Sportul, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7223-7252)

1972-11-08 / nr. 7230

Pag.­s 2-a Cluburi­­ ■ Asociaţii sportive Şcoli sportive Licee cu program de ed. fizică Secţii afiliate Grupe de copii şi juniori Sportivi legitimaţi Sportivi clasificaţi Echipe divizionare Titluri de campioni naţionali Sportivi in loturi republicane Antrenori Profesori de educaţie fizică Instructori Arbitri Baze sportive 1947________1968_______1972 9 102 142 — 1 2 9 123 196 — 54 146 148 1282 3370 — 627 3165 1 5 15 — 1 18 — 2 18 — 39 84 7 62 123 — 64 252 2 151 324 25 122 341 In multe şcoli din judeţ iniţierea în diferite discipline sportive a cunoscut un mare g­ succes. In fotografia noastră, o lecție de volei la Liceul economic din Buzău. DIN ISTORIA SPORTULUI BUZOIAN... • Oraşul Buzău este în anul 1804 gazda concursului general de oină pe ţară, la care participă echipe reprezentative ale şcolilor din Bucureşti, Brăila, Iaşi, Craiova şi Galaţi. A fost prezent la competiţie şi Spiru C. Harri­m pe atunci ministru al Instrucţiunii publice, care a mulţumit buzoienilor, pentru buna organizare. • In 1921 se organizează gruparea sportivă muncitorească „Dacia", ma­joritatea membrilor ei fiind muncitori ceferişti. • In 1921 ia fiinţă prima echipă de fotbal din Buzău sub denumirea de „Virtojul" al cărei antrenor a fost, pînâ In anul 1927, ing. Virgil Eco­­nomu. • In anul 1934 echipa de fotbal „Avintul“ Buzău participă la „Cupa României" ajungind pînă în optimi de finală unde a fost eliminată de „Chinezul” Timișoara cu 2-0. • Cu prilejul etapei a IX-a din Turul ciclist al României, in anul 1935, a luat fiinţă Societatea Ciclistă Buzău. • In 1966 Buzăul apare prima oară într-un campionat divizionar repu­blican, la lupte libere (Şoimii). Performanţa este repetată în 1970 la tenis de masă (Şcoala sportivă Buzău) şi în 1971 la judo (Şoimii Buzău). • In 1957 se înfiinţează Şcoala sportivă din Buzău, iar 10 ani mai tîrziu apare a doua unitate şcolară de performanţă : Liceul cu program de educaţie fizică. • In 1970 membrii secţiei de para­şutism Şoimii Buzău sunt primii bu­­zoieni care stabilesc trei recorduri naţionale. • Paraşutistul buzoian Marin Vasile, maestru al sportului, egalează re­cordul mondial în proba de salt cu aterizare la punct fix în 1971. Sportul TOT MAI MULŢI ŞCOLARI PE TERENUL DE SPORT Bucurîndu-se de o veche tradiţie (cele dinţii manifestări sunt con­semnate încă din primii ani ai secolului nostru) activitatea spor­tivă din şcolile de toate gradele ale judeţului Buzău a cunoscut în ultimii ani o tot mai amplă dez­voltare. Prin întărirea rolului şi autorităţii asociaţiilor sportive şco­lare, prin organizarea unui calen­dar sportiv atractiv şi cu caracter permanent, prin munca entuziastă a celor peste 200 de cadre de spe­cialitate cu studii medii şi supe­rioare, miile de elevi şi eleve din acest judeţ sunt angrenaţi sistema­tic în practicarea exerciţiilor fizice şi sportului. Aşa s-a ajuns ca mai bine de 50 la sută din cele 174 de competiţii judeţene să fie rezervate pionieri­lor şi şcolarilor, iar multe din li­ceele sau şcolile generale buzoiene să poată fi date drept exemple în ceea ce priveşte organizarea acti­vităţii sportive de masă şi de per­formanţă. De pildă, la liceul M. Eminescu şi la liceul Economic din Buzău, la liceul Alex. Vlahuţă şi la şcolile generale nr. 1 şi 5 din Rm. Sărat, la liceul din comuna Beceni, la şc. generală din com. Măgura sau la liceul din comuna Pogoanele asociaţiile sportive res­pective organizează campionate interne, la foarte multe discipline sportive, cu etape, cu clasamente şi cu o desfăşurare regulată de-a lungul anului. Interesantă este ini­ţiativa de la liceul Economic Bu­zău, unde se fac cursuri de arbitri şi unde 41 de elevi au primit car­nete de elevi-arbitri la handbal, fotbal, volei şi atletism. în aceste condiţii nu mai poate fi de mirare faptul că deşi pe te­ritoriul judeţului nu există încă mari unităţi ale sportului de per­formanţă, totuşi, de pe aceste me­leaguri s-au ridicat în ultimii ani numeroşi performeri (Cornel Penu — handbal, Cornelia Timoşanu­ şi Mihai Bărbuţă — volei) a căror depistare şi primă instruire s-a făcut pe vremea cînd erau elevi. Sînt numai cîteva exemple, poate cele mai reprezentative, dar cobo­­rînd pe scara performanţei şi cer­­cetînd listele de participanţi la diviziile naţionale sau din alte mari întreceri republicane vom găsi mulţi, foarte mulţi foşti elevi ai şcolilor judeţului. Un mare avînt l-a luat în ulti­mul timp turismul. Practicat sub cele mai diferite forme, acest sport al tuturor vîrstelor are o largă răspîndire în special printre pio­nierii din acest judeţ. Taberele permanente­* de la Arbănaşi, Mon­­teoru, Harţagu sau Lopătari, nu­meroasele acţiuni­­organizate vara sau iarna, în timpul vacanţelor au un puternic ecou în rîndurile şco­larilor buzoieni. SPORTIVI CU CARE JUDEJUL SE MÎNDREŞTE OPREA VLASE. Mai întîi atlet, fotbalist şi handbalist la Buzău, a­­poi la Clubul Dinamo Bucureşti, a­­cest mare îndrăgostit de sport este azi antrenor emerit ca urmare a meritelor sale deosebite în realiza­rea cunoscutelor performanţe ale handbaliştilor români. OVIDIU BADINA. Fost atlet în perioada în care­­a urmat cursurile Liceului Comercial din Buzău, el a ciştigat numeroase concursuri în ca­drul C.U.T. şi C.T.M. Apreciatul om de ştiinţă de azi şi-a în­ceput, deci, instruirea sportivă şi profesională pe meleagurile Buzău­lui. CORNEL PENU. Elev al prof. Constantin Că­­păţînă, actualul portar al echipei naţionale de handbal, a apărut pen­tru prima oară pe un teren de handbal în poarta echipei de ju­niori a Şcolii sportive din Buzău. Contribuţia lui Cornel Penu la suc­cesele handbalului ro­mânesc în arena inter­naţională este un motiv de mîndrie pentru iubitorii sportului din Buzău, VASILE ANGHEL. Fotbalistul care a îmbrăcat de nenumărate ori tricoul echipei naţionale şi a par­ticipat efectiv la cucerirea titlurilor de campioană naţională de către formaţia Dinamo Bucureşti s-a ini­ţiat în tainele fotbalului la Spartac Buzău. Acest produs al sportului buzoian a fost selecţionat în echipa naţională de juniori la vîrstă de 16 ani. GRIGORE BAST­AN, în prezent, general maior, deţinător ca paraşu­­tist al unui record naţional de salt de la înălţimea de 9 500 m, cu des­chidere întîrziată, este tot unul din­tre fiii Buzăului. în anul 1971 a fost distins cu titlul de maestru emerit al sportului, NICOLAE JITARU. Acest profe­sor de educaţie fizică este unul din­tre cei mai vechi activişti ai miş­cării sportive buzoiene, care în cei 32 de ani de activitate a contribuit la instruirea şi educarea tinerilor sportivi. Printre elevii lui s-au nu­mărat Oprea Vlase, Ştefan Popescu, Mugur Popescu, Gheorghe Dobrescu şi mulţi alţii, întors la locul unde a făcut primii paşi în sport. Cornel Penu este primit cu flori de elevii şcolii şi de cel ce l-a iniţiat in tainele acestui sport, prof. Constantin Căpăţînă. ACOLO UNDE PULSEAZĂ RITMUL NOILOR INDUSTRII „Uzina de prelucrare mase plasti­ce Buzău“, unul din marile obiecti­ve industriale din ţara noastră, a sărbătorit, la 27 octombrie, 20 de ani de la semnarea „actului său de naştere“. Fabrica chimică nr. 12 Buzău — prima denumire a uzinei de azi — pe poarta căreia ieşeau în anul 1954 primele produse (pe­lerine, rucsacuri, canadiene etc.) — puţine la număr — dispune în pre­zent de utilaje moderne, cu ajuto­rul cărora se realizează un număr de 527 de produse, ce se exporta în 11 ţări, aducînd însemnate beneficii economiei naţionale. La intrare, ne întîmpină un afiş, pe care îl vom mai întîlni şi în incinta uzinei, ce informează pe iubitorii sportului despre întrecerile „Spartachiadei asociaţiilor sportive din întreprinderi şi instituţii“ la atletism, volei, handbal, fotbal, te­nis de masă, popice. Nu după mult timp, preşedintele asociaţiei spor­tive „Chimia“, Gheorghe Mocanu, şi cel al Comitetului sindicatului Mar­cel Voicilă, ne prezintă cîteva din realizările celor din Uzina de pre­lucrare mase plastice Buzău care iubesc sportul şi ne arată cu mîn­­drie principala realizare în dome­niul sportiv , chiar în perimetrul uzinei se află una dintre cele mai frumoase baze sportive pe care le-am văzut vreodată în patrimo­niul unei asociaţii sportive. Ea este compusă dintr-o splendidă sală de popice, cu patru piste, vestiare şi — chiar — un mic bar, sală pen­tru tenis de masă, cu două mese (una construită chiar în uzină), două terenuri de tenis de cîmp tu­nul bituminizat, celălalt cu zgură), aşa cum şi-ar dori mulţi jucători de tenis, un teren de handbal şi volei, teren de fotbal (în plină reamenajare şi modernizare) şi un bazin de înot (în construcţie) de 25 x 16 m, care va fi dat în folo­sinţă în cursul anului viitor. Puţin mai tîrziu l-am cunoscut şi pe fostul preşedinte al asociaţiei spor­tive „Chimia“, Teodor Vlaicu, eco­nomistul şef al uzinei, a cărui con­tribuţie la aceste însemnate reali­zări a fost substanţială şi care ne-a depănat povestea acestei baze spor­tive complexe : „Imaginaţi-vă un teren presărat cu numeroase gropi, din care s-a scos pămînt pentru cărămidă şi apoi au fost umplute cu gunoaiele oraşului. De altfel, a­­cestei zone a Buzăului, pe care azi se înalţă şi uzina, i se spunea „la gropi“. Dacă nu se mai cunoaşte nimic din ce a fost şi acum ne putem mindri cu moderne amena­jări sportive, aceasta se datoreşte hărniciei salariaţilor uzinei noastre şi pasiunii lor pentru practicarea exerciţiilor fizice. în acest sens, cel mai grăitor exemplu îl oferă chiar directorul uzinei, ing. Marin Io­­nescu, care este un mare iubitor al sportului“. Pe baza sportivă a asociaţiei „Chimia“, la diferitele competiţii organizate, participă sute de sala­riaţi ai uzinei, beneficiind de bine­facerile exerciţiului fizic şi spor­tului. Am făcut apoi cunoştinţă cu ciţiva sportivi fruntaşi ai asociaţiei. Pe tehnicianul principal Valeriu Con­­stantinescu, maestru al sportului la aeromodelism şi antrenorul clubu­lui ce a obţinut în acest an locul I în întrecerea celor mai bune echipe din ţară, l-am găsit lucrînd la o nouă inovaţie, alături de unul din­tre colegii săi de echipă, matriţerul fruntaş Constantin Şerban. Ei şi rachetomodelistul Constantin Varga (tot matriţei) sunt oameni cu care uzina se mîndreşte şi în procesul de producţie. Muncitorul Ion Savinschi, un pa­sionat al jocului de handbal,­ şi-a alcătuit o echipă din rîndul elevi­lor şcolii profesionale a uzinei (în prezent, muncitori calificaţi), care în momentul actual se află pe locul secund în campionatul judeţean. Din rîndul echipei se evidenţiază Aurel Filip, Constantin Negoiţă, Romică Agapie, Ion David — bine apreciaţi şi pe linie profesională. Următorul popas l-am făcut la o altă mare întreprindere buzoiană, „Uzina de sîrmă şi produse din sîr­­mă". Şi aici am găsit un climat fa­vorabil sportului, în ciuda faptului că A. S. Industria Sîrmei nu dispune de baze sportive proprii, în uzină există mulţi salariaţi îndrăgostiţi de activitatea sportivă. La spartachiada sus-amintită participă un număr de 478 de salariaţi. Echipa de handbal (juniori) a asociaţiei, antrenată de prof. C. Samoilă, cu toate că nu are sală, este situată pe primul loc în campionatul judeţean. Maria Stoian — poleitor filieră — este campioana judeţului în proba indi­viduală la popice. Tenisul de masă este practicat pe scară largă în u­­zină. Şahul, de asemenea. Dar, mîn­­dria uzinei este echipa de fotbal. Formaţia antrenată de Ion Luca, în rîndul căreia activează muncitori fruntaşi ai uzinei, ca sortatorul Ni­­colae Anton, lăcătuşii mecanici Du­mitru Ioniţă şi Ştefan Florea, ma­şinistul Valeriu Manole, zidarul Ion Dragomir, se află pe primul loc în clasamentul campionatului judeţean, în „Cupa României“, trei formaţii de divizia C (Olimpia Rm. Sărat, Chimia Brăila şi Petrolul Berea) au trebuit să se recunoască învinse în faţa tinerilor muncitori de la A. S. Industria Sîrmei. Aceste succese pe tărîm sportiv ne-au fost prezen­tate de maistrul Constantin Stoian, preşedintele asociaţiei. „Sportul este mult îndrăgit la noi în uzină, dar neavînd condiţii deosebite de prac­ticare ne limităm la acele activităţi care nu reclamă existenţa unor baze mai pretenţioase. Sperăm să obţi­nem în acest an un teren în peri­metrul oraşului unde să ne putem amenaja şi noi terenurile atit de —— Nr. 7230 CALENDARUL SPORTIV T­IDIŢEAN mijloc eficient de lărgire a ariei practicării exerciţiilor fizice Plecînd de la principiul — de atî­­tea ori verificat în practică — şi anu­me acela că între ansamblul compe­tiţiilor organizate în cadrul unui ju­deţ şi tradiţiile sportive existente trebuie să fie o corelaţie strînsă. Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport Buzău a iniţiat încă din anul 1970 cîteva măsuri menite să contribuie la o mai temeinică îmbi­nare a sistemului competiţional cu tradiţiile sportive de pe plaiurile bu­zoiene. în acelaşi timp, s-a şi ţinut seama de posibilităţile oferite de dez­voltarea bazei materiale, ca şi de ca­pacitatea cadrelor tehnice aflate pe teritoriul judeţului. Măsura adoptată de organul jude­ţean a fost, în ultimă instanţă, aceea de a organiza în aşa fel calendarul competiţiilor, încît el să devină via­bil, să realizeze în practică principa­lul scop pentru care asemenea com­petiţii sunt organizate : atragerea unui cit mai mare număr de tineri în practicarea organizată a diferitelor discipline sportive, cu rezultate cît mai bune în ceea ce priveşte adapta­rea lor la exerciţiul fizic şi căpătarea deprinderii de a deveni sportiv activ într-una din ramurile spre care s-a îndreptat cu precădere atenţia orga­nizatorilor. In acest scop, prima acţiune între­prinsă de CJEFS Buzău a fost aceea de a se stabili ramurile sportive care întrunesc condiţiile de tradiţie, bază materială şi care dispun de cadrele de specialitate necesare desfăşurării unei activităţi intense şi bine înche­gate. Opţiunile organului judeţean s-au oprit asupra : fotbalului, hand­balului, voleiului şi atletismului — sporturi cunoscute şi îndrăgite de nu­meroşi tineri şi vîrstnici din judeţ. Fireşte că o asemenea acţiune nu a reprezentat un scop în sine şi, pa­ralel, s-a urmărit şi popularizarea al­tor discipline, care — prin interme­diul unui sistem competiţional ju­dicios alcătuit — să devină rapid răspândite pe o arie cit mai largă : boxul, gimnastica, luptele, tenisul de masă şi sporturile tehnico-aplicative. Următoarea etapă în restructurarea calendarului judeţean a constituit-o găsirea unor forme competiţionale atractive pentru toate categoriile de vîrstă, în aşa fel incit după o scurtă perioadă de timp să se poată asigura în mod cert, continuitatea Întrecerilor respective. In acest sens, s-a stabilit ca la anumite ramuri sportive (atle­tism, handbal, volei) să se organizeze întreceri, in special, pentru copii și juniori. Ca urmare a acestui fapt, în ansamblul disputelor judeţene au apărut diferite întreceri care, cu tim­pul, au devenit tradiţionale, cum sunt „Crosul Cutezătorii“ şi „Crosul Bobocilor“ (atletism), „Cupa I Iunie" şi Festivalul de toamnă al handbalu­lui pionieresc (handbal), „Cupa mi­cului voleibalist" şi „Cupa Şcolilor generale“ (volei). Succesul unor ase­menea competiţii a deschis calea spre Cristalizarea unei baze de masă a Sportului de performanţă, ceea ce a făcut posibil ca în etapa următoare să se organizeze campionate direct judeţene, sistem divizie, pentru for­maţiile de juniori. Pe această temeinică bază, aspectul disputelor judeţene s-a schimbat structural, ele devenind, in mod fi­resc, mai cuprinzătoare, solicitind tot mai mult interesul asociaţiilor şi cluburilor sportive. Trecerea la etapa actuală, in care numeroase discipline sportive au în judeţul Buzău compe­tiţii cu numeroase formaţii, cu o des­făşurare eşalonată pe perioade de timp mai lungi (sunt chiar cazuri în care campionatul judeţean cuprinde 3—4 tururi !) şi care stîrnesc o mai mare emulaţie în rîndurile sportivi­lor şi cadrelor tehnice a devenit per­fect posibilă şi s-a făcut, de fapt, fără să mai fie necesare şi alte măsuri. în prezent, în judeţul Buzău sunt organizate campionate direct judeţene la 5 ramuri de sport (fotbal, handbal, oină, volei şi popice), fiecare avînd — în funcţie de specificul sportului respectiv — serii separate pe catego­rii de vîrstă: copii, juniori si seniori. In afară de aceasta s-a ajuns, treptat ca in acest judet să se organizeze alte diferite Întreceri la 21 de discipline sportive care au prevăzute în calendar diferite etape ce asigură atît o largă participare a maselor, cît și posibili­tatea realizării unei selecţii judici­oase. In momentul de faţă, principalele preocupări ale organului judeţean sunt îndreptate, cu precădere, spre Numărul mare al competiţiilor sportive ce se desfăşoară in jude­ţul Buzău a determinat apariţia acestei broşuri in care se găsesc toate datele necesare, creşterea numărului de echipe parti­cipante, care să activeze pe zone lo­cale în cele 5 campionate direct ju­deţene. Lucrul acesta este perfect posibil, dat fiind faptul că desfăşura­rea de pînă acum a disputelor a do­vedit că posibilităţi materiale sunt suficiente, iar cadre tehnice de ase­menea. Sunt mărturii ale unei cuprinză­toare dezvoltări a activităţii sportive din acest județ, activitate care cu­noaște în ultimii ani un­­ progres trai­nic, fără salturi spectaculoase, dar permanent. ||  .mm» mm mmm «ki $ sm - mim | | CALENDARUL I COMPETIȚIILOR SPORTIVE (te­an«»­­*»72 ACTIVUL OBŞTESC - UN PILON DE NĂDEJDE AL MIŞCĂRII SPORTIVE Creşterea impetuoasă a activităţii spor­tive, ca şi lărgirea ariei de cuprindere a diferitelor Întreceri judeţene au dus, in mod absolut firesc, la amplificarea­­ ro­lului activului obştesc din judeţul Bu­zău. De la an la an, contribuţia activiş­tilor voluntari din judeţul Buzău a fost tot mai vizibilă în realizarea succeselor cu care mişcarea sportivă din acest ju­deţ se mîndreşte pe bună dreptate. Am putea spune chiar că, analizînd atent măsurile şi iniţiativele adoptate aci tu scopul de a se da un caracter tot mai larg mişcării sportive şi de a-i asigura baze temeinice de desfăşurare, vom găsi la punctul lor de plecare prezenţa activă şi stimulatoare a numeroşi activişti vo­luntari, care, zi de zi, cu dragoste şi pricepere, consacră o bună parte din timpul lor liber problemelor activităţii sportive de masă şi de performanţă. Ar fi foarte greu şi, într-o oarecare măsură, poate, nedrept, să evidenţiem, de pildă, unele dintre comisiile judeţene. Şi aceasta pentru că toate, dar absolut, toate, îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate şi ataşament sarcinile ce le revin în ansamblul activităţii sportive judeţene. Incepind c­­ organizarea competiţiilor, cu asigurarea unui control şi a unei în­drumări eficiente a secţiilor pe ramuri de sport şi Încheind — Ca să dăm doar cîteva exemple — cu pregătirea şi per­fecţionarea cadrelor, activul voluntar ju­deţean este o prezenţă activă, respectată şi cu o deosebită eficienţă in muncă. Urmărind munca depusă în ultimii ani de comisiile judeţene se nupun, cîteva sublinieri, legate de eforturile depuse în unele discipline sportive şi b) iniţiativele unora dintre activiştii volun­tari. In acest sens, vom evidenţia rod­nica activitate a comisiei de handbal (preşedinte prof. Constantin Căpăţină), a celei de fotbal (preşedinte prof. Cris­tian Teodorescu), a celei de volei (pre­şedinte prof. Nicolae Dumitraşcu) şi a celei de tenis de masă (preşedinte 11U Stănescu, muncitor tipograf). Toate a­­ceste comisii au colegii şi subcomisii, care îşi desfăşoară cu regularitate acti­vitatea, asigurând cadrul tehnic şi de coordonare al activităţii sportive. Dintre activiştii voluntari cu rezultate deosebite în muncă vom menţiona pe : Emiliia Bârcoiu (antrenor tenis de masă), Du­mitru Marin (antrenor de box), Vasile Pîrvescu (arbitru fotbal), Petre Boboa (antrenor de box), Ion Bănică (l­b­+ul de volei), Constantin Stoian, Menelai Drăgostin, Gheorghe Mocanu — preşe­dinţi de asociaţii, Nicolae Coman şi Ira­i Ion Moga, instructori. Aceşti activişti de nădejde ai mişcării sportive şi alte numeroase cadre tehnic din judeţul Buzău, care muncesc volun­­tar, animaţi de pasiunea pentru sport, de dorinţa de a realiza mai mult, de a vedea sportul prosperînd in­­raeţul lor sînt astăzi o mîndrie a activităţii spor­tive din acest judeţ, reprezentînd, în ulti­mă instanţă, un pilon solid în munca de dezvoltare a sportului de masă şi d€ performanţă. □ □□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□□O PROBLEMELE ACTIVITĂŢII SPORTIVE GENERALE (Urmare din pag. I) Aş menţiona, pe de altă parte, unele amenajări la stadionul municipal, care, în prezent, satisface, deşi nu în măsura în care dorim noi, cerinţele legate de dezvoltarea activităţii spor­tive de performanţă. — Un accent deosebit se pune în această decizie pe creşterea şi întă­rirea bazei materiale a activităţii sportive din şcoli. S-au respectat ho­­târîrile de atunci? Ce înseamnă ele în mod concret azi pentru şcolile din judeţul Buzău ? — Apreciind, în mod general, si­tuaţia, cred că nu este o greşeală dacă afirm că principalele benefici­are ale acestei iniţiative au fost toc­mai şcolile. Ceea ce mi se pare ex­trem de important în această direcţie este faptul că, acum, lucrurile sunt privite din alt unghi. Mai precis, nu se urmăreşte în mod deosebit creşte­rea numărului bazelor sportive din şcoli, ci mai ales calitatea lor şi, prin aceasta, gradul lor ridicat de funcţionalitate. Avem convingerea că este mai bine să se ridice o bază sportivă şcolară mai încet, dar in aşa fel incit ea să fie de un real fo­los elevilor. In fond, asta urmărim: tineretul să aibă condiţii bune de în­văţătură, dar şi de practicare a spor­tului. In acest sens, exemple de ur­mat sunt cele de la liceul „Alexan­dru Vlahuţă“ Râmnicu Sărat, liceele din comunele Pătîrlagele şi Pogoa­nele, şcolile generale din comunele Vadu Paşii, Ziduri, Măgura şi Ver­­neşti, precum şi şcolile generale nr. 8, 11, 15 din municipiul Buzău, care pun la dispoziţia elevi­lor complexe sportive moderne, multe din ele bituminizate şi împrejmuite şi pe care se pot desfăşura în condi­­ţiuni corespunzătoare orele de edu­caţie fizică şi alte activităţi. O rea­lizare de seamă o reprezintă şi darea în folosinţă, în municipiul Buzău, a unei moderne săli de sport pentru antrenamente, prima de acest gen din judeţ, care este utilizată cu pre­cădere de Şcoala sportivă şi de Şcoa­la generală nr. 15. „ Judeţul dv. are un relief care face posibilă practicarea în condiţi­­uni dintre cele mai bune a turismu­lui. Ştim că şi în amintita decizie această problemă nu a fost neglijată. Ce s-a realizat în această direcţie pînă acum ? — Deocamdată, pentru noi turis­mul din zona montană a judeţului re­prezintă o problemă de perspectivă. Şi tocmai pentru că, gîndindu-ne la drumeţie şi la turismul montan, ne gîndim, de fapt, la viitor, principala preocupare s-a îndreptat spre dez­voltarea gustului pentru excursii la copii şi tineret, adică la generaţia ce, nu peste mult timp, va fi cea care va putea înfăptui şi mai multe lu­­cruri decât noi. Pentru cei mai tineri cetăţeni ai judeţului s-a amenajat, de pildă, o tabără la Arbănaşi, care este tot timpul la dispoziţia organi­zaţiilor pioniereşti. Paralel, au fost refăcute marcajele şi realizate unele cabane, pentru ca toţi cei care doresc acest lucru să poată beneficia de fru­musețile peisajului buzoian. PRIMELE ROADE LA C.S.M. GLORIA Necesitatea asigurării unui cadru pro­pice sportului de performanţă in judeţul Buzău a determinat crearea Clubului sportiv municipal Gloria, înfiinţat In vara anului 1971, C.S.M. Gloria numără in prezent 4 secţii : fotbal, handbal, lup­te şi box. Deşi clubul este foarte tînăr, primele roade ale existenţei şi activităţii sale au început să se arate. Echipa de fotbal an­trenată de Petre Dragomir şi Alexandru Badea a promovat în divizia secundă a ţârii, iar doi dintre componenţii ei, Cor­nel Negoescu şi Ion Stan, au trecut prn­tr-un trial al lotului naţional de tinerit. Formaţia de Juniori a clubului, din care vor fi recrutaţi sportivi pentru prima echipă, activează în divizia Juniorilor. Secţiile de lupte şi box şi-au axat ac­tivitatea pe munca de creştere a juni­orilor. La box, prof. Petre Boboc condu­ce pregătirea tinerilor puglişti numai de cîteva luni. La lupte greco-romane, roadele mun­cii antrenorului Gheorghe Gogu au şi apărut. In anul 1971, Juniorul Iulian Va­­silescu a devenit campion naţional, iar în prezent face parte din lotul naţional de tineret, şi elevii antrenorului Ştefan Istache, de la libere, s-au afirmat cu ocazia campionatelor de juniori din a­­cest an, ciţiva dintre ei califi­cindu-­te în finala competiţiei. Aceste rezultate, mai mult decit promiţătoare, au fost ob­­ţinute in condiţiile în care sportivii res­pectivi nu dispun de o sală proprie. Problema sălii este însă în curs de re­zolvare. Baza sportivă de care beneficiază clu­bul Gloria este în plină dezvoltare. Sta­dionul de fotbal, ale cărui tribune şi-au mărit capacitatea, in ultimele luni, cu aproximativ 2080 de locuri, este prevă­zut şi cu o pistă de atletism, in incinta lui se mai găsesc două terenuri de hand­bal (unul bituminizat), două de baschet, unul de volei şi încă un teren de fot­bal cu zgură, pentru antrenament. In concluzie, suficiente condiţii pentru ca sportivii clubului să facă paşi pe drumul performanţei. Două goluri şi fotbaliştii de la Gloria au terminat învingători in partida­­ cu Delta Tulcea Întrecerile de masă ŞI EFECTELE LOR întrecerile sportive de masă organizate de aso­ciaţiile sportive din ju­deţul Buzău se bucură de o mare popularitate. Unele dintre ele au de­venit tradiţionale şi sunt aşteptate cu mult interes. Important este însă faptul că după consumarea unor astfel de competiţii, partici­panţii nu rămîn inac­tivi, ci continuă să practice sportul prefe­rat. Un exemplu în a­­ceastă privinţă îl con­stituie afluenţa pe care o cunosc cluburile de şah din oraşul şi jude­ţul Buzău, unde îşi dau întîlnire cu regularitate mii de practicanţi ai a­­cestui sport al minții. Pagină realizată de Călin ANTONESCU şi Mihai TRANCA, cu sprijinul activului salariat al C.J.E.F.S. Buzău . Ilustraţii : C. STOICESCU-lu**»

Next