Sportul, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7223-7252)
1972-11-08 / nr. 7230
Pag.s 2-a Cluburi ■ Asociaţii sportive Şcoli sportive Licee cu program de ed. fizică Secţii afiliate Grupe de copii şi juniori Sportivi legitimaţi Sportivi clasificaţi Echipe divizionare Titluri de campioni naţionali Sportivi in loturi republicane Antrenori Profesori de educaţie fizică Instructori Arbitri Baze sportive 1947________1968_______1972 9 102 142 — 1 2 9 123 196 — 54 146 148 1282 3370 — 627 3165 1 5 15 — 1 18 — 2 18 — 39 84 7 62 123 — 64 252 2 151 324 25 122 341 In multe şcoli din judeţ iniţierea în diferite discipline sportive a cunoscut un mare g succes. In fotografia noastră, o lecție de volei la Liceul economic din Buzău. DIN ISTORIA SPORTULUI BUZOIAN... • Oraşul Buzău este în anul 1804 gazda concursului general de oină pe ţară, la care participă echipe reprezentative ale şcolilor din Bucureşti, Brăila, Iaşi, Craiova şi Galaţi. A fost prezent la competiţie şi Spiru C. Harrim pe atunci ministru al Instrucţiunii publice, care a mulţumit buzoienilor, pentru buna organizare. • In 1921 se organizează gruparea sportivă muncitorească „Dacia", majoritatea membrilor ei fiind muncitori ceferişti. • In 1921 ia fiinţă prima echipă de fotbal din Buzău sub denumirea de „Virtojul" al cărei antrenor a fost, pînâ In anul 1927, ing. Virgil Economu. • In anul 1934 echipa de fotbal „Avintul“ Buzău participă la „Cupa României" ajungind pînă în optimi de finală unde a fost eliminată de „Chinezul” Timișoara cu 2-0. • Cu prilejul etapei a IX-a din Turul ciclist al României, in anul 1935, a luat fiinţă Societatea Ciclistă Buzău. • In 1966 Buzăul apare prima oară într-un campionat divizionar republican, la lupte libere (Şoimii). Performanţa este repetată în 1970 la tenis de masă (Şcoala sportivă Buzău) şi în 1971 la judo (Şoimii Buzău). • In 1957 se înfiinţează Şcoala sportivă din Buzău, iar 10 ani mai tîrziu apare a doua unitate şcolară de performanţă : Liceul cu program de educaţie fizică. • In 1970 membrii secţiei de paraşutism Şoimii Buzău sunt primii buzoieni care stabilesc trei recorduri naţionale. • Paraşutistul buzoian Marin Vasile, maestru al sportului, egalează recordul mondial în proba de salt cu aterizare la punct fix în 1971. Sportul TOT MAI MULŢI ŞCOLARI PE TERENUL DE SPORT Bucurîndu-se de o veche tradiţie (cele dinţii manifestări sunt consemnate încă din primii ani ai secolului nostru) activitatea sportivă din şcolile de toate gradele ale judeţului Buzău a cunoscut în ultimii ani o tot mai amplă dezvoltare. Prin întărirea rolului şi autorităţii asociaţiilor sportive şcolare, prin organizarea unui calendar sportiv atractiv şi cu caracter permanent, prin munca entuziastă a celor peste 200 de cadre de specialitate cu studii medii şi superioare, miile de elevi şi eleve din acest judeţ sunt angrenaţi sistematic în practicarea exerciţiilor fizice şi sportului. Aşa s-a ajuns ca mai bine de 50 la sută din cele 174 de competiţii judeţene să fie rezervate pionierilor şi şcolarilor, iar multe din liceele sau şcolile generale buzoiene să poată fi date drept exemple în ceea ce priveşte organizarea activităţii sportive de masă şi de performanţă. De pildă, la liceul M. Eminescu şi la liceul Economic din Buzău, la liceul Alex. Vlahuţă şi la şcolile generale nr. 1 şi 5 din Rm. Sărat, la liceul din comuna Beceni, la şc. generală din com. Măgura sau la liceul din comuna Pogoanele asociaţiile sportive respective organizează campionate interne, la foarte multe discipline sportive, cu etape, cu clasamente şi cu o desfăşurare regulată de-a lungul anului. Interesantă este iniţiativa de la liceul Economic Buzău, unde se fac cursuri de arbitri şi unde 41 de elevi au primit carnete de elevi-arbitri la handbal, fotbal, volei şi atletism. în aceste condiţii nu mai poate fi de mirare faptul că deşi pe teritoriul judeţului nu există încă mari unităţi ale sportului de performanţă, totuşi, de pe aceste meleaguri s-au ridicat în ultimii ani numeroşi performeri (Cornel Penu — handbal, Cornelia Timoşanu şi Mihai Bărbuţă — volei) a căror depistare şi primă instruire s-a făcut pe vremea cînd erau elevi. Sînt numai cîteva exemple, poate cele mai reprezentative, dar coborînd pe scara performanţei şi cercetînd listele de participanţi la diviziile naţionale sau din alte mari întreceri republicane vom găsi mulţi, foarte mulţi foşti elevi ai şcolilor judeţului. Un mare avînt l-a luat în ultimul timp turismul. Practicat sub cele mai diferite forme, acest sport al tuturor vîrstelor are o largă răspîndire în special printre pionierii din acest judeţ. Taberele permanente* de la Arbănaşi, Monteoru, Harţagu sau Lopătari, numeroasele acţiuniorganizate vara sau iarna, în timpul vacanţelor au un puternic ecou în rîndurile şcolarilor buzoieni. SPORTIVI CU CARE JUDEJUL SE MÎNDREŞTE OPREA VLASE. Mai întîi atlet, fotbalist şi handbalist la Buzău, apoi la Clubul Dinamo Bucureşti, acest mare îndrăgostit de sport este azi antrenor emerit ca urmare a meritelor sale deosebite în realizarea cunoscutelor performanţe ale handbaliştilor români. OVIDIU BADINA. Fost atlet în perioada în carea urmat cursurile Liceului Comercial din Buzău, el a ciştigat numeroase concursuri în cadrul C.U.T. şi C.T.M. Apreciatul om de ştiinţă de azi şi-a început, deci, instruirea sportivă şi profesională pe meleagurile Buzăului. CORNEL PENU. Elev al prof. Constantin Căpăţînă, actualul portar al echipei naţionale de handbal, a apărut pentru prima oară pe un teren de handbal în poarta echipei de juniori a Şcolii sportive din Buzău. Contribuţia lui Cornel Penu la succesele handbalului românesc în arena internaţională este un motiv de mîndrie pentru iubitorii sportului din Buzău, VASILE ANGHEL. Fotbalistul care a îmbrăcat de nenumărate ori tricoul echipei naţionale şi a participat efectiv la cucerirea titlurilor de campioană naţională de către formaţia Dinamo Bucureşti s-a iniţiat în tainele fotbalului la Spartac Buzău. Acest produs al sportului buzoian a fost selecţionat în echipa naţională de juniori la vîrstă de 16 ani. GRIGORE BASTAN, în prezent, general maior, deţinător ca paraşutist al unui record naţional de salt de la înălţimea de 9 500 m, cu deschidere întîrziată, este tot unul dintre fiii Buzăului. în anul 1971 a fost distins cu titlul de maestru emerit al sportului, NICOLAE JITARU. Acest profesor de educaţie fizică este unul dintre cei mai vechi activişti ai mişcării sportive buzoiene, care în cei 32 de ani de activitate a contribuit la instruirea şi educarea tinerilor sportivi. Printre elevii lui s-au numărat Oprea Vlase, Ştefan Popescu, Mugur Popescu, Gheorghe Dobrescu şi mulţi alţii, întors la locul unde a făcut primii paşi în sport. Cornel Penu este primit cu flori de elevii şcolii şi de cel ce l-a iniţiat in tainele acestui sport, prof. Constantin Căpăţînă. ACOLO UNDE PULSEAZĂ RITMUL NOILOR INDUSTRII „Uzina de prelucrare mase plastice Buzău“, unul din marile obiective industriale din ţara noastră, a sărbătorit, la 27 octombrie, 20 de ani de la semnarea „actului său de naştere“. Fabrica chimică nr. 12 Buzău — prima denumire a uzinei de azi — pe poarta căreia ieşeau în anul 1954 primele produse (pelerine, rucsacuri, canadiene etc.) — puţine la număr — dispune în prezent de utilaje moderne, cu ajutorul cărora se realizează un număr de 527 de produse, ce se exporta în 11 ţări, aducînd însemnate beneficii economiei naţionale. La intrare, ne întîmpină un afiş, pe care îl vom mai întîlni şi în incinta uzinei, ce informează pe iubitorii sportului despre întrecerile „Spartachiadei asociaţiilor sportive din întreprinderi şi instituţii“ la atletism, volei, handbal, fotbal, tenis de masă, popice. Nu după mult timp, preşedintele asociaţiei sportive „Chimia“, Gheorghe Mocanu, şi cel al Comitetului sindicatului Marcel Voicilă, ne prezintă cîteva din realizările celor din Uzina de prelucrare mase plastice Buzău care iubesc sportul şi ne arată cu mîndrie principala realizare în domeniul sportiv , chiar în perimetrul uzinei se află una dintre cele mai frumoase baze sportive pe care le-am văzut vreodată în patrimoniul unei asociaţii sportive. Ea este compusă dintr-o splendidă sală de popice, cu patru piste, vestiare şi — chiar — un mic bar, sală pentru tenis de masă, cu două mese (una construită chiar în uzină), două terenuri de tenis de cîmp tunul bituminizat, celălalt cu zgură), aşa cum şi-ar dori mulţi jucători de tenis, un teren de handbal şi volei, teren de fotbal (în plină reamenajare şi modernizare) şi un bazin de înot (în construcţie) de 25 x 16 m, care va fi dat în folosinţă în cursul anului viitor. Puţin mai tîrziu l-am cunoscut şi pe fostul preşedinte al asociaţiei sportive „Chimia“, Teodor Vlaicu, economistul şef al uzinei, a cărui contribuţie la aceste însemnate realizări a fost substanţială şi care ne-a depănat povestea acestei baze sportive complexe : „Imaginaţi-vă un teren presărat cu numeroase gropi, din care s-a scos pămînt pentru cărămidă şi apoi au fost umplute cu gunoaiele oraşului. De altfel, acestei zone a Buzăului, pe care azi se înalţă şi uzina, i se spunea „la gropi“. Dacă nu se mai cunoaşte nimic din ce a fost şi acum ne putem mindri cu moderne amenajări sportive, aceasta se datoreşte hărniciei salariaţilor uzinei noastre şi pasiunii lor pentru practicarea exerciţiilor fizice. în acest sens, cel mai grăitor exemplu îl oferă chiar directorul uzinei, ing. Marin Ionescu, care este un mare iubitor al sportului“. Pe baza sportivă a asociaţiei „Chimia“, la diferitele competiţii organizate, participă sute de salariaţi ai uzinei, beneficiind de binefacerile exerciţiului fizic şi sportului. Am făcut apoi cunoştinţă cu ciţiva sportivi fruntaşi ai asociaţiei. Pe tehnicianul principal Valeriu Constantinescu, maestru al sportului la aeromodelism şi antrenorul clubului ce a obţinut în acest an locul I în întrecerea celor mai bune echipe din ţară, l-am găsit lucrînd la o nouă inovaţie, alături de unul dintre colegii săi de echipă, matriţerul fruntaş Constantin Şerban. Ei şi rachetomodelistul Constantin Varga (tot matriţei) sunt oameni cu care uzina se mîndreşte şi în procesul de producţie. Muncitorul Ion Savinschi, un pasionat al jocului de handbal, şi-a alcătuit o echipă din rîndul elevilor şcolii profesionale a uzinei (în prezent, muncitori calificaţi), care în momentul actual se află pe locul secund în campionatul judeţean. Din rîndul echipei se evidenţiază Aurel Filip, Constantin Negoiţă, Romică Agapie, Ion David — bine apreciaţi şi pe linie profesională. Următorul popas l-am făcut la o altă mare întreprindere buzoiană, „Uzina de sîrmă şi produse din sîrmă". Şi aici am găsit un climat favorabil sportului, în ciuda faptului că A. S. Industria Sîrmei nu dispune de baze sportive proprii, în uzină există mulţi salariaţi îndrăgostiţi de activitatea sportivă. La spartachiada sus-amintită participă un număr de 478 de salariaţi. Echipa de handbal (juniori) a asociaţiei, antrenată de prof. C. Samoilă, cu toate că nu are sală, este situată pe primul loc în campionatul judeţean. Maria Stoian — poleitor filieră — este campioana judeţului în proba individuală la popice. Tenisul de masă este practicat pe scară largă în uzină. Şahul, de asemenea. Dar, mîndria uzinei este echipa de fotbal. Formaţia antrenată de Ion Luca, în rîndul căreia activează muncitori fruntaşi ai uzinei, ca sortatorul Nicolae Anton, lăcătuşii mecanici Dumitru Ioniţă şi Ştefan Florea, maşinistul Valeriu Manole, zidarul Ion Dragomir, se află pe primul loc în clasamentul campionatului judeţean, în „Cupa României“, trei formaţii de divizia C (Olimpia Rm. Sărat, Chimia Brăila şi Petrolul Berea) au trebuit să se recunoască învinse în faţa tinerilor muncitori de la A. S. Industria Sîrmei. Aceste succese pe tărîm sportiv ne-au fost prezentate de maistrul Constantin Stoian, preşedintele asociaţiei. „Sportul este mult îndrăgit la noi în uzină, dar neavînd condiţii deosebite de practicare ne limităm la acele activităţi care nu reclamă existenţa unor baze mai pretenţioase. Sperăm să obţinem în acest an un teren în perimetrul oraşului unde să ne putem amenaja şi noi terenurile atit de —— Nr. 7230 CALENDARUL SPORTIV TIDIŢEAN mijloc eficient de lărgire a ariei practicării exerciţiilor fizice Plecînd de la principiul — de atîtea ori verificat în practică — şi anume acela că între ansamblul competiţiilor organizate în cadrul unui judeţ şi tradiţiile sportive existente trebuie să fie o corelaţie strînsă. Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport Buzău a iniţiat încă din anul 1970 cîteva măsuri menite să contribuie la o mai temeinică îmbinare a sistemului competiţional cu tradiţiile sportive de pe plaiurile buzoiene. în acelaşi timp, s-a şi ţinut seama de posibilităţile oferite de dezvoltarea bazei materiale, ca şi de capacitatea cadrelor tehnice aflate pe teritoriul judeţului. Măsura adoptată de organul judeţean a fost, în ultimă instanţă, aceea de a organiza în aşa fel calendarul competiţiilor, încît el să devină viabil, să realizeze în practică principalul scop pentru care asemenea competiţii sunt organizate : atragerea unui cit mai mare număr de tineri în practicarea organizată a diferitelor discipline sportive, cu rezultate cît mai bune în ceea ce priveşte adaptarea lor la exerciţiul fizic şi căpătarea deprinderii de a deveni sportiv activ într-una din ramurile spre care s-a îndreptat cu precădere atenţia organizatorilor. In acest scop, prima acţiune întreprinsă de CJEFS Buzău a fost aceea de a se stabili ramurile sportive care întrunesc condiţiile de tradiţie, bază materială şi care dispun de cadrele de specialitate necesare desfăşurării unei activităţi intense şi bine închegate. Opţiunile organului judeţean s-au oprit asupra : fotbalului, handbalului, voleiului şi atletismului — sporturi cunoscute şi îndrăgite de numeroşi tineri şi vîrstnici din judeţ. Fireşte că o asemenea acţiune nu a reprezentat un scop în sine şi, paralel, s-a urmărit şi popularizarea altor discipline, care — prin intermediul unui sistem competiţional judicios alcătuit — să devină rapid răspândite pe o arie cit mai largă : boxul, gimnastica, luptele, tenisul de masă şi sporturile tehnico-aplicative. Următoarea etapă în restructurarea calendarului judeţean a constituit-o găsirea unor forme competiţionale atractive pentru toate categoriile de vîrstă, în aşa fel incit după o scurtă perioadă de timp să se poată asigura în mod cert, continuitatea Întrecerilor respective. In acest sens, s-a stabilit ca la anumite ramuri sportive (atletism, handbal, volei) să se organizeze întreceri, in special, pentru copii și juniori. Ca urmare a acestui fapt, în ansamblul disputelor judeţene au apărut diferite întreceri care, cu timpul, au devenit tradiţionale, cum sunt „Crosul Cutezătorii“ şi „Crosul Bobocilor“ (atletism), „Cupa I Iunie" şi Festivalul de toamnă al handbalului pionieresc (handbal), „Cupa micului voleibalist" şi „Cupa Şcolilor generale“ (volei). Succesul unor asemenea competiţii a deschis calea spre Cristalizarea unei baze de masă a Sportului de performanţă, ceea ce a făcut posibil ca în etapa următoare să se organizeze campionate direct judeţene, sistem divizie, pentru formaţiile de juniori. Pe această temeinică bază, aspectul disputelor judeţene s-a schimbat structural, ele devenind, in mod firesc, mai cuprinzătoare, solicitind tot mai mult interesul asociaţiilor şi cluburilor sportive. Trecerea la etapa actuală, in care numeroase discipline sportive au în judeţul Buzău competiţii cu numeroase formaţii, cu o desfăşurare eşalonată pe perioade de timp mai lungi (sunt chiar cazuri în care campionatul judeţean cuprinde 3—4 tururi !) şi care stîrnesc o mai mare emulaţie în rîndurile sportivilor şi cadrelor tehnice a devenit perfect posibilă şi s-a făcut, de fapt, fără să mai fie necesare şi alte măsuri. în prezent, în judeţul Buzău sunt organizate campionate direct judeţene la 5 ramuri de sport (fotbal, handbal, oină, volei şi popice), fiecare avînd — în funcţie de specificul sportului respectiv — serii separate pe categorii de vîrstă: copii, juniori si seniori. In afară de aceasta s-a ajuns, treptat ca in acest judet să se organizeze alte diferite Întreceri la 21 de discipline sportive care au prevăzute în calendar diferite etape ce asigură atît o largă participare a maselor, cît și posibilitatea realizării unei selecţii judicioase. In momentul de faţă, principalele preocupări ale organului judeţean sunt îndreptate, cu precădere, spre Numărul mare al competiţiilor sportive ce se desfăşoară in judeţul Buzău a determinat apariţia acestei broşuri in care se găsesc toate datele necesare, creşterea numărului de echipe participante, care să activeze pe zone locale în cele 5 campionate direct judeţene. Lucrul acesta este perfect posibil, dat fiind faptul că desfăşurarea de pînă acum a disputelor a dovedit că posibilităţi materiale sunt suficiente, iar cadre tehnice de asemenea. Sunt mărturii ale unei cuprinzătoare dezvoltări a activităţii sportive din acest județ, activitate care cunoaște în ultimii ani un progres trainic, fără salturi spectaculoase, dar permanent. ||  .mm» mm mmm «ki $ sm - mim | | CALENDARUL I COMPETIȚIILOR SPORTIVE (tean«»*»72 ACTIVUL OBŞTESC - UN PILON DE NĂDEJDE AL MIŞCĂRII SPORTIVE Creşterea impetuoasă a activităţii sportive, ca şi lărgirea ariei de cuprindere a diferitelor Întreceri judeţene au dus, in mod absolut firesc, la amplificarea rolului activului obştesc din judeţul Buzău. De la an la an, contribuţia activiştilor voluntari din judeţul Buzău a fost tot mai vizibilă în realizarea succeselor cu care mişcarea sportivă din acest judeţ se mîndreşte pe bună dreptate. Am putea spune chiar că, analizînd atent măsurile şi iniţiativele adoptate aci tu scopul de a se da un caracter tot mai larg mişcării sportive şi de a-i asigura baze temeinice de desfăşurare, vom găsi la punctul lor de plecare prezenţa activă şi stimulatoare a numeroşi activişti voluntari, care, zi de zi, cu dragoste şi pricepere, consacră o bună parte din timpul lor liber problemelor activităţii sportive de masă şi de performanţă. Ar fi foarte greu şi, într-o oarecare măsură, poate, nedrept, să evidenţiem, de pildă, unele dintre comisiile judeţene. Şi aceasta pentru că toate, dar absolut, toate, îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate şi ataşament sarcinile ce le revin în ansamblul activităţii sportive judeţene. Incepind c organizarea competiţiilor, cu asigurarea unui control şi a unei îndrumări eficiente a secţiilor pe ramuri de sport şi Încheind — Ca să dăm doar cîteva exemple — cu pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, activul voluntar judeţean este o prezenţă activă, respectată şi cu o deosebită eficienţă in muncă. Urmărind munca depusă în ultimii ani de comisiile judeţene se nupun, cîteva sublinieri, legate de eforturile depuse în unele discipline sportive şi b) iniţiativele unora dintre activiştii voluntari. In acest sens, vom evidenţia rodnica activitate a comisiei de handbal (preşedinte prof. Constantin Căpăţină), a celei de fotbal (preşedinte prof. Cristian Teodorescu), a celei de volei (preşedinte prof. Nicolae Dumitraşcu) şi a celei de tenis de masă (preşedinte 11U Stănescu, muncitor tipograf). Toate aceste comisii au colegii şi subcomisii, care îşi desfăşoară cu regularitate activitatea, asigurând cadrul tehnic şi de coordonare al activităţii sportive. Dintre activiştii voluntari cu rezultate deosebite în muncă vom menţiona pe : Emiliia Bârcoiu (antrenor tenis de masă), Dumitru Marin (antrenor de box), Vasile Pîrvescu (arbitru fotbal), Petre Boboa (antrenor de box), Ion Bănică (lb+ul de volei), Constantin Stoian, Menelai Drăgostin, Gheorghe Mocanu — preşedinţi de asociaţii, Nicolae Coman şi Irai Ion Moga, instructori. Aceşti activişti de nădejde ai mişcării sportive şi alte numeroase cadre tehnic din judeţul Buzău, care muncesc voluntar, animaţi de pasiunea pentru sport, de dorinţa de a realiza mai mult, de a vedea sportul prosperînd inraeţul lor sînt astăzi o mîndrie a activităţii sportive din acest judeţ, reprezentînd, în ultimă instanţă, un pilon solid în munca de dezvoltare a sportului de masă şi d€ performanţă. □ □□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□O PROBLEMELE ACTIVITĂŢII SPORTIVE GENERALE (Urmare din pag. I) Aş menţiona, pe de altă parte, unele amenajări la stadionul municipal, care, în prezent, satisface, deşi nu în măsura în care dorim noi, cerinţele legate de dezvoltarea activităţii sportive de performanţă. — Un accent deosebit se pune în această decizie pe creşterea şi întărirea bazei materiale a activităţii sportive din şcoli. S-au respectat hotârîrile de atunci? Ce înseamnă ele în mod concret azi pentru şcolile din judeţul Buzău ? — Apreciind, în mod general, situaţia, cred că nu este o greşeală dacă afirm că principalele beneficiare ale acestei iniţiative au fost tocmai şcolile. Ceea ce mi se pare extrem de important în această direcţie este faptul că, acum, lucrurile sunt privite din alt unghi. Mai precis, nu se urmăreşte în mod deosebit creşterea numărului bazelor sportive din şcoli, ci mai ales calitatea lor şi, prin aceasta, gradul lor ridicat de funcţionalitate. Avem convingerea că este mai bine să se ridice o bază sportivă şcolară mai încet, dar in aşa fel incit ea să fie de un real folos elevilor. In fond, asta urmărim: tineretul să aibă condiţii bune de învăţătură, dar şi de practicare a sportului. In acest sens, exemple de urmat sunt cele de la liceul „Alexandru Vlahuţă“ Râmnicu Sărat, liceele din comunele Pătîrlagele şi Pogoanele, şcolile generale din comunele Vadu Paşii, Ziduri, Măgura şi Verneşti, precum şi şcolile generale nr. 8, 11, 15 din municipiul Buzău, care pun la dispoziţia elevilor complexe sportive moderne, multe din ele bituminizate şi împrejmuite şi pe care se pot desfăşura în condiţiuni corespunzătoare orele de educaţie fizică şi alte activităţi. O realizare de seamă o reprezintă şi darea în folosinţă, în municipiul Buzău, a unei moderne săli de sport pentru antrenamente, prima de acest gen din judeţ, care este utilizată cu precădere de Şcoala sportivă şi de Şcoala generală nr. 15. „ Judeţul dv. are un relief care face posibilă practicarea în condiţiuni dintre cele mai bune a turismului. Ştim că şi în amintita decizie această problemă nu a fost neglijată. Ce s-a realizat în această direcţie pînă acum ? — Deocamdată, pentru noi turismul din zona montană a judeţului reprezintă o problemă de perspectivă. Şi tocmai pentru că, gîndindu-ne la drumeţie şi la turismul montan, ne gîndim, de fapt, la viitor, principala preocupare s-a îndreptat spre dezvoltarea gustului pentru excursii la copii şi tineret, adică la generaţia ce, nu peste mult timp, va fi cea care va putea înfăptui şi mai multe lucruri decât noi. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai judeţului s-a amenajat, de pildă, o tabără la Arbănaşi, care este tot timpul la dispoziţia organizaţiilor pioniereşti. Paralel, au fost refăcute marcajele şi realizate unele cabane, pentru ca toţi cei care doresc acest lucru să poată beneficia de frumusețile peisajului buzoian. PRIMELE ROADE LA C.S.M. GLORIA Necesitatea asigurării unui cadru propice sportului de performanţă in judeţul Buzău a determinat crearea Clubului sportiv municipal Gloria, înfiinţat In vara anului 1971, C.S.M. Gloria numără in prezent 4 secţii : fotbal, handbal, lupte şi box. Deşi clubul este foarte tînăr, primele roade ale existenţei şi activităţii sale au început să se arate. Echipa de fotbal antrenată de Petre Dragomir şi Alexandru Badea a promovat în divizia secundă a ţârii, iar doi dintre componenţii ei, Cornel Negoescu şi Ion Stan, au trecut prntr-un trial al lotului naţional de tinerit. Formaţia de Juniori a clubului, din care vor fi recrutaţi sportivi pentru prima echipă, activează în divizia Juniorilor. Secţiile de lupte şi box şi-au axat activitatea pe munca de creştere a juniorilor. La box, prof. Petre Boboc conduce pregătirea tinerilor puglişti numai de cîteva luni. La lupte greco-romane, roadele muncii antrenorului Gheorghe Gogu au şi apărut. In anul 1971, Juniorul Iulian Vasilescu a devenit campion naţional, iar în prezent face parte din lotul naţional de tineret, şi elevii antrenorului Ştefan Istache, de la libere, s-au afirmat cu ocazia campionatelor de juniori din acest an, ciţiva dintre ei calificindu-te în finala competiţiei. Aceste rezultate, mai mult decit promiţătoare, au fost obţinute in condiţiile în care sportivii respectivi nu dispun de o sală proprie. Problema sălii este însă în curs de rezolvare. Baza sportivă de care beneficiază clubul Gloria este în plină dezvoltare. Stadionul de fotbal, ale cărui tribune şi-au mărit capacitatea, in ultimele luni, cu aproximativ 2080 de locuri, este prevăzut şi cu o pistă de atletism, in incinta lui se mai găsesc două terenuri de handbal (unul bituminizat), două de baschet, unul de volei şi încă un teren de fotbal cu zgură, pentru antrenament. In concluzie, suficiente condiţii pentru ca sportivii clubului să facă paşi pe drumul performanţei. Două goluri şi fotbaliştii de la Gloria au terminat învingători in partida cu Delta Tulcea Întrecerile de masă ŞI EFECTELE LOR întrecerile sportive de masă organizate de asociaţiile sportive din judeţul Buzău se bucură de o mare popularitate. Unele dintre ele au devenit tradiţionale şi sunt aşteptate cu mult interes. Important este însă faptul că după consumarea unor astfel de competiţii, participanţii nu rămîn inactivi, ci continuă să practice sportul preferat. Un exemplu în această privinţă îl constituie afluenţa pe care o cunosc cluburile de şah din oraşul şi judeţul Buzău, unde îşi dau întîlnire cu regularitate mii de practicanţi ai acestui sport al minții. Pagină realizată de Călin ANTONESCU şi Mihai TRANCA, cu sprijinul activului salariat al C.J.E.F.S. Buzău . Ilustraţii : C. STOICESCU-lu**»