Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 11, nr. 972-998)

1956-03-01 / nr. 972

4 t Paf. 2-á 1 ■sa I INFORMAȚII SPORTIVE Spartachiada de iarna a tineretului (etapa pe oraș Bacău) Prima etapă — de colectiv — din cadrul Sparta­chiadei de iarnă a tineretului s-a terminat. Campionii de colective s-au in­­tilnit duminică 26 februarie a. c. în cea de-a doua etapă — faza pe oraș. Pe stadionul Libertății au început la ora­ 11 întrecerile de schi la care a participat peste 50 de concurenți — din colectivele sportive: „Me­talul“ T.C.U.P., „Voința“, „Metalul“, „Mun­citorul liber“, „Locomotiva“ și colectivele sportive școlare. Organizarea a avut de suferit din cauza unor membri din comisia de organizare (N. Pascu, L. Sterembjerg), care datorită întîrzierii cu care s-au prezentat la Jocul de concurs au făcut ca acesta să se amine cu încă o oră. Programat la ora 10, con­cursul a început la ora 11. De asemenea, o serie de colective sportive ca : „Flamura roșie“-Proletarul, „Flacăra“-Steaua roșie, „Progresul“, nu au prezentat nici un con­curent, iar unele,ca: „Flamura roșie“-rr­ixt, „Avîntul“-H.C.C„ școala medie băieți, au prezentat numai cite un concurent și a­­cela ca să fie prezent întrucît s-a văzut că e cu totul străin de acest sport, aban­donez sau clasîndu-se pe ultimele locuri. In urma concursului desfășurat s-au sta­bilit următorii cîștigători: Duminică a avut loc și etapa raională a Spartachiadei de iarnă a tineretului, la care au luat parte cei mai buni sportivi din comunele și satele rai­onului Bacău, la cele trei discipline: șah, gimnastică și tir. La aceste întreceri au participat 35 dc tineri. Iată rezultatele tehnice : „Flamura roșie“ Bacău -4-2 Din cauză că organizatorii nu au luat măsuri ca stadionul Libertății să fie cură­țat de zăpadă, meciul de fotbal dintre e­­chipele asociației „Flamura roșie“ din Ba­cău și Buhuși, a trebuit să se desfășoare pe terenul „Steaua roșie“. In urma acestei schimbări prea puțini spectatori au asistat la joc. „Flamura roșie“ Bacău a jucat mai bine, avînd inițiativa­ majoritatea timpului­ ,îna­intarea s-a „descurcat“ destul de bine, dar după ce a marcat de 4 ori, n-a mai in­sistat, ratînd de nenumărate ori ocazii de gol. În schimb, buhușenii lipsiți de aportul a doi titulari, s-au comportat sub orice cri­tică. Înaintașii exagerează în a ține min­gea, frînînd jocul, iar în­­ privința jocului de ansamblu, multe acțiuni se bazează pe incursiuni personale (Neacșu, Diaconescu, Buculei). La acest joc s-a constatat că ambele e­­chipe au încă lipsuri de ordin fizic, tehnic sau tactic. Antrenorii Căpățînă și Ungu­­roiu vor trebui ca timpul ce a mai rămas pînă la începerea primelor meciuri­­— o lună — să intensifice pregătirile in­diferent de condițiile atmosferice, pentru ca aceste­­ deficiențe să fie înlăturate. Ne re­ferim îndeosebi la jocul înaintărilor. La „Flamura roșie“ Bacău se constată ace­leași lipsuri de anul trecut. Lupu este a­­celași, nu urmărește acțiunea pînă la ca­păt și viu caută poziția cea mai bună pen­ Junioare 2.000 m. — 1. Niță Viorica „Voința“ — 15’30”. Senioare 3.000 m. — 1. Mihalea Anasta­sia — „Metalul“ T.C.U.P. — 22’07”. Juniori 5.000 m. — 1. Naumcef Gh. — „Metalul“ T.C.U.P. — 34’40”. Seniori 5.000 m. — 1. Chit­ceanu Mircea — „Metalul“ — Muncitorul liber — 32’20”. PATINA! Patinoarul „Voința“ a găzduit duminică după-amiază la ora 16 întrecerile de pati­naj din cadrul fazei pe oraș a Spartachia­­dei de iarnă. De remarcat că la întreceri s-au prezentat peste 30 de patinatori din diferite colective sportive. Iată rezultatele tehnice înregistrate: Fete 500 m. — 1. Barcovschi Felicia — „Voința" — 1 ’38” 2/10. Băieți 1.500 m. — 1. Ciubotaru Gh. — „Voința" — 3T3” 5/10. Concomitent cu aceste întreceri s-a orga­nizat un concurs de patinaj pentru copii pe distanța de 500 m„ înregistrîndu-se re­zultatele : 1. Cavaler Vasile — școala elementară nr. 5 _ 1*32”. Șah băieți — 1. Ghineț Lascăr (Sarata). Șah fete — 1. Matei Maria (Secuieni). Tir — 1. Zgheran Gh. (Itești) 45 puncte. GIMNASTICĂ Pentru etapa regională s-a calificat echipa școlii de tractoriști de la Hemeiuș,­ ­ „Flamura roșie“ Buhuși (2-0) a­a tras la poartă. In general, înaintașii trag puțin la poartă, plimbă mult mingea în combinații sterile ceea ce permite ad­versarului să se regrupeze. Buhușenii — care ne-au obișnuit cu un atac mai agresiv — nu au făcut aceeași dovadă și în jocul de duminică. Ei pierd de asemenea multe ocazii de a marca, de­oarece îngrămădesc jocul pe centru, unde poate fi ușor respins. Intenționat am lăsat la urmă cazul ju­cătorilor Savin și Neacșu, care s-au lovit reciproc, lăsînd o impresie urîtă. De altfel, gestul jucătorului Savin a fost dezaprobat chiar de suporterii echipei „Flamura roșie“ Bacău. Colectivele trebuie să ia măsur ca pe viitor să nu se comită asemenea aba­teri pentru că ele sînt străine mentalității noi. Cele 6 goluri au fost înscrise în ordine de Arnăutu (min. 9), Haimovici (min. 29, 48, 65) pentru băcăoani și Biltz II și Ha­­ralambie din penalty (în min. 67 și respec­tiv 70). tot Arbitrul B. Ulianovici a condus mulțumi­formațiile: „Flamura roșie“ Bacău , Ionică (Cojocaru), Savin (Kaufman, Para­­m­escu), Popescu, Bulibașa, Lerman (Gio­­sanu I), Hirian,­­Lefter­, Szoos (Duca, Ni­­culescu), Haimovici, Păun, Arhăutu, Lupu , „Flamura­­ roșie“ Buhuși : Gheorghiu, Co­jocaru, Niculescu, Biltz’ II (Rusu), Vasile, Mayer, Buculei (Boghici), Haralambie, Neacșu (Biltz II), Unguroiu și Diaconescu. Spartachiada de iarna a tineretului (faza pe raion) NOTA Mai multa atenție tenisului de masa Duminică s-a disputat în sala clubului C.F.R. Bacău campionatul republican de tenis de masă — faza regională — la care au participat jucătorii clasificați la catego­ria a II-a din Piatra Neamț și orașul Bacău. După modul în care s-au desfășurat par­tidele găsim răspunsul de ce tenisul de masă d­in regiunea Bacău a fost abandonat de masele de simpatizanți. Jucătorii pre­zenți la faza regională au practicat jocuri sub orice crit­ică (excepție face finala­ din­tre L. Barasch și­ E. Schwartz) și aceasta datorită puterii de luptă și dîrzenie, a pri­mului care dealtfel a și cîștigat campiona­tul regional. Unii jucători au căutat să justifice slaba lor pregătire prin lipsa de mingi, lucru care nu este just deoarece în cursul anu­lui trecut C.C.F.S. a repartizat în mai multe rînduri mingi raioanelor și mai ales acolo unde există, activitate (Piatra Neamț și Bacău). Adevărata cauză nu­ este aceasta, lipsa de preocupare a jucătorilor care con­ch­sideră că avînd categoria a II-a au făcut totul și nu trebuie să mai învețe. Comisia regională de tenis de masă care a fost constituită va trebui să tragă serioase învățăminte și să ia măsuri pentru ridicarea nivelului tehnic al tenisului de masă în regiune. ROMEO LUNGU coresp. % STEAGUL ROȘU COLIUL INOVATORULUI O interesantă inovație la I.A.R.T. Tg. Neamț Sarcina creșterii productivității muncii și a reducerii prețului de cost, este subli­niată de Raportul C.C. al P.M.R. la cel de-al II-lea Congres al partidului, ca sar­cină de frunte a fiecărui muncitor, ingi­ner și tehnician. Pătruns de această sarcină, tov. V. Zaha­­rescu, muncitor la I.A.R.T. Tg. Neamț, a confecționat la aparatul de vulcanizare ur. dispozitiv prin care a înlocuit consumul de lemn de foc cu motorină. Ca să a­jungă la aceasta, a folosit două rezer­voare uzate de autocamion „Ziss“ a 60 litri, care comunică­ între ele printr-o con­ductă De­ la al doilea rezervor pleacă o altă conductă prevăzută cu un robinet Ș­ care duce spre, focarul­­ aparatului. La că­pătul conductei a fost confecționat un ta­ler din tablă de 4 mm, pe care se prelinge motorina. .Talerul fiind încălzit dă posibili­tatea motorinei să-și piardă din vîscozi­­tate și astfel să­­ fie ușor injectată. Din taler pornește o altă conductă de 15 cm, care duce pînă la gura injectorului. Din rezervorul de aburi al aparatului pleacă o conductă de 1/2 țoli care este asamblată printr-un holender cu injecto­­rul propriu-zis și prin care circulă aburul ce vine de la aparat și cu ajutor­ul căruia se pulverizează motorina. Aprinderea injectorului se face la început cu ajutorul deșeurilor de cauciuc pînă ce presiunea se ridică la 1/2 atmosfere, asi­­gurînd în acest timp necesarul de aburi pentru injectarea motorinei și arderea în nod normal. Aplicarea inovației tov. V. Zaharescu dă posibilitatea întreprinderii să economisească numai suma de 50.080 lei, sumă ce poate fi folosită în procesul de producție, c­on­­­tribuind la reducere prețului de cost și prin aceasta la îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii din patria noastră. N. NICOLESCU șeful serviciului tehnic, I.AR.T. Tg. Neamț Pentru înlăturarea rebuturilor Anul trecut, cabinetul tehnic al fabricii de tricotaje ,.8 Martie“ din Piatra Neamț a înregistrat o perfecționare tehnică deo­sebit de valoroasă. Punerea ei în practică a rezolvat una din problemele cele mai importante care preocupa întreaga ramură industrială producătoare de ciorapi nume, oprirea automată a mașinilor și a­­de manșete în momentul ruperii unui fir. Această perfecționare a fost realizată de lăcătușul Petru Hnatiuc și muncitoarea tricoteră Maria Neacșu. Ei au creat un dispozitiv compus dintr-o bobină al cărui miez metalic se electromagnetizează la trecerea curentului electric prin el. Elec­­tromagnetul atrage un clinchet care destinde imediat un arc și un piston necesari opri­rii mașinii atunci cînd s-a rupt firul. Tre­cerea curentului prin bobină este cauzată tocmai de ruperea firului sau de­termina­rea lui de pe mosor. Dispozitivul fiind sen­sibil, pe­­ngă faptul că oprește funcționa­rea mașinii nu dă voie nici firului rupt să­ intre în dinții gherghefului pentru a fi mai înnodat departe tricotat. Astfel, el poate fi nemai aducînd prejudicii calității produselor executate, înainte de punerea în funcțiune a aces­tui dispozitiv,, fabrica producea în 4 luni 154 kg. rebuturi recuperabile, iar într-o lună 42,4 kg. rebuturi nerecuperabile. Pe baza constatărilor făcute, 50 la sută din ele se datorau ruperilor de tir. Prin intro­ducerea acestei perfecționări tehnice la toate mașinile se prevedea o reducere a procentului de rebuturi arătat în proporție de 100 la sută, obținându-se într-un an întreg o economie de fir și manoperă în valoare de 18.625 lei.­­Pe baza rezultatelor oglindite, cei doi inovatori, conform regulamentului­­ de ino­vații au fost premiați cu suma de 2.503,75 lei, din care au și primit prima rată. Dis­pozitivul urmează să fie extins la toat­e mașinile de planșete. à DEPUTATA CARTIERULUI Ifpll IIIIIIIII! Ili HJIIB.IIIilllIIIIIÜIIIIIIIllBllIlIinilll I Cu multă greutate am pu­­­ =­tut-o găsi acasă pe tovarășa i I Elena Marangoci. . i 3 își iubește m­esenia, fără­­ să neglijeze și îndatoririle i­d ei obștești. Nu caută să facă­­­­ economie de timp și dă do­­% ? vadă de multă energie. Dar corespondentul unui = ziar nu se lasă nici el ușor­­ intimidat de greutăți. Are­­ și­­ el muncă planificată, orga­­­­nizată. A stat in frig, a = așteptat cu răbdare, s-a ui­­­­tat de zece ori la ceas și % în sfirșit... slavă domnului,­­ articolul va apare. Va apare = sigu­r, deoarece a apărut și­­ subiectul articolului : tov I ? Marangoci. — Am o mare răspundere = caută să se scuze oarecum,­­ că a fost așteptată atît. Se = apropie 11 martie, data ale­­­­cerilor. Am fost propusă can­­­­didată și nu aș vrea să nu­­ dau importanța cuvenită ; cinstei ce‘Mii s-a făcut de ce­­­­tățenii cartierului, meu. Apoi I­a și serviciul... Notam în carnet crîmpeie = din discuția noastră. Un zia­­­­rist e uneori indiscret. Caută ? să răscolească în viața, vi­­ amintirile cuiva. Vrea să­­ cunoască omul, activitatea și­­ dorințele lui, slăbiciunile și­­­ proiectele lui. Asta îi este I­i meseria. Și tovarășa Elena Maran- I goci, a înțeles: Am stat în­­ț­­­delung de vorbă cu ea. — Sunt contabilă la secția I de întreținere L 4, din sta­­ti­­ia Bacău. La fel și soră-mea. I Mai am încă doi frați, dar­­ nu la Bacău. Locuiesc im­­­­preună cu părinții mei, iar I tata este pensionar ceferist 3­l —l-ați urmat pilda, glumit eu. — In mare măsură, da. Mi-au plăcut mult acești oa­meni, care muncesc la căile noastre ferate zi și noapte. Poate că , dumneata și cei­lalți care nu cunoașteți în­deaproape viața de toate zi­lele ale unui ceferist, nu pu­teți aprecia aită muncă, a­­tenție și răbdare trebuie pentru asigurarea traficului de călători și mărfuri, în con­­dițiuni optime. Apoi, tovarășa Marangoci a depănat citeva amintiri: — Puteam îmbrățișa și altă carieră. Sunt bacalau­reată. Cînd eram mică, do­­ream mult să ajung farma­cistă. Credeam pe atunci că suprema satisfacție pentru o fată, este să devină far­macistă, să împartă medica­mente pentru cei bolnavi, să facă rețete, să dea sfaturi... A venit însă războiul, iar po­sibilități de a urma mai de­parte nu aveam. Salariul ta­tălui meu nu le putea cu­prinde pe toate... In 1941 am intrat­­ funcționară unde su it și azi și vă asigur că-mi iubesc meseria. Lucrez in mijlocul unui colectiv de oa­meni, buni tovarăși de muncă. * —Cum vă pregătiți pen­tru alegerile din martie ? — Trebuie să vă spun, continuă tovarășa goci că și in sesiunea Maran­tre­cută am fost propusă și a­­leasă deputată, iar acum am fost din nou propusă. — Desigur că v-ați îndepli­nit in mod conștiincios mi­siunea... — Da, nu pot tăgădui a­­cest lucru, deși trebuie să recunosc că nu am făcut to­tul pentru a fi la înălțimea încrederii acordate. De data­­ mult pe tărîmul obștesc,­­ unde rolul unei femei și gos­ 1 podine e atît de important. 3 — V-ați întîlnit cu alegă­­­torii dv. ? g­­ [UNK]— Desigur, de două ori­­ pînă acum, la clubul C.F.R. 5 Am avut discuții utile și am­­ luat hotărîri de viitor, de o mare importanță pentru car­e fierul nostru, sau mai pre­­­­cis pentru circumscripția nr. 86­­ unde candidez eu. Munca­­ meu se duce mai ales de la­­ om la om. Stau de vorbă cu­­ muncitoarele, cu gospodinele,­­ cu tovarășii mei de muncă. = Le arăt importanța alegerilor­­ din martie pentru sfaturile­­ populare și sarcinile ce ne­­ stau în față in pragul celui­­ de-al doilea plan cincinal d' I patriei noastre. Se inserase. Pe geamurile­­ ferestrei, prinse a înflori bro- = delta fină a unei feerice ma­­i­rame de gheață, = — iar a anunțat Topor, 1 două zile de ger, schimbai = cu subiectul, abordînd pro­­­­bleme meteorologice. ä — Suntem în februarie și­­ iarna n-a mîncat-o lupii încă. I M-am ridicat, tovarășei Marangoci mulțumind­­ pentru­­ informațiile date. Vom mai sta de vorbă ! ■ după alegeri și vă doresc­ă succes și spor la muncă! I Afară, mercurul termome­t­­rului era în plină coborire. 3 Simte din gerul în nări, da­r nu-mi păsa, îmi îndeplinitim­­ misiunea. Un crimpei. din­­ viața și preocupările tovară­ș șei Marangoci vor fi miine ș cunoscute prin mijlocirea­­ ziarului, în toată regiunea. | G. M. î § Emulsia de bitum Inginerul Ion Colomei,­ de la fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris“­­Piatra Neamț, este cunoscut ca un tehni­cian destoinic, veșnic frământat de găsirea de lucruri noi Zilnic îl întîlnești , prin fa­brică' studiind cu atenție ^procesul tehno­logic; oricînd el poate da muncitorilor un sfat prețios. Cercetînd zi de zi procesul de producție, inginerul Ion Colomei și-a dat seama , că vechea încleiere a cartoanelor de geaman­tane și a macaralei lăsa de dorit, deoarece, nu asigura absorbția în limitele prevăzute de Stas. De asemenea, întrebuințarea cleiu­lui pe bază de colofoniu creea multe greu­tăți din pricină că fiind un material, de­ import și foarte scump, de cele mai m­ulte ori lipisea. Studiind această problemă, inginerul Ion Colomei a reușit să obțină o emulsie de bitum de o finețe și stabilitate superioară. Cu ajutorul acestei emulsii s-a trecut la încleierea cartoanelor de geamantane și a mucavalei dure. De la laboratorul de analize a fost a­­dusă prima probă de încleiere a cartonului și mucavalei dure cu emulsie de bitum. Proba a trecut cu succes prin toate în­cercările. Mai mult chiar, calitatea produ­selor este superioară celor dinainte. Bitumul fiind înglobat sub formă de e­mulsie în proporție însemnată în pasta de holindru, reduce capacitatea de absorbție a pastei, iar sortimentele realizate au un caracter hidrofob — adică nu permit pă­trunderea cu ușurință a umezelei. Pe lângă toate acestea, inovația mai duce și alte avantaje. De pildă, prin în­locuirea cleiului pe bază de colofoniu, se obțin economii anuale pe întreprindere în valoare de 59.039 lei. Cu aceeași emulsi­­e bitum, tov. inginer I. Colomei a încercat fabricarea a noi sorturi de produse de pa­­petărie și anume : ambalajele hidrofobe. Prin utilizarea emulsiei de bitum în sectorul „hîr­tiei s­e mai poate obține și hîrtie de amba­laj tip II­I pentru saci. Inovația tovarășului inginer Colomei este aplicabilă cu succes și în alte domenii de activitate : la lucrări de finisare a șose­lor asfaltate prin stropire sau amestec, in construcții de beton rezistent la apă, prin înglobarea emulsiei la prepararea betonu­lui sau prin impregnare la suprafața , pentru fixarea lesnicioasă a amestecului de bitum cu pămînt, la amenajarea rezervoare de apă, prin îmbibarea preaia de bilă a pereților cu emulsie de bitum în vederea compactizării terenului și a ade­renței mai bune ai amestecului, pentru bituminizarea la rece a acoperișurilor din carton asfaltat. Nr. 972 (2451) ililIMIMIMIMIilIIIIIIIllIII IMIM IU Iii inilllMlllilIBUIII 111 I11II llllIflIMIMIIIIIIIMIIilM IUI llllilll IUBII IUI MIM IMII[IIII!!IMI!,.II!lni!ll!t!l[i!:lj! li] IIHIMlMIIHniuâ Alegatorii despre candidații lor Un bun amburator de cooperativă Tovarășa noastră de muncă, Maria Onofrei a propus ca în­ț alegerile de deputați pentru sfaturile populare, să candideze în circumscripția nr. 86 a orașului P. Neamț, pe președintele cooperativei noastre meșteșugărești, tovarășul Ion Comaroni. Propunerea a fost în asentimentul tuturor celor prezenți la adunare. Mulți cooperatori au luat cuvîntul și au susținut propunerea tăcută, vor­bind despre activitatea acestui bun conducător de cooperativă. Majoritatea dintre noi, îl cunoaștem pe tov.­­Comaroni încă din anii de ucenicie, cînd ne străduiam să învă­țăm meseria de tipografi, lucrind în condiții deosebit de grele în tipogra­fia patronului. încă de tînăr, tov. Co­maroni, s-a arătat dirz, luptind cu per­severență împotriva greutăților. In 1948, tov. Comaroni a fost ales președintele cooperativei noastre, ști­­indu-i energic, dornic de muncă, stă­ruitor. Toată activitatea lui și-a pus-o și și-o pune in scopul dezvoltării coo­perativei noastre, a creării unor con­diții tot mai bune de viață muncito­rilor tipografi. Sub conducerea tov. Comaroni, cooperativa noastră a în­registrat an de an noi succese. Dacă in 1948, cooperativa avea doar o sin­­gură secție, în prezent aceasta are 15 secții cu peste 100 cooperatori. In fie­­care an cooperativa noastră și-a de­pășit sarcinile de plan. La obținerea acestor succese o contribuție de sea­­mă a adus-o și comunistul Ion Co­maroni.­­ Dar nu numai pentru aceste me­rite l-am propus pe președintele coo­perativei noastre să candideze în a­­legerile de deputați de la 11 martie, i­n 1953 a fost ales deputat, și în a­­ceasta calitate a dat , dovadă de drago­­­ste de muncă și inițiativă. împreună­ cu alegătorii săi ia sprijinit acțiunea­ de pavare cu piatră cubică a străzii I. C. Ir­imu. S-a interesat îndeaproape de problema construirii unui chioșc de alimente, de îmbunătățirea rețelei electrice etc. Noi sîntem mîndri cu un asemenea­ tovarăș de muncă și conducător. La 11 martie îi vom racorda cu încredere­­ j votul pentru a fi ales deputat în Sfatul popular al orașului Piatra Neamț. ILIE BENGLAS ȘI GHEORGHE COSTACHE tipografi la cooperativa meșteșugărească „Gh. Dimitrov"-Piatra Neamț „POVESTE NETERMINATĂ“ (cinema „Muncitorul") Alături de filmele sovietice „încercarea fidelității" și „Lecția vieții", filmul „Po­veste neterminată" ridică problemele vieții, și dragostei, in concepția optimistă de viață și dragoste a oamenilor sovietici. O replică din film spune că „numai in teatru, fericirea se găsește doar în muncă". Filmul ne arată că fericirea se găsește în întreaga viață in împletirea dragostei sănă­toase cu munca creatoare, entuziastă. Fără pretenții de originalitate, filmul ne poves­­tește despre doi oameni, obișnuiți sovietici: Eliza, doctoriță in Leningrad și Iuri Erșov, constructor de vapoare, oameni entuziaști in muncă, ca și in dragoste. De cum se ivesc zorile, de cum apar pri­mele cisterne care curăță străzile Leningra­dului, Eliza începe să viziteze rând pe rând bolnavii. Colindă și urcă de la un aparta­ment la altul, dintr-o stradă-n alta, pînă seara târziu. Ea nu cunoaște oboseala atunci Svind este vorba de sănătatea sau viața unui om. Medicul Aganin,­­colegul ei de spital care dorește să se căsătorească cu ea, este un oa egoist, comod, are­ și îndeplinește profe­siunea fără pasiune, fără dăruire. Printre bolnavii vizitați de tânăra doctoriță, se află și Erșov, care în urma unui accident este paralizat la ambele picioare. In timp ce medicul Aganin ii recomanda lui Erșov, care este o fire clocotitoare. ..li­niște și iar liniște deplină", încetarea ori­cărei munci, Eliza in schimb dindu-și sea­ma de temperamentul lui Erșov, ii reco­mandă acestuia să continue să creeze și să lucreze cu­m ii poftește inima. Erșov este fericit. Va putea munci­­ mai departe. Oare va putea birui boala ? Va în­cepe să meargă ? Agania nu crede. Dar­­ Eliza și Erșov speră că vor învinge boala, vor învinge imobilitatea lui Erșov, si­ va triumfa viața. In timp ce Agania este un om mic, in­capabil de realizări mari, pe care­­ nu-l interesează decit persoana sa, Erșov se in­teresează de tot ce este in legătură cu viata, este un entuziast. In timp ce Aganin care a întovărășit-o pe Eliza la un concert, adoarme in timpul concertului, Erșov țintuit de boală la pat cu urechea lipită de difuzorul aparatului de radio soarbe cu nesaț retransmisiunea concertului. Reîntoarsă acasă după concert Eliza este chemată de urgență la o fetiță grav bol­navă. Aganin îi cere să nu se ducă. Eliza pleacă și o îngrijește toată noaptea.­­în­toarsă acasă, Aganin care o aștepta, o în­treabă de ce a stat atit, o noapte întreagă la o simplă consultație. Pentru o consultație sunt suficiente numai 10-20 minute, socoate Aganin. Iată numai citeva din motivele pentru care Eliza îl va îndrăgi pe Erșov, acest om plin de energie, neacceptînd dragostea lui Aganin. Tinera actriță E. Bistrițkaia creează cu sinceritate și căldură rolul doctoriței care se dăruiește cu pasiune, cu însuflețire mun­cii ei. Trebuie să vezi scenele de la concert cin­d chipul Elizei este transfigurat de fru­musețea muzicii lui Ceaikovski, cînd reîn­toarsă de la concert și chemată la căpătâiul fetiței bolnave se plimbă întreaga noapte cu micuța în brațe, pentru a o salva și în zori, căzind frunză de oboseală la picioarele patului, fericită și mulțumită că încă un om a fost redat vieții, sau scena din firtalul filmului care prezintă fața luminoasă Elizei fericită că iubitul ei a învins boala, a ochii mari care ne vorbesc de o iubire mare, pentru a-ți da seama de valoarea interpre­tări Bistrițkaiei. In rolul lui Erșov in­­tiitum pe excepționalul actor S. Bondarciuk. De la Dimov, omul blajin, pe care spectato­rii l-au văzut in filmul „Zvăpăiata", Bon­darciuk a trecut la rolul dinamicului Erșov, pentru care „munca înseamnă dragoste, pa­lim­ă, ură, bucurie și nu liniște". Creația lui S. Bondarciuk, este cu atît mai impre­­sionantă, cu cât actorul este obligat întreg filmul să stea în pat. Nu este o sarcină u­­șoară să prezinți un om clocotitor stînd imobilizat. Prin măiestria interpretării lui Bondarciuk, Br§ov ne apare nu ca un in­valid, care ne inspiră compătimire, ci ca un om plin de viață, care va învinge pînă la urmă. Rolul lui Aganin este interpretat de E. Samoilov. Regizorul filmului, F. Ermler (talentatul realizator al filmului ,"Marele cetățean"), a creat din scenariul lui K. Isaev, un film de o mare valoare artistică, plin de căldură, care se cucerește, un film închinat vieții. Pe întinderile munților Kavkaz, străjuiți de piscuri înalte, răsună cintecul frumoasei Lela. Pe drum, s-a intilnit cu Mghelska, pe care îl părăsește repede, deoarece se gră­bește să-și vadă iubitul, pe Vephia. Mghelika o iubește, la rîndul său pe Lela și caută să-i ciștige dragostea cu orice chip. La școală e serbarea de sfirșit de an. Vephia a trecut cu succes examenul și își ia diploma de maturitate. A fost recoman­dat de director, în ciuda uneltirilor lui In numeroase amănunte cinematografice, bine închegate, intre ele, regizorul Ermler reușește să ne prezinte munca neobosită a Elizei și Erșov, dragostea de viață a doi oameni sovietici. In încheiere, trebuie să po­menim de arta operatorului A. Nazarov, care ne-a redat in culori minunate poezia și far­mecul Leningradului. Filmul „Poveste neterminată" este un imn al muncii și al dragostei, al vieții de fiecare zi al oamenilor sovietici. M. ROiEANU Mghelika, — la cursurile de calificare ca oțelar, împreună cu alți tovarăși, Vephia a coborât din munți, pornind să învețe arta topirii oțelului, în Urali — centrul glorios al metalurgiei. Iată-l pe Vephia în Urali... Departe in satul­ natal a­ rămas Lela, căreia ii jurase că o va iubi atita vreme, cit nu se va topi zăpada veșnica pe piscurile munților... Muncitorii din Urali au întîmpinat cu dragoste pe oaspeții lor din Georgia înde­părtată. Prietenos este, și maistrul șef Bulanov, de la care tinerii georgieni vor învăța, timp de trei ani, arta topirii oțelu­lui, prietenoși sunt și muncitorii. Dar tînă­­rul Vephia e nerăbdător. I se pare că își va putea„ însuși meseria, mult mai repede... Cind maistrul șef își pune elevii să lucreze singuri, linărul oțelar, fără să țină seama de sfatul și instrucțiunile superiorilor a­­daugă minereu mai mult în cuptor. In ate­lier s-a produs o stricăciune: din cuptor năvălesc flăcările și-l ard pe unul din tine­rii muncitori. Vechia a priceput că nu este chiar atît de simplu și ușor să-ți însușești arta oțelarului. Neliniștit că de la o vreme n-a mai primit nici o scrisoare de la Lela, profită de oca­zia că tovarășul său D­ato, se înapoiază a­­casă, și ii trimite citeva rînduri. In sat, Dato încredințează scrisoarea lui Mghelika rugîndu-l s-o dea Lelei Mghelika observind la Dată o fotografie a­­ lui Vephia împreună cu Nastea, fiica maistrului Bu­lanov, ii roagă să i-o împrumute. Mghelika nu-i transmite Lelei scrisoarea, i-arată in schimb fotografia, inșelind-o cu născocirile sale. Lela, care la rindul ei nn­ma primise de mult vești de la Vephia, crede că in­tr-adevăr e îndrăgostit de altă fată și con­simte­ să se mărite cu Mghelika. Nunta este in toi cind Dato apare la ospăț. Uimit că Lela se mărita cu Mghelika, se întreabă: Oare a prim­­it scrisoarea Im Vephia ? Aflind că Vephia i-a trimis o scrisoare, Lela înțelege că a fost înșelat 1 de Mghelika și fuge de la nuntă. A trecut un an... Terminînd cursurile la uzinele din Urali, Venhia și tovarășii lui se înapoiază in satul natal, unda intre timp s-a ridicat, in stepă, un mire combinat me­talurgic... La inaugurarea uz­ei, roșește itt Georgia și maistrul Bulanov, care și-a în­vățat elevii măiestria topirii oțelului. In ziua solemnității inaugurării noului gi­gant metalurgic, cind tinerii oțelari și-a­u o­­cupat locurile de muncă, Vephia află că Lela a rămas totuși credincioasă jurămîn­­tului său, așteptînd cu credință reîntoarcerea lui.* „EI AU COBORÎT DIN MUNȚI“ (cinama „Flamura roșie") 4 c y

Next