Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 11, nr. 972-998)
1956-03-01 / nr. 972
4 t Paf. 2-á 1 ■sa I INFORMAȚII SPORTIVE Spartachiada de iarna a tineretului (etapa pe oraș Bacău) Prima etapă — de colectiv — din cadrul Spartachiadei de iarnă a tineretului s-a terminat. Campionii de colective s-au intilnit duminică 26 februarie a. c. în cea de-a doua etapă — faza pe oraș. Pe stadionul Libertății au început la ora 11 întrecerile de schi la care a participat peste 50 de concurenți — din colectivele sportive: „Metalul“ T.C.U.P., „Voința“, „Metalul“, „Muncitorul liber“, „Locomotiva“ și colectivele sportive școlare. Organizarea a avut de suferit din cauza unor membri din comisia de organizare (N. Pascu, L. Sterembjerg), care datorită întîrzierii cu care s-au prezentat la Jocul de concurs au făcut ca acesta să se amine cu încă o oră. Programat la ora 10, concursul a început la ora 11. De asemenea, o serie de colective sportive ca : „Flamura roșie“-Proletarul, „Flacăra“-Steaua roșie, „Progresul“, nu au prezentat nici un concurent, iar unele,ca: „Flamura roșie“-rrixt, „Avîntul“-H.C.C„ școala medie băieți, au prezentat numai cite un concurent și acela ca să fie prezent întrucît s-a văzut că e cu totul străin de acest sport, abandonez sau clasîndu-se pe ultimele locuri. In urma concursului desfășurat s-au stabilit următorii cîștigători: Duminică a avut loc și etapa raională a Spartachiadei de iarnă a tineretului, la care au luat parte cei mai buni sportivi din comunele și satele raionului Bacău, la cele trei discipline: șah, gimnastică și tir. La aceste întreceri au participat 35 dc tineri. Iată rezultatele tehnice : „Flamura roșie“ Bacău -4-2 Din cauză că organizatorii nu au luat măsuri ca stadionul Libertății să fie curățat de zăpadă, meciul de fotbal dintre echipele asociației „Flamura roșie“ din Bacău și Buhuși, a trebuit să se desfășoare pe terenul „Steaua roșie“. In urma acestei schimbări prea puțini spectatori au asistat la joc. „Flamura roșie“ Bacău a jucat mai bine, avînd inițiativa majoritatea timpului ,înaintarea s-a „descurcat“ destul de bine, dar după ce a marcat de 4 ori, n-a mai insistat, ratînd de nenumărate ori ocazii de gol. În schimb, buhușenii lipsiți de aportul a doi titulari, s-au comportat sub orice critică. Înaintașii exagerează în a ține mingea, frînînd jocul, iar în privința jocului de ansamblu, multe acțiuni se bazează pe incursiuni personale (Neacșu, Diaconescu, Buculei). La acest joc s-a constatat că ambele echipe au încă lipsuri de ordin fizic, tehnic sau tactic. Antrenorii Căpățînă și Unguroiu vor trebui ca timpul ce a mai rămas pînă la începerea primelor meciuri— o lună — să intensifice pregătirile indiferent de condițiile atmosferice, pentru ca aceste deficiențe să fie înlăturate. Ne referim îndeosebi la jocul înaintărilor. La „Flamura roșie“ Bacău se constată aceleași lipsuri de anul trecut. Lupu este același, nu urmărește acțiunea pînă la capăt și viu caută poziția cea mai bună pen Junioare 2.000 m. — 1. Niță Viorica „Voința“ — 15’30”. Senioare 3.000 m. — 1. Mihalea Anastasia — „Metalul“ T.C.U.P. — 22’07”. Juniori 5.000 m. — 1. Naumcef Gh. — „Metalul“ T.C.U.P. — 34’40”. Seniori 5.000 m. — 1. Chitceanu Mircea — „Metalul“ — Muncitorul liber — 32’20”. PATINA! Patinoarul „Voința“ a găzduit duminică după-amiază la ora 16 întrecerile de patinaj din cadrul fazei pe oraș a Spartachiadei de iarnă. De remarcat că la întreceri s-au prezentat peste 30 de patinatori din diferite colective sportive. Iată rezultatele tehnice înregistrate: Fete 500 m. — 1. Barcovschi Felicia — „Voința" — 1 ’38” 2/10. Băieți 1.500 m. — 1. Ciubotaru Gh. — „Voința" — 3T3” 5/10. Concomitent cu aceste întreceri s-a organizat un concurs de patinaj pentru copii pe distanța de 500 m„ înregistrîndu-se rezultatele : 1. Cavaler Vasile — școala elementară nr. 5 _ 1*32”. Șah băieți — 1. Ghineț Lascăr (Sarata). Șah fete — 1. Matei Maria (Secuieni). Tir — 1. Zgheran Gh. (Itești) 45 puncte. GIMNASTICĂ Pentru etapa regională s-a calificat echipa școlii de tractoriști de la Hemeiuș, „Flamura roșie“ Buhuși (2-0) aa tras la poartă. In general, înaintașii trag puțin la poartă, plimbă mult mingea în combinații sterile ceea ce permite adversarului să se regrupeze. Buhușenii — care ne-au obișnuit cu un atac mai agresiv — nu au făcut aceeași dovadă și în jocul de duminică. Ei pierd de asemenea multe ocazii de a marca, deoarece îngrămădesc jocul pe centru, unde poate fi ușor respins. Intenționat am lăsat la urmă cazul jucătorilor Savin și Neacșu, care s-au lovit reciproc, lăsînd o impresie urîtă. De altfel, gestul jucătorului Savin a fost dezaprobat chiar de suporterii echipei „Flamura roșie“ Bacău. Colectivele trebuie să ia măsur ca pe viitor să nu se comită asemenea abateri pentru că ele sînt străine mentalității noi. Cele 6 goluri au fost înscrise în ordine de Arnăutu (min. 9), Haimovici (min. 29, 48, 65) pentru băcăoani și Biltz II și Haralambie din penalty (în min. 67 și respectiv 70). tot Arbitrul B. Ulianovici a condus mulțumiformațiile: „Flamura roșie“ Bacău , Ionică (Cojocaru), Savin (Kaufman, Paramescu), Popescu, Bulibașa, Lerman (Giosanu I), Hirian,Lefter, Szoos (Duca, Niculescu), Haimovici, Păun, Arhăutu, Lupu , „Flamura roșie“ Buhuși : Gheorghiu, Cojocaru, Niculescu, Biltz’ II (Rusu), Vasile, Mayer, Buculei (Boghici), Haralambie, Neacșu (Biltz II), Unguroiu și Diaconescu. Spartachiada de iarna a tineretului (faza pe raion) NOTA Mai multa atenție tenisului de masa Duminică s-a disputat în sala clubului C.F.R. Bacău campionatul republican de tenis de masă — faza regională — la care au participat jucătorii clasificați la categoria a II-a din Piatra Neamț și orașul Bacău. După modul în care s-au desfășurat partidele găsim răspunsul de ce tenisul de masă din regiunea Bacău a fost abandonat de masele de simpatizanți. Jucătorii prezenți la faza regională au practicat jocuri sub orice critică (excepție face finala dintre L. Barasch și E. Schwartz) și aceasta datorită puterii de luptă și dîrzenie, a primului care dealtfel a și cîștigat campionatul regional. Unii jucători au căutat să justifice slaba lor pregătire prin lipsa de mingi, lucru care nu este just deoarece în cursul anului trecut C.C.F.S. a repartizat în mai multe rînduri mingi raioanelor și mai ales acolo unde există, activitate (Piatra Neamț și Bacău). Adevărata cauză nu este aceasta, lipsa de preocupare a jucătorilor care conchsideră că avînd categoria a II-a au făcut totul și nu trebuie să mai învețe. Comisia regională de tenis de masă care a fost constituită va trebui să tragă serioase învățăminte și să ia măsuri pentru ridicarea nivelului tehnic al tenisului de masă în regiune. ROMEO LUNGU coresp. % STEAGUL ROȘU COLIUL INOVATORULUI O interesantă inovație la I.A.R.T. Tg. Neamț Sarcina creșterii productivității muncii și a reducerii prețului de cost, este subliniată de Raportul C.C. al P.M.R. la cel de-al II-lea Congres al partidului, ca sarcină de frunte a fiecărui muncitor, inginer și tehnician. Pătruns de această sarcină, tov. V. Zaharescu, muncitor la I.A.R.T. Tg. Neamț, a confecționat la aparatul de vulcanizare ur. dispozitiv prin care a înlocuit consumul de lemn de foc cu motorină. Ca să ajungă la aceasta, a folosit două rezervoare uzate de autocamion „Ziss“ a 60 litri, care comunică între ele printr-o conductă De la al doilea rezervor pleacă o altă conductă prevăzută cu un robinet Ș care duce spre, focarul aparatului. La căpătul conductei a fost confecționat un taler din tablă de 4 mm, pe care se prelinge motorina. .Talerul fiind încălzit dă posibilitatea motorinei să-și piardă din vîscozitate și astfel să fie ușor injectată. Din taler pornește o altă conductă de 15 cm, care duce pînă la gura injectorului. Din rezervorul de aburi al aparatului pleacă o conductă de 1/2 țoli care este asamblată printr-un holender cu injectorul propriu-zis și prin care circulă aburul ce vine de la aparat și cu ajutorul căruia se pulverizează motorina. Aprinderea injectorului se face la început cu ajutorul deșeurilor de cauciuc pînă ce presiunea se ridică la 1/2 atmosfere, asigurînd în acest timp necesarul de aburi pentru injectarea motorinei și arderea în nod normal. Aplicarea inovației tov. V. Zaharescu dă posibilitatea întreprinderii să economisească numai suma de 50.080 lei, sumă ce poate fi folosită în procesul de producție, contribuind la reducere prețului de cost și prin aceasta la îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii din patria noastră. N. NICOLESCU șeful serviciului tehnic, I.AR.T. Tg. Neamț Pentru înlăturarea rebuturilor Anul trecut, cabinetul tehnic al fabricii de tricotaje ,.8 Martie“ din Piatra Neamț a înregistrat o perfecționare tehnică deosebit de valoroasă. Punerea ei în practică a rezolvat una din problemele cele mai importante care preocupa întreaga ramură industrială producătoare de ciorapi nume, oprirea automată a mașinilor și ade manșete în momentul ruperii unui fir. Această perfecționare a fost realizată de lăcătușul Petru Hnatiuc și muncitoarea tricoteră Maria Neacșu. Ei au creat un dispozitiv compus dintr-o bobină al cărui miez metalic se electromagnetizează la trecerea curentului electric prin el. Electromagnetul atrage un clinchet care destinde imediat un arc și un piston necesari opririi mașinii atunci cînd s-a rupt firul. Trecerea curentului prin bobină este cauzată tocmai de ruperea firului sau determinarea lui de pe mosor. Dispozitivul fiind sensibil, pengă faptul că oprește funcționarea mașinii nu dă voie nici firului rupt să intre în dinții gherghefului pentru a fi mai înnodat departe tricotat. Astfel, el poate fi nemai aducînd prejudicii calității produselor executate, înainte de punerea în funcțiune a acestui dispozitiv,, fabrica producea în 4 luni 154 kg. rebuturi recuperabile, iar într-o lună 42,4 kg. rebuturi nerecuperabile. Pe baza constatărilor făcute, 50 la sută din ele se datorau ruperilor de tir. Prin introducerea acestei perfecționări tehnice la toate mașinile se prevedea o reducere a procentului de rebuturi arătat în proporție de 100 la sută, obținându-se într-un an întreg o economie de fir și manoperă în valoare de 18.625 lei.Pe baza rezultatelor oglindite, cei doi inovatori, conform regulamentului de inovații au fost premiați cu suma de 2.503,75 lei, din care au și primit prima rată. Dispozitivul urmează să fie extins la toate mașinile de planșete. à DEPUTATA CARTIERULUI Ifpll IIIIIIIII! Ili HJIIB.IIIilllIIIIIÜIIIIIIIllBllIlIinilll I Cu multă greutate am pu =tut-o găsi acasă pe tovarășa i I Elena Marangoci. . i 3 își iubește mesenia, fără să neglijeze și îndatoririle id ei obștești. Nu caută să facă economie de timp și dă do% ? vadă de multă energie. Dar corespondentul unui = ziar nu se lasă nici el ușor intimidat de greutăți. Are și el muncă planificată, organizată. A stat in frig, a = așteptat cu răbdare, s-a uitat de zece ori la ceas și % în sfirșit... slavă domnului, articolul va apare. Va apare = sigur, deoarece a apărut și subiectul articolului : tov I ? Marangoci. — Am o mare răspundere = caută să se scuze oarecum, că a fost așteptată atît. Se = apropie 11 martie, data alecerilor. Am fost propusă candidată și nu aș vrea să nu dau importanța cuvenită ; cinstei ce‘Mii s-a făcut de cetățenii cartierului, meu. Apoi Ia și serviciul... Notam în carnet crîmpeie = din discuția noastră. Un ziarist e uneori indiscret. Caută ? să răscolească în viața, vi amintirile cuiva. Vrea să cunoască omul, activitatea și dorințele lui, slăbiciunile și proiectele lui. Asta îi este Ii meseria. Și tovarășa Elena Maran- I goci, a înțeles: Am stat înțdelung de vorbă cu ea. — Sunt contabilă la secția I de întreținere L 4, din statiia Bacău. La fel și soră-mea. I Mai am încă doi frați, dar nu la Bacău. Locuiesc impreună cu părinții mei, iar I tata este pensionar ceferist 3l —l-ați urmat pilda, glumit eu. — In mare măsură, da. Mi-au plăcut mult acești oameni, care muncesc la căile noastre ferate zi și noapte. Poate că , dumneata și ceilalți care nu cunoașteți îndeaproape viața de toate zilele ale unui ceferist, nu puteți aprecia aită muncă, atenție și răbdare trebuie pentru asigurarea traficului de călători și mărfuri, în condițiuni optime. Apoi, tovarășa Marangoci a depănat citeva amintiri: — Puteam îmbrățișa și altă carieră. Sunt bacalaureată. Cînd eram mică, doream mult să ajung farmacistă. Credeam pe atunci că suprema satisfacție pentru o fată, este să devină farmacistă, să împartă medicamente pentru cei bolnavi, să facă rețete, să dea sfaturi... A venit însă războiul, iar posibilități de a urma mai departe nu aveam. Salariul tatălui meu nu le putea cuprinde pe toate... In 1941 am intrat funcționară unde su it și azi și vă asigur că-mi iubesc meseria. Lucrez in mijlocul unui colectiv de oameni, buni tovarăși de muncă. * —Cum vă pregătiți pentru alegerile din martie ? — Trebuie să vă spun, continuă tovarășa goci că și in sesiunea Marantrecută am fost propusă și aleasă deputată, iar acum am fost din nou propusă. — Desigur că v-ați îndeplinit in mod conștiincios misiunea... — Da, nu pot tăgădui acest lucru, deși trebuie să recunosc că nu am făcut totul pentru a fi la înălțimea încrederii acordate. De data mult pe tărîmul obștesc, unde rolul unei femei și gos 1 podine e atît de important. 3 — V-ați întîlnit cu alegătorii dv. ? g [UNK]— Desigur, de două ori pînă acum, la clubul C.F.R. 5 Am avut discuții utile și am luat hotărîri de viitor, de o mare importanță pentru care fierul nostru, sau mai precis pentru circumscripția nr. 86 unde candidez eu. Munca meu se duce mai ales de la om la om. Stau de vorbă cu muncitoarele, cu gospodinele, cu tovarășii mei de muncă. = Le arăt importanța alegerilor din martie pentru sfaturile populare și sarcinile ce ne stau în față in pragul celui de-al doilea plan cincinal d' I patriei noastre. Se inserase. Pe geamurile ferestrei, prinse a înflori bro- = delta fină a unei feerice mairame de gheață, = — iar a anunțat Topor, 1 două zile de ger, schimbai = cu subiectul, abordînd probleme meteorologice. ä — Suntem în februarie și iarna n-a mîncat-o lupii încă. I M-am ridicat, tovarășei Marangoci mulțumind pentru informațiile date. Vom mai sta de vorbă ! ■ după alegeri și vă dorescă succes și spor la muncă! I Afară, mercurul termometrului era în plină coborire. 3 Simte din gerul în nări, dar nu-mi păsa, îmi îndeplinitim misiunea. Un crimpei. din viața și preocupările tovarăș șei Marangoci vor fi miine ș cunoscute prin mijlocirea ziarului, în toată regiunea. | G. M. î § Emulsia de bitum Inginerul Ion Colomei, de la fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris“Piatra Neamț, este cunoscut ca un tehnician destoinic, veșnic frământat de găsirea de lucruri noi Zilnic îl întîlnești , prin fabrică' studiind cu atenție ^procesul tehnologic; oricînd el poate da muncitorilor un sfat prețios. Cercetînd zi de zi procesul de producție, inginerul Ion Colomei și-a dat seama , că vechea încleiere a cartoanelor de geamantane și a macaralei lăsa de dorit, deoarece, nu asigura absorbția în limitele prevăzute de Stas. De asemenea, întrebuințarea cleiului pe bază de colofoniu creea multe greutăți din pricină că fiind un material, de import și foarte scump, de cele mai multe ori lipisea. Studiind această problemă, inginerul Ion Colomei a reușit să obțină o emulsie de bitum de o finețe și stabilitate superioară. Cu ajutorul acestei emulsii s-a trecut la încleierea cartoanelor de geamantane și a mucavalei dure. De la laboratorul de analize a fost adusă prima probă de încleiere a cartonului și mucavalei dure cu emulsie de bitum. Proba a trecut cu succes prin toate încercările. Mai mult chiar, calitatea produselor este superioară celor dinainte. Bitumul fiind înglobat sub formă de emulsie în proporție însemnată în pasta de holindru, reduce capacitatea de absorbție a pastei, iar sortimentele realizate au un caracter hidrofob — adică nu permit pătrunderea cu ușurință a umezelei. Pe lângă toate acestea, inovația mai duce și alte avantaje. De pildă, prin înlocuirea cleiului pe bază de colofoniu, se obțin economii anuale pe întreprindere în valoare de 59.039 lei. Cu aceeași emulsie bitum, tov. inginer I. Colomei a încercat fabricarea a noi sorturi de produse de papetărie și anume : ambalajele hidrofobe. Prin utilizarea emulsiei de bitum în sectorul „hîrtiei se mai poate obține și hîrtie de ambalaj tip III pentru saci. Inovația tovarășului inginer Colomei este aplicabilă cu succes și în alte domenii de activitate : la lucrări de finisare a șoselor asfaltate prin stropire sau amestec, in construcții de beton rezistent la apă, prin înglobarea emulsiei la prepararea betonului sau prin impregnare la suprafața , pentru fixarea lesnicioasă a amestecului de bitum cu pămînt, la amenajarea rezervoare de apă, prin îmbibarea preaia de bilă a pereților cu emulsie de bitum în vederea compactizării terenului și a aderenței mai bune ai amestecului, pentru bituminizarea la rece a acoperișurilor din carton asfaltat. Nr. 972 (2451) ililIMIMIMIMIilIIIIIIIllIII IMIM IU Iii inilllMlllilIBUIII 111 I11II llllIflIMIMIIIIIIIMIIilM IUI llllilll IUBII IUI MIM IMII[IIII!!IMI!,.II!lni!ll!t!l[i!:lj! li] IIHIMlMIIHniuâ Alegatorii despre candidații lor Un bun amburator de cooperativă Tovarășa noastră de muncă, Maria Onofrei a propus ca înț alegerile de deputați pentru sfaturile populare, să candideze în circumscripția nr. 86 a orașului P. Neamț, pe președintele cooperativei noastre meșteșugărești, tovarășul Ion Comaroni. Propunerea a fost în asentimentul tuturor celor prezenți la adunare. Mulți cooperatori au luat cuvîntul și au susținut propunerea tăcută, vorbind despre activitatea acestui bun conducător de cooperativă. Majoritatea dintre noi, îl cunoaștem pe tov.Comaroni încă din anii de ucenicie, cînd ne străduiam să învățăm meseria de tipografi, lucrind în condiții deosebit de grele în tipografia patronului. încă de tînăr, tov. Comaroni, s-a arătat dirz, luptind cu perseverență împotriva greutăților. In 1948, tov. Comaroni a fost ales președintele cooperativei noastre, știindu-i energic, dornic de muncă, stăruitor. Toată activitatea lui și-a pus-o și și-o pune in scopul dezvoltării cooperativei noastre, a creării unor condiții tot mai bune de viață muncitorilor tipografi. Sub conducerea tov. Comaroni, cooperativa noastră a înregistrat an de an noi succese. Dacă in 1948, cooperativa avea doar o singură secție, în prezent aceasta are 15 secții cu peste 100 cooperatori. In fiecare an cooperativa noastră și-a depășit sarcinile de plan. La obținerea acestor succese o contribuție de seamă a adus-o și comunistul Ion Comaroni. Dar nu numai pentru aceste merite l-am propus pe președintele cooperativei noastre să candideze în alegerile de deputați de la 11 martie, in 1953 a fost ales deputat, și în aceasta calitate a dat , dovadă de dragoste de muncă și inițiativă. împreună cu alegătorii săi ia sprijinit acțiunea de pavare cu piatră cubică a străzii I. C. Irimu. S-a interesat îndeaproape de problema construirii unui chioșc de alimente, de îmbunătățirea rețelei electrice etc. Noi sîntem mîndri cu un asemenea tovarăș de muncă și conducător. La 11 martie îi vom racorda cu încredere j votul pentru a fi ales deputat în Sfatul popular al orașului Piatra Neamț. ILIE BENGLAS ȘI GHEORGHE COSTACHE tipografi la cooperativa meșteșugărească „Gh. Dimitrov"-Piatra Neamț „POVESTE NETERMINATĂ“ (cinema „Muncitorul") Alături de filmele sovietice „încercarea fidelității" și „Lecția vieții", filmul „Poveste neterminată" ridică problemele vieții, și dragostei, in concepția optimistă de viață și dragoste a oamenilor sovietici. O replică din film spune că „numai in teatru, fericirea se găsește doar în muncă". Filmul ne arată că fericirea se găsește în întreaga viață in împletirea dragostei sănătoase cu munca creatoare, entuziastă. Fără pretenții de originalitate, filmul ne povestește despre doi oameni, obișnuiți sovietici: Eliza, doctoriță in Leningrad și Iuri Erșov, constructor de vapoare, oameni entuziaști in muncă, ca și in dragoste. De cum se ivesc zorile, de cum apar primele cisterne care curăță străzile Leningradului, Eliza începe să viziteze rând pe rând bolnavii. Colindă și urcă de la un apartament la altul, dintr-o stradă-n alta, pînă seara târziu. Ea nu cunoaște oboseala atunci Svind este vorba de sănătatea sau viața unui om. Medicul Aganin,colegul ei de spital care dorește să se căsătorească cu ea, este un oa egoist, comod, are și îndeplinește profesiunea fără pasiune, fără dăruire. Printre bolnavii vizitați de tânăra doctoriță, se află și Erșov, care în urma unui accident este paralizat la ambele picioare. In timp ce medicul Aganin ii recomanda lui Erșov, care este o fire clocotitoare. ..liniște și iar liniște deplină", încetarea oricărei munci, Eliza in schimb dindu-și seama de temperamentul lui Erșov, ii recomandă acestuia să continue să creeze și să lucreze cum ii poftește inima. Erșov este fericit. Va putea munci mai departe. Oare va putea birui boala ? Va începe să meargă ? Agania nu crede. Dar Eliza și Erșov speră că vor învinge boala, vor învinge imobilitatea lui Erșov, si va triumfa viața. In timp ce Agania este un om mic, incapabil de realizări mari, pe care nu-l interesează decit persoana sa, Erșov se interesează de tot ce este in legătură cu viata, este un entuziast. In timp ce Aganin care a întovărășit-o pe Eliza la un concert, adoarme in timpul concertului, Erșov țintuit de boală la pat cu urechea lipită de difuzorul aparatului de radio soarbe cu nesaț retransmisiunea concertului. Reîntoarsă acasă după concert Eliza este chemată de urgență la o fetiță grav bolnavă. Aganin îi cere să nu se ducă. Eliza pleacă și o îngrijește toată noaptea.întoarsă acasă, Aganin care o aștepta, o întreabă de ce a stat atit, o noapte întreagă la o simplă consultație. Pentru o consultație sunt suficiente numai 10-20 minute, socoate Aganin. Iată numai citeva din motivele pentru care Eliza îl va îndrăgi pe Erșov, acest om plin de energie, neacceptînd dragostea lui Aganin. Tinera actriță E. Bistrițkaia creează cu sinceritate și căldură rolul doctoriței care se dăruiește cu pasiune, cu însuflețire muncii ei. Trebuie să vezi scenele de la concert cind chipul Elizei este transfigurat de frumusețea muzicii lui Ceaikovski, cînd reîntoarsă de la concert și chemată la căpătâiul fetiței bolnave se plimbă întreaga noapte cu micuța în brațe, pentru a o salva și în zori, căzind frunză de oboseală la picioarele patului, fericită și mulțumită că încă un om a fost redat vieții, sau scena din firtalul filmului care prezintă fața luminoasă Elizei fericită că iubitul ei a învins boala, a ochii mari care ne vorbesc de o iubire mare, pentru a-ți da seama de valoarea interpretări Bistrițkaiei. In rolul lui Erșov intiitum pe excepționalul actor S. Bondarciuk. De la Dimov, omul blajin, pe care spectatorii l-au văzut in filmul „Zvăpăiata", Bondarciuk a trecut la rolul dinamicului Erșov, pentru care „munca înseamnă dragoste, palimă, ură, bucurie și nu liniște". Creația lui S. Bondarciuk, este cu atît mai impresionantă, cu cât actorul este obligat întreg filmul să stea în pat. Nu este o sarcină ușoară să prezinți un om clocotitor stînd imobilizat. Prin măiestria interpretării lui Bondarciuk, Br§ov ne apare nu ca un invalid, care ne inspiră compătimire, ci ca un om plin de viață, care va învinge pînă la urmă. Rolul lui Aganin este interpretat de E. Samoilov. Regizorul filmului, F. Ermler (talentatul realizator al filmului ,"Marele cetățean"), a creat din scenariul lui K. Isaev, un film de o mare valoare artistică, plin de căldură, care se cucerește, un film închinat vieții. Pe întinderile munților Kavkaz, străjuiți de piscuri înalte, răsună cintecul frumoasei Lela. Pe drum, s-a intilnit cu Mghelska, pe care îl părăsește repede, deoarece se grăbește să-și vadă iubitul, pe Vephia. Mghelika o iubește, la rîndul său pe Lela și caută să-i ciștige dragostea cu orice chip. La școală e serbarea de sfirșit de an. Vephia a trecut cu succes examenul și își ia diploma de maturitate. A fost recomandat de director, în ciuda uneltirilor lui In numeroase amănunte cinematografice, bine închegate, intre ele, regizorul Ermler reușește să ne prezinte munca neobosită a Elizei și Erșov, dragostea de viață a doi oameni sovietici. In încheiere, trebuie să pomenim de arta operatorului A. Nazarov, care ne-a redat in culori minunate poezia și farmecul Leningradului. Filmul „Poveste neterminată" este un imn al muncii și al dragostei, al vieții de fiecare zi al oamenilor sovietici. M. ROiEANU Mghelika, — la cursurile de calificare ca oțelar, împreună cu alți tovarăși, Vephia a coborât din munți, pornind să învețe arta topirii oțelului, în Urali — centrul glorios al metalurgiei. Iată-l pe Vephia în Urali... Departe in satul natal a rămas Lela, căreia ii jurase că o va iubi atita vreme, cit nu se va topi zăpada veșnica pe piscurile munților... Muncitorii din Urali au întîmpinat cu dragoste pe oaspeții lor din Georgia îndepărtată. Prietenos este, și maistrul șef Bulanov, de la care tinerii georgieni vor învăța, timp de trei ani, arta topirii oțelului, prietenoși sunt și muncitorii. Dar tînărul Vephia e nerăbdător. I se pare că își va putea„ însuși meseria, mult mai repede... Cind maistrul șef își pune elevii să lucreze singuri, linărul oțelar, fără să țină seama de sfatul și instrucțiunile superiorilor adaugă minereu mai mult în cuptor. In atelier s-a produs o stricăciune: din cuptor năvălesc flăcările și-l ard pe unul din tinerii muncitori. Vechia a priceput că nu este chiar atît de simplu și ușor să-ți însușești arta oțelarului. Neliniștit că de la o vreme n-a mai primit nici o scrisoare de la Lela, profită de ocazia că tovarășul său Dato, se înapoiază acasă, și ii trimite citeva rînduri. In sat, Dato încredințează scrisoarea lui Mghelika rugîndu-l s-o dea Lelei Mghelika observind la Dată o fotografie a lui Vephia împreună cu Nastea, fiica maistrului Bulanov, ii roagă să i-o împrumute. Mghelika nu-i transmite Lelei scrisoarea, i-arată in schimb fotografia, inșelind-o cu născocirile sale. Lela, care la rindul ei nnma primise de mult vești de la Vephia, crede că intr-adevăr e îndrăgostit de altă fată și consimte să se mărite cu Mghelika. Nunta este in toi cind Dato apare la ospăț. Uimit că Lela se mărita cu Mghelika, se întreabă: Oare a primit scrisoarea Im Vephia ? Aflind că Vephia i-a trimis o scrisoare, Lela înțelege că a fost înșelat 1 de Mghelika și fuge de la nuntă. A trecut un an... Terminînd cursurile la uzinele din Urali, Venhia și tovarășii lui se înapoiază in satul natal, unda intre timp s-a ridicat, in stepă, un mire combinat metalurgic... La inaugurarea uzei, roșește itt Georgia și maistrul Bulanov, care și-a învățat elevii măiestria topirii oțelului. In ziua solemnității inaugurării noului gigant metalurgic, cind tinerii oțelari și-au ocupat locurile de muncă, Vephia află că Lela a rămas totuși credincioasă jurămîntului său, așteptînd cu credință reîntoarcerea lui.* „EI AU COBORÎT DIN MUNȚI“ (cinama „Flamura roșie") 4 c y