Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 562-586)
1954-11-02 / nr. 562
Tpag.2-ag. Luna Prieteniei B -Conferințe despre tehnica și agrotehnica sovietică In cadrul „Zilelor tehnicei și agrotehnicei sovietice” în raionul Moinești au avut loc numeroase adunări în care s-au ținut conferințe care vorbeau despre tehnica și agrotehnica sovietică, sprijin în dezvoltarea producției industriale și agricole, în slujba ridicării nivelului de trai material și cultural al poporului muncitor Asemenea adunări au avut loc la clubul „23 August’’ Moinești unde a vorbit tov. inginer Gherșon Vasile, la Modîrzău unde au fost prezenți peste 150 muncitori, tehnicieni și maiștri, la I.F.I.L. Comănești etc. Conferințe cu caracter agrotehnic au fost ținute în cadrul gospodăriei agricole colective din Grigoreni unde a vorbit inginerul agronom Gheorghe Anghel de la sfatul popular raional și la căminele culturale din comunele Ardeoani, Toscani și Scorțeni. Deschiderea Comitetul raional A.R.S.U.S. a organizat în cadrul gust” din Moinești a clubului „23 ””expoziție care oglindește rezultatele îndeplinirii planului de stat al economiei naționale a U.R.S.S. pe anul 1953, unei expoziții Fină în prezent au vizitat expoziția peste 500 de oameni ai muncii din schelele petrolifere. Muncitorii din schela 2 producție, de la atelierul central și școlile din oraș au vizitat expoziția în comun. Activitatea unui cerc ARLUS Cercul A.R.L.U.S. din cartierul G.F.R. Bacău și-a intensificat activitatea în ultimul timp. In fiecare joi și duminică, la căminul cultural „Grivița roșie” se organizează conferințe și programe artistice alcătuite din cîntece și dansuri romînești și sovietice. Tot în cadrul căminului cultural au fost afișate foto-montaje care oglindesc aspecte din viața și munca poporului sovietic, ca și o vitrină, cu coperți false care popularizează cartea sovietică. In această perioadă, membri ai cercului A.R.L.U.S. se deplasează deseori la casele cetățenilor din Cartier îndemnîndu-i să devină membri ai A.R.L.U.S. și să se aboneze la ziarul „Veac nou”. Ca un rezultat al muncii desfășurate de către aceștia, numărul membrilor nou înscriși, a crescut cu 19 iar acel al abonamentelor cu 22. Șezătoare literară In urmă cu cîteva zile, după ce au terminat orele de curs, elevele Școlii medii nr. 2 de zece ani din orașul Piatra Neamț s-au adunat în cadrul unei șezători literare organizată de către cercul A.R.L.U.S. In cadrul acestei șezători au fost citite fragmente din lucrările scriitorilor ruși și sovietici ca: Turgheniev, Tolstoi și Maiacovski, urmînd ca elevele să arate autorul și titlul lucrării. Cele mai bune răspunsuri au fost date de către elevele Oprea Elena și Luca Eugenia din cl. a X-a B. In încheierea șezătorii literare, corul clasei a IX-a A ca și acel al clasei a X-a B au interpretat cîntecele „Omul simplu sovietic” și respectiv „In apărarea păcii”. De mult succes s-a bucurat și eleva Leiba Mall care a interpretat un cîntec al compozitorului Dunaevschi, șezătoare l literară a contribuit la cunoașterea mai îndeaproape de către eleve a literaturii și muzicii ruse și sovietice. Manifestări " Cu prilejul desfășurării Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice, cercul A.R.L.U.S. de la școala de drumuri și poduri din Bacău desfășoară o activitate rodnică. Cu prilejul festivalului filmului sovietic, cercul A.R.L.U.S. a inițiat organizarea de vizionări colective, bisăptămînal. De asemeni, clasele au fost pavoazate, s-au amenajat fete la o școală montaje, iar la gazetele dé perete ale claSélór ca și la aceea a școlii s-au Scris diferite articole legate dé acest eveniment. O altă manifestare organizată este și ținerea conferinței „Demascarea unui complot împotriva păcii” care a fost urmată de un frumos program artistic susținut de elevi. Recenzie în secinând, la școala pedagogică de educatoare din Bacău, a avut loc o frumoasă manifestare organizată în cadrul Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice. In prezența a peste 150 de eleve, eleva Bujor Gabriela din cl. a IV-a a recenzat în limbă rusă cartea Serb limba rusă torului sovietic Boris Polevoi: „Povestea unui om adevărat”. Elevele au ascultat cu multă atenție expunerea făcută, iar la sfîrșit Elisei Didisia, Damian Aglaia, Cojocaru Victoria, Chirolez Maria au discutat pe marginea recenziei expuse. întreceri sportive în cadrul manifestărilor ce se organizează cu prilejul Lunii Prieteniei Romîno-Sovieitice. Consiliul sportiv regional Dinamo Bacău a inițiat desfășurarea unui concurs individual de tenis de masă. Intîlnirile care au avut loc în sala clubului C.F.R., au atras un număr mare de spectatori. Intîlniri cum ar fi: Penescu Mihai—„Progresul”, Barasch Zoltán David—„Dinamo” sau L.—„Progresul“ — Penescu Mihai—„Progresul” au fost viu disputate și s-au ridicat la un bun nivel tehnic. Concursul la care au fost înscriși 64 de jucători s-a desfășurat sistem turneu, iar cîștigătorii fiind premiați. STBS G TJ E RD50 O cîntare a victoriei depline a orînduirii colhoznice"*) Nu au trecut decit cîteva luni de la editarea în limba romina a poemului „Vaski Tiorchin“ și o altă valoroasă lucrare din opera poetică a lui Alexandr Tvardovski a văzut lumina tiparului în traducerea tînărului poet Aurel Covaci. Este vorba de poemul „Țara Muravia“ scris de Tvardovski în anul 1936. Poemul „Țara Muravia“ este o cîntare a victoriei depline a orînduirii colhoznice în Uniunea Sovietică. Nichita Morganoc, eroul poemului, este unul dintre ultimii țărani rămași cu gospodărie individuală, care evitau să intre în colhoz deoarece nu vedeau că în colhoz și numai în colhoz vor găsi acea bunăstare și fericire pe care o visau. Nichita Morganoc plecă să caute această fericire în „țara Moravia“, pământul legendar unde se spune că omul trăiește cum îi place, în belșug și voie bună. In țara Moravia gîndește Morganoc: Pămintul peste verste-ntregi E tot al tau Tu semeni și-apoi ce Culegi E tot al tău. Aici nu știi corvoade ce-i. N-ai nici un fel de șef. Vrei să cosești? Cosești cu vrei. Te plimbi ? Poftim de-ai chef. Nichita pornește în această călătorie; el merge mult, trece prin sate, peste cîmpii, vede oameni și locuri interesante. Zugrăvind starea sufletească prin Caré trece Morganoe în călătorie sa, Tvardovski manifestă dragoste și Înțelegere pentru drama acestui om simplu și Cinstit, victimă a înapoierii lui, dar poetul reliefează și aspectul comic pe care-l are această călătorie. Trecerea lui Morgunoc pe ulițele satului, înhămat la căruță, stimind zborul găinilor înspăimîntate, lătrăturile crinilor fac pe colhoznici să rîdă cu poftă. Morgunoc începe să înțeleagă absurditatea călătoriei lui, el învață din greșelile făcute, din discuțiile cu oamenii, din lucrurile văzute și auzite. Morganoc se rușinează de situația lui actuală, îi este rușine că un om întreg la minte, cu casă, cu familie. *) „ȚARA MORAVIA“ de A. Tvardovski, umblă după o închipuire. El începe să înțeleagă acum că fericirea pe care o visa există foarte aproape și anume, în colhozul din satul său. Această schimbare în felul sau de a gîndi, este vădită și de sfatul pe care-l dă unor țărani dintr-un cătun mizer prin care trece, cătun în care nu se înființase încă colhozul. „Prieteni, viața voastră nu-i Viață, ci durere E timp să spuneți da sau nu! Să hotărâți se cere. Ceea ce îl hotărăște însă în mod definitiv pe Morganoc să se întoarcă acasă, să se integreze în marea familie colhoznică, este vizita într-un colhoz în care nimerește în timpul unei nunți. Țăranii colhoznici, veselindu-se de belșugul recoltei, — în plină petrecere, — îl iau în mijlocul lor pe Nichita. Președintele colhozului, Frolov, cu care Nichita stă de vorbă, este gata să-i dea toate lămuririle în legătură cu colhozul. ® Frolov spune: Vrei Să mă-ntrebi cîți ani Va ține-această viață ?... La început numai cinci ani. — Apoi ? — Apoi chiar zece ani. — Apoi ? — Dura-va-n veci de veci. — Ești sigur, deci ? — Sunt sigur, da. — Dura-vă-n veci ? — Da, va dura ! Nichita pornește acum înapoi spre Sătul său. El regreta acumi călătoria lui nesăbuită în care a avut de irtîmpinat atîtea, și a irosit fără rost atîta energie. Poemul „Țara Moravia“ este una din operele cele mai de seamă ale literaturii sovietice din perioada respectivă. . Originalitatea temei poemului, frumusețea versurilor lui Tvardovski, minunatele imagini ale țării sovietice în plină dezvoltare, înfățișate de el, căldura și dragostea poetului pentru țara sa și pentru oamenii ei, fac din „Țara Moravia“ o carte pe care cititorul o păstrează în mintea și inima sa ca pa ant lucru de preț. » ION GRIGORESCU — Scrisoare din Moscova, reportaje E.S.P.L.A. Tinărul scriitor Ion Grigorescu reunește în volumul „Scrisoare din Moscova“ cîteva reportaje despre Marea țară a Comunismului scrise în timpul studenției sale în U.R.S.S. In reportajele „Tovarășul Sahia zâmbește“ și „Crasnaia Presnia în Octombrie“ tinărul scriitor reliefează drumul uriaș pe care l-a parcurs Uniunea Sovietica de la Revoluția din Octombrie și pînă în zilele noastre. Reportajele „Trenul merge spre răsărit“ și „Te salutăm Moscova“ înfățișează prietenia cu care oamenii sovietici înconjură pe călătorii străini încă din primele momente: frumusețea drumului spre Moscova, grandoarea capitalei Uniunii Sovietice. „Casa lui Pavel Korceaghin“, „Vestitorul furtunii“, „La Iasnaia Poliana“, „Cu Maiacovski prin Moscova“ sînt reportaje care emoționează prin povestirea câtorva crîmpeie din viața lui Ostrovski, Gorki, Tolstoi și Maiacovski Inspirate din mediul studențesc reportajele „Kim“, „Frantișek“ și „Victor Pogorlin“ însumează numeroase impresii despre lumea studenților din Moscova și despre viața dinamică și plină de prospețime a tineretului sovietic. In reportajul „Mister Smith și-a pierdut echilibrul“, scriitorul schițează comentariile unui american cinstit, care după ce a cunoscut realitatea sovietică denunță falsitatea propagandei imperialiste. In pagini pline de sensibilitate redă Ion Grigorescu mărturiile unei luptătoare comuniste care și-a pierdut vederea in timpul războiului împotriva fascismului (Scrisori din Riga). Varietatea și actualitatea temelor acestor reportaje oferă cititorilor o imagine largă și grăitoare a vieții oamenilor sovietici, a luptei și muncii lor pentru construirea comunismului. Nr. SS '(2041)' Să fie îmbunătățită activitatea culturală în G. A. S. și S. M. T. Ca in orice loC de muncă, în G.A.S. și S.M.T. activitatea cultural-educativă de masă poate și trebuie să fie o pîrghie în educarea oamenilor muncii. Un mijloc prin care munca să fie făcută mai bine și cu mai multe roade. In regiunea noastră însă, în cele mai multe gospodării agricole de stat și S.M.T.-uri, acest lucru nu este pe deplin înțeles de organele politice și sindicale. Din această cauză activitatea cultural-artistică se desfășoară la un nivel cu totul necorespunzător. Un S.M.T. fără activitate culturală Așa-zisul colț roșu de la S.M.T.Podeleni este afectatat intr-o sală mare, al cărui singur mobilier îl constituie o masa de ping-pong și un dulap cu cărți. Aspectul încăperii — pereții goi și murdari, la fel ca și dușumeaua — impresionează neplăcut, fiind un indiciu asupra faptului ca aici activitatea culturală nu este la loc de cinste. Această primă impresie este confirmată apoi de alte și alte fapte. De pildă, muncitorii stațiunii au posibilitatea de a asculta conferințe numai la zile festive, deși ei sunt dornici să cunoască cu mai multe lucruri care să-i ajute în bătălia pentru obținerea unor recolte bogate. Proiectul de Directive al Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani a fost prelucrat numai cu o parte din muncitorii stațiunii. Cei de pe teren — tractoriștii — nu cunosc acest important document din care o serie de sarcini revin și muncitorilor din S.M.T. Cum vor aceștiă să contribuie cu munca putea lor la aplicarea în viață a prevederilor proiectului de Directive, la dezvoltarea agriculturii noastre dacă nu cunosc acest document ? Nici munca cu cartea nu se desfășoară mai bine. Cititori sunt puțini; dealtfel nu se știe precis numărul cititorilor pentru că nu se ține o evidență. Sunt puțini cititori din cauză că nu se preocupă nimeni de îndrumarea și antrenarea oamenilor în privința cititului și pentru că din 1.000 Cărți, 900 sunt broșuri, care există în bibliotecă chiar de la înființarea ei. Noutățile literare, cărți legate de specificul muncii în S.M.T., lipsesc. Unii tractoriști, cînd se întorc de pe teren, vin să vadă ce cărți au mai sosit. Darîn rafturi se găsesc aceleași cărți. Recenzii de cărți nu s-au făcut de luni de zile. Aparatul de radio zace stricat de mult timp. Unicul joc de șah nu mai poate fi găsit, iar masa de ping-pong ocupă degeaba spațiul, deoarece acest joc nu se poate practica din lipsă de mingi. Nu se poate spune că în S.M.T. nu există tineri talentați. S-ar putea face mai multe, sau măcar o singură brigadă artistica. Aceasta, dacă ar exista preocupare din partea comitetului de întreprindere. Pînă acum nu se poate vorbi despre o astfel de preocupare. Pînă cînd care comitetul de întreprindere (președinte Dima örescui), secția politică și organizația de bază (Secretar Vasile Ciuchină), vor continua să manifeste această atitudine de indiferență față de munca culturalartistică ? Există posibilități, dar lipsește preocuparea Acum cîțiva ani, la G.A.S. Răcăciuni exista o bună echipa artistică. Acum nu mai există. La 23 August a.c., tinerii din gospodărie au prezentat lui program artistic alcătuit din cîntece și recitări. Pînă atunci și de la această dată încoace, nimeni nu s-a mai interesat de echipa artistică, nu s-a mai făcut nici o repetiție. Dar iată că se apropie ziua de T Noiembrie. Tovarășii Ion Alexa, secretarul organizației de bază și Petru Diac, președintele comitetului de întreprindere, și-au adus aminte în sfârșit de echipa artistică și au luat hotărîrea... de a se pregăti iar un program artistic. Pînă acum s-a făcut o repetiție. Dar acest fel de a munci și îndruma echipa artistică poate mulțumi numai pe tovarășii Alexa și Diac. Tinerii talentați și dornici de a cultiva și dezvolta înclinațiile lor — printre care : Gh. Munteanu, Ion Baciu, Vasile Ioan, — nu pot fi mulțumiți cu atît. Ei doresc ca în gospodărie să existe o echipă artistică puternică, care să desfășoare continuu o activitate rodnică. Ei nu doresc să facă repetiții odată la cîteva luni, cu un dirijor care poate fi un foarte bun corist, dar nu!i un bun dirijor, deoarece nu are pregătirea necesară. Ei vor să învețe și, dansuri, nu numai cîntece. Nici cu alte laturi ale activității culturale, G.A.S. Răcăciuni nu se poată lăuda. Biblioteca duce o activitate nesatisfăcătoare, conferințe se țin rar, aparatul de radio e stricat de doua luni. Cauzele lipsei de activitate culturalartistică în aceste locuri, trebuie căutate atît în felul greșit de a privi această problemă de către organele politice și sindicale, cit și în dezinteresul de care dă dovadă, în problema muncii culturale, comitetul regional al sindicatelor muncitorilor agricoli. Inr ultimul timp, tov. Tilică Floarea, care răspunde de munca culturală în cadrul acestui comitet, s-a deplasat la S.M.T. Podoleni unde a stat cîteva zile. Ii acest timp, nici nu s-a interesat macar de felul cum merge activitatea culturală. S-a interesat de alte probleme, în îndrumat „în general“. Tov. Preda Alexandra, președintele comitetului regional al sindicatelor muncitorilor agricoli a fost și el acum cîteva săptămîni la G.A.S. Răcăciuni. Nici el nu s-a interesat și nu a ajutat cu nimic la înviorarea activității cultural-artistice. Dacă la G.A.S. Cărbuna se poate spune că există oarecare activitate cultural-artistică, la S.M.T. Bacău și vin* cele mai multe gospodării agricole de stat și S.M.T.-uri din regiunea noastră*! nu se desfășoară o activitate cultural- educativă. Munca pe teren, sarcinile de producție, nu pot să constituie piedici în desfășurarea unei activități cultural-artistice cu un conținut tot mai bogat. Este nevoie numai de dragoste, de multă dragoste pentru această activitate, de o înțelegere justat a importanței acestei activități în ceprivește ridicarea conștiinței oamenilor muncii și realizarea sarcinilor de producție. In această direcție există în prezentj o stare de amorțeală. Din aceasta] stare trebuie să iasă mai întîi comitetul regional al sindicatelor muncitorilor agricoli. Acesta trebuie sa sprijine, prin activiștii săi, comitetele de întreprindere, responsabilii de munca culturală din aceste comitete, pentru ca în G.A.S. și S.M.T. activitatea cultural-educativă de masă să se îmbunătățească. MARIA DASCALU Lupta pentru ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost în Romînia populară In urma eforturilor depuse de puterea populară datorită muncii pline de abnegație a oamenilor muncii, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, Romînia s-a transformat dintr-o țară agrară înapoiată într-un stat industrial agrar dezvoltat. Industria grea din Republica Populară Romînă — și în principal aceea a construcțiilor de mașini — este în continua dezvoltare. In prezent greutatea specifică a producției acestei industrii reprezintă aproape 57 la sută din întreaga producție a industriei socialiste. Paralel cu industria grea s-a dezvoltat (deși într-o măsură mult mai mică) și industria producătoare de bunuri de consum. In toate ramurile industriei s-au făcut în ultimii ani investiții importante. Drept urmare, au fost construite numeroase întreprinderi, au fost reconstruite și considerabil lărgite o mare parte din cele existente. Nivelul înzestrării tehnice a întreprinderilor industriale din țară a crescut de asemenea foarte mult. Astfel, la începutul acestui an, față de 1948 valoarea utilajului a fost de 7,3 ori mai mare in industria metalurgică, de 5 ori — în industria petroliferă, de 4 ori — în industria carboniferă, de 12,6 ori — în industria electrotehnică și a producției de energie electrică, de 1,2 ori — în sectorul transporturilor, de 1,4 ori — in industria textilă, de 1,2 ari — in industria forestieră. ★ CHIVU STOICA membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne * * In fața industriei socialiste Partidul Muncitoresc Romín și guvernul au pus sarcini importante în ceea ce privește înzestrarea mai departe a tuturor ramurilor economiei naționale cu tehnică modernă. Aceasta va da posibilitatea de a mecaniza agricultura și de a obține o creștere a producției agricole, de a asigura creșterea neîntreruptă a producției bunurilor de consum popular. Anul acesta producția industriei grele urmează să crească cu 5,4 la sută, iar cea a industriei producătoare de bunuri de consum — cu 11,8 la sută față de anul trecut. O atenție deosebită se dă în perioada actuală producției de inventar și mașini necesare agriculturii. Comitetul Central al partidului nostru atrage atenția oamenilor muncii și cadrelor conducătoare din aparatul de partid și din economie că creșterea mai departe a producției industriale trebuie să fie asigurată atît pe seamă noilor investiții, cit și mai ales prin ridicarea productivității muncii. In celebra sa lucrare „Marea inițiativă“, V. I. Lenin arăta că : „productivitatea muncii este, în ultimă analiză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orinduiri sociale. Capitalismul a creat productivitate a muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capitalismul poate fi și va fi învins definitiv prin aceea că socialismul creează o productivitate nouă a muncii, o productivitate cu mult mai înaltă“, îndeplinind indicațiile leniniste și raspunzînd chemării partidului, colectivele întreprinderilor noastre socialiste desfășoară o activitate multilaterală pentru ridicarea productivității muncii sociale și reducerea sistematică a prețului de cost, pentru folosirea deplină și rațională a capacităților de producție, pentru economisirea timpului de lucru. Oamenii muncii din diferite ramuri ale industriei își dau seama tot mai mult că de ridicarea productivității muncii depinde dezvoltarea mai departe a economiei naționale și creșterea bunei lor Stări. Eforturile muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din întreprinderile noastre urmăresc în primul rînd o cea mai bună folosire a tehnicii cu care este înzestrată industria. Acest lucru dă rezultate pozitive. Astfel, în primul semestru al acestui an, datorită unei mai bune utilizări a mașinilor și agregatelor, în numeroase întreprinderi a fost obținută o producție suplimentară cu același utilaj și pe aceleași suprafețe de producție. In industria petroliferă, de pildă, indicele de utilizare a agregatelor de forare a fost în trimestrul II al acestui an cu 26 la sută mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului 1953. In siderurgie volumul util pe zi al furnalelor a crescut cu 11,6 la sută față de anul trecut. A crescut si producția de oțel pe metru pătrat de vatră la cuptoarele Siemens-Martin. In industria constructoare de mașini se aplică pe scară tot mai largă metodele de înaltă productivitate ale muncitorilor sovietici: metoda Bîkov- Bortkevici de tăiere rapidă a metalelor, metoda Kolesov de așchiere intensivă a metalelor, precum și metodele fruntașilor în producție din țara noastră Nicolae Vasu și Constantin Vasilache, din a căror inițiativă a fost introdusă folosirea tehnică complexă a mașinilor. In urma introducerii acestor metode productivitatea muncii a crescut simțitor. Numărul muncitorilor care aplică metoda tăierii rapide a metalelor este acum de 3 ori mai mare în comparație cu anul 1951. Muncitorii și tehnicienii din întreprinderile industriale din republica noastră arată un interes deosebit fața de problema accelerării proceselor de producție prin folosirea unei tehnologii mai înaintate, care le permite sa producă o cantitate mai mare de produse în aceeași unitate de timp. In mod deosebit trebuie subliniată inițiativa muncitorilor petroliști din regiunea Pitești, care au realizat un ritm înalt de forare a sondelor. Brigada de sondori condusă de Mirea Ion a izbutit să sape o sondă în mai puțin de 5 zile. O asemenea pildă de înaltă productivitate a muncii constituie un puternic factor mobilizator și pentru ceilalți muncitori petroliști. In industria textilă, la Uzinele textile „7 Noiembrie“ din București brigada condusă de Antoanetă Alexovici, datorită măririi turației la ringuri, realizează zilnic un plus de fire pe schimb de 12,5 kg. Un alt factor important al creșterii productivității muncii și al reducerii prețului de cost îl constituie introducerea în producție a inovațiilor și perfecționărilor tehnice realizate de muncitori. In industria noastră socialistă mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor în producție devine tot mai mult o largă mișcare de masă. Astfel, numai în 1953, datorită introducerii în producție a propunerilor de raționalizare au fost realizate economii de 260 milioane de lei. Dar organele de conducere ale industriei nu luptă încă în suficientă măsură pentru răspândirea metodelor fruntașilor în producție și pentru folosirea pe scară tot mai largă a raționalizărilor și inovațiilor. Unii conducători de întreprinderi industriale se mulțumesc cu realizările înalte obținute de diferiți muncitori și nu iau măsurile necesare pentru răspîndirea metodelor înaintate de muncă în rîndurile maselor largi. Un important factor pentru creșterea productivității muncii în industria noastră este mecanizarea lucrărilor grele și un mare volum de muncă. In industria carboniferă mecanizarea lucrărilor de tăiere în abataj a crescut la 80 la sută, iar mecanizarea transportului — la 74,62 la sută. In siderurgie a fost realizată mecanizarea încărcării furnalelor și cuptoarelor Siemens-Martin, precum și turnarea mecanizată a fontei. Drept urmare, pentru deservirea unui furnal cu alimentare și evacuare mecanizate automat sunt necesari în 24 de ore 42 de muncitori cu 2 ingineri și 3 maiștri, față de 960 de muncitori, 7 ingineri și 22 de maiștri și șefi de echipă cîți deserveau furnalul vechi. Productivitatea furnalului automatizat depășește considerabil productivitatea furnalului vechi, însușirea tehnicii furnalului nou automatizat va da în scurt timp posibilitatea de a ajunge la o tonă de fontă pe m.c. volum util de zi. Mecanizarea se aplică pe scară tot m mai larga și in sectorul minier. Astfel, la minele feroase s-au mecanizat transporturile subterane și la suprafață în proporție de 89 la sută, încărcatul mecanic al vagoanelor ușurează’’ considerabil munca, ridică productivitatea muncii, micșorează necesarul de forțe de muncă și contribuie la reducerea prețului de cost. O mare dezvoltare a luat mecanizarea și la minele neferoase. Dar, cu toate succesele obținute în ceea ce privește creșterea productivității muncii, în întreprinderile industriei noastre socialiste există importante rezerve nefolosite încă. Intr-o serie de ramuri industriale, ritmul de creștere a productivității muncii rămine în urma ritmului de creștere a înzestrării tehnice. In industria Construcțiilor de mașini, de pildă, productivitatea muncii a crescut în 1953 cu 96 la sută față de 1949. Ținînd seamă de nivelul înalt al înzestrării tehnice atins în ultimii ani în industria Construcțiilor de mașini, trebuie să! Constatăm că indicele acesta ar fi putut să fie mai mare. In multe întreprinderi nu se acordă încă o atenție suficientă mecanizării complexe a muncii. In timp ce procesele de bază ale producției sunt mecanizate într-o măsură considerabilă, muncile auxiliare, inclusiv asemenea munci cu mare volum de muncă cum sunt încărcarea și descărcarea materialelor, sunt slab mecanizate. Adeseori este neglijată mica mecanizare, a cărei folosire este extrem de importantă pentru creșterea productivității muncii, însușirea tehnicii, și perfecționarea ei, constituind condiția principală pentru creșterea productivității muncii, depind în primul rînd de nivelul de calificare al muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor. In ultimii ani Partidul Artiwrt apărut in „Pentru pace trainică, pentru democrație populară !” Nr. 44 (312)