Sportul, martie 1987 (Anul 43, nr. 11567-11592)
1987-03-26 / nr. 11588
Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE PLENARA MULTULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MINIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a desfăşurat, în zilele de 24 şi 25 martie, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a avut următoarea ordine de zi : 1. Raport privind realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe trimestrul I, măsurile pentru îndeplinirea planului în trimestrul II şi pe întregul an 1987, precum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. 2. Raport privind efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1986 şi activitatea politico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor partidului. 3. Raport cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă în anul 1986 pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 4. Raport privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în anul 1986. 5. Raport cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului în 1986 şi principalele obiective ale politicii externe în anul 1987. 6. Probleme organizatorice. Raportul la primul punct al ordinii de zi a fost prezentat de tovarăşul Constantin Dăscălescu. In continuare, in cadrul dezbaterilor, au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Olteanu, Carol Dina, Neculai Ibănescu, Marin Enache, Radu Bălan Aguriţa Alexandrescu, Ştefan Rab, Emil Huidu, Gheorghe Enică, Maria Gheorghe, Dumitru Constantin, Maria Bradea. Exprimînd sentimentele de profundă dragoste, stimă şi preţuire ale comuniştilor, ale tuturor cetăţenilor patriei faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la dezbateri au dat o înaltă apreciere rolului esenţial, determinant, al secretarului general al partidului în elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, în fundamentarea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării, în organizarea şi conducerea operei istorice de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României, in promovarea cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării rodnice între naţiuni. In cadrul dezbaterilor, au fost examinate, cu exigenţă şi răspundere, rezultatele obţinute in înfăptuirea planului pe primul trimestru al acestui an, în utilizarea cu eficienţă sporită a capacităţilor de producţie, a întregului potenţial tehnic şi uman de care dispune economia naţională. Totodată, au fost analizate cauzele neajunsurilor care au dus la nerealizarea unor indicatori de plan, evidenţiindu-se măsurile întreprinse în vederea îmbunătăţirii întregii activităţi economice. în acest sens, a fost înfăţişat modul cum se acţionează pentru recuperarea neîntîrziată a restanţelor, perfecţionarea şi modernizarea în continuare a proceselor tehnologice, sporirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi a eficienţei economice, reducerea consumurilor, a cheltuielilor materiale şi încadrarea strictă în normele stabilite, pentru realizarea ritmică a producţiei fizice, în structura planificată, onorarea tuturor sarcinilor la export, pentru înfăptuirea integrală a planului pe trimestrul II și pe întregul an. Au fost prezentate de asemenea, măsurile luate in domeniul agriculturii pentru executarea, într-un timp cit mai scurt, a tuturor lucrărilor agricole de primăvară, astfel incit să se obţină recolte superioare, în conformitate cu prevederile planului pe anul 1987 cu obiectivele noii revoluţii agrare. Participanţii la plenarăau reliefat însemnătatea deosebită (Continuare in pag a 4-a) €.$.$. BRAŞOVIA, PEPINIERĂ PE PERFORMERI ©frumoasa tradiţie a schiului ©Campionii gimnasticii• fotbalul—calitate şi eficienţă Braşov înseamnă munte, iar muntele favorizează, cum bine se ştie, activităţile sportive de iarnă. Ni s-a nărut deci cu totul firesc ca la C.S.Ş. Braşovia, unde ne-am aflat recent timp de 24 de ore, eforturile principale ale cadrelor didactice, începînd de la directorul unităţii, să fie concentrate spre buna pregătire şi desfăşurare a activităţilor specifice acestui sezon. Prof. Ion Vulcăneanu, director al acestei unităţi sportive şcolare. Încă de la înfiinţarea ei, în anul 1968 tocmai venise de la Săcele, unde inaugurase o modernă bază pentru disciplinele nordice (o trambulină cu două piste de elan pentru sărituri de 50 şi 25 m, care se adaugă fericit celorlalte dotări — două pîrtii de fond de 3 şi 5 km, poligon de tir-biatlon), şi se pregătea să urce pe Postăvar unde cîţiva dintre cei mai buni schiori de ,,arpine“ ai şcolii participau la concursurile de selecţie pentru definitivarea echipei naţionale de copii. Vorbind de schi, se impune să facem precizarea că la C.S.Ş. Braşovia fiinţează secţii la toate ramurile : alpin, fond, biatlon, sărituri şi combinată nordică. Activitatea la „alpine“ este concentrată la Braşov tehnicienii Mihai Sulică, Paul Cureu şi Maria Cristea avînd la dispoziţie 4 grupe de începători (cu circa 40 de copii) şi 2 de avansaţi, din rîndurile cărora s-au desprins primele speranţe : Ion Rahoveanu, Octavian Sulică, Ioan Trandafir Ovidiu Alexandru, Kinga Fechmann, Raluca Cristea şi Cătălina Epure. La Săcele există condiţii optime pentru pregătirea celor specializaţi la fond, biatlon, sărituri şi combinatări nu surprinde pe nimeni faptul că de pe aceste meleaguri au pornit spre performanţă nume cunoscute în arena competiţională internă. Cu mîndria că Săcele a dat sportivi ca Willi Gross, Gabor Naghi, Radu Ramon, cu toţii campioni de juniori ai ţării In ani trecuţi, profesorii şi antrenorii care îşi desfăşoară activitatea Constantin MACOVEI (Continuare în cra 2-3) în vederea viitoarelor partide internaţionale A FOST STABILIT LOTUL SEPREZENTATIV De LUGBY întrunit în şedinţă plenară biroul F.R. Rugby a stabilit lotul reprezentativ lărgit, în vederea viitoarelor partide Internaţionale din cadrul Campionatului Europei (în ordine, cu Italia şi U.R.S.S. : Gh. Leonte, L. Constantin, FI. Murariu, T. Coman, D Alexandru L. Hodorcă, V. David, Gh. Vărzaru, L. Codoi (Steaua) . I Bucan, V. Paşcu, Gh Ion, N Vereş, Cr. Răducanu, M. Paraschiv, M. Aldea, Şt. Tofan, A. Lungu, M. Toader (Dinamo), FI. Opriş, Em. Grigore, Gh Dumitru, Şt. Constantin, E. Necula, Ad. Pitotschi, Ad. Ţinea (Farul) ; E. Molniciuc, FI. Nistor, V. Ion (Ştiinţa Comin Baia Mare) ; H. Dumitraş, U Bezuşcu (AS Contactoare Buzău) ; V. Ilcă, Al. Marin (Griviţa Roşie); R. Voinov (Universitatea Timişoara) ; S. Ciorăscu (Ştiinţa Petroşani) ; M Leuciuc (Politehnica Iași). Antrenor principal a fost desemnat prof. Mihai Naca. Proletari din toate fdrfre. uniU-vă | ZIAR AL CONSILIULUI NA| iONAL PENTRU £DuCa[l£ FIZICA Sl SPORI ANUL XLIII - Nr. 11 588 4 PAGINI - 50 BANI Joi 26 martie 1987 Ieri, la bucuresti, in preliminariile C. E. de fotbal VICTORIE CATEGORICA A „TRICOLORILOR“ ROMÂNIA - ALBANIA 5-1 (3-1) Echipa noastră a luptat cu multă dăruire, surclasind un adversar ambiţios, şi aşteaptă acum cu încredere importantul meci cu Spania Victorie categorică, a doua , ca proporţii în palmaresul întîlnirilor româno-albaneze (după acel 60 0 din perioada Andrei Rădulescu), o victorie care depăşeşte anticipaţiile cifri-ice, care ţineau seama de faptul că echipa Albaniei pierde, în general, maigreu. Ne-am permis să scriem în avancronică : „formaţia noastră este favorită şi porneşte campania 1987 cu convingerea , că trebuie să obţină victoria — dacă se poate una netă —, astfel încît să micşoreze handicapul pe care şi l-a creat la Sevilla, după un meci în care, aşa cum au scris şi spaniolii, , »românii au fost mai buni timp de o oră”. Acest 5—1, pe lingă faptul că rotunjeşte un golaveraj plin de speranţe, trebuie să desfacă şi mai mult aripile „tricolorilor” pentru apropiatul meci cu Spania, o echipă din cu totul altă categorie, între declaraţia antrenorului albanez — „echipa României a jucat foarte bine“ — și cea mai rezervată a lui Jenei — „n-a fost un joc strălucit, iar echipa noastră a evoluat exact cum trebuie” — ne vom opri undeva la mijloc, adică la opinia purtătorului tricoului 97. Bölöni, care ne spunea în vestiar, în stilul său laconic și foarte sugestiv • „A fost un meci în valuri, în care momentele bune şi foarte bune au alternat cu cele de acalmie, noi făcînd diferenţa în ultimele minute premergătoare pauzei“. Startul „tricolorilor” a fost in trombă. Vigurosul Iovan a condus mingea spre un punct de centrare ideal, Piţurcă s-a înălţat cu flerul său de golgeter şi a deschis scorul. Un gol ultrarapid — nu trecuse decît un minut —, care a amintit publicului de alte două goluri asemănătoare, marcate tot în primul minut — cel al lui Vigu, împotriva Iugoslaviei, loan CHIRILA (Continuare în pag. 2-3) 3 20 9— 2 4 p 2200 3— 1 4 21013—42 3 0 0 3 2—10 0 Faza golului 5 al edupei noastre, între patru adversari. B ,c" (nr. 3) va relua în plasă Foto: Iorgu J3ANICA CLASAMENTUL GRUPEI I 1. ROMANIA 2. Spania 3. Austria 4. Albania „Cupa F. R. Ciclism" O ETAPĂ ANIMATĂ CONSTANŢA, 25 (prin telefon). Pe o vreme deosebit de rece, cu vînt puternic şi carosabil alunecos — care a determinat un rulaj prudent pe prima parte a traseului — caravana participanţilor la ediţia din acest an a tradiţionalei competiţii de ciclism pe şosea „Cupa F.R.C.” s-a pus în mişcare. Etapa inaugurală desfăşurată pe traseul Constanţa — Agigea — Mangalia şi retur, a reunit la start 94 de concurenţi, printre care componenţii primei reprezentative a Ungariei. După startul tehnic, s-a rulat cu precauţie circa 5 km pentru ca apoi, profitîndu-se de vîntul din spate, ritmul să se înteţească, viteza ajunsînd pe unele porţiuni, la 60 de km pe oră. In aceste condiţii , cei care au avut defecţiuni tehnice au reuşit cu greu sâ prindă plutonul. Printre aceştia — S. David (Electromureş Tg. Mureş), care doar după o cursă de circa 40 km, a revenit în pluton, la bariera din comuna „23 August”, în apropiere de Mangalia, a încercat să se desprindă FI. Sandu (I.M.G.B.), care a rulat solitar cîţiva kilometri, fiind însă ajuns. La înapoiere, etapa s-a animat, tentativele de desprindere succedîndu-se. Reușita a fost a lui Șt. Bulăreanu (Metalul Plopeni), desprins decisiv cu un kilometru înainte de sosire. Clasament : 1 St. Bulăreanu lh42,00 (m.o. 40 km). 2. Z. L5rinez. 3. Cr. Neagoe (ambii Steaua). 4. C. Nicolae. 5. Gh. Lăutaru (ambii Dinamo). 6. AL îon (Steaua). Horatîu SIMA CÎND EXISTĂ INTERES, REZULTATELE NU ÎNTÎRZIE! Ce e drept, n-am consultat Dicţionarul explicativ al limbii române, pentru a vedea dacă expresiile „a pune talpa” sau „a pune o talpă“ sînt desluşite acolo. De altfel, aceasta nici nu ne-ar fi avansat cu prea mult în tema noastră, dat fiind faptul că amintitele formule lexicale ne interesează în prezenta relatare în mod propriu direct, şi nicidecum în diferitele lor variante de Interpretare (inclusiv cea a lipsei de sportivitate ştiută de tot suporterul..... O „talpă“ în accepţia IBI ci adică a întreprinderii de bonuri de consum din cauciuc Jilava, înseamnă pur si simplu o talpă. Adică acea parte corn __ ponerrtăr—a- Lncălțămint&T " '3?r'i care depinde în foarte mare măsură calitatea finală a produsului, eficienta el Iar dacă vorbim despre încălţămintea pentru sportul de performantă deci dacă introducem în .calculator” şi date referitoare la elasticitate, rezistenţă greutate cît mai redusă atunci importanţa tălpii in ansamblul confecţiei respective devin*•considerabil mai mare’ De ce am ales IBCCJ-u] ? Fiindcă în această unitate si-au gâsit întelegerea apei materializarea eforturile sectorului de resort din CNEFS de a asimila introducţia interna materialei echipament sportiv Dină nu de mult importate „De fapt — ne spune inginerul şef Marin Vîlcu — colaborarea noastră cu mişcarea sportivă nu este chiar nouă De pildă, cu ani în urmă a fost o bucurie pentru noi să-i putem confecţiona lui Ivan Fatzakumn şi canoiştilor săi pernele buretate pentru genunchiul de sprijin. Sau, cînd mai tîrziu am sprijinit situaţia noastră fabricînd plute din cauciuc spongios necesare usurilor de iniţiere şi antrenamentelor înotătorilor fruntaşi Cine ştie, poate şi Tamara Costache s-a antrenat cu •Mutele noastre ?? Poate că, în acest mod, am contribuit şi noi Sorin SATMARI (Continuare In pag. 2-3)