Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 9, nr. 509-534)
1954-09-01 / nr. 509
pag 2-a'. Culturile de toamnă în colhozurile U.R.S.S. de V. KOROL Extinderea suprafețelor ocupate cu cerealele de toamnă constituie un factor important în lupta pentru mărirea producției de cereale. Chiar în anul curent semănăturile de cereale, mai ales de grîu de toamnă, se extind considerabil în regiunile din sudul și nordul Caucazuliui prin întoarcerea semănăturilor de ierburi perene care dau recolte mici și prin valorificarea de pămînturi noi. Aplicînd măsurile agrotehnice recomandate de știința agrobiologică, multe colhozuri și sovhozuri din Ucraina, Kuban, Stavropol, precum și din alte regiuni sudice ale țării, obțin în fiecare an la hectar cîte 20-25 chintale de grîu de toamnă și chiar mai mult. Recoltele bogate de culturi de toamnă, obținute de numeroase gospodării, dovedesc că rezervele pentru ridicarea continuă a producției hectar a culturilor de toamnă în collahozurile și sovhozurile U.R.S.S. sunt excepțional de mari. După cum arată practica, cea mai principală dintre aceste rezerve este executarea la timp și în bune condițiuni a însămînțărilor de toamnă. Pentru obținerea de recolte bogate de cereale de toamnă are o mare însemnătate lucrarea bună și la timp a pămîntului. Colhozurile din regiunile Leningrad, Voronej, Gorki, Cikalov, Stalingrad, Sverdlovsk și din regiunile nordice și nord-estice ale Ucrainei, au început însâmînțarea culturilor de toamnă. Ele au arat din timp ogoarele negre care fuseseră bine prelucrate în cursul verii. Datorită acestui lucru, în sol s-a acumulat rezerva necesară de substanțe nutritive și de umiditate, ceea ce asigură răsărirea omogenă a tinerelor plante. In regiunile sudice și sud-vestice ale țării, mai mult de jumătate din semănăturile de toamnă urmează după alte premergătoare decît ogorul negru. In aceste condiții, lucrarea timp a solului are o însemnătate exincepțional de mare pentru executarea însămînțărilor culturilor de toamnă în termenele optime. Colhozurile din aceste regiuni termină de regulă arătura cu 20-25 de zile înainte de a începe însămînțările — aceasta pentru ca solul să aibă timp să se mai îndese. Aratul ogoarelor se face îndată după recoltarea cerealelor la o adîncime de 25-30 cm., concomitent cu botonitul, înainte de însămînțarea culturilor de toamnă după alte premergătoare decît ogorul negru, colhozurile practică, concomitent cu arătura, tăvălugirea solului cu tăvăluguri grele. Importanța însămînțării raționale a culturilor de toamnă după cele mai bune premergătoare, este ilustrată de exemplul colhozurilor din raionul Baștan, regiunea Nikolaev. Mărind suprafața cultivată cu grîu de toamnă după asemenea premergătoare ca, de pildă, ogoare curate și culturi prășitoare bine prelucrate și aplicînd o agrotehnică înaintată, aceste colhozuri au obținut în anul 1951 o cantitate de cereale de peste 30 de ori mai mare decît în 1940. In 1952, artelurile din acest raion au obținut în medie cîte 27,7 chintale de grîu de toamnă la hectar de pe o suprafață de 30.414 hectare. Practica colhozurilor fruntașe arată că nu trebuie să se întîrzie cu semănatul. Plantele semănate tîrziu își încetează devreme creșterea și intră în iarnă slab dezvoltate. Culturile de toamnă semănate mult prea devreme rezistă de asemenea mai puțin la condițiile nefavorabile din timpul iernii decît acelea semănate la termenul normal. Practica multor colhozuri arată că iernează cel mai bine și dau recoltele cele mai mari semănăturile de toamnă care au înfrățit bine înainte de venirea iernii, adică acelea care posedă aproximativ 4-6 lujere pe fiecare plantă. Un mijloc important în lupta pentru ridicarea producției la hectar a cerealelor de toamnă este alegerea justă a soiului și calitatea superioară a materialului de semănat. Știința și practica au dovedit că folosind soiurile cele mai productive se obțin un spor de recoltă de 3 pînă la 7 chintale la hectar. Importanța alegerii juste a soiurilor celor mai prețioase este dovedită de practica marelui sovhoz „Temisbolski“ din ținutul Stavropol, înlocuind soiul de grîu de toamnă „Voroșilovskaia“, folosit mai înainte, prin soiul „Novoukrainka-83“, sovhozul a sporit în decurs de un an recolta globală de cereale cu 180.000 puduri. O rezervă importantă pentru ridicarea producției la hectar a culturilor de toamnă o constituie de asemenea aplicarea unor astfel de procedee agrotehnice ca însămînțarea în rînduri încrucișate și în rînduri dese, introducerea îngrășămintelor granulate pe rînduri concomitent cu însămînțarea, folosirea unei norme potrivite de sămînță, îngrășarea suplimentară cu îngrășăminte locale și minerale etc. Practica colhozurilor a dovedit de pildă, că însămînțarea în rînduri dese și în rînduri încrucișate dă, în comparație cu însămînțarea în rînduri obișnuite, un spor de recoltă între 3 și 4 chintale la hectar. Astfel, colhozul „Calea spre comunism“ din raionul Kotovski, regiunea Odesa, participant la Expoziția Agricolă Unională, aplică încă de patru ani aceste metode înaintate de însămînțare, folosind o normă de 160-175 kg. de sămînță la hectar. Ca urmare, colhozul recoltează în mod constant de pe întreaga suprafață semănată cu grîu de toamnă, în medie cîte 20-24 chintale la hectar, iar pe unele tarlale — cîte 27-29 chintale la hectar. Se obțin rezultate bune prin introducerea în pămînt a superfosfatului granulat, care sporește recolta culturilor de toamnă în medie cu 3-3,5 chintale la hectar. Experiența colhozurilor fruntașe a dovedit de asemenea marea eficacitate a introducerii în sol a fosforobacterinei la culturile de toamnă. Potrivit datelor institutelor de cercetări științifice și ale colhozurilor, aplicarea fosforobacterinei în zona fără cernoziom dă un spor de recoltă în medie de 1,5-2 chintate la hectar. Pe pămînturile cu cernoziom acest spor este considerabil mai mare. În 1953, de pildă, datorită folosirii fosforobacterinei, recolta de grîu de toamnă obținută de colhozul „Mikoian“ din raionul Egorlîc, regiunea Rostov, a fost în medie cu 3,5 chintale mai mare la hectar, iar în colhozul „Voroșilov“, din același raion, în medie cu 6 chintale. In regiunea Crimeea, sporul de recoltă la griul de toamnă a fost: în colhozul „Calea nouă“ (pe un pămînt cernoziom argilo-nisipos) — de 4-6 chintale, iar în colhozul „Miciurin“ (pe un pămînt argilo-nisipos castaniu deschis) — de 5,8 chintale la hectar. Pregătirea bună a pămîntului în vederea însămînțărilor culturilor de toamnă executarea la timp a însămînțărilor și calitatea înaltă a tuturor lucrărilor agrotehnice asigură o recoltă bogată de cereale de toamnă. Galeria Tretiakov în ajutorul satelor în scopul de a populariza arta în rîndul colhoznicilor, Galeria Tretiakov a organizat o expoziție volantă de copii după cele mai bune opere ale pictorilor ruși dinainte de Revoluție și ale pictorilor sovietici. Expoziția, care este alcătuită din 95 piese, permite să se urmărească etapele principale în dezvoltarea artei ruse, începînd din secolul al XVIII-lea. Deosebit de amplu este prezentată la expoziție arta celei de a doua jumătăți a secolului XIX, mai ales creațiile „Peredvnjeniilor” (pictorii care au organizat o expoziție volantă de tablouri in a doua jumătate a secolului XIX). Aici pot fi văzute picturile de gen ale lui V. Perov, V. P. Maximov, I. Preanișnikov, V. Makovski, N. Iaroșenko. Genul portretist din această perioadă este reprezentat de lucrările lui I. Kramski, N. Ghe. V. Serov, iar peisajul de opere ale lui I. Aivazovski, A. Savrasov, I. Șișkin, I. Levitan. La expoziție sunt de asemenea prezentate operele celui mai mare pictor rus de scene de război — V. Vereșciaghin și ale remarcabilului pictor V. Vasnețov. Locul central la expoziție II ocupă lucrările lui I. Repin: „Protodiaconul”, „Ivan cel Groaznic și fiul său, Ivan”, „Zaporojenii” și altele. V. Surikov este reprezentat prin operele „In dimineața execuției streleților”, „Boieroaica Morozova”, „Supunerea Siberiei de către Ermak”. In standul artei sovietice sínt expuse lucrările lui I. Grabar, K. iuba, P. Koncealov, M. Grekov, I. Brodski, A. Gherasimov, B. loganson, A. Laktânov, I. Neprințev, A. Plastov, T. Iamblonskaia, F. Reișetnlkov. S. Grigoriev. ~ f In satele vizitate de expoziția volantă colaboratorii științifici ai Galeriei Tretiakov țin conferințe. , („Literaturnaia Gazeta”) ! STEAGUL ROȘU ȚINUTUL STAVROPOL. Anul acesta colhozurile din raiomul Kislovodsk au hotărît să valorifice 2200 hectare de pămînturi virgine și ințelenite. In clișeu: Aratul pămîntului a înslemit în colhozul „Cikalov”. Intr-un sovhoz nou de pe pămînturile înțelenite In regiunile nordice ale Kazahstanului s-au copt grînele. Odată cu alte multe gospodării, a început secerișul și sovhozul cerealier „Umekskii”, creat în primăvara aceasta pe pămînturile înțelenite. Strîngerea primei recolte s-a transformat pentru lucrătorii sovhozului într-o adevărată sărbătoare. Ei sînt doar aceia care au cultivat cereale în locuri unde niciodată nu s-a semănat nimic ! Pe pămîntul sovhozului au sosit acum patru luni 300 mecanizatori și specialiști agricoli. Ei și-au întins corturile pe malul lacului Umek și au pornit imediat la valorificarea pămîntului înțepenit și la construirea așezării. Statul le-a pus la dispoziție 25 tractoare, aproximativ 20 autocamioane, zeci de alte mașini, materiale de construcții, case prefabricate și multe alte lucruri necesare intr-un loc nou. Odată cu venirea mecanizatorilor, pe lingă sr.vhcz s-au deschis o bibliotecă, un magazin, o cantină, un oficiu poștal, un spital. Noii veniți trebuiau să rezolve două probleme : să pregătească 20.000 ha. de pămînt in vederea însămînțării din anul viitor și să construiască pentru fiecare lucrător al sovhozului o locuință confortabilă. Prima mie de hectare de țelină, arate primăvara, au fost însămînțate cu diferite soiuri de grîu, ovăz, orz și mei. Noii veniți voiau să se convingă ei înșiși care soi este cel mai potrivit pentru pămînturile nelucrate de veacuri. S j fiu desfășurat cu succes și lucrările de construcție cu toate că tinerii veniți pentru a organiza sovhozul nu cunoșteau profesiunea de constructor. Ivan Erșov, vechi muncitor, care cunoaște mai multe meserii, a devenit profesorul tinerilor muncitori. ...In prezent, holdele aurii de grîu ale sovhozului „Umekskii” formează o insulă în mijlocul mării întunecate a țelinei arate. Anul viitor aici se vor însămînța 20.000 ha. de pămînt. Sovhozul urmează să recolteze peste 2 milioane puduri de cereale. Pentru minerii sovietici . In orașele și așezările miniere din bazinul carbonifer al Donețului s-au făcut pregătiri intense în cinstea Zilei Minerului. Pe șantierele noilor case de locuit, cluburi, școli, instituții cultural-sociale, s-au executat ultimele lucrări. Construcția de locuințe și de instituții cultural-sociale pe lângă minele Ucrainei a luat o deosebită amploare în anii celui de al cincilea cincinal. In cursul celor trei ani și jumătate care au trecut, pentru minerii republicii s-au construit case cu o suprafață locativă de peste 1.5 milioane m2. In afară de aceasta, aproximativ 10.000 de muncitori și ingineri și-au construit case proprii, cu ajutorul creditelor acordate de stat. In j jurul minelor, în diferite regiuni au apărut nu numai așezări muncitorești, ci adevărate orașe printre care Sahteresk, Dobropol etc. La minele din Ucraina au fost date în exploatare 629 localuri de școală, cluburi, cinematografe, grădinițe de copii și creșe. In decursul acestor trei ani și jumătate, pentru minerii republicii s-au construit 67 spitale, dispensare, policlinici. La Gorlovka, Makeevka, Cistiakovo, Kadievka și în alte locuri au fost deschise spitale minunat utilate. In orașul Stalino, de pildă, a început să funcționeze un spital fizio-terapeutic, înzestrat cu aparatura medicală modernă. Pe lingă minele din Ucraina, cu tehnica lor nouă, cu noile lor condiții de muncă, au luat ființă o serie de instituții noi — combinate administrative — pentru deservire. Intr-o clădire cu 3—4 etaje a unui asemenea combinat funcționează conducerea întreprinderii și servicii pentru deservirea numeroase minerilor înainte de a coborî în mină și după terminarea zilei de muncă. Astfel de combinate au fost create pe lângă majoritatea minelor mari. Statul se îngrijește ca muncitorii să poată învăța, să-și poată completa cunoștințele tehnice. In acest scop a fost creată și se lărgește necontenit o rețea de școli și cursuri tehnice care numai anul acesta vor fi frecventate de 114.000 oameni. 'Agerpres). Nr. 509 (1988) Expoziția Agricolă Unională în cifre și fapte Expoziția Agricolă Unională, care s-a deschis la Moscova la 1 august 1954, ocupă un teritoriu vast de peste 207 ha. Aici s-a Înălțat un măreț complex de construcții, cu un volum total peste 2.000.000 m. cubi. Din cele 307 clădiri și instalații mari, în circa 200 sînt prezentate amplu realizările oamenilor muncii de pe cîmpurile colhozurilor și sovhozurilor și din S.M.T.-uri. Spre deosebire de expozițiile din anii 1939-1941, noua expoziție este permanentă. Pe teritoriul expoziției trece o linie interioară de troleibus, care asigură vizitatorilor legătura rapidă cu orice punct al expoziției. Bogata vegetație, cu masivele de flori și cu parcelele demonstrative de culturi agricole, formează un tot minunat cu pavilioanele expoziției. Provoacă o admirație unanimă grădina fructiferă miciurinistă din cadrul expoziției, cu cei 2.000 de pomi obținuți de marele siavant I. V. Miciurin și discipolii lui. Tutunul, vița de vie, culturile de bostănărie, diferitele varietăți de trandafiri, plantele aromatice și gumifere — toate acestea cresc și ajung la maturitate sub cerul Moscovei. La expoziție se acordă o mare atenție prezentării realizărilor culturale ale țărănimii colhoznice din republicile naționale ale marii Uniuni Sovietice. Pe scena teatruluii de vară, cu o capacitate de 3.500 locuri și pe scena teatrului de estradă, cu 1.500 locuri, dau frumoase spectacole numeroși artiști amatori din rândurile colhoznicilor. La dispoziția vizitatorilor expoziției stau aproximativ 2.000 ghizi și 300 consultanți calificați in toate domeniile producției colhoznice și sovhoznice. Oaspeții din țările de democrație populară și din alte țări străine sunt deserviți de ghizi care cunosc limbi străine. La expoziție se pot procura ghiduri și diferite lucrări de literatură Informativă, editate în mai multe limbi străine: engleză, germană, franceză, spaniolă, chineză, cehoslovacă, ungară, polonă, romina, bulgară etc. Plantațiile exponate de culturi agricole ocupă o suprafață de 25,2 ha., pe care erase peste 1.900 diferite soiuri de 260 culturi agricole. Pe parcelele demonstrative se pot vedea 359 soiuri de culturi cerealiere, 276 soiuri de culturi oleaginoase și tehnice, 239—de culturi furajere, 318—de legume și 715—de plante fructifere. Cu mult interes examinează vizitatorii expoziției hibridul nr. 1 de grîu cu pir, obținut de academicianul N. V. Țițin. Noul soi, obținut prin hibridizarea îndepărtată a griului cu pirul, este înzestrat cu o rezistență sporită împotriva odignirii și posedă o înaltă productivitate. In 1952, pe cîmpul pentru încercarea soiurilor de la Elgava (R.S.S. Letonă), hibridul nr. 1 de grîu cu pir a dat 70 chintale de boabe la hectar. Cam tot atîtea chintale, calculate la hectar, dă acest hibrid și anul acesta pe parcela demonstrativă de la expoziție. La Expoziția Agricolă Unională se pot vedea și hibrizii de grîu cu pir nr. 186 și nr. 599, obținuți de asemenea de academicianul N. V., Tițin. Alături de vechiul soi de grîu de toamnă „Ukrainka“, se pot vedea și noile soiuri ale acestei cereale—„Lutescens- 17” și „Eritrospermum- 15“, obținute la stațiunea de selecție din Verhneaci prin încrucișarea soiului „Ukrainka“ cu soiurile locale. Noile soiuri se disting printr-o productivitate mai înaltă, printr-un bob mare și prin bune calități pentru măcinat și panificație. Porumbul este reprezentat pe parcela demonstrativă de un număr de 30 de soiuri. Un loc deosebit este rezervat hibrizilorr de porumb din care cel mai interesant este hibridul multiplu „Krasnodarskaia 1/49“, rezistent la tăciune și care dă recolte bogate. Multe lucruri noi și interesante se pot vedea și pe parcela demonstrativă a pavilionului „Culturi oleaginoase și tehnice“. Aici sînt prezentate 16 culturi oleaginoase, din care 20 soiuri de floarea soarelui, tot atîtea soiuri de in, precum și un număr considerabil de soiuri de: muștar, rapiță, ricin, soia, mac și altele. Tot aici sunt prezentate 20 culturi aromatice, între care coriandru, chimion, anison, molură, mentă, salvie, geraniu, precum și 23 varietăți de tutun și 17 de mahorcă. ale In cele 76 pavilioane expoziției se află 349 săli cu 3.705 standuri, 322 reproduceri picturale (tablouri, panouri), 310 sculpturi, 46 diorame etc. La ornamentarea pavilioanelor au lucrat 4.100 de pictori, sculptori, artiști, grafici și decoratori. I ! La instituțiile de învățămînt superior din U.R.S.S. s-au terminat examenele de admitere. In primul an de studii al universităților, institutelor și academiilor au fost înscriși 440.000 studenți. Peste 3.000 tineri și tinere au fost înscriși la cele 20 de facultăți ale Universității din Moscova. Tineretul a manifestat un mare interes față de instituțiile de învățămînt superior și facultățile care pregătesc specialiști în agricultură. In cele 99 școli agricole superioare au fost înscriși zeci de mii de tineri și tinere, Instituțiile de învățămînt superior din U.R.S.S. în preajma noului an școlar Noile programe de învățămînt în școlile sovietice La Ministerul Invățămîntului al R.S.F.S.R. au fost elaborate noi programe și planuri de învățămînt, ținîndu-se seama de cerințele dictate de trecerea la învățămîntul politehnic în școală. Una din sarcinile principale ale școlii sovietice este să pregătească tineretul în vederea activității practice. La aceasta va contribui într-o importantă măsură învățămîntul potrivit noului program. începînd din anul acesta, în primele patru clase se introduc ore de lucru manual. Copiii vor învăța să confecționeze diferite obiecte din hîrtie și lemn, să îngrijească plantele și animalele. Elevii din clasa a V-a vor lucra două ore pe săptămînă pe loturile de pe lingă școală și în atelierele școlii. In clasa a VII-a se va introduce un nou program de chimie, în clasa a VlII-a un nou program de fizică, în clasa a V-a un nou program de matematică. Elevii din clasa a V-a vor învăța de asemenea să folosească mașinile de calculat, să modeleze, să facă măsurători topometrice. In clasele a VI-a și a VIII-a se introduce un nou program de desen, acordindu-se o mare atenție desenelor după natură și citirii schițelor. Oamenii muncii sovietici ia odihnă Dacă desfășori harta Uniunii Sovietice și însemni pe ea prin puncte locurile unde sînt așezate sanatoriile și casele de odihnă, uriașul teritoriu al țării se va acoperi de o rețea deasă. In locurile cele mai pitorești—pe malurile lacurilor, mărilor și apelor curgătoare, se află numeroase case de odihnă și sanatorii, dintre care numai sindicatele administrează mai mult de 1.300. Anul acesta, aici se odihnesc sau urmează un tratament medical peste trei milioane de muncitori și funcționari. Aproximativ 22.000.000 de persoane s-au și folosit în primul semestru al anului curent de concediile plătite de care beneficiază toți muncitorii și funcționarii sovietici. Mulți dintre ei s-au odihnit in diferite milioane stațiuni balneare. de oameni ai muncii au făcut călătorii interesante prin țară. In prezent, sezonul balnear de vară continuă. Stațiunile balneare de pe litoralul sudic al Crimeii, stațiunea Soci-Mațesta cu izvoarele ei sulfuroase, stațiunile balneare de nămol de la Laki și Evpatoria, izvoarele radioactive de la Țhabtuka, stațiunile balneare Essentuki, Kislovodsk și altele, care se bucură de o mare popularitate în rîndul oamenilor muncii, se lărgesc an de an. In ultimii patru ani numai în Crimeea numărul locurilor din sanatorii și case de odihnă au sporit aproape cu 3.000. Mulți din cei plecați în concediu își aleg cn loc de odihnă sanatoriile și casele de odihnă de pe litoralul Balticei, din Ucraina, Ural și Primorie. In Uniunea Sovietică este larg răspîndit turismul. La dispoziția turiștilor se află în prezent peste 100 baze turistice și de excursii, care anul acesta deservesc mai bine de 85.000 de muncitori și funcționari. Călătoriile pe mare și pe rîuri constituie de asemeni odihna preferată a multor oameni ai muncii.