Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 562-586)

1954-11-02 / nr. 562

Tpag.­2-ag. Luna Prieteniei B -Conferințe despre tehnica și agrotehnica sovietică In cadrul „Zilelor tehnicei și agro­tehnicei sovietice” în raionul Moi­­nești au avut loc numeroase adunări în care s-au ținut conferințe care vor­­beau despre tehnica și agrotehnica sovietică, sprijin în dezvoltarea pro­ducției industriale și agricole, în slujba ridicării nivelului de trai material și cultural al poporului muncitor Asemenea adunări au avut loc la clubul „23 August’’ Moinești unde a vorbit tov. inginer Gherșon Vasile, la Modîrzău unde au fost prezenți peste 150 muncitori, tehnicieni și maiștri, la I.F.I.L. Comănești etc. Conferințe cu caracter agrotehnic au fost ținute în cadrul gospodăriei agricole colective din Grigoreni unde a vorbit inginerul agronom Gheorghe Anghel de la sfatul popular raional și la căminele culturale din comu­nele Ardeoani, Toscani și Scorțeni. Deschiderea Comitetul raional A.R.S.U.S. a or­ganizat în cadrul gust” din Moinești a clubului „23 ””­expoziție care oglindește rezultatele îndeplinirii pla­nului de stat al economiei naționale a U.R.S.S. pe anul 1953, unei expoziții Fină în prezent au vizitat expoziția peste 500 de oameni ai muncii din schelele petrolifere. Muncitorii din schela 2 producție, de la atelierul central și școlile din oraș au vizitat expoziția în comun. Activitatea unui cerc ARLUS Cercul A.R.L.U.S. din cartierul G.F.R. Bacău și-a intensificat activi­tatea în ultimul timp. In fiecare joi și duminică, la căminul cultural „Gri­­vița roșie” se organizează conferințe și programe artistice alcătuite din cîntece și dansuri romînești și sovie­tice. Tot în cadrul căminului cultural au fost afișate foto-montaje care o­­glindesc aspecte din viața și munca poporului sovietic, ca și o vitrină, cu coperți false care popularizează cartea sovietică. In această perioadă, membri ai cer­cului A.R.L.U.S. se deplasează de­seori la casele cetățenilor din Cartier îndemnîndu-i să devină membri ai A.R.L.U.S. și să se aboneze la zia­rul „Veac nou”. Ca un rezultat al muncii desfășurate de către aceștia, numărul membrilor nou înscriși, a crescut cu 19 iar acel al abonamente­lor cu 22. Șezătoare literară In urmă cu cîteva zile, după ce au terminat orele de curs, elevele Școlii medii nr. 2 de zece ani din orașul Piatra Neamț s-au adunat în cadrul unei șezători literare organizată de către cercul A.R.L.U.S. In cadrul a­­cestei șezători au fost citite frag­mente din lucrările scriitorilor ruși și sovietici ca: Turgheniev, Tolstoi și Maiacovski, urmînd ca elevele să arate autorul și titlul lucrării. Cele mai bune răspunsuri au fost date de către elevele Oprea Elena și Luca Eugenia d­in cl. a X-a B. In încheierea șezătorii literare, co­rul clasei a IX-a A ca și acel al clasei a X-a B au interpretat cîntecele „O­­mul simplu sovietic” și respectiv „In apărarea păcii”. De mult succes s-a bucurat și eleva Leiba Mall care a in­terpretat un cîntec al compozitorului Dunaevschi, șezătoare l literară a contribuit la cunoașterea mai îndeaproape de către eleve a literaturii și muzicii ruse și so­vietice. Manifestări " Cu prilejul­­ desfășurării Lunii Prie­teniei Romîno-Sovietice, cercul­­ A.R.L.U.S. de la școala de drumuri și poduri din Bacău desfășoară o activi­tate rodnică. Cu prilejul festivalului filmului sovietic, cercul A.R.L.U.S. a inițiat organizarea de vizionări colec­tive, bisăptămînal. De asemeni, clasele au fost pavoazate, s-au amenajat fete­ la o școală montaje, iar la gazetele dé perete ale claSélór ca și la aceea a școlii s-au Scris diferite articole legate dé acest eveniment. O altă manifestare organizată este și ținerea conferinței „Demascarea unui complot împotriva păcii” care a fost urm­ată de un frumos program artistic susținut de elevi. Recenzie în­ se­cinând, la școala pedagogică de educatoare din Bacău, a avut loc o frumoasă manifestare organizată în cadrul Lunii Prieteniei Romîno-So­­vietice. In prezența a peste 150 de e­­leve, eleva Bujor Gabriela din cl. a IV-a a recenzat în limbă rusă cartea Serb­ limba rusă­ torului sovietic Boris Polevoi: „Po­vestea unui om adevărat”. Elevele au ascultat cu multă atenție expunerea făcută, iar la sfîrșit Elisei Didisia, Damian Aglaia, Cojocaru Victoria, Chirolez Maria au discutat pe mar­ginea recenziei expuse. întreceri sportive în cadrul manifestărilor ce se or­ganizează cu prilejul Lunii Prieteniei Romîno-Sovieitice. Consiliul sportiv regional Dinamo Bacău a inițiat des­fășurarea unui concurs individual de tenis de masă. Intîlnirile care au avut loc în sala clubului C.F.R., au atras un număr mare de spectatori. Intîlniri cum ar fi: Penescu Mihai—„Progre­sul”, Barasch Zoltán David—„Dinamo” sau L.—„Progresul“ — Penescu Mihai—„Progresul” au fost viu dis­putate și s-au ridicat la un bun nivel tehnic. Concursul la care au fost înscriși 64 de jucători s-a desfășurat sistem tur­neu, iar cîștigătorii fiind premiați. STBS G TJ E RD50 O cîntare a victoriei depline a orînduirii colhoznice"*) Nu au trecut decit cîteva luni de la editarea în limba romina a poemu­lui „Vask­i Tiorchin“ și o altă va­loroasă lucrare din opera poetică a lui Alexandr Tvardovski a văzut lu­mina tiparului în traducerea tînărului poet Aurel Covaci. Este vorba de poemul „Țara Mu­­ravia“ scris de Tvardovski în anul 1936. Poemul „Țara Muravia“ este o cîn­tare a victoriei depline a orînduirii colhoznice în Uniunea Sovietică. Nichita Morganoc, eroul poemului, este unul dintre ultimii țărani rămași cu gospodărie individuală, care evi­tau să intre în colhoz deoarece nu ve­deau că în colhoz și numai în col­hoz vor găsi acea bunăstare și feri­cire pe care o visau. Nichita Morganoc plecă să caute a­­ceastă fericire în „țara Moravia“, pă­mântul legendar unde se spune că o­­mul trăiește cum îi place, în belșug și voie bună. In țara Moravia gîn­­dește Morganoc: Pămintul peste verste-ntregi E tot al tau Tu semeni și-apoi ce Culegi E tot al tău. Aici nu știi corvoade ce-i. N-ai nici un fel de șef. Vrei să cosești? Cosești cu­ vrei. Te plimbi ? Poftim de-ai chef. Nichita pornește în această călă­torie; el merge mult, trece prin sate, peste cîmpii, vede oameni și locuri interesante. Zugrăvind starea sufletească prin Caré trece Morganoe în călătorie sa, Tvardovski manifestă dragoste și În­țelegere pentru drama acestui om­ simplu și Cinstit, victimă a înapoierii lui, dar poetul reliefează și aspectul comic pe care-l are această călătorie. Trecerea lui Morgunoc pe ulițele sa­tului, înhămat la căruță, stimind zbo­rul găinilor înspăimîntate, lătrăturile crinilor fac pe colhoznici să rîdă cu poftă. Morgunoc începe să înțeleagă absur­ditatea călătoriei lui, el învață din greșelile făcute, din discuțiile cu oa­menii, din lucrurile văzute și auzite. Morganoc se rușinează de situația lui actuală, îi este rușine că un om întreg la minte, cu casă, cu familie. *) „ȚARA MORAVIA“ de A. Tvar­­dovski, umblă după o închipuire. El începe să înțeleagă acum că fericirea pe care o visa există foarte aproape și anume, în colhozul din satul său. Această schimbare în felul sau de a gîndi, este vădită și de sfatul pe care-l dă unor țărani dintr-un cătun mizer prin care trece, cătun în care nu se înființase încă colhozul. „Prieteni, viața voastră nu-i Viață, ci durere E timp să spuneți da sau nu! Să hotărâți se cere. Ceea ce îl hotărăște însă în mod definitiv pe Morganoc să se întoarcă acasă, să se integreze în marea fa­milie colhoznică, este vizita într-un colhoz în care nimerește în timpul u­­nei nunți. Țăranii colhoznici, veselin­­du-se de belșugul recoltei, — în plină petrecere, — îl iau în mijlocul lor pe Nichita. Președintele colhozului, Frolov, cu care Nichita stă de vorbă, este gata să-i dea toate lămuririle în­ legătură cu­ colhozul. ® Frolov spune: Vrei Să mă-ntrebi cîți ani Va ține-această viață ?... La început numai cinci ani. — Apoi ? — Apoi chiar zece ani. — Apoi ? — Dura-va-n veci de veci. — Ești sigur, deci ? — Sunt sigur, da. — Dura-vă-n veci ? — Da, va dura ! Nichita pornește acum înapoi spre Sătul său. El regreta acumi călătoria lui nesă­buită în care a avut de ir­tîm­pinat a­­tîtea, și a irosit fără rost atîta ener­gie. Poemul „Țara Moravia“ este una­ din operele cele mai de seamă ale li­teraturii sovietice din perioada res­pectivă. . Originalitatea temei poemului, fru­musețea versurilor lui Tvardovski, mi­nunatele imagini ale țării sovietice în plină dezvoltare, înfățișate de el, căl­dura și dragostea poetului pentru țara sa și pentru oamenii ei, fac din „Țara Moravia“ o carte pe care cititorul o păstrează în mintea și inima sa ca pa ant lucru de preț. » ION GRIGORESCU —­ Scrisoare din Moscova, reportaje E.S.P.L.A. Tinărul scriitor Ion Grigorescu reunește în volumul „Scrisoare din Moscova“ cîteva reportaje despre Ma­­rea țară a Comunismului scrise în timpul studenției sale în U.R.S.S. In­ reportajele „Tovarășul Sahia zâmbește“ și „Crasnaia Presnia în Oc­tombrie“ tinărul scriitor reliefează drumul uriaș pe care l-a parcurs U­­niunea Sovietica de la Revoluția din Octombrie și pînă în­ zilele noastre. Reportajele „Trenul merge spre ră­sărit“ și „Te salutăm Moscova“ înfă­țișează prietenia cu care oamenii so­vietici înconjură pe călătorii străini încă din primele momente: frumuse­țea drumului spre Moscova, grandoa­rea capitalei Uniunii Sovietice. „Casa lui Pavel Korceaghin“, „Ves­titorul furtunii“, „La Iasnaia Poliana“, „Cu Maiacovski prin Moscova“ sînt re­portaje care emoționează prin povesti­rea câtorva crîmpeie din viața lui Os­trovski, Gorki, Tolstoi și Maiacovski Inspirate din mediul studențesc re­portajele „Kim“, „Frantișek“ și „Vic­tor Pogorlin“ însumează numeroase impresii despre lumea studenților din Moscova și despre viața dinamică și plină de prospețime a tineretului so­vietic. In reportajul „Mister Smith și-a pierdut echilibrul“, scriitorul schițează comentariile unui american cinstit, care după ce a cunoscut realitatea so­vietică denunță falsitatea propagandei imperialiste. In pagini pline de sensi­bilitate redă Ion Grigorescu mărtu­riile unei luptătoare comuniste care și-a pierdut vederea in timpul războiu­lui împotriva fascismului (Scrisori din Riga). Varietatea și actualitatea temelor a­­cestor reportaje oferă cititorilor o i­­magine largă și grăitoare a vieții oa­menilor sovietici, a luptei și muncii lor pentru construirea comunismului. Nr. SS­ '(2041)' Să fie îmbunătățită activitatea culturală în G. A. S. și S. M. T. Ca in orice loC de muncă, în G.A.S. și S.M.T. activitatea cultural-educativă de masă poate și trebuie să fie o pîrghie în educarea oamenilor mun­cii. Un mijloc prin care munca să fie făcută mai bine și cu mai multe roade. In regiunea noastră însă, în cele mai multe gospodării agricole de stat și S.M.T.-uri, acest lucru nu este pe deplin înțeles de organele politice și sindicale. Din această cauză activi­tatea cultural-artistică se desfășoară la un nivel cu totul necorespunzător. Un S.M.T. fără activitate culturală Așa-zisul colț roșu de la S.M.T.­Po­deleni este afectatat intr-o sală mare, al cărui singur mobilier îl constituie o masa de ping-pong și un dulap cu cărți. Aspectul încăperii — pereții goi și murdari, la fel ca și dușumeaua — impresionează neplăcut, fiind un in­diciu asupra faptului ca aici activita­tea culturală nu este la loc de cinste. Această primă impresie este confirmată apoi de alte și alte fapte. De pildă, muncitorii stațiunii au posibilitatea de a asculta conferințe numai la zile festive, deși ei sunt dornici să cu­noască cu­ mai multe lucruri care să-i ajute în bătălia pentru obținerea u­­nor recolte bogate. Proiectul de Directive al Congre­sului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani­ a fost prelucrat numai cu o parte din muncitorii stațiunii. Cei de pe teren — tractoriștii — nu cu­nosc acest important document din care o serie de sarcini revin și mun­citorilor din S.M.T. Cum vor aceștiă să contribuie cu munca putea lor la aplicarea în viață a prevederilor proiectului de Directive, la dezvol­tarea agriculturii noastre dacă nu cunosc acest document ? Nici munca cu cartea nu se desfă­șoară mai bine. Cititori sunt puțini; dealtfel nu se știe precis numărul ci­titorilor pentru că nu se ține o evi­dență. Sunt puțini cititori din cauză că nu se preocupă nimeni de îndruma­rea și antrenarea oamenilor în privința cititului și pentru că din 1.000 Cărți, 900 sunt broșuri, care există în biblio­tecă chiar de la înființarea ei. Noută­țile literare, cărți legate de specificul muncii în S.M.T., lipsesc. Unii trac­toriști, cînd se întorc de pe teren, vin să vadă ce cărți au mai sosit. Dar­în rafturi se găsesc aceleași cărți. Recenzii de cărți nu s-au făcut de luni de zile. Aparatul de radio zace stricat de mult timp. Unicul joc de șah nu m­­ai poate fi găsit, iar masa de ping-pong ocupă degeaba spațiul, deoarece acest joc nu se poate practica din lipsă de mingi. Nu se poate spune că în S.M.T. nu există tineri talentați. S-ar putea face mai multe, sau măcar o singură bri­gadă artistica. Aceasta, dacă ar exista preocupare din partea comitetului de întreprindere. Pînă acum nu se poate vorbi despre o astfel de preocupare. Pînă cînd care comitetul de între­prindere (președinte Dima örescui), secția politică și organizația de bază (Secretar Vasile Ciuchină), vor con­tinua să manifeste această atitudine de indiferență față de munca cultural­­artistică ? Există posibilități, dar lipsește preocuparea Acum cîțiva ani, la G.A.S. Răcăciuni exista o bună echipa artistică. Acum nu mai există. La 23 August a.c., ti­nerii din gospodărie au prezentat lui program artistic alcătuit din cîntece și recitări. Pînă atunci și de la această dată încoace, nimeni nu s-a mai in­teresat de echipa artistică, nu s-a mai făcut nici o repetiție. Dar iată că se apropie ziua de T Noiembrie. Tovarășii Ion Alexa, secre­tarul organizației de bază și Petru­ Diac, președintele comitetului de în­treprindere, și-au adus aminte în sfâr­șit de echipa artistică și au luat ho­­tărîrea... de a se pregăti iar un pro­gram artistic. Pînă acum s-a făcut o repetiție. Dar acest fel de a munci și îndruma echipa artistică poate mul­țumi numai pe tovarășii Alexa și Diac. Tinerii talentați și dornici de a cul­tiva și dezvolta înclinațiile lor — prin­tre care : Gh. Munteanu, Ion Baciu, Vasile Ioan, — nu pot fi mulțumiți cu atît. Ei doresc ca în gospodărie să e­­xiste o echipă artistică puternică, care să desfășoare continuu o activitate rodnică. Ei nu doresc să facă repetiții odată la cîteva luni, cu un dirijor care poate fi un foarte bun corist, dar nu!i un bun dirijor, deoarece nu are pre­gătirea necesară. Ei vor să învețe și, dansuri, nu numai cîntece. Nici cu alte laturi ale activității cul­turale, G.A.S. Răcăciuni nu se poată lăuda. Biblioteca duce o activitate nesatisfăcătoare, conferințe se țin rar, aparatul de radio e stricat de doua luni. Cauzele lipsei de activitate cultural­­art­isti­că în aceste locuri, trebuie cău­tate atît în felul greșit de a privi a­­ceastă problemă de către organele po­litice și sindicale, cit și în dezintere­sul de care dă dovadă, în problema­ muncii culturale, comitetul regional al sindicatelor muncitorilor agricoli. Inr ultimul timp, tov. Tilică Floarea, care răspunde de munca culturală în cadrul acestui comitet, s-a deplasat la S.M.T. Podoleni unde a stat cîteva zile. Ii­ acest timp, nici nu s-a interesat macar de felul cum merge activitatea cul­turală. S-a interesat de alte probleme, în îndrumat „în general“. Tov. Preda Alexandra, președintele comitetului regional al sindicatelor muncitorilor agricoli a fost și el acum cîteva săp­­tămîni la G.A.S. Răcăciuni. Nici el nu­ s-a interesat și nu a ajutat cu nimic la înviorarea activității cultural-ar­­tistice. Dacă la G.A.S. Cărbuna se poate­ spune că există oarecare activitate cul­­­tural-artistică, la S.M.T. Bacău și vin* cele mai multe gospodării agricole de­ stat și S.M.T.-uri din regiunea noastră*! nu se desfășoară o activitate cultural-­ educativă. Munca pe teren, sarcinile de pro­­ducție, nu pot să constituie piedici în desfășurarea unei activități cul­tu­­­ral-artistice cu un conținut tot mai bogat. Este nevoie numai de dra­goste, de multă dragoste pentru a­­­ceastă activitate, de o înțelegere justat a importanței acestei activități în ce­­privește ridicarea conștiinței oameni­­­lor muncii și realizarea sarcinilor de­ producție. In această direcție există în prezentj o stare de amorțeală. Din aceasta] stare trebuie să iasă mai întîi com­i­­­tetul regional al sindicatelor munci­­­torilor agricoli. Acesta trebuie sa sprijine, prin activiștii săi, comitetele­ de întreprindere, responsabilii d­e munca culturală din aceste comitete, pentru ca în G.A.S. și S.M.T. acti­vitatea cultural-educativă de masă să se îmbunătățească. MARIA DASCALU Lupta pentru ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost în Romînia populară In urma eforturilor depuse de pu­terea populară­ datorită muncii pline de abnegație a oamenilor muncii, sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân, Romînia s-a transformat dintr-o țară agrară înapoiată într-un stat in­­dustrial­ agrar dezvoltat. Industria grea din Republica Popu­lară Romînă — și în principal aceea a construcțiilor de mașini — este în continua dezvoltare. In prezent greu­tatea specifică a producției acestei in­dustrii­ reprezintă aproape 57 la sută din întreaga producție a industriei socialiste. Paralel cu industria grea s-a dezvoltat (deși într-o măsură mult mai mică) și industria producătoare de bunuri de consum. In toate ramurile industriei s-au fă­cut în ultimii ani investiții importante. Drept urmare, au fost construite nu­meroase întreprinderi, au fost recon­struite și considerabil lărgite o mare parte din cele existente. Nivelul în­zestrării tehnice a întreprinderilor in­dustriale din țară a crescut de ase­menea foarte mult. Astfel, la începu­tul acestui an, față de 1948­ valoarea utilajului a fost de 7,3 ori mai mare in industria metalurgică, de 5 ori — în industria petroliferă, de 4 ori — în industria carboniferă, de 12,6 ori — în industria electrotehnică și a producției de energie electrică, de 1,2 ori — în sectorul transporturilor, de 1,4 ori — in­ industria textilă, de 1,2 ari — in industria forestieră. ★ CHIVU STOICA membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului Mu­ncitoresc Romín, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne * * In fața industriei socialiste Parti­dul Muncitoresc Romín și guvernul au pus sarcini importante în ceea ce privește înzestrarea mai departe a tu­turor ramurilor economiei naționale cu tehnică modernă. Aceasta va da posibilitatea de a mecaniza agricul­tura și de a obține o creștere a pro­ducției agricole, de a asigura crește­rea neîntreruptă a producției bunu­rilor de consum popular. Anul acesta producția industriei grele urmează să crească cu 5,4 la su­tă, iar cea a in­dustriei producătoare de bunuri de consum — cu 11,8 la sută față de a­­nul trecut. O atenție deosebită se dă în perioada actuală producției de in­ventar și mașini necesare agriculturii. Comitetul Central al partidului no­stru atrage atenția oamenilor muncii și cadrelor conducătoare din aparatul de partid și din economie că creșterea mai departe a producției industriale trebuie să fie asigurată atît pe sea­mă noilor investiții, cit și mai ales prin ridicarea productivității muncii. In celebra sa lucrare „Marea iniția­tivă“, V. I. Lenin arăta că : „produc­tivitatea muncii este, în ultimă ana­liză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orin­­duiri sociale. Capitalismul a creat­­ productivitate a muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capitalismul poate fi și va fi învins definitiv prin aceea că socialismul creează o produc­tivitate nouă a muncii, o productivi­tate cu mult mai înaltă“, îndeplinind indicațiile leniniste și raspunzînd chemării partidului, colec­tivele întreprinderilor noastre socia­liste desfășoară o activitate multilate­rală pentru ridicarea productivității muncii sociale și reducerea sistematică a prețului de cost, pentru folosirea de­plină și rațională a capacităților de producție, pentru economisirea timpu­lui de lucru. Oamenii muncii din di­ferite ramuri ale industriei își dau seama tot mai mult că de ridicarea productivității muncii depinde dezvol­tarea mai departe a economiei națio­nale și creșterea bunei lor Stări. Eforturile muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din întreprinderile noa­stre urmăresc în primul rînd o cea mai bună folosire a tehnicii cu care este înzestrată industria. Acest lucru dă rezultate pozitive. Astfel, în pri­mul semestru al acestui an, datorită unei mai bune utilizări a mașinilor și agregatelor, în numeroase întreprinderi a fost obținută o producție suplimen­tară cu același utilaj și pe aceleași suprafețe de producție. In industria petroliferă, de pildă, indicele de uti­lizare a agregatelor de forare a fost în trimestrul II al acestui an cu 26 la sută mai mare decât în perioada co­respunzătoare a anului 1953. In side­rurgie volumul util pe zi al furna­lelor a crescut cu 11,6 la sută față de anul trecut. A crescut si producția de­­ oțel pe metru pătrat de vatră la cup­toarele Siemens-Martin. In industria constructoare de ma­șini se aplică pe scară tot mai largă metodele de înaltă productivitate ale muncitorilor sovietici: metoda Bîkov- Bortkevici de tăiere rapidă a me­talelor, metoda Kolesov de așch­iere intensivă a metalelor, precum și me­todele fruntașilor în producție din țara noastră Nicolae Vasu și Constan­tin Vasilache, din a căror inițiativă a fost introdusă folosirea tehnică complexă a mașinilor. In urm­a intro­ducerii acestor metode productivitatea muncii a crescut simțitor. Numărul muncitorilor care aplică metoda tăierii rapide a metalelor este acum de 3 ori mai mare în compara­ție cu anul 1951. Muncitorii și teh­nicienii din întreprinderile industriale din republica noastră arată un interes deosebit fața de problema accelerării proceselor de producție prin folosirea unei tehnologii mai înaintate, care le permite sa producă o cantitate mai mare de produse în aceeași unitate de timp. In mod deosebit trebuie subliniată inițiativa muncitorilor petroliști din regiunea Pitești, care au realizat un ritm înalt de forare a sondelor. Bri­gada de sondori condusă de Mirea Ion a izbutit să sape o sondă în mai pu­țin de 5 zile. O asemenea pildă de înaltă productivitate a muncii consti­tuie un puternic factor mobilizator și pentru ceilalți muncitori petroliști. In industria textilă, la Uzinele tex­tile „7 Noiembrie“ din București bri­gada condusă de Antoanetă Alexovici, datorită măririi turației la ringuri, realizează zilnic un plus de fire pe schimb de 12,5 kg. Un alt factor important al crește­rii productivității muncii și al redu­cerii prețului de cost îl constituie in­troducerea în producție a inovațiilor și perfecționărilor tehnice realizate de muncitori. In industria noastră socialistă miș­carea inovatorilor și raționalizatorilor în producție devin­e tot mai mult o largă mișcare de masă. Astfel, numai în 1953, datorită introducerii în pro­ducție a propunerilor de raționalizare au fost realizate economii de 260 mi­lioane de lei. Dar organele de conducere ale in­dustriei nu luptă încă în suficientă măsură pentru răspândirea metodelor fruntașilor în producție și pentru fo­losirea pe scară tot mai largă a ra­ționalizărilor și inovațiilor. Unii conducători de întreprinderi industriale se mulțumesc cu realiză­rile înalte obținute de diferiți munci­­tori și nu iau măsurile necesare pen­tru răspîndirea metodelor înaintate de muncă în rîndurile maselor largi. Un important factor pentru crește­rea productivității muncii în industria noastră este mecanizarea lucrărilor grele și un mare volum de muncă. In industria carboniferă mecanizarea lucrărilor de tăiere în abataj a cres­cut la 80 la su­tă, iar mecanizarea transportului — la 74,62 la sută. In siderurgie a fost realizată me­canizarea încărcării furnalelor și cup­toarelor Siemens-Martin, precum și turnarea mecanizată a fontei. Drept urmare, pentru deservirea unui fur­nal cu alimentare și evacuare mecani­zate automat sunt necesari în 24 de ore 42 de muncitori cu 2 ingineri și 3 maiștri, față de 960 de muncitori, 7 ingineri și 22 de maiștri și șefi de echipă cîți deserveau furnalul vechi. Productivitatea furnalului automatizat depășește considerabil productivitatea furnalului vechi, însușirea tehnicii furnalului nou automatizat va da în scurt timp posibilitatea de a ajunge la o tonă de fontă pe m.c. volum util de zi. Mecanizarea se aplică pe scară tot m­ mai larga și in sectorul minier. Ast­fel, la minele feroase s-au mecanizat transporturile subterane și la supra­­față în proporție de 89 la sută, încăr­catul mecanic al vagoanelor ușurează’’ considerabil munca, ridică product­i­vitatea muncii, micșorează necesarul de forțe de muncă și contribuie la re­ducerea prețului de cost. O mare dez­voltare a luat mecanizarea și la mi­nele neferoase. Dar, cu toate succesele obținute în­ ceea ce privește creșterea productivi­tății muncii, în întreprinderile indus­triei noastre socialiste există impor­tante rezerve nefolosite încă. Intr-o serie de ramuri industriale, ritmul de creștere a productivității muncii ră­­mine în urma ritmului de creștere a înzestrării tehnice. In industria Con­strucțiilor de mașini, de pildă, pro­ductivitatea muncii a crescut în 1953 cu 96 la sută față de 1949. Ținînd sea­mă de nivelul înalt al înzestrării teh­nice atins în ultimii ani în industria Construcțiilor de mașini, trebuie să! Constatăm că indicele acesta ar fi putut să fie mai mare. In multe întreprinderi nu se acordă încă o atenție suficientă mecanizării complexe a muncii. In timp ce pro­cesele de bază ale producției sunt me­canizate într-o măsură considerabilă, muncile auxiliare, inclusiv asemenea munci cu mare volum de muncă cum sunt încărcarea și descărcarea materia­lelor, sunt slab mecanizate. Adeseori este neglijată mica mecanizare, a că­rei folosire este extrem de importantă pentru creșterea productivității mun­cii, însușirea tehnicii, și perfecționarea ei, constituind condiția principală pen­tru creșterea productivității muncii, depind în primul rînd de nivelul de calificare al muncitorilor, tehnicienilor si in­ginerilor. In ultimii ani Partidul Artiwrt apărut in „Pentru pace trai­nică, pentru democrație populară !” Nr. 44 (312)

Next