Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)
1971-02-23 / nr. 1181
Nr. 1181 (6615) Echipele Crişul şi C.F.R. Timişoara s-au intilnit duminică la Oradea intr-un meci de verificare care a prilejuit un bun spectacol fotbalistic. In fotografia noastră, purtand timişorenilor, Corec, intervine decis la o minge înaltă, rezolvind o situaţie critică Foto : N. DRAGOŞ "direcţii "noi "pentru DEZVOLTAREA SPORTULUI DE MASĂ ŞI TURISMULUI ÎN RIDUL TINERETULUI (Urmare din trag. 1) ne, pentru practicarea exerciţiului fizic, după preferinţe şi aptitudini, tot mai mulţi elevi şi studenţi, tineri din fabrici şi uzine, de pe ogoare. Realizările pe aceste multiple planuri sunt desigur notabile. Totuși — așa cum s-a apreciat la recentele lucrări ale Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist — ele nu reprezintă decit un început pe calea unei mișcări sportive şi turistice cu adevărat de masă. CAPABILĂ SA ANTRENEZE MAREA MAJORITATE A TINERETULUI. Evidenţiind unele neajunsuri, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi-a propus totodată să stabilească direcţii precise în domeniul activităţii sportive şi turismului. Care sunt aceste direcţii ? înainte de toate subliniem obiectivele privind întărirea organizatorică şi îmbogăţirea activităţii asociaţiilor sportive, care să-şi întocmească — concret — calendare proprii de competiţii. In realizarea unui astfel de deziderat, organizaţiilor U.T.C. le revine sarcina de a desfăşura o activitate educativă şi mai intensă în rindul membrilor lor, dezvoltînd interesul tinerilor pentru practicarea individuală a exerciţiilor fizice, a mişcării în aer liber, folosind forme dintre cele mai accesibile : gimnastica zilnică, culturismul, judo, cicloturismul, înotul (unde există condiţii), sporturile de iarnă ş.a.m.d. In lumina recentelor măsuri comune stabilite în Colegiul Ministerului învăţămîntului, organizaţiile U.T.C. au calitatea de a veghea la armonizarea activităţii de educaţie fizică cuprinsă în programul de învăţămînt cu acţiunile iniţiate de către asociaţiile şi comisiile sportive. Aceeaşi preocupare se impune şi în ceea ce priveşte buna desfăşurare a campionatelor şcolare şi universitare, a întrecerilor pentru ,,Cercurile olimpice“, care vor căpăta un caracter mai larg, de masă, pentru a stimula prezenţa elevilor şi studenţilor la startul diferitelor probe atletice, vizând treptat performanţe dintre cele mai înalte. In atenţia organizaţiilor U.T.C. se va afla şi iniţierea unor competiţii pe clase şi şcoli cu o largă accesibilitate (mini baschet şi mini fotbal), dezvoltarea experienţei acumulate cu ocazia desfăşurării unor competiţii de mare răsunet printre tinerii de la sate — Cupa recoltei, Cupa I.A.S. — sau a unor acţiuni de felul duminicilor cultural-sportive. In fine, un rol important revine organizaţiilor U.T.C. in ceea ce priveşte intensificarea acţiunii de amenajare a unor baze sportive simple pe lingă întreprinderi, şcoli, instituţii de învăţămînt superior, în mediul sătesc. La realizarea unui asemenea obiectiv important trebuie să participe întreaga masă de tineri. Se preconizează ca fiecareorganizaţie U.T.C. să aibă organizat un cerc de turism, care va iniţia acţiuni cît mai atrac- I tive, îmbinate cu manifestaţii cultural-sportive. In sfera de preocupări a cercurilor de tu- rism vor intra drumeţiile, excursiile la sfirşit de săptămînă, vizitele la întreprinderi şi instituţii etc. Se va urmari, de asemenea, specializarea şi diversificarea cercurilor de turism ale organizaţiilor U.T.C. pe diferite profile (arheologie, ocrotirea naturii, etnografie, orientare turistică, cicloturism, ibroturism etc), îmbunătăţirea sistemului de organizare a turismului şcolar şi studenţesc, a celui in care vor fi antrenaţi tinerii din întreprinderi şi instituţii, de la sate. Se are în vede şi faptul că Biroul de Turism pentru Tineret va întreprinde eforturi pentru a-şi spori inventarul material, prin amenajarea unor baze turistice in jurul oraşelor, a locurilor de agrement la munte sau la mare, dezvoltarea capacităţii de deservire a actualelor triplexe turistice pentru tineret (Costineşti, Izvorul Mureşului, Delta Dunării, Orşova, Săcele, Padiş), extinderea excursiilor tematice, a brigăzilor complexe de studii și documentare, a excursiilor de orientare profe- sională etc. — sportul _____ --- Evoluţia rapidiştilor in cele 5 partide susţinute în Brazilia . (Urmaşte, din pag. 1) joacă totul pe cartea apărării. Cum spuneam, însă, Rapid nu avea de ales soluţii■— din motive obiective — ,jocul său de apărare, cu timide tentative de contraatac, oferindu-i puţinele, dar singurele şanse de a se prezenta onorabil. • Spre ghinionul echipei, apărarea sa a avut o mare ,,spărtură la bora“, tocmai acolo unde părea mai solidă, adică la nivelul portarului echipei reprezentative, care a fost Răducanu, așa cum îl cunoaștem, doar în meciurile cu Vasco şi Internacional. Mai ales în partida cu Portuguesa, in care „Rica“ a vrut să uluiască Brazilia prin „numere“ de acrobaţie comică, aportul său a fost falimentar, transformind echipa giuleşteană într-un pus ■ching-ball care incasa loviturile una după alta.. Este adevărat că în acelaşi Îneci, Costea şi Codrea nu i-au fost vajnici apărători acţiunile excelenţilor atacanţi Xaxa şi Cabinho, dar, trebuie să remarcăm că tonul tristului bal (pentru Rapid) l-a dat Răducanu, cel pe care obiectivele televiziunii din Sao Paulo l-au prezentat multe minute în prim plan, uriaşul portar rapidist avînd. ,.ante bellum“, o firmă excepţională. Vă închipuiţi că prim-planurile oferite un joc de Raiducanu pe stadionul Pacaembu i-au întunecat foarte mult finna, coborînd „zeul brunei“ printre portarii muritori de rînd. Cel mai afectat de acest meci-dezastru, care a subminat considerabil moralul întregii echipe, a fost, bineînțeles, Răducanu, care a recunoscut, cuminte, că a făcut mari greșeli. Regrete tardive, însă... Cum nu vrem să facem din Răducanu solistul nr. 1 al acestui articol , de fapt în meciul cu Portuguesa toată echipa a jucat foarte slab —, vom trece în revistă evoluţiile tuturor componenţilor Rapidului, aproximînd cota lor de reuşită sau de nereuşită în turneul brazilian. După părerea semnatarului acestor rînduri, Rapid a prezentat în ţara lui Pele doar trei jucători cu randament bun . Dumitru, Lupescu şi Niţă. Dumitru a fost, probabil, cel mai bun dintre ei, evoluind în patru din cele cinci partide jucate (cu Portuguesa a fost şi el aproape un anonim) cu o dezinvoltură... braziliană, cu aplomb, cu randament, cu siguranţă Şi cu ocazia acestui turneu, Dumitru ne-a demonstratcă tricoul cu nr. 10 al reprezentativeinoastre se află în mîini bune, fapt cu atit mai îmbucurător cu cit nu trebuie uitat că acest mare talent al fotbalului nostru are numai 21 de ani Lupescu a fost... Lupescu. Tenace ca întotdeauna, luptător pînă la abnegaţie. Dacă o să-i reproşăm, totuşi, ceva, îi vom acuza capacitatea de efort mai scăzută decit i-o cunoşteam spre finele turneului, cîndSulai, foarte solicitat, este adevărat, a cedat uneori pasul. Oricum, inteligenţa şi de joc a salvat Rapidul de multe alte goluri. O surpriză plăcută a fost tînărul Niţă, înlocuindu-l pe Costea, după primul meci, fundaşul rapidist din echipa de tineret-rezerve a jucat în Brazilia de parcă era titular ,de cind lumea. Nu s-a intimidat de faima adversarilor — superba cutezanță juvenilă fără complexe ! —, s-a aruncat în dueluri cu un curaj admirabil. Aşumînd, deocamdată, o oarecare rigiditate, care poate fi corectată cu timpul, Niţă ni se pare a fi unul din cei mai siguri oameni de viitor ai Rapidului. In urma grupului celor trei de mai sus se situează Năsturescu, Pop, Codreanu şi Dinu,a căror evoluţie de ansamblu a fost satisfăcătoare. Au fost utili echipei, au muncit mult pe teren, dar, cu excepţia lui Năsturescu, exemplar în meciul cu Internacional, jocul lor n-a avut strălucire, n-a avut scînteie. Slab, la nivelul notelor 3—*4, s-au comportat Marin Stelian, Răducanu, Codrea, Costea, Rămureanu şi Petreanu, dintre care doar pe ultimul l-am „promova“, dacă ar fi cazul, în clasa celor care au unele circumstanţe atenuante. El a fost cel care s-a zbătut mai mult pentru a realiza, totuşi, ceva. Neconcludente au fost evoluţiile temporare ale lui Muşat, Ştefan şi Neagu, acesta din urmă recuperat (parţial) abia spre sfîrşitul turneului. Cu Neagu valid, sîntem siguri că Rapidul ar fi avut o altă prezenţă în turneul din Brazilia. Cu două vîrfuri de gol — Dumitrache şi Doru Popescu —, dinamoviştii au rezistat chiar şi atunci cînd l-au pierdut pe cel de al doilea, accidentat. Rapid, însă, n-a avut nici un om de gol, tocmai... în țara golurilor. Din păcate, want* r£gr mmjmmmmmmmm f ■■■—■ W O V R A Wm — ■ , m MMM ffl ,Ma Fază din meciul F. C. Curitiba — Rapid. Lupescu respinge cu dificultate un atac al gazdelor Foto I ESTADO DO PARANA MECIURI Iată alte rezultate înregistrate în partidele amicale disputate duminică : C.F.R ARAD — U. M. TIMIŞOARA 0—2 (0—1) Feroviarii, cu un atac ineficace şi lipsit de fantezie, au cedat pe teren propriu în faţa formaţiei timişorene. Autorii golurlor : Caval I şi Laurenţiu, ŞT. IACOB, coresp. principal GLORIA BISTRIŢA — FORESTA NASAUD 4—0 (1—0) După o primă repriză în care oaspeţii au dat o replică mai dîrză, în cea de a doua parte, formaţia gazdă şi-a impus superioritatea. Realizatori : Ciocan (3) şi Moldovan. I. TOMA, coresp. VAGONUL ARAD — OLIMPIA ARAD 7—2 (5—0) Vagonul a reuşit să întreacă la scor echipa Olimpia, din AMICALE campionatul judeţean. Au înscris Macavei I (2), Schweillinger (din 11 m), Kato, Atodiresei, Moţ I şi Moţ II, respectiv Petschowschi 111 (2). I. ŞTEFAN, coresp. STEAGUL ROŞU PLENIŢA — UNIVERSITATEA CRAIOVA (TINERET-REZERVE) 1—0 (0—0) Terenul a fost desfundat, din cauza ploii care a căzut tot timpul meciului. Jucătorii au arătat o bună pregătire fizică. A marcat Manea în minutul 72. I. JULEA, coresp. OLIMPIA SATU MARE — CRIȘUL (TINERET- REZER VE) 4—0 (1—0) Localnicii au fost superiori adversarilor şi au câştigat la scor. Au înscris : Petz (min. 15), König (min. 57), Gera (min. 65) şi Kinces (min. 81). A. VERBA, coresp. ...Retrospectiva e interesantă, trudind pasiune şi migală, o mare dragoste pentru sport. Tăieturi de ziare şi fotografii lovite de rugina timpului, diplome şi cupe, iarâşi tăieturi şi iarăşi fotografii, mereu altele, cu mereu alte nume... Tezaurul de satisfacţii al Şcolii sportive nr. 2 din Bucureşti. Caut printre standuri colţul“ dedicat fotbalului şi găsindu-1 încerc sâ transcriu — cu grăitorul ajutor al numelor şi cifrelor — revelaţiile încercate acolo . ÎN CEI 10 ANI DE ACTIVITATE, ŞCOALA A OFERIT DIVIZIILOR A, B şi C 74 DE JUCĂTORI, ÎNTRE CARE : LUCESCU, STRÎMBEANU, MARICA. MARIN STELIAN, LICA, ŞTEFAN (RAPID), CRACUTNESCU (F. C. ARGEŞ). STRAT. SANDU MIRCEA. MICLOŞ $I MIERLA (TOŢI DIN ECHIPĂ NAŢIONALA DE JUNIORI). Un bilanţ care se sustrage oricăror comentarii. La o aruncătură de băţ de cinematograful ...Aurora, nu departe de locul unde ..85“ întretaie şinele mai multor tramvaie, plecate dinspre Obor spre drumul lung al Vitamilui, în colţul străzii AVpIS, se întimpină o firmă modestă — ŞCOALA SPORTIVA NR. 2, înfiinţat d in 1956. Şcoala sportivă nr. 2 — al cărui renume aliază îndeobşte cu performanţele handbaliştilor, multipli campioni de juniori ai ţării — cuprinde în perimetrul ei o CATEDRA DE FOTBAL, la conducerea căreia se află, din 1964, prof. Traian Tomescu, continuatorul unei dificile activităţi de Început susţinută, cu nebănuite rezultate, de Victor Stanculescu. în prezent, catedra de fotbal se bucură de serviciile a 7 cadre specializate — TRAIAN TOMESCU, ION CRAIOVEANU, P£TRONIU BANU, VICTOR DĂNUȚ, GHEORGHE ILIESCU, MIRCEA • 74 de promovări — o „recoltă" de invidiat — • Prea multe mii de lei pentru chirii! • „Cel mai bun produs al școlii“ — fundaşul... Juncan ! • Va deveni, oare, Şcoala sportivă nr. 2 o pepinieră a Sportului studenţesc? ! ŞTEFAN UT şi CONSTANTIN TROCAN, —, dintre care S (exceptlndu-i pe primii doi, încadraţi cu numai ci ore săptâminal) lucrează In virtutea unor norme întregi. In aria de preocupări a elevilor şcolii, fotbalul ocupă unul din primele locuri, numâring . 17 grupe, dintre care una de avansaţi, reprezentata in campionatul republican al juniorilor, în lumânii 422 de tinere talente, pâştie cu elan şi ambiţie spre labirintul afirmării. Pe tinerii fotbalişti ai şcolii i-am căutat indejuite,, mai întii pe unul din terenurile din preajma stadionului ,,23 August“ apoi pe „Voinţa“, la capătul tramvaiului 5, acolo unde-i văzusem cineiva Intr-un meci de campionat. . Nu i-am găsit. Erau pe pentru că... „...N-avem un teren al nostru , ne antrenăm pe unde apucăm, plătind mii de lei pentru chirii. De altfel, situaţia materială a catedrei — luată în general — este intr-o continuă înrăutăţire : bugetul n-a micşorat, n-avem bani de echipament, îi deplasăm la meciuri cu tot mai multă greutate“ (Traian TOMESCU). Tată şi o altă opinie, aparţinînd lui Victor DĂNUŢ : „Dispunem de o serie Întreagă Ide elemente talentate : Mierli, din „naţionala“ de juniori, straţ. Ştraţ IV, dacă vreţi, frate cu cel de la Rapid, Hrisafi (n.n. fiul I arbitrului divizionar). Tudorache, Adamescu... Dar ce folos, dacă noii redăm iu condiţii dintre cele mai vitrege ! Tocmai la vîrstă Iclud aceşti jucători necopţi ar trebui să se formeze, să capete deprinderi de fluete tehnică, noi ii pregătim pe terenuri detuvelate, pline cu smocuri şi gropi. Şi nici măcar acolo nu sintem stăpini... Vine proprietarul şi te dă afară !“ ! Dupâ câte ştim. In montantul prezent, federaţia studiază posibilitatea cedării — în exclusivitate — a unor terenuri din com-I plexul ,,23 August” Centrului de juniori şi copil găzduit acolo. Cred noi REPARTIZAREA UNUI ASTFEL DE TEREN IN PROPRIETATEA EXCLUSIVA A SCOEII SPORTIVE NR. 2 «r reprezenta un act justitiar, incumbat de serviciile — de necontes-I tat —* pe care această unitate le-a adus de-a lungul anilor mişcării fotbalistice româneşti. Poate că n-ar strica — gin-I dlm — ca acelaşi for să găsească o modalitate de sprijin financiar către Şcoala sportivă nr. 2, ale cărei eforturi sunt adesea paralizate de dificultăţi materiale, cu atît mai mult cu cît practica a demonstrat că posibilităţile de formare a jucătorilor in acest perimetru sunt CEL PUŢIN EGALE cu cele din centrele de copii şi juniori, socotite „productive“. Faţă-n faţă cu Traian Tomescu« care vorbeşte — cu nedisimulată mlndrie — de succesele repurtate peste ani de băieţii care i-au trecut prin mînâ, despre acel loc III pe ţară, ocupat in 1966. („cinci »,U* Cluj ne-a batiu cu chiu cu vai, la Piteşti)*. In sfirşit, despre seria de anul acesta. In care Barbu, Chitaru, Ivan, Voicescu şi ceilalţi ocupă fotoliul liderului in campionatul naţional... — După opinia dumneavoastră care a fost cel mai bun produs fotbalistic al acestei şcoli ? — l-am întrebat. — fundaşul Mihai Juhan ! — Joacă la Dinamo Obor, are o tehnică „de post,“, nu ma sfiese s-o spun, superioara celuia a lui Sativareamt. E un mare jucător ! — Atunci de ce-a ajuns tocmai la... Dinamo Obor ? — Pentru ei băieţii plecaţi de la şcoala asta trăiesc marea neşansă de a nu putea să promoveze* — în acelaşi cadru organizatoric — la o echipă imediat superioară, la tineret, de exemplu. După Şcoala sportivă ar. i tiu mai există nici un stadiu fotbalistic intermediar. Se păşeşte direct !«»... divizia 4 ! Unii revista, alţii se pierd pe drum... ideea ni s-a părut interesantă, ba mai mult — dat fiind numărul redus al mijloacelor materiale ale, Şcolii sportive nr. 2 — un bun punct de plecare. Aici s-ar putea naşte eventual un cuplu. ..pepinieră — echipă de divizie“, cu posibilităţi patronale, de sprijin şi proiecţie din partea celei din urmă, în cadrul căreia elevii fotbalişti din strada Avnic şi-ar putea continua activitatea după terminarea junioratului. Recunoaştem că gîndurile noastre s-au îndreptat Sportul studenţesc, echipă aflată în sfera aceluiaşi departament, modestă încă sub aspectul creşterii tinerilor jucători, dar posesoara unor capacităţi organizatorice demne de luat în seamă... Ar fi — credem — o soluţie fericită pentru ambele părţi. Ovidiu IOANIJOAIA ★ Şcoala sportivă nr. 2 LOCUL DE UNDE A PLECAT MIRCEA LUCESCU ★ Sandu Mircea, vîrful de atac al reprezentativei de juniori. Jucăitor „made in Şcoala sportivă nr. 2“, marchează un nou gol. Secvenţă la meciul Şcoala sportivă — Reprezentativa ploiestiulii, 3—0... Pag. s ECHIPA OLIMPICĂ A ALBANIEI. UN ADVERSAR REDUTABIL ! Zilele trecute s-a înapoiat din Albania, Cornel Drăgulin, antrenor federal şi „secund“ al lotului olimpic. In această a doua calitate, însoţind pe „U“ Cluj, el a urmărit naţionala Albaniei Oana şi aceeaşi cu echipa care vizează Münchenul, viitoarea adversară a „olimpicilor“ noştri, la 18 aprilie, in primul meci din preliminarii. — Aţi văzut partenerul de întrecere in două rînduri, la un interval de cîteva zile. Ca impresie v-a lăsat ? — Este o echipă solidă, in adevăratul înțeles al cuvintului. Mi-am putut da seama mai bine de acest lucru, in meciul oficial susţinut de ea cu puternica reprezentativă a R. F. a Germaniei, dar a fost nevoită să dea tot ce poate. Este drept, ea a părăsit terenul învinsă, cu 0—1, dar, după părerea mea, un rezultat de egalitate ar fi reflectat mai fidel desfăşurarea jocului. — Care sunt atu-urile e echipei ? — Pregătirea fizică, dirzenia, omogenitatea. Bine construiţi, fotbaliştii albanezi se angajează exemplar în luptă şi se „găsesc“ cu uşurinţă între ei, intrucit echipa foloseşte acelaşi schelet din 1969. Pe şapte dintre actualii componenţi ai naţionalei Albaniei i-am văzut evoluind şi turneul balcanic, desfăşurat la noi in ţară — Cine sînt cei 11 care au jucat săptămîna trecută în meciul cu R. F. a Germaniei ? — Portar — Dinellă ; fiindaşi — Gjika, Cani, Kasmi, Charles; mijlocaşi — Ragami Bizi, Faso; înaintaşi — Ceca, Pano, Ziu. Ca aşezare, ca preocupări tactice, ce aţi observat ! — Echipa aplică un 1—1— 3—3—3, Charles acţionind ca „libero", iar Pano şi Ziu ca vîrfuri de atac. Jucătorul cu nr. 7, Ceco, joacă retras, venind des înapoi pentru construcţia fazei. In general, trebuie spus — fi din cele relatate pînă acum se poate deduce — că echipa albaneză pune mare preţ pe contraatac. Se închide bine în apărare, dar, cind are posibilitatea, ea trece rapid inofensivă, căutînd să valorifice explozia şi forţa de pătrundere a lui Pano şi, Ziu. — Aţi desprins şi ceva puncte vulnerabile ? — Ca la oricare echipă. La marcaj mi s-au părut a fi mai deficitari fotbaliștii albanezi. Ei se apără cindi om la om, cu strictețe, cind in zonă. Trecerea de la o modalitate la alta se efectuează, după părerea mea, ceva mai defectuos. In citeva rinduri, sesizind slăbiciunea, experimentaţii înaintaşi ai lui Schön (mă refer la Grabowski şi la Müller), au creat spărturi in sistemul lor defensiv. Neîmbinind, deci, armonios, cele două sisteme de apărare, fundaşii albanezi pot fi surprinşi prin un-doiuri bine lucrate sau prin driblinguri, încheiate, fireşte, cu şuturi la poartă. — Oricum, trebuie reţinut faptul că jucătorii albanezi sunt, în momentul de faţă, în plină perioadă competiţională şi că reprezentativa olimpică albaneză se află intr-un stadiu de pregătire mult mai avansat ca al nostru. Statei de acord ? — Fără îndoială, aşa stau lucrurile. Este o chestiune şi de crimă — Se va putea rezolva, în timp util, acest neajuns . — Eu cred că da. In compensaţie, fotbaliştii noştri şi-au asigurat o foarte bună pregătire de iarnă. Şi apoi, ei se vor putea pune la punct cu pregătirea specifică, în cele cinci etape de campionat care se vor desfăşura pînă la 18 aprilie, data jocului cu echipa olimpică a Albaniei. Pentru a asigura şi o bună omogenizare formaţiei noastre, antrenorul principal, Valentin Stănescu, împreună cu mine, am convocat lotul la Bucureşti, pentru zilele de 2 şi 3 martie — Reamintiţi-ne, vă rugăm, componenţa lotului — Constantinescu (Dinamo Buc.), Ghiţă (S. C. Bacău) — portari : Cheran (Dinamo Buc.), Olteanu (F. C. Argeş), Vlad (F. C. Argeş), Codrea (Kapid), Ivăncescu (Steagul roşu), Stoicescu (Polit. Iaşi), Vigu (Steaua) — fundaşi ; Sălceanu (Dinamo Buc.), Cojocaru (C.F.R. Cluj), Pescaru (Steagul roşu) — mijlocaşi ; Năsturescu (Rapid), Caraman (Fanţi), Oprea (Farul), Fl. Dumitrescu (U.T.A.), Pană (S. C. Bacău), Cuperman (Edit. Iaşi), Lupulescu (Polit. Iaşi), Gyorfi (Steagul roşu) — înaintaşi. Din tot mai fac parte Bădiţi şi Dinvaţă (ambii de la Petrolul), dar ei vor reveni din Algeria după această primă acţiune a noastră. Interviu realizat de G. NICOLAESCU LOTO-PRONOSPORT • In fiecare săptămînă se constată prezenţa unor jucători noi la sistemele Loto- Pronosport. Urmarea firească este aceea că fondurile pentru ciştiguri înregistrează o creştere simţitoare. Numărul marilor ciştigători — în bani sau autoturisme — creşte şi el mereu. Astfel, de la Începutul anului şi pînă acum, la Pronoexpres şi Loto au fost obţinute 11 ciştiguri de cete 100.001 lei şi numeroase alte ciştiguri peste 50.000 lei. • Concursul Pronoexpres de miercuri 24 februarie a.c. prezintă un deosebit interes, deoarece are un mare report, care le da posibilitate jucătorilor să obţină ciştiguri de valoare. Cine poate să obţină câştigul maxim ? Numai cei care vor juca. • Pentru a obţine ciştiguri la Pronoexpres, mulţi joacă un colectiv, avînd posibilitatea să depună variante mai multe. • Depunerea biletelor câştigătoare la concursul excepţional Pronoexpres din 21 februarie 1971 se va face pînă joi 25 februarie 1971 la ora 13 in oraşele reşedinţă de judeţ, iar în celelalte localităţi pînă miercuri 24 februarie 1971 ora 13. Omologarea cîştigurilor se va efectua simbătă 27 februarie 1971. • Plata cîştigurilor pentru concursul excepțional Pronoexpres din 21 februarie a.c. se va face astfel : în Capitală, incepindde marți 2 martie a.c. pînă la 7 aprilie 1971 si in tară, incepînd aproximativ de simbilă 2 martie a.c. pinâ la 7 aprilie 1971, inclusiv. CTŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 7 DIN 17 FEBRUARIE 1471 . Extragerea i : categ. b lvavariantă 100/a a 160 000 lei ; a 2-a: 1.05 variante a 56 332 Iei ; a 3-a s 26,15 a 3 554 lei ; a 4-a : 43,25 a2 149 lei ; a 5-a e 188,45 a 493 lei ; a 6-a : S 804,25 a 40 lei. Report categ. 1 : 855 832 lei. Extragerea a H-a : Categ. B 19.5 variante a S 817 lei ; C t 33 2 985 lei ; Di 2 330.75 a 60 lei ; E î 141.10 a 200 lei ; F • 3 282.40 a 40 lei. Report categ. A : 384 437 lei. Cîştigătorii preţurilor mari sunt: 300 000 lei — BUZBANDA AUREI» din Ciudanoviţa, judeţul Caraş-Severin şi 58 332 lei — CASIAN TEODORA din Buftea.