Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)

1971-02-23 / nr. 1181

Nr. 1181 (6615) Echipele Crişul şi C.F.R. Timişoara s-au intilnit duminică la Oradea intr-un meci de verificare care a prilejuit un bun spectacol fotbalistic. In fotografia noastră, purtand timişo­renilor, Corec, intervine decis la o minge înaltă, rezolvind o situaţie critică Foto : N. DRAGOŞ "direcţii "noi "pentru DEZVOLTAREA SPORTULUI DE MASĂ ŞI TURISMULUI ÎN RIDUL TINERETULUI (Urmare din trag. 1) ne, pentru practicarea exerciţiu­lui fizic, după preferinţe şi aptitudini, tot mai mulţi elevi şi studenţi, tineri din fabrici şi uzine, de pe ogoare. Realizările pe aceste multi­ple planuri sunt desigur nota­bile. Totuși — așa cum s-a a­­preciat la recentele lucrări ale Congresului al IX-lea al Uni­unii Tineretului Comunist — ele nu reprezintă decit un înce­put pe calea unei mișcări spor­tive şi turistice cu adevărat de masă. CAPABILĂ SA ANTRE­NEZE MAREA MAJORITATE A TINERETULUI. Evidenţiind unele neajunsuri, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi-a pro­pus totodată să stabilească di­recţii precise în domeniul acti­vităţii sportive şi turismului. Care sunt aceste direcţii ? înainte de toate subliniem obiectivele privind întărirea or­ganizatorică şi îmbogăţirea ac­tivităţii asociaţiilor sportive, care să-şi întocmească — con­cret — calendare proprii de competiţii. In realizarea unui astfel de deziderat, organizaţi­ilor U.T.C. le revine sarcina de a desfăşura o activitate educa­tivă şi mai intensă în rindul membrilor lor, dezvoltînd inte­resul tinerilor pentru practi­carea individuală a exerciţiilor fizice, a mişcării în aer liber, folosind forme dintre cele mai accesibile : gimnastica zilnică, culturismul, judo, cicloturis­mul, înotul (unde există con­diţii), sporturile de iarnă ş.a.m.d. In lumina recentelor măsuri comune stabilite în Colegiul Ministerului învăţămîntului, or­ganizaţiile U.T.C. au calitatea de a veghea la armonizarea ac­tivităţii de educaţie fizică cu­prinsă în programul de învăţă­­mînt cu acţiunile iniţiate de către asociaţiile şi comisiile­­ sportive. Aceeaşi preocupare se impune şi în ceea ce priveşte buna desfăşurare a campiona­telor şcolare şi universitare, a întrecerilor pentru ,,Cercurile olimpice“, care vor căpăta un caracter mai larg, de masă, pentru a stimula prezenţa ele­vilor şi studenţilor la startul diferitelor probe atletice, vi­zând treptat performanţe dintre cele mai înalte. In atenţia organizaţiilor U.T.C. se va afla­ şi iniţierea unor competiţii pe clase şi şcoli cu o largă accesibilitate (mini baschet şi mini fotbal), dezvol­tarea experienţei acumulate cu ocazia desfăşurării unor com­petiţii de mare răsunet printre tinerii de la sate — Cupa re­coltei, Cupa I.A.S. — sau a u­­nor acţiuni de felul duminicilor cultural-sportive. In fine, un rol important re­vine organizaţiilor U.T.C. in ceea ce priveşte intensificarea acţiunii de amenajare a unor baze sportive simple pe lingă întreprinderi, şcoli, instituţii de învăţămînt superior, în mediul sătesc. La realizarea unui ase­menea obiectiv important tre­buie să participe întreaga masă de tineri. Se preconizează ca fiecare­­organizaţie U.T.C. să aibă or­ganizat un cerc de turism, care va iniţia acţiuni cît mai atrac- I tive, îmbinate cu manifestaţii cultural-sportive. In sfera de­­ preocupări a cercurilor de tu-­­ rism vor intra drumeţiile, excursiile la sfirşit de săptă­­m­înă, vizitele la întreprinderi şi instituţii etc. Se va urmar­i, de asemenea, specializarea şi diversificarea cercurilor de tu­rism ale organizaţiilor U.T.C. pe diferite profile (arheologie, ocrotirea naturii, etnografie, orientare turistică, cicloturism, ibroturism etc), îmbunătăţi­rea sistemu­lui de organizare a tu­rismului şcolar şi studenţesc, a celui in care vor fi antrenaţi tinerii din întreprinderi şi in­stituţii, de la sate. Se are în ved­­e şi faptul că Biroul de Turism pentru Tineret va în­treprinde eforturi pentru a-şi spori inventarul material, prin amenajarea unor baze turistice in jurul oraşelor, a locurilor de agrement la munte sau la mare, dezvoltarea capacităţii de deservire a actualelor tri­­plexe turistice pentru tineret (Costineşti, Izvorul Mureşului, Delta Dunării, Orşova, Săcele, Padiş), extinderea excursiilor tematice, a brigăzilor complexe de studii și documentare, a­­ excursiilor de orientare profe-­­ sională etc. — sportul _____ --- Evoluţia rapidiştilor in cele 5 partide susţinute în Brazilia . (Urmaşte, din pag. 1) joacă totul pe cartea apă­rării.­­ Cum spuneam, însă, Ra­­­pid nu avea de ales soluţii­­■— din motive obiective — ,jocul său de apărare, cu ti­mide tentative de contraatac, oferindu-i puţinele, dar sin­gurele şanse de a se prezen­ta onorabil. • Spre ghinionul echipei, a­­­părarea sa a avut o mare ,,spărtură la bora“, tocmai a­­colo unde părea mai solidă, adică la nivelul portarului e­­chipei reprezentative, care a fost Răducanu, așa cum îl cunoaștem, doar în meciurile cu Vasco şi Internacional. Mai ales în partida cu Por­­tuguesa, in care „Rica“ a vrut să uluiască Brazilia prin „numere“ de acrobaţie co­mică, aportul său a fost fa­limentar, transformind echi­pa giuleşteană într-un pus ■ching-ball care incasa lovi­turile una după alta.­­. Este adevărat că în acelaşi Îneci, Costea şi Codrea nu i-au fost vajnici apărători acţiunile excelenţilor atacanţi Xaxa şi Cabinho, dar, tre­buie să remarcăm că tonul tristului bal (pentru Rapid) l-a dat Răducanu, cel pe care obiectivele televiziunii din Sao Paulo l-au prezentat mul­te minute în prim plan, u­­riaşul portar rapidist avînd. ,.ante bellum“, o firmă ex­cepţională. Vă închipuiţi că prim-pla­­nurile oferite un joc de Rai­­ducanu pe stadionul Pacaem­­bu i-au întunecat foarte m­ult finna, coborînd „zeul brunei“ printre portarii muritori de rînd. Cel mai afectat de a­­cest meci-dezastru, care a subminat considerabil mora­lul întregii echipe, a fost, bineînțeles, Răducanu, care a recunoscut, cuminte, că a făcut mari greșeli. Regrete tardive, însă... Cum nu vrem să facem din Răducanu solistul nr. 1 al acestui articol , de fapt în meciul cu Portuguesa toată echipa a jucat foarte slab —, vom trece în revistă e­­voluţiile tuturor componen­ţilor Rapidului, aproximînd cota lor de reuşită sau de nereuşită în turneul brazi­lian. După părerea semnataru­lui acestor rînduri, Rapid a prezentat în ţara lui Pele doar trei jucători cu randa­ment bun . Dumitru, Lupescu şi Niţă. Dumitru a fost, probabil, cel mai bun dintre ei, evo­luind în patru din cele cinci partide jucate (cu Portugue­sa a fost şi el aproape un anonim) cu o dezinvoltură... braziliană, cu aplomb, cu randament, cu siguranţă Şi cu ocazia acestui turneu, Du­mitru ne-a demonstrat­­că tricoul cu nr. 10 al reprezen­tativei­­noastre se află în mîini bune, fapt cu atit mai îmbucurător cu cit nu tre­buie uitat că acest mare ta­lent al fotbalului nostru are numai 21 de ani Lupescu a fost... Lupescu. Tenace ca întotdeauna, luptă­tor pînă la abnegaţie. Dacă o să-i reproşăm, totuşi, ceva, îi vom acuza capacitatea de efort mai scăzută decit i-o cunoşteam spre finele tur­neului, cînd­­Sulai, foarte so­licitat, este adevărat, a ce­dat uneori pasul. Oricum, in­teligenţa şi de joc a salvat Rapidul de multe alte go­luri. O surpriză plăcută a fost tînărul Niţă, înlocuindu-l pe Costea, după primul meci, fundaşul rapidist din echipa de tineret-rezerve a jucat în Brazilia de parcă era titular ,de cind lumea. Nu s-a inti­midat de faima adversarilor — superba cutezanță juveni­lă fără complexe ! —, s-a a­­runcat în dueluri cu un cu­raj admirabil. Aşumînd, deo­camdată, o oarecare rigidi­tate, care poate fi corectată cu timpul, Niţă ni se pare a fi unul din cei mai siguri oameni de viitor ai Rapidu­lui. In urma grupului celor trei de m­ai sus se situează Năsturescu, Pop, Codreanu şi Dinu,­­a căror evoluţie de an­samblu a fost satisfăcătoare. Au fost utili echipei, au muncit mult pe teren, dar, cu excepţia lui Năsturescu, exemplar în meciul cu Inter­­nacional, jocul lor n-a avut strălucire, n-a avut scînteie. Slab, la nivelul notelor 3—*4, s-au comportat Marin Stelian, Răducanu, Codrea, Costea, Rămureanu şi Petrea­­nu, dintre care doar pe ul­timul l-am „promova“, dacă ar fi cazul,­ în clasa celor care au unele circumstanţe atenuante. El a fost cel care s-a zbătut m­ai mult pentru a realiza, totuşi, ceva. Necon­cludente au fost evoluţiile temporare ale lui Muşat, Şte­fan şi Neagu, acesta din urmă recuperat (parţial) abia spre sfîrşitul turneului. Cu Neagu valid, sîntem si­guri că Rapidul ar fi avut o altă prezenţă în turneul din Brazilia. Cu două vîrfuri de gol — Dumitrache şi Doru Popescu —, dinamoviştii au rezistat chiar şi atunci cînd l-au pierdut pe cel de al doilea,­­ accidentat. Rapid, însă, n-a avut nici un om de gol, tocmai... în țara go­lurilor. Din păcate, want* r£gr mmjmmmmmmmm f ■■■­—■ W O V R A Wm — ■ , m MMM ffl ,Ma Fază din meciul F. C. Curitiba — Rapid. Lupescu respinge cu dificultate un atac al gazdelor Foto I ESTADO DO PARANA MECIURI Iată alte rezultate înregis­trate în partidele amicale dis­putate duminică : C.F.R ARAD — U. M. TIMI­ŞOARA 0—2 (0—1) Feroviarii, cu un atac ine­ficace şi lipsit de fantezie, au cedat pe teren propriu în faţa formaţiei timişorene. Au­torii golurlor : Caval I şi Lau­­renţiu, ŞT. IACOB, coresp. principal GLORIA BISTRIŢA — FO­­RESTA NASAUD 4—0 (1—0) După o primă repriză în care oaspeţii au dat o replică mai dîrză, în cea de a doua parte, formaţia gazdă şi-a im­pus superioritatea. Realiza­tori : Ciocan (3) şi Moldovan. I. TOMA, coresp. VAGONUL ARAD — OLIM­PIA ARAD 7—2 (5—0) Vagonul a reuşit să întreacă la scor echipa Olimpia, din AMICALE campionatul judeţean. Au în­scris­­ Macavei I (2), Schweil­­linger (din 11 m), Kato, Ato­­diresei, Moţ I şi Moţ II, res­pectiv Petschowschi 111 (2). I. ŞTEFAN, coresp. STEAGUL ROŞU PLENIŢA — UNIVERSITATEA CRAIOVA (TINERET-REZERVE) 1—0 (0—0) Terenul a fost desfundat, din cauza ploii care a căzut tot timpul meciului. Jucătorii au­ arătat o bună pregătire fizică. A marcat Manea în minutul 72. I. JULEA, coresp. OLIMPIA SATU MARE — CRIȘUL (TIN­ERET- REZ­E­R­ VE) 4—0 (1—0) Localnicii au fost superiori adversarilor şi au câştigat la scor. Au înscris : Petz (min. 15), König (min. 57), Gera (min. 65) şi Kinces (min. 81). A. VERBA, coresp. ...Retrospectiva e interesantă, trudind pasiune şi migală, o mare dragoste pentru sport. Tăieturi de ziare şi fotografii lovite de rugina timpului, diplo­me şi cupe, iarâşi tăieturi şi ia­răşi fotografii, mereu altele, cu mereu alte nume... Tezaurul de satisfacţii al Şcolii sportive nr. 2 din Bucureşti. Caut printre standuri colţul“ dedicat fotbalului şi găsindu-1 în­cerc sâ transcriu — cu grăitorul ajutor al numelor şi cifrelor — revelaţiile încercate acolo . ÎN CEI 10 ANI DE ACTIVI­TATE, ŞCOALA A OFERIT DI­VIZIILOR A, B şi C 74 DE JUCĂ­TORI, ÎNTRE CARE : LUCESCU, STRÎMBEANU, MAR­IC­A. MARIN STELIAN, LICA, ŞTEFAN (RA­PID), CRACUTNESCU (F. C. AR­GEŞ). STRAT. SANDU MIR­CEA. MICLOŞ $I MIERLA (TOŢI DIN ECHIPĂ NAŢIONALA DE JU­NIORI). Un bilanţ care se sustrage ori­căror comentarii. La o aruncătură de băţ de ci­nematograful ...Aurora­, nu de­parte de locul unde ..85“ între­taie şinele mai multor tramvaie, plecate dinspre Obor spre dru­mul lung al Vitamilui, în colţul străzii AVpIS, se înti­mpină o fir­mă modestă — ŞCOALA SPOR­TIVA NR. 2, înfiinţat d in 1956. Şcoala spor­tivă nr. 2 — al cărui renume aliază îndeobşte cu performanţele h­andbaliştilor, multipli campioni de juniori ai ţării — cuprinde în perimetrul ei o CATEDRA DE FOTBAL, la conducerea căreia se află, din 1964, prof. Traian To­­mescu, continuatorul unei dificile activităţi de Început susţinută, cu nebănuite rezultate, de Victor Stanculescu. în prezent, catedra de fotbal se bucură de serviciile a 7 cadre specializate — TR­AIA­N TO­­MESCU, ION CRAIOVEANU, P£­­TRONIU BANU, VICTOR DĂNUȚ, GHEORGHE ILIESCU, MIRCEA • 74 de promovări — o „recoltă" de invidiat — • Prea multe mii de lei pentru chirii! • „Cel mai bun produs al școlii“ — fundaşul... Juncan ! • Va deveni, oare, Şcoala sportivă nr. 2 o pepinieră a Sportului studenţesc? ! ŞTEFAN UT şi CONSTANTIN TROCAN, —, d­intr­e care S (ex­­ceptlndu-i pe primi­i doi, înca­draţi cu numai ci ore săptâmi­­nal) lucrează In virtutea unor norme întregi. In aria de preocupări a elevi­lor şcolii, fotbalul ocupă unul din primele locuri, numâring . 17 grupe, dintre care una de avan­saţi, reprezentata in campionatul republican al juniorilor­­, în lu­­mânii 422 de tinere talente, pâştie cu elan şi ambiţie spre labirin­tul afirmării. Pe tinerii fotbalişti ai şcolii i-am­ căutat indejuite,, m­ai întii pe unul din terenurile din preaj­ma stadionului ,,23 August“ apoi pe „Voinţa“, la capătul tramva­iului 5, acolo unde-i văzusem cineiva Intr-un meci de campio­nat. . Nu i-am găsit. Erau pe pentru că... „...N-avem un teren al nostru , ne antrenăm pe unde apucăm, plătind mii de lei pentru chirii. De altfel, situaţia materială a ca­tedrei — luată în general — este intr-o continuă înrăutăţire : buge­tul n-a micşorat, n-avem­ bani de echipament, îi deplasăm la meciuri cu tot mai multă greu­tate“ (Traian TOMESCU). Tată şi o altă opinie, aparţi­­nînd lui Victor DĂNUŢ : „Dispunem de o serie Întreagă Ide elemente talentate : Mierli, din „naţionala“ de juniori, straţ. Ştraţ IV, dacă vreţi, frate cu cel de la Rapid, Hrisafi (n.n. fiul I arbitrului divizionar). Tudorache, Adamescu... Dar ce folos, dacă n­­oii redăm iu condiţii dintre cele mai vitrege ! Tocmai la vîrstă Iclud aceşti jucători necopţi ar trebui să se formeze, să capete deprinderi de fluete tehnică, noi ii pregătim pe terenuri detu­ve­­late, pline cu smocuri şi gropi. Şi nici măcar acolo nu sintem­ stăpini... Vine proprietarul şi te dă afară !“ ! Dupâ câte ştim. In montantul prezent, federaţia studiază posi­bilitatea cedării — în exclusivi­tate — a unor terenuri din com-I plexul ,,23 August” Centrului de juniori şi copil găzduit acolo. Cred n­oi REPARTIZAREA U­­NUI ASTFEL DE TEREN IN­­ PROPRIETATEA EXCLUSIVA A SCOEII SPORTIVE NR. 2 «r re­prezenta un act justitiar, incum­bat de serviciile — de necontes-I tat —* pe care această unitate le-a adus de-a lungul anilor mişcării fotbalistice româneşti. Poate că n-ar strica — gin-I dlm — ca acelaşi for să găsească o modalitate de sprijin financiar către Şcoala sportivă nr. 2, ale cărei eforturi sunt adesea parali­zate de dificultăţi materiale, cu atît mai mult cu cît practica a demonstrat că posibilităţile de formare a jucătorilor in acest pe­rimetru sunt CEL PUŢIN EGALE cu cele din centrele de copii şi juniori, socotite „productive“. Faţă-n faţă cu Traian Tomescu« care vorbeşte — cu nedisimulată mlndrie — de succesele repurtate peste ani de băieţii care i-au trecut prin mînâ, despre acel loc III pe ţară, ocupat in 1966. („cinci »,U* Cluj ne-a batiu cu chiu cu vai, la Piteşti)*. In sfirşit, despre seria de anul acesta. In care Barbu, Chitaru, Ivan, Voicescu şi ceilalţi ocupă fotoliul liderului in campionatul naţional... — După opinia dumneavoastră care a fost cel mai bun produs fotbalistic al acestei şcoli ? — l-am­ întrebat. — fundaşul Mihai Juh­an ! — Joacă la Dinamo Obor, are o tehnică „de post,“, nu ma sfiese s-o spun, superioara celuia a lui Sativareamt. E un mare ju­cător ! — Atunci de ce-a ajuns toc­mai la... Dinamo Obor ? — Pentru ei băieţii plecaţi de la şcoala asta trăiesc marea ne­şansă de a nu putea să promo­veze* — în acelaşi cadru orga­nizatoric — la o echipă imediat superioară, la tineret, de exem­plu. După Şcoala sportivă ar. i tiu mai există nici un stadiu fot­balistic intermediar. Se păşeşte direct !«»... divizia 4 ! Unii re­­vista, alţii se pierd pe drum... ideea ni s-a părut interesantă, ba mai mult — dat fiind numă­rul redus al mijloacelor mate­riale ale, Şcolii sportive nr. 2 — un bun punct de plecare. Aici s-ar putea naşte eventual un cu­plu. ..pepinieră — echipă de di­vizie“, cu posibilităţi patronale, de sprijin şi proiecţie din par­­tea celei din urmă, în cadrul că­reia elevii­ fotbalişti d­in strada Avnic şi-ar putea continua acti­vitatea după terminarea juniora­tului. Recunoaştem că gîndurile noas­tre s-au îndreptat Sportul studenţesc, echipă aflată în sfera aceluiaşi departament, modestă încă sub aspectul creşterii tineri­lor jucători, dar posesoara unor capacităţi organizatorice demne de luat în­ seamă... Ar fi — credem — o soluţie fericită pentru ambele părţi. Ovidiu IOANIJOAIA ★ Şcoala sportivă n­r. 2 LOCUL DE UNDE A PLECAT MIRCEA LUCESCU ★ Sandu Mir­cea, vîrful de atac al reprezentativei de juniori. Jucăitor „made in Şcoala sportivă nr. 2“, marchează un nou gol. Secvenţă la meciul Şcoala sportivă — Reprezentativa ploiestiulii, 3—0... Pag. s ECHIPA OLIMPICĂ A ALBANIEI. UN ADVERSAR REDUTABIL ! Zilele trecute s-a înapoiat din Albania, Cornel Drăgu­­lin, antrenor federal şi „se­cund“ al lotului olimpic. In această a doua calitate, însoţind pe „U“ Cluj, el a urmărit naţionala Albaniei O­ana şi aceeaşi cu echipa care vizează Münchenul, vi­itoarea adversară a „olimpi­cilor“ noştri, la 18 aprilie, in primul meci din prelimi­narii. — Aţi văzut partenerul de întrecere in două rîn­­duri, la un interval de cî­­teva zile. Ca impresie v-a lăsat ? — Este o echipă solidă, in adevăratul înțeles al cuvin­­tului. Mi-am putut da sea­ma mai bine de acest lucru, in meciul oficial susţinut de ea cu puternica reprezenta­tivă a R. F. a Germaniei, d­ar a fost nevoită să dea tot ce poate. Este drept, ea a părăsit terenul învinsă, cu 0—1, dar, după părerea mea, un rezultat­ de egalitate­ ar fi reflectat mai fidel desfă­şurarea jocului. — Care sunt atu-urile e e­chipei ? — Pregătirea fizică, dirze­­nia, omogenitatea. Bine con­struiţi­, fotbaliştii albanezi se angajează exemplar în luptă şi se „găsesc“ cu uşurinţă în­tre ei, intrucit echipa folo­seşte acelaşi schelet din 1969. Pe şapte dintre actualii com­ponenţi ai naţionalei Alba­niei i-am văzut evoluind şi turneul balcanic, desfăşurat la noi in ţară — Cine sînt cei 11 care au jucat săptămîna trecu­tă în meciul cu R. F. a Germaniei ? — Portar — Dinellă ; fiin­­­daşi — Gjika, Cani, Kasmi, Charles; mijlocaşi — Ragami Bizi, Faso; înaintaşi — Ceca, Pano, Ziu.­­ Ca aşezare, ca preo­cupări tactice, ce aţi ob­servat ! — Echipa aplică un 1—1— 3—3—3, Charles acţionind ca „libero", iar Pano şi Ziu ca vîrfuri de atac. Jucătorul cu nr. 7, Ceco, joacă retras, ve­nind des înapoi pentru con­strucţia fazei. In general, tre­buie spus — fi din cele re­latate pînă acum se poate de­duce — că echipa albaneză pune mare preţ pe contra­atac. Se închide bine în apă­rare, dar, cind are posibili­tatea, ea trece rapid in­ofen­sivă, căutînd să valorifice explozia şi forţa de pătrun­dere a lui Pano şi, Ziu. — Aţi desprins şi ceva puncte vulnerabile ? — Ca la oricare echipă. La marcaj mi s-au părut a fi mai deficitari fotbaliștii al­banezi. Ei se apără cindi om la om, cu strictețe, cind in zonă. Trecerea de la o mo­dalitate la alta se efectuea­ză, după părerea mea, ceva mai defectuos. In citeva rin­duri, sesizind slăbiciunea, ex­perimentaţii înaintaşi ai lui Schön (mă refer la Grabow­­sk­i şi la Müller), au creat spărturi in sistemul lor de­fensiv. Neîmbinind, deci, ar­monios, cele două sisteme de apărare, fundaşii albanezi pot fi surprinşi prin un-doi­­uri bine lucrate sau prin dri­blinguri, încheiate, fireşte, cu şuturi la poartă. —­ Oricum, trebuie reţi­nut faptul că jucătorii al­banezi sunt, în momentul de faţă, în plină perioadă competiţională şi că repre­zentativa olimpică albane­ză se află intr-un stadiu de pregătire mult mai a­vansat ca al nostru. Sta­te­­i de acord ? — Fără îndoială, aşa stau lucrurile. Este o chestiune şi de crimă — Se va putea rezol­va, în timp util, acest nea­juns . — Eu cred că da. In com­pensaţie, fotbaliştii noştri şi-au asigurat o foarte bună pregătire de iarnă. Şi apoi, ei se vor putea pune la punct cu pregătirea specifică, în cele cinci etape de campio­nat care se vor desfăşura pînă la 18 aprilie, data jo­cului cu echipa olimpică a Albaniei. Pentru a asigura şi o bună omogenizare forma­ţiei noastre, antrenorul prin­cipal, Valentin Stănescu, îm­preună cu mine, am convocat lotul la Bucureşti, pentru zi­lele de 2 şi 3 martie — Reamintiţi-ne, vă ru­găm, componenţa lotului — Constantinescu (Dinamo Buc.), Ghiţă (S. C. Bacău) — portari : Cheran (Dinamo Buc.), Olteanu (F. C. Argeş), Vlad (F. C. Argeş), Codrea (K­apid), Ivăncescu (Steagul roşu), Stoicescu (Polit. Iaşi), Vigu (Steaua) — fundaşi ; Sălceanu (Dinamo Buc.), Co­jocaru­ (C.F.R. Cluj), Pescaru (Steagul roşu) — mijlocaşi ; Năsturescu (Rapid), Caraman (Fanţi), Oprea (Farul), Fl. Du­­mitrescu (U.T.A.), Pană (S. C. Bacău), Cuperman (Ed­it. Iaşi), Lupulescu (Polit. Iaşi), Gyorfi (Steagul roşu) — îna­intaşi. Din tot mai fac parte Bădiţi şi Dinvaţă (ambii de la Petrolul), dar ei vor re­veni din Algeria după aceas­tă primă acţiune a noastră. Interviu realizat de G. NICOLAESCU LOTO-PRONOSPORT • In fiecare săptămînă se constată prezenţa unor jucă­tori noi la sistemele Loto- Pronosport. Urmarea firească este aceea că fondurile pen­tru ciştiguri înregistrează o creştere simţitoare. Numărul marilor ciştigători — în bani sau autoturisme — creşte şi el mereu. Astfel, de la Înce­putul anului şi pînă acum, la Pronoexpres şi Loto au fost obţinute 11 ciştiguri de cete 100.001­ lei şi numeroase alte ciştiguri peste 50.000 lei. • Concursul Pronoexpres de miercuri 24 februarie a.c. pre­zintă un deosebit interes, de­oarece are un mare report, care le da posibilitate jucăto­rilor să obţină ciştiguri de va­loare. Cine poate să obţină câştigul maxim ? Numai cei care vor juca. • Pentru a obţine ciştiguri la Pronoexpres, mulţi joacă un colectiv, avînd posibilitatea să depună variante mai multe. • Depunerea biletelor câş­tigătoare la concursul excep­ţional Pronoexpres din 21 fe­bruarie 1971 se va face pînă joi 25 februarie 1971 la ora 13 in oraşele reşedinţă de ju­deţ, iar în celelalte localităţi pînă miercuri 24 februarie 1971 ora 13. Omologarea cîştigurilor se va efectua simbătă 27 fe­bruarie 1971. • Plata cîştigurilor pentru concursul excepțional Prono­expres din 21 februarie a.c. se va face astfel : în Capitală, incepind­­de marți 2 martie a.c. pînă la 7 aprilie 1971 si in tară, incepînd aproximativ de simbilă 2 martie a.c. pinâ la 7 aprilie 1971, inclusiv. CTŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 7 DIN 17 FE­BRUARIE 1471 . Extragerea i : categ. b­­ l­va­­variantă 100/a a 160 000 lei ; a 2-a: 1.05 variante a 56 332 Iei ; a 3-a s 26,15 a 3 554 lei ; a 4-a : 43,25 a­­2 149 lei ; a 5-a e 188,45 a 493 lei ; a 6-a : S 804,25 a 40 lei. Report categ. 1 : 855 832 lei. Extragerea a H-a : Categ. B 19.5 variante a S 817 lei ; C t 33­­ 2 985 lei ; Di 2 330.75 a 60 lei ; E î 141.10 a 200 lei ; F • 3 282.40 a 40 lei. Report categ. A : 384 437 lei. Cîştigătorii preţurilor mari sunt: 300 000 lei — BUZ­BANDA AUREI» din Ciudanoviţa, judeţul Caraş-Severin şi 58 332 lei — CASIAN TEODORA din Buftea.

Next