţionează in consecinţă ? Pentru­­ că ma­rele secret al obţinerii şi men­ţinerii unei condiţii fizice exce­lente rau-1 constituie, totuşi, antrenamentele, ci recuperarea. Or, la noi, acest capitol este complet neglijat. Recuperarea — activă, pasivă, psihică şi fizică — se adresează in pri­mul rind... conştiinţei jucăto­rilor. Cinil după două ore de antrenament, în care organis­mul e solicitat intens, în loc să te odihneşti, te duci la o şuetă presărată din belşug cu vin sau bere şi te culci la ore mici, toată acumularea se duce pe apa simbriei. ODIHNA TREBUIE SA FIE CEL PUTIN EGALA CU ANTRENAMEN­TELE. Cînd raportul se schim­bă în defavoarea odihnei, se produce un dezechilibru în or­ganism, care generează obosea­la fiziologică, apoi­ surmenajul. La capitolul recuperare trebuie trecute neapărat băile calde şi reci­f şi­ masajul.: • Dar, făcute după un program , ştiinţific al­cătuit, nu la­ voia tretîmplării. Din păcate, insă, foarte mulţi dintre fotbaliştii-­ noştri fug de ele, pretextâ­nd că sunt obo­sitoare. Si chiar dacă le ac­ceptă — mai mult de nevoie — majoritatea şi-au luat pros- t­ul obicei ca la ieşirea de la baie să se oprească la o bere, care anulează efectele băilor şi masajului. In recuperarea efortului, un alt element de mare importanţă este instalaţia de­­oxigepar­g. Cite echipe din Vl­zia­ A au asemenea instala­ţii? Cred că se pot număra pe degetele unei singure miini... Vitaminizarea are, de aseme­nea, o însemnătate, mare pen­tru rezolvarea recuperării efor­tului. Rolul vitaminelor nu tre­buie exagerat, cum se face de obicei chiar de către corpul medical. Eu sunt adeptul folo­sirii vitaminelor în perioadele pre şi post competiţională, în perioada competiţională ele a­­jută mai puţin organismul şi, în plus, lasă jucătorilor impre­­sia că sunt... dopaţi — Vă rugăm, totuşi, să ne spuneţi părerea dumneavoastră despre felul in care se efec­tuează antrenamentele la noi. — Antrenorii noştri greşesc in ceea ce priveşte dozarea e­­fortului. Sau lucrează prea mult intr-o anu­mită perioadă, sau prea puţin. Dacă vă mai aduceţi aminte. Rapidul din timpul lui V. Stănescu pornea foarte bine la începutul fiecă­rui sezon iar spre sfîrşit ca­pota ia® «debil, pierzind astfel 3—4 timin' pe care, cu o dozare mai bună a efortului, le-ar fi ciştigat cu uşurinţă. Apoi, fie­cărui jucător trebuie să i se stabilească un plan de antre­nament ţinînd cont de posibili­tăţile sale maxime. Trebuie să ştim să-i păstrăm fiecăruia a­­numite rezerve de energie, care să fie folosite numai in situaţii excepţionale. înainte de a trece la stabilirea planului de pregătire, antrenorul trebuie să apeleze la serviciile ştiinței pentru a Şti c» să ceară de la fiecare jucător. Iată de ce salut introducerea testelor anunțată de federaţie. — Sinteţi adeptul pregătirilor m comftfi înaintea meciurilor? — Nu, dintotdeauna. Pe a- Ceastă t«nâ, pe vremuri, cînd eram medic la Rapid, am avut dese conflicte cu­­ regretatul Renay, adeptul lor. Această op­tică a lui era determinată, de neîncrederea în jucători, gene­rată la rîndul ei de comporta­rea lor. Chiar cu oarecare’ sa­­crificii, trebuie să ajungem să creăm la jucători­­— mă refer desigur, la cei care nu o au — o conștiință dublată de perso­nalitate. Exemplul Iui Gil Măr­d­­ăr­es­cu, la Iaşi, orie elocvent. — Ce v-a făcut să rămîneţi mereu lingă fotbalişti ? — N-am cuvinte mari pentru a exprima un adevăr simplu : iubesc sportul şi pe sportivi ! Interviu realizat de Dan VLAD Cine cîștigă totul acasă (Urmare din pag. 1) Nui să lucreze mult — „în fiecare zi, pînă la 22,­­cînd plecăm in turneul din Gre­cia“ — cu atacul, care ri-a izbutit decît 10 goluri în tot turul. — Vreau să schimb vi­lei... Pe Ghergheli îl arunc pe dreapta, pe Dumitriu îl trimit mai in față, la gol, iar pe Pescara... ei bine... Pescaru va fi un fel de pen­dulă in teren. Acum fundaş central, acum virf de atac.. Il întreb ceva despre Du­­mitriu şi-mi spune că Nichi se pregăteşte mai­­serios de­cît in alţi ani: — Am greşit eu, n-ar fi trebuit să-l las să joace meci de meci! Nu era total refă­cut... In retur, însă, va veni sus de tot, și Angelo (n.n. Niculescu) va trebui să-l aibă in vedere... •k O oră mai tîrziu, înaintea mesei de seară, discuţie cu Ivăncescu, îmi povesteşte cum decurg antrenamentele, cît de greu e circuitul de sub trambulina mare — „ce să vă spun, cînd ne ia doctorul Taus pulsul, unii au şi 220!“ —, că după toată munca de aici testul Copper i se pare o jucărie... — Cine aleargă cel mai bine, Ivane ? — Balint şi Cadar. Nu-i a­­jungi nici cu maşina... îl întreb cum se acomo­dează cu pregătirea noii ve­niţi, portarul Albu (de la Tractorul) şi mijlocaşul Ră­­duţ (de la Caraimanul Buş­teni). — Toată lumea e bine, toţi aleargă. Liviu (n. n. Drăgoi) a reluat antrenamen­tele şi se pare că piciorul nu-l mai deranjează. Drăgă­­noiu şi Şerbănoiu, veniţi mai tîrziu, au intrat şi ei în ritm, sunt bine dispuşi, veseli. Continuă, vorbindu-mi des­pre grupul celor cu examene — Györfi, Dumitriu, Oltea­­nu, Cadar­ şi Drăgoi — care au încă regim preferenţial, antrenîndu-se „printre pică­turi“, între o ecuaţie şi o subordonată atributivă. — Spune-mi, Ivane, ce-ţi urezi pentru ’71? — îmi urez să joc in e­­chipa naţională şi... să mă însor! Fără, comentării. ★ — Ascultă, Ghergheli, cîte goluri ai marcat în acest tur? Priveşte în jos, şi între­barea lui Valentin Stănescu rămîne mult timp suspen­dată, fără răspuns. Abia in­tr-un tîrziu : — Nici unul! — De ce ? — Doar­­ştiţi, am fost mult timp accidentat... Vă promit, insă, ca în primăvară să mar­­chez măcar un gol mai mult decit Györfi . Antrenorul stegarilor se a­­muză, în timp ce eu rid f« nedumerit din umeri: — De ce neapărat mai mult decît Györfi?! — Apoi, mai sintem din Cristur, și-am fost acasă de Anul Nou... Tata m-a certat că l-am făcut de ris, că n-am marcat nici un gol. Uite la Györfi, mi-a zis... i­w.­ .-■■■. . .4 Ziua s-a­­lăsat • învinsă1 şi salba de lumini a Poienii s-a aprins triumfătoare. Ju­cătorii Steagului roşu dorm, liniştea stăpînește totul. Noap­tea se luptă cu gerul.•­Nicolae Proca, antrenorul secund, vorbeşte calm, aşe­zat, parcă indiferent. „ Am început antrenamen­tele la 5 ianuarie, în Braşov, avînd drept scop readunati­­zarea la efort. Din ziua de 9 am urcat la Poiana, unde urmărim îmbunătăţirea pre­gătirii fizice generale, cu mij­loace specifice şi nespecifice, în ideea realizării unei capa­cităţi fizice de efort cores­punzător , solicitărilor ma­xime. Simplu, nu? — Alternăm două zile cu două antrenamente, între care unul in­solă, cu o zi cu un singur antrenament. Supia­mmal, jucătorii s­nit supuşi unor probe de control, ale căror sarcinii sunt mărite pro­gresiv, pînă la dublare sau triplare. ii întrerup, întrebîndu-1 ceva despre retur : • — Vă temeți de vreo e­chipă?".­­ ... . își țTrieşte caietufi de pla­nuri de parcă acolo ar afla răspunsul salvator. Ia creio­nul în mină. îl lasă pa* mţisă, aprinde veioza. V. * — Eu mă tem­i de toateT

Next