Steagul Roşu, iulie 1953 (Anul 8, nr. 150-176)

1953-07-01 / nr. 150

Pa?." 2" STEAGUL Roșu Sa aplicăm, la treeriș metoda Brediuc Diftrie m­etodele rapide de muncă a­­plicate cu succes în agricultura socia­lista și cuprinzând marea massă a me­canizatorilor sovietici, este metoda graficului orar la lucrările de treeriș. Inițiatorul acesteia a fost Neculai Bre­diuc, mecanic botezat din S. M. T. Berezrtéalhsc, regiunea Cernigov. Prin introducerea graficului orar se fixează sarcinile pentru fiecare oră, controlând la sfârșitul ei, felul cum ele au fost realizate. Astfel în cursul procesului de producție muncitorul își poate da seama dacă folosește just timpul și mijloacele de muncă, putând din oră în oră interveni pentru îmbu­nătățirea muncii și lichidarea cauzelor care au provocat eventualele nereali­­zări ale normei, orare (lipsa de atelaje, oboseala muncitorilor, etc.) Pentru a se putea obține cele mai bune rezultate în aplicarea acestei metode, trebue ca în prealabil să se ia o serie de măsuri organizatorice. — Tractorul și batoza sa fie în per­fectă stare de funcționare, încât să se înlăture defecțiunile tehnice. — Aria se va așeza pe un teren lent de vânturi, in apropierea unei surse de apă, dispunând de Căi de co­municație ușor accesibile. — Se va organiza o justă aprovi­zionare cu carburanți și lubrefianți. — Se iau măsuri pentru prevenirea și localizarea incendiilor, căci pe arie se depozitează o mare cantitate de re­coltă, condițiile de muncă create de re­gimul nostru de democrație populară unităților socialistte din agricultură.­­­Pentru ca batoza să lucreze fără în­trerupere, a fost depozitată pe arie recoltá de pe o suprafață de 60—70 ha. în 4 șire Câte două de fiecare parte a batozei. Repartizarea oamenilor pe posturi­le de muncă este următoarea : — ] 4 oameni, câte 7 pe fiecare stog, predau din mână în mână snopii în sistemul de bandă rulantă, la 2 oa­meni care stau pe platformele prelun­gite ale batozei și taie legăturile sno­pilor. Aceștia predau snopii la alți 2 muncitori care-i înmânează la cei 2 plecarea în măsură din ce în ce mai mare a tehnicii înaintate sovietice, fac posibilă introducerea și la noi, la lu­crările de treer, a metodei graficului orar a mecanicului botezat N. Brediuc. Nicolae Brediuc și-a propus și a reușit să scurteze timpul de treerat folosind metode raționale de organi­zare a muncii, printr-o mai justă îm­părțire a oamenilor pe posturi de mun­că și prin aplicarea graficului orar. El a ajuns să treeze în 24 ore 50 tone cereale, iar apoi 63.000 kg. , prin perfecționarea acestei metode, datorită controlului realizărilor pe fiecare oră el a obținut chiar 134.000 kg. ce­reale trectate în 24 ore. Acest succes a fost obținut datorită următoarelor măsuri : — Tractorul și batoza au fost re­parate la timp, aducându-se unele mo­dificări batozei. — Diametrul roții principale a ele­vatorului cu cupe a fost mărit cu 5 mm. Sita superioară dela prima cură­țire a fost înlocuită cu una ce posedă orificii mai mari, iar numărul șipcilor transversale de la cai a fost redus la ju­mătate. Pentru ca aruncarea snopilor de pe șiră pe batoză să se facă în bune condițiuni, în dreptul coșarului pe cele trei laturi ale batozei, a con­struit o platforma de 1,5 m. lățime. Toate aceste inovații au permis ca Ce­realele să poată fi introduse în tobă batozei din două părți, cu un ritm egal și cu o masă de cereale uniformă Felul cum se organizează aria și se repartizează produsele este arătat în fig nr. 1. coșari. Aceștia se schimbă la fiecare oră. Deasemeni, potrivit metodei gra­­ficului­ orar, grăunțele treetate se cân­tăresc la fiecare schimb al coșarilor. Pe baza cantității de boabe Ce se rea­lizează pe oră se stabilește graficul orar al unei zile de lucru, în care se includ și opririle pentru aplicarea în­grijirilor tehnice. Graficul se execută pe un panou și se afișează pe arie la loc vizibil. Posturile de muncă sunt arătate în fig. nr. 2. In afară de cei arătați, 4 oameni su­praveghează umplerea sacilor, 2 a­­șează pleava în grămezi, un om cu un cal transportă pleava, 2 așează pleava în șiră. La ieșirea paielor de pe scuturător sunt plasați 4 oameni care lucrează câte 2, schimbându-se la fiecare două ore. Sarcina lor este să arunce paiele de la gura scuturătorului. Alți 4 oa­­meni încarcă paiele în plase. 16 oa­meni așează paiele în două șire para­lele, care se transportă de la batoză la șiră, cu 6 plase trase^de către 2 cai. Deci, la transportul paielor sunt ocu­pați 12 cai și 6 oameni. Mai intră în această brigadă un mecanic cu ajutorul său, 2 tractoriști, șeful de brigadă 2 cantaragii și două bucătărese. In consecință, numărul oamenilor din brigadă se ridică la 70. S’ar părea că avem de-a face Cu Utt consum exagerat de forțe de muncă, dar în realitate aduce o mare econo­mie de pre-om pentru o tonă treerată. După vechiul sistem de treerat, Brediuc arată că în 24 ore, 40 oa­meni­­ treerău în medie de 28.880 kg. Reiese că la o tonă de semințe treetate erau necesare în două schim­buri: v­m 24 ore X 40 oameni * *= 48 ore-om 20 tone Prin organizarea muncii după me­toda Brediuc, situația se prezintă astfel: 24 ore X 70 oameni — 20 ore-om 83 tone Atunci când cantitatea treetată era de 100 tone sau mai mult, numărul de ore necesare scădea până la 17 ore­­om. Acelaș avantaj se realizează și la consumul de carburanți. In cazul tree­­rătului, aplicând această metodă, eco­nomia de carburanți a ajuns la 2,8 kg. pentru o tonă — ceea ce revine 50 la sută din normă. Acest sistem duce la o normală funcționare a tuturor ansamblelor, mai ales a celor cu mișcare vibratorie (hor­­monul, batiul sitelor dela curățirea I și a II-a), ceea ce constitue o condiție de bază pentru bunul mers al mașinii. La o încărcare mai uniformă, batoza lucrează mai ritmic și fără smuncituri. La fel, organele separatoare despart mai binte grăunțele de paie. Grăun­țele realizate sunt­ mai pure. Agregatul lui Brediuc lucrează 22 ore. Schimbul întâi începe la ora 8 di­mineața și lucrează fără întrerupere până la masă. Timpul de massă este de 45 minute; în acest interval se execută și îngrijirile tehnice respective (se ung lagărele, se controlează articula­țiile și se face îngrijirea tehnică Nr. 1 la tractor). După aceea, munca se con­tinuă până la 8 seara, după care intră al doilea schimb. Noaptea aria este luminată de 3 faruri. Din experiența mecanicului Brediuc, cum și a altor mecanici botezari, frun­tași, pentru organizarea unui treerat productiv sunt necesare : 1) O rațională organizare a muncii, în general. 2) O justă repartiție a forței de muncă, pe posturi precise de muncă. 3) îmbinarea armonioasă a muncii colectivului de alimentatori în frunte cu coșarii, care, de altfel, imprimă rit­mul treeratului. Introducerea uniformă și continuă a ma­sei de cereale în tobă, depinde de munca coșarilor care sunt factorul conducător a întregei operațiuni a treeratului. După cum spune Brediuc „coșarii trebue să fie nervul colectivului și să conducă în întregime munca agrega­tului". Numărul necesar de oameni pentru folosirea batozei la aplicarea graficu­lui locale, d­ar variază după posibilitățile după recoltă și după înde­mânarea muncitorilor, putând fi mărit sau micșorat cu condiția ca batoza să fie alimentată din plin și continuu. O încărcare prea mare a tobei micșorează turația ei, scade calitatea materialului treptat, iar în unele ca­zuri, oprește agregatul din mers, pen­­tru că toba se înfundă cu massa intro­dusă. Această metodă de lucru scurtează cu mult procesul treeratului, contribue la obținerea produselor treerate în stare cât mai pură și eliberează trac­toarele tocmai în perioada cea mai necesară proceselor de muncă în agri­cultură, perioada desmeștitului și a arăturilor de vară. Inspirându-se din luminosul exemplu al stahanoviștilor sovietici care consi­deră găsirea de noi metode în muncă și răspândirea experienței lor drept datorie de onoare, gospodăriile agri­c­cole de stat și gospodăriile agricole colective care au condițiile corespun­zătoare, trebue să studieze posibilitatea aplicării metodei Brediuc, care aduce economii însemnate în ore de muncă și combustibil, îmbunătățindu-se în a­­celaș timp Și Calitatea. Sarcini mari și de răspundere pun partidul și guvernul țării noastre în fața oamenilor muncii de pe ogoare. Ei trebue ca în anul acesta — an ho­­tărîtor pentru îndeplinirea planului cincinal în patru ani — să obțină o recoltă bogată, pentru ca astfel alături de clasa muncitoare să contribue la construirea Socialismului în patria noa­stră, la apărarea păcii. ââa. T. .x:— . . tm ...............ăjmmmmii­—m " I ■ I­itrin wmmmmum hbi mimi bwumuujjuabib^ ATf Í50 Í Roadele folosirii din pln a utilajului Folosirea din plin a utilajului con­stitue una din principalele preocupări ale colectivului fabricii de prelucrare a lemnului Sovromconstrucție Piatra Neamț. Conducerea acestei fabrici res­pectă întocmai graficul de reparații și de revizie a utilajului existent în fa­brică, asigurând astfel o cât mai bună funcționare a acestuia. Paralel cu aceasta, prin aplicarea unor metode avansate de muncă, ca Jandarova, Voroșin și Lunin, utilajele din fabrică sunt folosite pe deplin, întreținute în cele mai bune condițiuni, prelungindu-li-se totodată termenul de funcționare fără a mai fi nevoie de intervenția unei revizii sau reparații. La una din mașinile de geluit a fa­bricii lucrează tovarășul Varulam­ ’Vasile. In munca de zi cu zi, acest tovarăș aplică metodele, avansate so­vietice, Jandarova, Voroșin și Lunin. Depășirile de normă pe care le înre­gistrează zilnic sunt dintre cele mai frumoase, in ultimul timp el a reali­zat o depășire de 50 la sută. Această depășire a fost posibilă în primul rând datorită folosirii din plin a utilajului­­ respectiv. Și într’adevăr, de la înce­putul anului și până în prezent mașina de geluit la care lucrează tovarășul Vărulaicu Vasile nu a intrat în niciun fel de reparații. Nici o oprire de la începutul anului și până în prezent nu a avut nici ma­șina de degroșat la care lucrează to­­­varășul Filip Traian. Și la această ma­­­șină Se aplică metodele avansate de muncă Sovietice care permit obținerea unor depășiri constante de 50 la sută. Datorită condițiilor grele în care se făcea transportul materialului de la tâmplăria manuală la cea mecanică, u­­tilajele din secția tâmplărie mecanică nu erau folosite pe deplin. Colecti­vul fabricii preocupat de deplina fo­losire a utilajului a confecționat din rezerve interne o bandă rulantă care asigură în momentul de față transpor­­­tul materialului între cele două secții în­tr-un ritm uniform și care înlocuește totodată munca a cinci oameni. Folosirea temeinică a utilajului și mașinilor la această fabrică a făcut po­­sibil ca și sarcinile de plan să fie reali­zate cu succes. In ultimele 15 zile planul pe fabrică a fost depășit cu 1­0,90 la sută. CULTURĂ FIZICA ȘI SPOR­T „Dinam­lo“-Bacău — „Metalul“-Orașul Stalin 2-2 (0-2) Cu tot timpul întâlnire din cadrul nefavorabil, ultima turului Diviziei naționale B care a opus echipei locale Dinamo, pe Metalul Orașul Stalin, a tras pe Stadionul Libertății un număr a mare de spectatori, veniți să urmărea­scă o întâlnire care, — privită prin prisma clasamentului — trebuia să dea loc unei dispute îndârjite. Cu totul altfel s-au prezentat lucru­rile pe teren. Dinamo care avea șanse în această întâlnire a practicat un joc sub orice nivel. Aceasta a făcut Că Metalul Orașul Stalin care a­ dovedit o bună pregătire tehnică. Ca și o bună execuție în mișcări și în special­­ a liniei de înaintare, să conducă cu 2-0 prin punctele înscrise de Ristin în mi­nutul 16 și Cojocaru în minutul 44. La reluare, dinamoviștii par a fi mai deciși, fără însă a ridica jocul lor la nivelul celor precedente. Echipa joacă mai insistent­­ă în prima parte a jo­cului și reușește să reducă scorul prin Maghet. Până la urmă, Dinamo reușește să egaleze prin Toria. In ciuda ocazii­lor care au mai existat, atât Dinamo cât și Metalul Orașul Stalin, nu au reu­șit să modifice scorul. Dacă echipa din Orașul Stalin a Celelalte rezultate înregistrate, Sunt Metalul Brăila—Locomotivă Iași 2—0. Fi. Roșie Sf. Gheorghe—Metalul Câm­­pina 0—2. Fi. Roșie Pitești—Flacăra Ploești 0—1. Flacăra Moreni—Șantie­rul Constanța 3—2. Libertatea Sibiu— manifestat o superioritate categorică, dovedind o bună concepție de joc, o „ apărare ermetică și o linie de atac a­­gresivă care știe să tragă la poartă.­­Dinamo în schimb, a jucat—în special în prima parte a jocului — fără nerv,­­­ cu mingi trase la întâmplare; apărarea a fost ușor de trecut, harfia cu ex­cep­ția lui Toma nu a alimentat înaintarea cu mingi lungi, iar aceasta din­ urmă a fost ca și inexistenta. Ba ttîâi mulți­­spre sfârșitul­ jocului dinamoviștii au­ dovedit și o slabă condiție fizică. Cali­­tățile moral-volitive care se impun unui jucător, au lipsit cu­,desăvârșire la ju­­­cătorii echipei gazde. In momentele când au fost conduși, ei au fost în de­ j rută, degajările — în special ale lui Artghel—au nimerit în cele mai mulții cazuri la adversar, etc. Lipsurile serioase care au ieșit în evidență în comportarea echipei Di­namo, care dovedesc aceeași supraîncre­­dere în forțele proprii, trebuisc serios analizate, cercetate cauzele care le-au dat naștere și prin luarea de măsuri concrete, să se asigure echipei aceeași comportare, care i-a asigurat în tot timpul turului locul de fruntașă, următoarele : Dinamo Turnu Măgurele 0—0. In urma acestor rezultate, Metalul Câmpina a câștigat turul Diviziei na­ționale B, iar clasamentul se prezintă astfel : 1. Metalul Câmpina 2. Spartac București 3. Flacăra Ploești 4. Dinamo Bacău 5. Metalul Orașul Stalin 6. Dinamo Turnu Măgurele 7. Libertatea Sibiu 8. FI. Roșie Pitești 9. Metalul București 10. Fi. Roșie Sf. Gheorghe 11. Știința Iași 12. Șantierul Constanța 13. Flacăra Moreni 14. Metalul Brăila 15. Locomotivă Iași 16. FI. Roșie Bacău 15 10 2­3 29:15=22 15 9 4 2 27:14=2" 15 9 4 2 33:19=22 15 9 3­3 32:17=21 15 5 7­3 22:19=17 15 3 9 3 14:14=15 15 6 4 5 23:19=15 14 5 4 5 12:15=14 14 4 5 5 14:17=13 15 5 3 7 10:23=13 15 4 5 6 29:23=12 14 4 4 6 22:21 = 12 15 3 4 8 23:33=10 15 3 3 9 19:33= 9 15 2­5 8 14:26= 9 12 1­4 7 11:26= 6 Răspuns la întrebările cititorilor Despre reproducția socialistă lărgită Societatea socialistă, ca și oricare altă societate, nu poate să trăiască și să se dezvolte fără a produce continuu bunuri materiale, hrană, îmbrăcăminte, locuințe, combustibil, unelte de pro­ducție, etc. „Oricare ar fi forma socială a proce­sului de producție —scrie Karl Marx­­—el trebui să fie continuu, adică să treacă mereu, în mod periodic, prin aceleași faze. Așa cum o societate nu poate înceta să consume, tot astfel ea nu poate înceta, să producă. Privit în legătură să continuă și în fluxul neîn­trerupt al reînoirii sale, orice proces de producție social este deci în acelaș timp un proces de reproducție’’ (Karl Marx. Capitalul, ed. P.M.R. vol. I, pag. 510, 1951). Dacă producția socială se înfăptuește în fiecare an în acelaș volum, aceasta va constitui reproducția simplă. Dacă însă proporțiile producției cresc an în an, iar societatea nu numai din­că compensează bunurile materiale consu­mate, dar și produce în plus noi mij­loace de producție și obiecte de con­sum, atunci aceasta va constitui repro­­ducțiă lărgită. După cum ne învață marxism-leni­­nism­ul, caracterul reproducției este determinat de modul de producție, care reprezintă unitatea indisolubilă dintre cele două laturi ale producției sociale— forțele de producție și relațiile de pro­ducție. Economia sovietică se dezvoltă con­form principiilor reproducției socialiste lărgite. Reproducția socialistă se deo­sebește radical de cea capitalistă. * de O. GUBAREVA * Potrivit cerințelor legii economice fundamentale a capitalismului contem­poran, reproducția capitalistă este sub­ordonată sarcinii asigurării de profituri maximale pentru capitaliști. Acest țel se realizează prin exploatarea cea mai cumplită, prin jefuirea și ruinarea oa­menilor muncii. Reproducția capitali­stă este întreruptă în mod periodic de crize economice. In perioada crizei generale a capitalismului, când con­tradicția dintre caracterul forțelor de producție și relațiile de producție ca­pitaliste s’a ascuțit și mai mult, rit­mul reproducției în țările capitalului s’a încetinit considerabil. Potrivit cerințelor legii economice fundamentale a socialismului, repro­ducția socialistă este subordonată sar­cinii asigurării satisfacerii maximale a nevoilor materiale și culturale mereu crescânde ale întregii societăți. In so­cialism relațiile de producție corespund pe deplin caracterului forțelor de pro­ducție și determină dezvoltarea pro­ducției socialiste într-un ritm cu totul inaccesibil producției capitaliste. Ast­fel, în cei 35 de ani de Putere Sovie­tică, producția industrială a U.R.S.S. a crescut de 39 ori, în timp ce în SUA în aceeași perioadă, producția indu­strială a crescut numai de 2,6 ori. Aceste cifre ilustrează uriașa superio­ritate a reproducției socialiste față de cea capitalistă. Prin forma sa naturală, produsul anual, ca și întreaga produc­ția sociali ta, se împart în două mari subdiviziuni : a) mijloacele de produc­ție (prima subdiviziune) și b) obiectele de consum (a doua subdiviziune). A­­ceastă împărțire este determinată în mod obiectiv de rolul diferit al pro­duselor muncii în producția socială : mijloacele de producție se întorc în procesul de producție pentru reînoirea și lărgirea continuă a producției de bu­nuri materiale, iar obiectele de consum sunt folosite pentru satisfacerea ne­voilor personale ale oamenilor. Reproducția socialistă lărgită este în primul rând reproducția totalității produsului social. Ea poate fi însoțită nestingherit cu condiția: 1) ca în pri­ma subdiviziune să se creeze o canti­tate de mijloace de producție care să asigure nu numai reproducția simplă, ci și nevoile lărgirii necontenite a pro­porțiilor producției; 2) ca a doua sub­diviziune să creeze o masă de mijloace de consum care să asigure acoperirea nevoilor crescânde, nu numai ale mun­citorilor care sunt ocupați, ci și a for­ței de muncă nou atrase în producție; 3) ca să se înfăptuiască un schimb sis­tematic de produse dintre cele două subdiviziuni ale producției sociale. Trăsătura caracteristică a reproduc­ției socialiste este proporționalitatea dintre toate aspectele și momentele pro­ducției sociale. Reproducția socialistă se poate în­făptui numai pe baza creșterii mai rapide a producției mijloacelor de pro­ducție, în comparație cu producția obiectelor de consum. Acest lucru per­mite înzestrarea industriei, transportu­rilor și agriculturii cu tehnică nouă, înlocuirea tehnicii vechi cu cea nouă, iar a celei noi cu cea mai nouă, creează condițiile pentru creșterea continuă a întregii producții sociale. In decursul tuturor cincinalelor în Uniunea Sovietică a crescut în ritmul cel mai rapid industria grea, construc­ția de mașini. In 1952, producția mij­loacelor de producție a depășit de 2,7 ori nivelul anului 1940, iar producția obiectelor de consum — cu 00 la sută. In cursul celui de al 5-lea cincinal, producția mijloacelor de producție va crește cu aproximativ 80 la sută. Pro­ducția obiectelor de consum — conti­­nuându-se înzestrarea ei cu tehnica Cea mai nouă va crește aproximativ cu 65 la sută, iar producția de produse agricole — cu 40-50 la sută și chiar mai mult. Reproducția socialistă lărgită se a­­sigură printr-o repartiție justă a tota­lității produsului social. In Virtutea legilor economice obiec­tive, societatea socialistă repartizează o parte din totalitatea produsului so­cial în primul rând pentru compensarea mijloacelor de producție consumate în procesul de producție. Acesta este fon­dul de compensație. Partea din totali­tatea produsului social care rămâne după aceasta reprezintă venitul națio­nal. Datorită ritmului înalt de creștere a întregii producții socialiste, venitul național al U.R.S.S. crește rapid. Ast­fel, în 1950, venitul național a depă­șit de zece ori nivelul anului 1940. In cursul celui de al 5-lea cincinal, veni­tul național al U.R.S.S. va crește cu încă cel puțin 60 la sută. La rândul său, venitul național se împarte în două mari fonduri sociale: fondul de consum și fondul de acumu­lări. Fondul de consum reprezintă aproxi­­ximativ trei­ pătrimi din venitul națio­nal al U.R.S.S. și crește repede în vo­lum, iar paralel cu aceasta crește și bunăstarea poporului sovietic. Fondul de consum este folosit pentru salariile muncitorilor, se repartizează pentru zilele-muncă în colhozuri, adică se chel­tuește pentru satisfacerea nevoilor per­sonale ale oamenilor muncii potrivit principiului socialist al repartiției după muncă, pentru satisfacerea nevoilor lor sociale (știință, învățământ, ocrotirea sănătății, artă, asigurările sociale, con­ducerea de stat etc). Fondul de acumulări reprezintă a­­proximativ o pătrime din venitul națio­nal al U.R.S.S. In societatea socialistă fondul de acumulări crește într’un ritm inaccesibil capitalismului. Acumularea este unica sursă de re­producție lărgită. Pe seama fondului de acumulări, prin investiții de capital se înfăptuește necontenit lărgirea fonduri­lor de bază ale producției. In perioada 1946—1951, s’au investit în economia națională a U.R.S.S. aproximativ 500 de miliarde de ruble, dintre care 64 la sută în industrie. in cursul celui de al 5-lea cincinal, investițiile capitale de­­stat în industrie vor crește de aproxi­mativ două ori, în comparație cu cel de al 4-lea cincinal. Datorită creșterii ra­pide a fondului de acumulări, fondurile de bază ale producției din industria socialistă au crescut în 1952 cu 77 la sută față de anul 1940. Pe seama fondului de acumulări, poporul sovietic desfășoară construcția de fabrici și uzine, mine, căi ferate, centrale electrice, stațiuni de mașini și tractoare, școli, spitale, case de locuit etc..­­ In societatea capitalistă, reproducția lărgită este însoțită de îmbogățirea co­losală a unui pumn de capitaliști, pe de o parte, și de ruinarea neîntreruptă și pauperizarea tuturor oamenilor muncii,­ pe de altă parte. In procesul reproduc­­­ției socialiste lărgite are loc creșterea neîntreruptă a avuției obștești, crește matematic bună­starea materială și ni­velul cultural al poporului sovietic. Un aspect dintre cele mai importan­te ale reproducției socialiste lărgite este reproducția forței de muncă, pregătirea și repartizarea planificată a cadrelor.­­In societatea socialistă nu există șomaj. Toți oamenii apți de muncă își pot va­­lorifica aptitudinile lor în producție sau în alte sfere de activitate, in U.R.S.S. are loc creșterea neîncetată a nivelului cultural-tehnic al oamenilor muncii. Toate acestea constitue una din condițiile hotărîtoare ale ritmului acce­lerat al reproducției socialiste lărgite. Reproducția socialistă lărgită este totodată reproducția lărgită a relațiilor de producție socialiste. Reproducția capitalistă înseamnă in­­tensificarea continuă a exploatării oa­menilor muncii, ascuțirea contradicțiilor antagoniste între exploatatori și exploa­tați, ceea ce duce inevitabil la prăbuși­rea prin revoluție a capitalismului. Reproducția socialistă înseamnă re­­producția proprietății socialiste, a rela­țiilor de colaborare tovărășească între cei ce muncesc, întărirea continuă­­ a­­vianței dintre clasa muncitoare și țără­nime, întărirea unității moral-politice a societății sovietice, ștergerea treptată a oricăror delimitări de clasă și deose­biri sociale între oameni. In procesul reproducției socialiste lărgite se înfăp­tuește trecerea treptată dela socialism la comunism. Pravda”) /J /

Next