Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 9, nr. 509-534)

1954-09-01 / nr. 509

­pag 2-a'. Culturile de toamnă în colhozurile U.R.S.S. de V. KOROL Extinderea suprafețelor ocupate cu cerealele de toamnă constituie un fac­tor important în lupta pentru mări­rea producției de cereale. Chiar în anul curent semănăturile de cereale, mai ales de grîu de toam­nă, se extind considerabil în regiu­nile din sudul și nordul Caucazuliui prin întoarcerea semănăturilor de ier­buri perene care dau recolte mici și prin valorificarea de pămînturi noi. Aplicînd măsurile agrotehnice re­comandate de știința agrobiologică, multe colhozuri și sovhozuri din U­­craina, Kuban, Stavropol, precum și din alte regiuni sudice ale țării, obțin în fiecare an la hectar cîte 20-25 chin­tale d­e grîu de toamnă și chiar mai mult. Recoltele bogate de culturi de toamnă, obținute de numeroase gos­podării, dovedesc că rezervele pentru ridicarea continuă a producției hectar a culturilor de toamnă în col­la­hozurile și sovhozurile U.R.S.S. sunt excepțional de mari. După cum arată practica, cea mai principală dintre a­­ceste rezerve este executarea la timp și în bune condițiuni a însămînțărilor de toamnă. Pentru obținerea de recolte bogate de cereale de toamnă are o mare în­semnătate lucrarea bună și la timp a pămîntului. Colhozurile din regiunile Leningrad, Voronej, Gorki, Cikalov, Stalingrad, Sverdlovsk și din regiu­nile nordice și nord-estice ale Ucrai­nei, au început însâmînțarea culturi­lor de toamnă. Ele au arat din timp ogoarele negre care fuseseră bine pre­lucrate în cursul verii. Datorită aces­tui lucru, în sol s-a acumulat rezerva necesară de substanțe nutritive și de umiditate, ceea ce asigură răsărirea omogenă a tinerelor plante. In regiunile sudice și sud-vestice ale țării, mai mult de jumătate din se­mănăturile de toamnă urmează după alte premergătoare de­cît ogorul ne­gru. In aceste condiții, lucrarea timp a solului are o însemnătate ex­in­cepțional de mare pentru executarea însămînțărilor culturilor de toamnă în termenele optime. Colhozurile din aceste regiuni ter­mină de regulă arătura cu 20-25 de zile înainte de a începe însămînțările — aceasta pentru ca solul să aibă timp să se mai îndese. Aratul ogoarelor se face îndată după recoltarea cereale­lor la o adîncime de 25-30 cm., con­comitent cu botonitul, înainte de în­sămînțarea culturilor de toamnă după alte premergătoare decît ogorul negru, colhozurile practică, concomitent cu arătura, tăvălugirea solului cu tăvălu­­guri grele. Importanța însămînțării raționale a culturilor de toamnă după cele mai bune premergătoare, este ilustrată de exemplul colhozurilor din raionul Baștan, regiunea Nikolaev. Mărind­­ suprafața cultivată cu grîu de toamnă după asemenea premergătoare ca, de pildă, ogoare curate și culturi pră­­șitoare bine prelucrate și aplicînd o agrotehnică înaintată, aceste colhozuri au obținut în anul 1951 o cantitate de cereale de peste 30 de ori mai mare decît în 1940. In 1952, artelu­­rile din acest raion au obținut în me­die cîte 27,7 chintale de grîu de toam­nă la hectar de pe o suprafață de 30.414 hectare. Practica colhozurilor fruntașe arată că nu trebuie să se în­­tîrzie cu semănatul. Plantele semănate tîrziu își încetează devreme creșterea și intră în iarnă slab dezvoltate. Culturile de toamnă semănate mult prea devreme rezistă de asemenea mai puțin la condițiile nefavorabile din timpul iernii decît acelea semă­nate la termenul normal. Practica multor colhozuri arată că iernează cel mai bine și dau recoltele cele mai mari semănăturile de toamnă care au înfrățit bine înainte de ve­nirea iernii, adică acelea care posedă aproximativ 4-6 lujere pe fiecare plantă. Un mijloc important în lupta pen­tru ridicarea producției la hectar a cerealelor de toamnă este alegerea justă a soiului și calitatea superioară a materialului de semănat. Știința și practica au dovedit că folosind soiu­rile cele mai productive se obțin un spor de recoltă de 3 pînă la 7 chintale la hectar. Importanța alegerii juste a soiurilor celor mai prețioase este do­vedită de practica marelui sovhoz „Temisbolski“ din ținutul Stavropol, înlocuind soiul de grîu de toamnă „Voroșilovskaia“, folosit mai înainte, prin soiul „Novoukrainka-83“, sovho­zul a sporit în decurs de un an re­colta globală de cereale cu 180.000 puduri. O rezervă importantă pentru ridi­carea producției la hectar a culturi­lor de toamnă o constituie de aseme­nea aplicarea unor astfel de procedee agrotehnice ca însămînțarea în rîn­­duri încrucișate și în rînduri dese, in­troducerea îngrășămintelor granulate pe rînduri concomitent cu însămîn­țarea, folosirea unei norme potrivite de sămînță, îngrășarea suplimentară cu îngrășăminte locale și minerale etc. Practica colhozurilor a dovedit de pildă, că însămînțarea în rînduri dese și în rînduri încrucișate dă, în com­parație cu însămînțarea în rînduri o­­bișnuite, un spor de recoltă între 3 și 4 chintale la hectar. Astfel, colho­zul „Calea spre comunism“ din ra­ionul Kotovski, regiunea Odesa, par­ticipant la Expoziția Agricolă Unio­nală, aplică încă de patru ani aceste metode înaintate de însămînțare, fo­losind o normă de 160-175 kg. de sămînță la hectar. Ca urmare, colho­zul recoltează în mod constant de pe întreaga suprafață semănată cu grîu de toamnă, în medie cîte 20-24 chin­tale la hectar, iar pe unele tarlale — cîte 27-29 chintale la hectar. Se obțin rezultate bune prin intro­ducerea în pămînt a superfosfatului granulat, care sporește recolta cultu­rilor de toamnă în medie cu 3-3,5 chintale la hectar. Experiența colhozurilor fruntașe a dovedit de asemenea marea eficaci­tate a introducerii în sol a fosforobac­­terinei la culturile de toamnă. Potri­vit datelor institutelor de cercetări științifice și ale colhozurilor, aplica­rea fosforobacterinei în zona fără cer­noziom dă un spor de recoltă în medie de 1,5-2 chintate la hectar. Pe pă­mînturile cu cernoziom acest spor este considerabil mai mare. În 1953, de pildă, datorită folosirii fosforobacterinei, recolta de grîu de toamnă obținută de colhozul „Miko­­ian“ din raionul Egorlîc, regiunea Rostov, a fost în medie cu 3,5 chin­tale mai mare la hectar, iar în col­hozul „Voroșilov“, din același raion, în medie cu 6 chintale. In regiunea Crimeea, sporul de recoltă la griul de toamnă a fost: în colhozul „Calea nouă“ (pe un pămîn­t cernoziom argi­­lo-nisipos) — de 4-6 chintale, iar în colhozul „Miciurin“ (pe un pămînt ar­­gilo-nisipos castaniu deschis) — de 5,8 chintale la hectar. Pregătirea bună a pămîntului în vederea însămînțărilor culturilor de toamnă executarea la timp a însă­mînțărilor și calitatea înaltă a tuturor lucrărilor agrotehnice asigură o re­coltă bogată de cereale de toamnă. Galeria Tretiakov în ajutorul satelor în scopul de a populariza arta în rîndul colhoznicilor, Galeria Tre­tiakov a organizat o expoziție volantă de copii după cele mai bune opere ale pictorilor ruși dinainte de Revoluție și ale pictorilor sovietici. Expoziția, care este alcătuită din 95 piese, permite să se urmărească etapele principale în dezvoltarea artei ruse, începînd din secolul al XVIII-lea. Deosebit de amplu este prezentată la expoziție arta celei de a doua jumătăți a secolului XIX, mai ales creațiile „Peredvnjeniilor” (pictorii care au organizat o expoziție volantă de tablouri in a doua jumătate a secolului XIX). Aici pot fi văzute picturile de gen ale lui V. Perov, V. P. Maximov, I. Preanișnikov, V. Makovski, N. Iaroșenko. Genul portretist din această perioadă este reprezentat de lucrările lui I. Kramski, N. Ghe. V. Serov, iar peisajul de opere ale lui I. Aivazovski, A. Savrasov, I. Șiș­­kin, I. Levitan. La expoziție sunt de asemenea prezentate operele celui mai mare pic­tor rus de scene de război — V. Vereșciaghin și ale remarcabilului pictor V. Vasnețov. Locul central la expoziție II ocupă lucrările lui I. Repin: „Protodiaco­­nul”, „Ivan cel Groaznic și fiul său, Ivan”, „Zaporojenii” și altele. V. Surikov este reprezentat prin operele „In dimineața execuției streleți­­lor”, „Boieroaica Morozova”, „Supunerea Siberiei de către Ermak”. In standul artei sovietice sínt expuse lucrările lui I. Grabar, K. iuba, P. Koncealov, M. Grekov, I. Brodski, A. Gherasimov, B. loganson, A. Laktânov, I. Neprințev, A. Plastov, T. Iamblonskaia, F. Reișetnlkov. S. Grigoriev. ~ f In satele vizitate­­ de expoziția volantă colaboratorii științifici ai Ga­leriei Tretiakov țin conferințe. , („Literaturnaia Gazeta”) ! STEAGUL ROȘU ȚINUTUL STAVROPOL. Anul acesta colhozurile din raio­mul Kislovodsk au hotărît să valorifice 2200 hectare de pă­­mînturi virgine și ințelenite. In clișeu: Aratul pămîntului a în­slem­it în colhozul „Cikalov”. Intr-un sovhoz nou de pe pămînturile înțelenite In regiunile nordice ale Kazahsta­­nului s-au copt grînele. Odată cu alte multe gospodării, a început secerișul și sovhozul cerealier „Um­ekskii”, creat în primăvara aceasta pe­ pă­mînturile înțelenite. Strîngerea pri­mei recolte s-a transformat pentru lucrătorii sovhozului într-o adevărată sărbătoare. Ei sînt doar aceia care au cultivat cereale în locuri unde nicio­dată nu s-a semănat nimic ! Pe pămîntul sovhozului au sosit acum patru luni 300 mecanizatori și specialiști agricoli. Ei și-au întins corturile pe malul lacului Um­ek și au pornit imediat la valorificarea pă­­mîntului înțepenit și la construirea așezării. Statul le-a pus la dispoziție 25 tractoare, aproximativ 20 autoca­mioane, zeci de alte mașini, mate­riale de construcții, case prefabri­cate și multe alte lucruri necesare in­tr-un loc nou. Odată cu venirea mecanizatorilor, pe lingă sr.vhcz s-au deschis o biblio­tecă, un magazin, o cantină, un ofi­ciu poștal, un spital. Noii veniți trebuiau să rezolve două probleme : să pregătească 20.000 ha. de pămînt in vederea însămînțării din anul viitor și să construiască pen­tru fiecare lucrător al sovhozului o locuință confortabilă. Prima mie de hectare de țelină, arate primăvara, au fost însămînțate cu diferite soiuri de grîu, ovăz, orz și mei. Noii veniți voiau să se convingă ei înșiși care soi este cel mai potrivit pentru pămîn­turile nelucrate de veacuri. S­ j fiu desfășurat cu succes și lucră­rile de construcție cu toate că tinerii veniți pentru a organiza sovhozul nu cunoșteau profesiunea de constructor. Ivan Erșov, vechi muncitor, care cu­noaște mai multe meserii, a devenit profesorul tinerilor muncitori. ...In prezent, holdele aurii de grîu ale sovhozului „Um­ekskii” formează o insulă în mijlocul mării întunecate a țelinei arate. Anul viitor aici se vor însămînța 20.000 ha. de pămînt. Sov­hozul urmează să recolteze peste 2 milioane puduri de cereale. Pentru minerii sovietici . In orașele și așezările miniere din­­ bazinul carbonifer al Donețului s-au fă­­­­cut pregătiri intense în cinstea Zilei Minerului. Pe șantierele noilor case de locuit, cluburi, școli, instituții cultu­­ral-sociale, s-au executat ultimele lu­crări. Construcția de locuințe și de insti­tuții cultural-sociale pe lângă minele Ucrainei a luat o deosebită amploare în anii celui de al cincilea cincinal. In cursul celor trei ani și jumătate care au trecut, pentru minerii repu­blicii s-au construit case cu o supra­față locativă de peste 1.5 milioane m2. In afară de aceasta, aproxima­tiv 10.000 de muncitori și ingineri și-au construit case proprii, cu aju­­­­torul creditelor acordate de stat. In j jurul minelor, în diferite regiuni au apărut nu numai așezări muncito­rești, ci adevărate orașe printre care Sahteresk, Dobropol etc. La minele din Ucraina au fost date în exploatare 629 localuri de școală, cluburi, cinematografe, grădinițe de copii și creșe. In decursul acestor trei ani și ju­mătate, pentru minerii republicii s-au construit 67 spitale, dispensare, policlinici. La Gorlovka, Makeevka, Cistiakovo, Kadievka și în alte locuri au fost deschise spitale minunat uti­late. In orașul Stalino, de pildă, a în­ceput să funcționeze un spital fizio-te­­rapeutic, înzestrat cu aparatura medi­cală modernă. Pe lingă minele din Ucraina, cu tehnica lor nouă, cu noile lor condiții de muncă, au luat ființă o serie de instituții noi — combinate administrative — pentru deservire. Intr-o clădire cu 3—4 etaje a unui a­­semenea combinat funcționează con­ducerea întreprinderii și servicii pentru deservirea numeroase minerilor înainte de a coborî în mină și după terminarea zilei de muncă. Astfel de combinate au fost create pe lângă majoritatea minelor mari. Statul se îngrijește ca muncitorii să poată învăța, să-și poată completa cunoștințele tehnice. In acest scop a fost creată și se lărgește necontenit o rețea de școli și cursuri tehnice care numai anul acesta vor fi frecventate­­ de 114.000 oameni. 'Agerpres). Nr. 509 (1988) Expoziția Agricolă Unională în cifre și fapte Expoziția Agricolă U­­nională, care s-a deschis la Moscova la 1 august 1954, ocupă un teritoriu vast de peste 207 ha. Aici s-a Înălțat un mă­reț complex de cons­trucții, cu un volum to­tal peste 2.000.000 m. cubi. Din cele 307 clă­diri și instalații mari, în circa 200 sînt pre­zentate­ amplu realiză­rile oamenilor muncii de pe cîmpurile colho­zurilor și sovhozurilor și din S.M.T.-uri. Spre deosebire de expozițiile din anii 1939-1941, noua expoziție este perma­nentă. Pe teritoriul expozi­ției trece o linie interi­oară de troleibus, care asigură vizitatorilor le­gătura rapidă cu orice punct al expoziției. Bogata vegetație, cu masivele de flori și cu parcelele demonstrative de culturi agricole, for­­­­mează un tot minunat­­ cu pavilioanele expozi­­­­ției. Provoacă o admira­ție unanimă grădina fructiferă miciurinistă din cadrul expoziției, cu cei 2.000 de pomi obți­nuți de marele siavant I. V. Miciurin și discipo­lii lui. Tutunul, vița de vie, culturile de bostănărie, diferitele varietăți de trandafiri, plantele aro­matice și gumifere — toate acestea cresc și ajung la maturitate sub cerul Moscovei. La expoziție se acordă o mare atenție prezen­tării realizărilor cultu­rale ale țărănimii col­hoznice din republicile naționale ale marii Uniuni Sovietice. Pe scena teatru­luii de vară, cu o capacitate de 3.500 locuri și pe scena teatrului de estradă, cu 1.500 locuri, dau fru­moase spectacole nume­roși artiști amatori din rândurile colhoznicilor. La dispoziția vizitato­rilor expoziției stau a­proximativ 2.000 ghizi și 300 consultanți califi­cați in toate domeniile producției colhoznice și sovhoznice. Oaspeții din țările de democrație populară și din alte țări străine sunt deserviți de ghizi care cunosc limbi străine. La expoziție se pot procura ghiduri și dife­rite lucrări de­ literatură Informativă, editate în mai multe limbi străine: engleză, germană, fran­ceză, spaniolă, chineză, cehoslovacă, ungară, polonă, romina, bulgară etc. Plantațiile­ exponate de culturi agricole o­­cupă o suprafață de 25,2 ha., pe care erase peste 1.900 diferite so­iuri de 260 culturi agri­cole. Pe parcelele de­monstrative se pot ve­dea 359 soiuri de culturi cerealiere, 276 soiuri de culturi oleaginoase și tehnice, 239—de culturi furajere, 318—de legume și 715—de plante fruc­tifere. Cu mult interes exa­minează vizitatorii ex­poziției hibridul nr. 1 de grîu cu pir, obținut de academicianul N. V. Țițin. Noul soi, obținut prin hibridizarea înde­părtată a griului cu pi­rul, este înzestrat cu o rezistență sporită îm­potriva od­ignirii și po­­sedă o înaltă producti­vitate. In 1952, pe cîmpul pentru încerca­rea soiurilor de la El­­gava (R.S.S. Letonă), hibridul nr. 1 de grîu cu pir a dat 70 chintale de boabe la hectar. Cam tot atîtea chintale, cal­culate la hectar, dă a­cest hibrid și anul a­cesta pe parcela de­monstrativă de la expo­ziție. La Expoziția Agricolă Unională se pot vedea și hibrizii de grîu cu pir nr. 186 și nr. 599, obți­nuți de asemenea de academicianul N. V., Tițin. Alături de vechiul soi de grîu de toamnă „U­­krainka“, se pot vedea și noile soiuri ale aces­tei cereale—„Lutescens- 17” și „Eritrospermum- 15“, obținute la stațiu­nea de selecție din Verhneaci prin încruci­șarea soiului „Ukrainka“ cu soiurile locale. Noile soiuri se dis­ting printr-o producti­vita­te mai înaltă, prin­­tr-un bob mare și prin bune calități pentru mă­cinat și panificație. Porumbul este repre­zentat pe parcela de­monstrativă de un nu­măr de 30 de soiuri. Un loc deosebit este rezer­vat h­i­b­r­i­z­il­orr de porumb din care cel mai interesant este hibrid­ul multiplu „Krasnodar­­skaia 1/49“, rezistent la tăciune și care dă re­colte bogate. Multe lucruri noi și interesante se pot vedea și pe parcela demons­trativă a pavilionului „Culturi oleaginoase și tehnice“. Aici sînt pre­zentate 16 culturi olea­ginoase, din care 20 so­iuri de floarea soarelui, tot atîtea soiuri de in, precum și un număr considerabil de soiuri de: muștar, rapiță, ricin, soia, mac și altele. Tot aici sunt prezentate 20 culturi aromatice, între care coriandru, chimion, anison, molură, mentă, salvie, geraniu, precum și 23 varietăți de tutun și 17 de mahorcă. ale In cele 76 pavilioane expoziției se află­­ 349 săli cu 3.705 stan­duri, 322 reproduceri­­ picturale (tablouri, pa­nouri), 310 sculpturi, 46 diorame etc. La orna­mentarea pavilioanelor au lucrat 4.100 de pic­tori, sculptori, artiști, grafici și decoratori. I ! La instituțiile de învățămînt superior din U.R.S.S. s-au terminat examenele de admitere. In primul an de­­ studii al universităților, institutelor și academiilor au fost­­ înscriși 440.000 studenți. Peste 3.000 tineri și tinere au fost înscriși la cele 20 de facultăți ale Universității din Moscova. Tineretul a manifestat un mare interes față de insti­tuțiile de învățămînt superior și facultățile care pregă­tesc specialiști în agricultură. In cele 99 școli agricole superioare au fost înscriși zeci de mii de tineri și tinere,­­ Instituțiile de învățămînt superior din U.R.S.S. în preajma noului an școlar Noile programe de învățămînt în școlile sovietice La Ministerul In­vățămîntului al R.S.F.S.R. au fost ela­borate noi programe și planuri de învățămînt, ținîndu-se seama de cerințele dictate de trecerea la învățămîntul politehnic în școală. Una din sarcinile principale ale școlii sovietice este să pregătească tineretul în vederea activității practice. La aceasta va contribui într-o importantă măsură învă­țămîntul potrivit noului program. începînd din anul acesta, în primele patru clase se introduc ore de lucru manual. Copiii vor învăța să con­fecționeze diferite obiecte din hîrtie și lemn, să îngri­jească plantele și animalele. Elevii din clasa a V-a vor lucra două ore pe săptămînă pe loturile de pe lingă școală și în atelierele școlii. In clasa a VII-a se va introduce un nou program de chimie, în clasa a VlII-a un nou program de fizică, în clasa a V-a un nou program de matematică. Elevii din clasa a V-a vor învăța de asemenea să folosească mași­nile de calculat, să modeleze, să facă măsurători topo­­metrice. In clasele a VI-a și a VIII-a se introduce un nou program de desen, acordindu-se o mare atenție de­senelor după natură și citirii schițelor. Oamenii muncii sovietici ia odihnă Dacă desfășori harta Uniunii Sovietice și în­semni pe ea prin puncte locurile unde sînt așezate sanatoriile și casele de odihnă, uriașul teritoriu al țării se va acoperi de o rețea deasă. In locurile cele mai pitorești—pe ma­lurile lacurilor, mărilor și apelor curgătoare, se află numeroase case de odihnă și sanatorii, dintre care nu­mai sindicatele adminis­trează mai mult de 1.300. Anul acesta, aici se odih­nesc sau urmează un tra­tament medical peste trei milioane de muncitori și funcționari. Aproximativ 22.000.000 de persoane s-au și folosit în primul semestru al a­­nului curent de concediile plătite de care beneficiază toți muncitorii și funcțio­narii sovietici. Mulți din­tre ei s-au odihnit in di­ferite milioane stațiuni balneare. de oameni ai muncii au făcut călătorii interesante prin țară. In prezent, sezonul bal­near de vară continuă. Sta­țiunile balneare de pe li­toralul sudic al Crimeii, stațiunea Soci-Mațesta cu izvoarele ei sulfuroase, sta­țiunile balneare de nămol de la Laki și Evpatoria, iz­voarele radioactive de la Țhabtuka, stațiunile bal­neare Essentuki, Kislovodsk și altele, care se bucură­ de o mare popularitate în rîndul oamenilor muncii, se lărgesc an de an. In ul­timii patru ani numai în Crimeea numărul locurilor din sanatorii și case de odihnă au sporit aproape cu 3.000. Mulți din cei plecați în concediu își aleg cn loc de odihnă sanatoriile și ca­sele de odihnă de pe lito­ralul Balticei, din Ucraina, Ural și Primorie. In Uniunea Sovietică este larg răspîndit turismul. La dispoziția turiștilor se află în prezent peste 100 baze turistice și de excursii, care anul acesta deservesc mai bine de 85.000 de munci­tori și funcționari. Călătoriile pe mare și pe rîuri constituie de asemeni odihna preferată a multor oameni ai­ muncii.

Next