Steagul Roşu, august 1957 (Anul 12, nr. 1410-1434)

1957-08-01 / nr. 1410

Pag. 2-á Știința medicală în R. Cehoslovacă Aparat pentru sfredelirea dinților fără dureri Mulți oameni, care au o sensibi­litate excesivă, merg cu neplăcere la dentist pentru că suportă greu senzațiile pricinuite de sfredelirea dinților. In Cehoslovacia, pentru a­­cești oameni excesiv de sensibili, a fost inventat un nou aparat, de­numit „Moderator" care dă posi­bilitatea să se sfredelească fără du­rere un dinte cu bormașina. Acest­­­ aparat a fost realizat de W. Kraft și Madr, proiectanți la fabrica de aparate medicale „Chirana“ din Praga. Ei s-au bazat pe faptul că în timpul sfredelirii unui dinte, cau­za principală a durerii este dife­rența de temperatură între dinte și sfredel, care se încălzește prin fre­care; pentru a înlătura durerea este necesar să se egalizeze temperatura. Această egalizare se poate obține cu ajutorul unui curent de bioxid de carbon, debitat dintr-un rezervor printr-o conductă de gaze adăpos­tită în minerul aparatului. Gazul trece printr-un încălzitor, unde se încălzește la o temperatură de 20-60 grade C, și prin serpentine, curge mai departe pînă la ajutajul conic în care este fixat sfredelul. Din ajutaj, bioxidul de carbon pre­­încălzit trece de-a lungul sfredelu­­lui și ajunge pe locul tratat al din­telui, unde egalizează temperatura dintre sfredel și dinte și prin aceasta reduce senzația de durere. Cînd se sfredel este un dinte, sen­zația dureroasă este de asemenea provocată de presiunea datorită a­­păsării m­îinii medicului. Dar apa­ratul, refulînd un jet de bioxid de carbon spre locul tratat, îl usucă și în același timp elimină impuritățile, astfel încît medicul poate lucra u­­șor, fără apăsare. Dar nici prin a­­ceasta senzația neplăcută nu este încă pe deplin înlăturată. La apro­pierea sfredelului de pulpa dentară pacientul simte un fel de vibrație slabă. In cazul cînd trebuie să se sfre­delească și această pulpă, „Mo­deratorul“ poate fi reglat în așa fel încît pulpa își pierde sensibilita­tea și pacientul simte o senzație ca și cum medicul ar sfredeli un dinte deja devitalizat. Prototipul acestui aparat a fost încercat în practică în clinica­ stomatologică a prof. dr. Krsecan din Praga. Rezultatele a­­cestor încercări au fost bune. In ra­portul clinicii se constată că noul aparat „Moderator“ constituie un succes considerabil în tehnica den­tară. 1 Somn curativ provocat de curent electric continuu La Institutul de cercetări fiziolo­gice al Academiei de Științe a R. Cehoslovace s-au făcut interesante experiențe de provocare artificială a somnului curativ prin folosirea cu­rentului continuu, a cărui acțiune hipnotică asupra animalelor superi­oare și asupra omului nu a fost dovedită pînă acum. O serie de ex­periențe pe animale au arătat că după pregătirea corespunzătoare este suficient ca numai o mică cantitate de curent continuu să treacă prin creier pentru a prelungi somnul pro­vocat de un hipnotizator. S-a stabi­lit de asemenea o corelație între sensul curentului electric și felul me­dicamentului prescris. La o a doua aplicare a acestei metode de hipno­ză (somn electric) se pot reduce foarte repede dozele de medicament și cantitatea de curent; toate simp­­tomele ne indică în acest caz că este vorba de apariția rapidă unui reflex condiționat. Această me­­­todă a fost verificată clinic în mod satisfăcător la Institutul de cercetări pentru ocrotirea mamei și copilului din Praga. Somnul provocat prin acest procedeu este adînc și nu im­plică nici un fel de urmări negative sau de senzații neplăcute. Apara­tura necesară este foarte simplă și folosirea ei este neprimejdioasă pen­tru bolnavi. Leucochinina—o descoperire a medicilor cehoslovaci în urma unor cercetări îndelunga­te, un grup de lucrători științifici cehoslovaci — dr. G. Polak, soția sa dr. K. Polak și biochimistul ing. Skvar­l — au descoperit un factor, necunoscut pînă acum, care acționea­ză în plasma sanguină. Ei au stabi­lit că acest factor sporește activi­tatea și mobilitatea corpusculelor sanguine albe, și le-au denumit de aceea — leucochinina. După cum se știe capacitatea leucocitelor de a distruge germenii patogeni a fost descoperită de I. I. Mecinicov încă din 1882. In prezent, colectivul condus de dr. Polak a stabilit că la copii, în decursul primelor luni ale vieții lor, cînd rezistența față de bolile infec­­țioase este minimă, mobilitatea leu­­cocitelor este de obicei extrem de mică. După aceea, colectivul a do­vedit că slaba mobilitate a leuco­­citelor la copii poate fi sporită prin transfuzia de sînge sau plasmă de la adulți și că acest efect îl are o substanță proteică conținută în plasma sanguină a adulților. Mai tîrziu, ei au reușit să izoleze a­­ceastă substanță și au dovedit că ea este activă. Medicii continuă să studieze în cehoslovaci laborator proprietățile leucochininei. Turneul ansamblului de estradă al Asociației Orbilor din R.F.R. în regiunea noastră Zilele acestea sosește în localitate Ansamblul de estradă al Asociației Orb­ilor din R.P.R. care prezintă o serie de concerte în regiunea Bacău. Programul acestor concerte este alcătuit din selecțiuni de muzică u­­șoară, cîntece din muzica popoarelor, romanțe și muzică populară romîneas­­că, executate de soliști instrumentali și vocali orbi. De remarcat că acest ansamblu, creație a regimului democrat-popular, este alcătuit din nevăzători care și-au însușit sistemul de scriere și citire „Braille“, sistem internațional special pentru orbi și că majoritatea și-au desăvîrșit pregătirea profesională în institutele de specialitate din țara noastră. Itinerariul acestui deosebit ansamblu este următorul: 3 august — Ba­cău, 4 august — Roman,­ 5 august P. Neamț, 6­ august — Bicaz, 10 au­­­gust — Adjud, 11 august — Tg. Ocna— Slănic, 12 august — Moinești —­ Lucăcești. ffIXSÜL1 ETAPA I-a 25 AUGUST Energia Fălticeni—Progresul Suceava Știința București—Energia Moreni Locomotiva Gara de Nord—Energia Cîmpina Dinamo Bacău—Progresul Focșani Locomotiva Constanța—Progresul C.P.C.S. București Energia 1 Mai Ploești—Dinamo 6 Buc. Dinamo Bîrlad—Știința Iași ETAPA 11-a. 1 SEPTEMBRIE Dinamo 6 București—Dinamo Bacău Știința Iași—Știința București Prog. Focșani—Loc. Gara de Nord Energia Moreni—Energia Fălticeni Energia Cîmpina—Energ. 1 Mai Pr. Progresul Suceava—Loc. Constanța Progresul C.P.C.S.—Dinamo Bîrlad ETAPA III-a, 8 SEPTEMBRIE Știința București—Progresul Suceava Energia Fălticeni—Prog. C.P.C.S. București Loc. Gara de Nord—Loc. Constanța Dinamo Bîrlad—Dinamo 6 București Energia I Mai Pl.—Energia Moreni Dinamo Bacău—Știința Iași Energia Cîmpina—Progresul Focșani ETAPA IV-a. 15 SEPTEMBRIE Energia Moreni—Energia Cîmpina Dinamo Bîrlad—Dinamo Bacău Energia Fălticeni—Știința Iași Loc. Constanța—Energ. 1 Mai Ploești Progresul C.P.C.S. Buc.—Știința Bull Dinamo 6 Buc.—Loc. Gara de Nord Progresul Focșani—Progresul Suceava ETAPA V-a. 22 SEPTEMBRIE Energia Cîmpina—Știința București Progresul C.P.C.S. Buc.—Prog. Focș. Știința Iași—Energia Moreni Loc. Constanța—Dinamo Bacău Energ. 1 Mai Ploești—Dinamo Bîrlad Dinamo 6 Buc.—Energia Fălticeni Prog. Suceava—Loc. Gara de Nord ETAPA VI-a, 29 SEPTEMBRIE Dinamo Bc.—Prog. C.P.C.S. București Loc. Gara de Nord— Știința Iași Știința Buc.—Energia 1 Mai Ploești Progresul Focșani—Energia Fălticeni Dinamo Bîrlad—Progresul Suceava Energia Cîmpina—Loc. Constanța Energia Moreni—Dinamo 6 Buc. ETAPA VII-a. 6 OCTOMBRIE Loc. Gara de Nord—Progr. C.P.C.S. București.­­ Dinamo 6 Buc.—Știința București Energia Fălticeni—Energia 1 Mai Pr. Știința Iași—Progresul Focșani Loc. Constanța—Dinamo Bîrlad Progresul Suceava—Energia Cîmpina Dinamo Bacău—Energia Moreni ETAPA VIII-a. 13 OCTOMBRIE ‘ Dinamo Bîrlad—Loc. Gara de Nord Energia Moreni—Progresul Focșani Energia 1 Mai Ploești—Dinamo Bacău Energia Cîmpina—Știința Iași Progresul C.P.C.L. București—Progre­sul Suceava Dinamo 6 Buc.—Loc. Constanța Energia Fălticeni—Știința București ETAPPA IX-a. 20 OCTOMBRIE ‘ I Progresul Focșani—Dinamo 6 Buc. Știința București—Dinamo Bîrlad Loc. Constanța—Energia Fălticeni­ Progresul Suceava—Energ­­i Mai Pr. Dinamo Bacău—Energia Cîmpina Știința Iași—Progresul C.P.C.S. Buc. Loc. Gara de nord—Energia Moreni ETAPA X-a. 27 OCTOMBRIE Știința Iași—Energia­­ Mai Ploești Energia Cîmpina—Energia Fălticeni Dinamo Bacău—Progresul Suceava Energia Moreni—Dinamo Bîrlad Prog. Focșani—Loc. Constanța Știința București—Loc. Gara­ de Nord Prog. C.P.C.L. Buc.—Dinamo 6 Buc. ETAPA XI-a, 3 NOIEMBRIE •1 Loc. Constanța—Știința București Energia 1 Mai Pi.—Loc. Gara de Nord Progresul C.P.C.L.—Energia Cîmpina Dinamo Bîrlad—Progresul Focșani Dinamo 6 Buc.—Știința Iași Energia Fălticeni—Dinamo Bacău Progresul Suceava—Energia Moreni ETAPA XH-a. 10 NOIEMBRIE Energia 1 Mai Pi.—Progresul Focșani Energia Cîmpina—­Dinamo Bîrlad Loc. Constanța—Știința Iași Loc. Gara de Nord—Energia Fălticeni Progresul Suceava—Dinamo 6 Buc. Știința București—Dinamo Bacău Energia Moreni—Progresul C.P.C.S. București ETAPA XIII-a. 17 NOIEMBRIE Progr. C.P.C.S. Buc.Energ. 1 Mai Pr. Progresul Focșani—Știința București Dinamo Bacău—Loc. Gara de Nord Știința Iași—Progresul Suceava Energia Moreni—Locomotiva Cons. Dinamo 6 Buc—Energia Cîmpina Dinamo Bîrlad—Energia Fălticeni FOTBAL Programul turului campionatului categoria B seria a li-a T­V­R Duminică 28 iulie la poligonul din Parcul Libertății din orașul Bacău, s-a desfășurat faza regională a cam­­pionatului de tir organizat de AVSAP La acest concurs au participat 60 de tineri și tinere din toate raioa­nele regiunii noastre. La sfîrșitul concursului clasamentul general pe echipe arăta astfel: Pe locul I s-a clasificat echipa ora­șului Roman cu 1071 p.; pe locul II s-a clasificat echipa orașului Bacău cu 1022 p.I pe locul III s-a clasificat e­­chipa raionului P. Neamț cu 1014 p. La individual clasamentul este ur­­mă­torul: ARMA MILITARĂ? I 1. Moruzi­n­ tru oraș Bacău 2. Agachi Vasile raionul Roman 3. Mezei Iosif raionul P. Neamț. PISTOLET: 1. Lenski Ernest raionul P. Neamț 2. Mihail Nicolae raionul Adjud 3. Crețu C-tin, raionul Bacău. ARMA SPORT: La fete cele mai bune rezultate le-au obținut următoarele trei concu­rente:­ 1. Aanei Mioara 188 p. oraș Bacău 2. Nicularu Olga 158 p. raionul 1 Roman . 3. Rusu Maria 146 p. oraș Roman. BĂIEȚI: Pe locul I s-a clasat Pricop Victor, oraș Bacău, care a realizat 228 p.­ pe locul II Chiriac Alex., raionul P. Neamț, cu 179 p. iar pe locul III s-a clasat Dodi Stelian, oraș Bacău, cu 176 puncte. Trofeul concursului, cupa, a revenit echipei din orașul Roman care a avut cel mai bună comportare. Celelalte echipe, precum și primii trei clasați la individual, au primit premii, care au constat din echipament sportiv și diplome. \ I CETĂȚENI La data de 31 august 1957, Admi­nistrația Asigurărilor de Stat A.D.A.S organizează pentru prima dată în ora­șul nostru, tragerea de amortizare pen­tru asigurările de viață. Pentru a participa la această tra­gere, achitați-vă din timp primele de a­­sigurare. CETĂȚENI Numai încheind o asigurare de viață și plătind primele de asigurare la timp puteți beneficia de : — plata sumei asigurate la expirarea asigurării; — participarea la tragerile lunare de amortizare; — plata dublă a sumei asigurate în caz de deces' prin accident. — plata unei sume în caz de invali­ditate permanentă totală, sau parțială pricinuită de un accident. — scutire de piața primelor în caz de invaliditate permanentă. — Administrația Asigurărilor de Stat A.D.A.S. mai acordă dreptul la împrumut sau răscumpărare — dacă primele de asigurare au fost achitate pe timp de cel puțin 3 ani împliniți. CETĂȚENI ! este în interesul vostru să vă puneți la adăpost, atît voi cît și familia voastră. In acest scop, adre­­sați-vă inspectoarelor A.D.A.S. sau agențiilor de asigurare și cereți să încheiați asigurări de viață. GOSTRANSCOOP-Bacău Calea Tecuciului nr. 1 angajează mecanici auto, electricieni auto. Trustul Alimentației Publice Locale ______________BACAU______________ Doriți să petreceți o seară plăcută ? Vizitați . Grădinile de vară: „PARCUL TRANDAFIRILOR“ din str. N. Bălcescu nr. 55 „PARCUL PRIMĂVERII“ din Parcul Libertății „PARCUL GHERĂEȘTI“ din Gherăești zilnic: bufet bine asortat, grătar spe­cial, băuturi alese, m­uzică, dans. Nr 1.410 (2.889) Note și comentarii ANIVERSARE S-a împlinit de curînd anul de cînd tovarășul Toma Anăstăsoaie din Ba­cău strada Ada Marinescu nr. 27 a făcut o cerere la I.L.L. Bacău pentru a i se face unele reparații absolut ne­cesare la locuința sa. Și pentru că intr-un an se pot întîmpla multe să vedem și noi ce s-a întîmplat cu ce­rerea tovarășului Anăstăsoaie. S-a născut așadar în luna iulie a anului 1956. Nu i s-a acordat atenție de către petiționar decît prin luna de­cembrie cînd constrîns de­­ bolta cenu­șie a cerului care-ncepuse să cearnă fulgi mari de nea, tovarășul Toma Anăstăsoaie se deplasează din nou la IU­­A fară frig, înăuntru cald, moleșeală, inactivitate. — Cererea dv. ? Ați avut vreo ce­rere ? Și funcționara de la scretaria­­tul I.L.L.­-ului îl străfulgera cu o pri­vire care nu aducea a nimica bun. Pînă la urmă se apucă plictisită să caute prin hîrtii, prin dosare. Cererea insă nu-i și pace. Despre ea, s-au mai bine spus, despre fosta ei existență vorbea doar registrul de înregistrare. Și a făcut Toma Anăstăsoaie o re-t­venire, adică o nouă cerere. A fă­cut-o și a căpătat promisiuni solemne: în cîteva zile se va rezolva totul. Și au trecut cele cîteva zile și ia­­­tă-ne în luna februarie. A fost cum s-ar spune o luna cu noroc. De ce ?. Pentru simplul motiv că în această lună i s-au făcut și tovarășului Anăs­tăsoaie ușa și tocul de geam. I s-au făcut dar nu s-au montat. Și iată-ne sărbătorind un an de la depunerea primei cereri. O aniversare care trebuie neapărat sărbătorită. Săr­bătorită cu o nouă cerere prin care să se solicite instalarea ușei și tocului de fereastră, care stau și astăzi arun­cate deși sînt gata din luna februarie. Nu știm dacă la I.L.L. Bacău zi­lele sînt luni. Știm în schimb că cu o asemenea rezolvare a cererilor oam­­­enilor muncii nu se poate lăuda ni­i­meni. V. V. ; PUBLICITATE PUTEjI CÎȘT!&A 2000. R­ADIO Ascultați emisiunea de vineri 2 august 195/ PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic — 5.10 Muzică ușoară — 5.20 Sfaturi pentru țărani — 5.30 Sfatul medicului — 5.35 —6.00 Jocuri populare romînești (La orele 5.45 Secția de gimnastică) — 6.00 Buletin de știri — 6.15 Muzică ușoară — 6.45 Melodii populare — 7.00 Buletin de știri și sumarul presei cen­trale — 7.07 Muzică — 7.15 „In zi­lele acestea la Moscova“ — 7.30 A­­nunțuri și muzică — 7.45 Concert de dimineață — 8.15 Materiale din presă — 8.30 Muzică — 9.00 Muzică ușoară romînească — 9.30 „Prietenii cânte­cului“ — 10.00—12.05 Opera „Rigo­­letto“ de Verdi — 12.05 Concert de estradă — 13.00 Buletin de știri — 13.05 Muzică din diferite regiuni ale țării — 13.35 Miniaturi muzicale 14.00 Muzică din operete — 14.30 Cotele apelor Dunării — 14.45 „Fru­moasă ești patria mea“ — 15.00 Bu­letin de știri — 15.05 Concert de prînz — 15.45 Cîntă Sofia Popa și Neni Om­an — 16.15 Vorbește Mos­cova ! — 16.45 Muzică ușoară — 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic •— 17.15 Recomandări din program —• 17.19 Piese instrumentale de virtuozi­tate — 17.30 Iubiți cartea — 18.00 Din cîntecele festivalurilor de tineret — 18.15 Emisiune pentru studenți — 18.45 Muzică ușoară — 19.00 Buletin de știri și comentariu — 19.10 Pro­­­gram interpretat de soliști și forma­ții care ne-au vizitat țara — 19.45 Răs­­pundem­ ascultătorilor — 19.55 „Noapte bună, copii“ — 20.00 Gintă Maria Se­­reea — 20.15 Teatru la microfon „CO­PACII MOR­II PICIOARE“ de Ale­­jandro Cassona — 22.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport — 22.30 Melodii populare — 23.10 Sim­fonia a IV-a în fa minor de Ceaikov­­ski — 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri — 14.03 Cîntece de George Klein — 14.20 Tineri so­liști de muzică populară romînească — 14.40 Muzică ușoară de Theodor Sibiceanu — 15.00 Anunțuri și muzică — 15.15 Povestea simfonică „Petrică Și lupul“ de Prokofiev — 15.42 Muzică ușoară — 16.00 Buletin de știri și bu­letin meteorologic — 16.15 dări din program — 16.20 Recoman­Muzică populară bănățeană — 16.43 Cronică literară de Sergiu Fărcășan — 17.00 Fragmente din opera „Oedip“ de Geor­ge Enescu — 17.15 Sfaturi gospodă­­­rești — 17.25 Muzică de estradă 18.00 Buletin de știri — 18.05 Răsună cîntecul și jocul pe întinsul patriei — 18.45 Anunțuri și muzică — 18.55 Sfa­tul medicului — 19.00 Cîntece — 19.10 Meridiane — 19.30 Muzică ușoară — 20.00 Buletin de știri — 20.03 „Sim­­fonii de Flagdrn" — 21.00 Buletin de știri — 21.10 FESTIVAL — 21.40 Părinți și copii — 21.55 Concert de estradă — 23.00 Buletin de știri, bu­letin meteorologic și sport — 23.15—­ 24.00 Concert de noapte» MOTTO Și se făcu moșia de două ori mai mare Din suta de pogoane o sută de hectare TUDOR­ ARGHEZI ,’,1907“ ADUCERI AMINTE Era o zi caldă de iulie. Soarele parcă se juca de-a ascunsul cu ci­neva pe după norii fumurii, resfirați pe bolta cerului. Din cînd în cin se arăta și ardea groaznic. Pe iarba verde și grasă a livezii colectivei din Mărginenii Neamțului călcau apăsat trei oameni. Doi din ei cunoscuți. Pre­­ședintele gospodăriei I. Agafița și sectivistul Gh. V. Nohai Discuțiile începeau spontan și cîte odata banal chiar, de­­ la rodul bogat al pomilor care în­ acest an vor da o recolta îmbelșugată de fructe, la foișorul in care­­ stătea altădată boierul de-și servea prînzul. Am stat și am pri­vit undeva deasupra în vîrful foișo­rului care-și trăiește acum singur anii. Aici se aduna cu ani în urmă un cuib de viespi ce stăpînea satul... A­­duceri aminte. Urtte aduceri aminte. Citeodată nu mai discuta nimeni. Poate că și cei doi, se gîndeau la­­uȘrun și fapte trăite altădată. In astfel de pauze nu se mai auzea decît arar șo­­potul vîntului printre pomi, care se a­­mesteca cu glasurile vesele ale copi­­­lor colectiviștilor aflați la grădiniță în incinta gospodăriei. Am colindat timp de două zile sa­tul, am cunoscut locuri și oameni care au trăit și alte vremi negre ca întunericul nopților. Am acum parcă în față imaginea vie a hărții acestui sat-Mărgineni, botezat cu acest nume cu sute de anii în urmă de grupurile răzlețe de oameni ce erau mărginași între județele Roman și Neamț. Astăzi aici trăiesc sute de familii. Mai mult de jumătate dintre aceștia mai trăiau încă în secolul nostru al XX-lea, sub povara grea a foametei și a biciului. Foamea lovea la cîțiva ani odată dar biciul boierilor mereu. 2700 hectare pă­duri și locuri drepte și grase ca smîn­­tîna dețineau cei patru moșieri, în frunte cu Dragu. Cîinii și feciorii boierești, slugi credincioase ale moșie­rilor păzeau toate aceste bogății. De te prindeau în pădure la un braț de uscături, te bateau și te duceau la curte la judecată. Aceeași pedeapsă pentru fructele și bureții ce creșteau aici. De scăpat vita pe moșie nu aveai altă soartă mai ușoară. In plus, tre­buia să plătești oborul cu bani sau să muncești pînă te achiți de datorie. Fecior boieresc sau cîine, tot una. După mușcătura de cîine te­ făcei sănătos, dar după o bătaie dată de slugile boierului, slabă speranță. Omul, trebuia să-și facă testamentul. — Să nu vă mai primească pă­­mîntul, cîinilor. Aveți grijă, păziți-vă de ei — le spunea la cei ce rămi­­neau. Atîta tot. Averea lăsată în urmă, o nimica toată. Cenușa­ din vatră, nevasta cu copiii sau doi bătrîni care nu trebuiau înscriși în testament. Ani și veacuri de-a rîndul, oamenii de aici au fost ținuți în lanțurile robiei, fu­rați și lăsați fără pîine și lapte pe masă la copii. Am în față harta vie de azi a sa­tului Mărgineni. Sute de case așezate pe coasta din față pe o întindere imensă, curat întreținute cu ulițele șer­­puind printre ele, dovedesc liniștea și bucuria zilelor de azi pe care le tră­iesc oamenii lor fără boieri. Zeci de acoperișuri noi sclipesc în bătaia soa­­relui. Acestea sînt case durate de oa­meni în zilele noastre. Mai sînt in Mărgineni și case rămase din „vre­muri vechi“, cu acoperișul de stuf, dar acestea nu se mai văd acum. Ele nu mai predomină înfățișarea satului. Mărginenii au dormit pînă acum cîțiva ani un somn adînc, provocat de către prea negrele vremi vrăjitoare, dar trîm­­bițele vremurilor de azi s-au trezit la viață. , Oamenilor din acest sat care d­ub­i ce s-au trezit din somn au alergat spre socialism, închin rîndurile ce ur­­mează. Mărturii la judecata eventualului proces al fostului moșier In sala mare a gospodăriei colec­tive vreau să se judece acest proces, sală care a aparținut boierului Dragu. Mîinile voastre aspre și noduroase, toate numai bătături, au ridicat-o, așa că intrați fără sfială. La acest proces vreau să vină tot satul de la mic la mare, să aducem și invitați din alte sate. Dacă sala va fi neîncăpă­toare, nu-i nimic îl vom ține în curte. Dar țin cu tot dinadinsul ca la proces să participe toate Cele 553 suflete de colectiviști. Intrați. Iată au sosit: frații Nicolae și Con­stantin Asofroniei, moș Ion Stoian, paznic de cîmp, Elisabeta Gîdiciu, Gh. T. Cozma, Constantin Gherasim, toți colectiviști și împreună cu ei sute de suflete. Poftiți acum și pe fostul moșier Dragu, împreună cu toată „gașca“ lor, ce v-au ținut în întuneric și mizerie cîteva decenii. In acest proces voi colectiviștii sînteți martori și judecători. Judecați-i și răsplătiți-i după faptele lor. Eu sunt acuzator și vă prezint dosarul. Urmăriți cu aten­ție, fiți necruțători. Mă adresez vouă femei, bătrîni, ti­neri, colectiviști și copii, care asistați la judecata acestui proces. Ați uitat vreodată trecutul negru ? Vă amin­tiți cum erați minați pe moșia boie­rului la lucru, și care vă era răs­plata ? Să nu uitați. Mulți dintre voi au dorit de nenumărate ori să fie în locul celor 20 de dini pe care îi avea boierul pe lingă curte. Trăiau mai bine decit voi. Copiii mureau cu murmurul pe buze, cu gîndul la o bu­cată de pîine sau o cană cu lapte. Să nu uitați. Și astăzi mai sînt din­tre acei care jinduiesc la vremurile de ieri, ei pîndesc. Fiți cu băgare de seamă. Vegheați, mic Colectivis­tul Nicolae Aspfroniei. De copil ai muncit pe moșia lui­­ Dragu, ai spus-o c­u propriile tale cu­­vinte. Ai trăit cum ai putut muncind mereu sperînd continuu în zile mai bune. Te-ai căsătorit. Ai crezut că ai scăpat de boieri. împreună cu nevasta aveai mai puțin de un hectar. Au venit copii, greutăți, nu-ți ajungea. Ai în­ceput să iei pămînt în dijmă. Pentru o jumătate hectar luat în dijmă tre­buia să se ceri boierului 60 prăjini pă­­ioase, să faci alte 18 de boieresc (de la prima prașilă și pînă la depozi­tarea porumbului in hambar), 30 zile de muncă la mașina de treier. Toată vara c­ădeai în brînci muncind pe moi­șie, iar toamna tot nimic nu duceai acasă. Așa că în loc iarna, să-ți odih­nești oasele zdrobite de muncă o vară întreagă, mergeai la curte și te înglo­bai pînă la gît în datorii pentru un sac de porumb cu care să poți ieși din iarnă. Iți amintești, în 1935, cînd ți-a murit fiica ta Maria ? Ai dat fuga la boier, cu căciula în mină, plîn­­gînd, rugîndu-te să te împrumute cu bani pentru a o putea îngropa. Ți-a răspuns: — Nu am Nicolae, am și eu greu­tăți, moșia...! Ai crezut că te va a­­juta. Iți pusese și toată speranța. Ai făcut cum ai putut. Abia acum ai ră­suflat ,ușurat pentru toate chinurile care le-ai pătimit, ești și tu altfel. Colectivistul Gh. T. Cozma,în vîrstă de 30 de ani, apropie-te. Jură că nu-i adevărat cele ce urmează. Aveai 13 ani cînd te-ai dus­ la curte ca să mun­cești. Te-au dat la plug. Tu un țînc să­ ari cu un plug cu două fiare tras de patru perechi de­­ boi. Odată cînd să întorci la capăt, neputînd să­­ mi­­nuiești cu pricepere unealta și să stăpînești boii, s-a răsturnat plugul peste tine. Ai scăpat cu viață ca prin urechile acului, cu carnea zdrelită toată de pe piept. Intr-una din zile nemaiputînd răbda durerea ți-ai luat inima în dinți și ai mers la curte ca să te arăți boierului. Gîndeai că poate te va trimite la vreun spital să te faci sănătos.­­Ai stat vreme indelun­gată și ai bătut la poartă. Pana te tăia cu durerea ei. Ai stat și în fața conacului îndeajuns cu căciula în mină, gemînd. Intr-un tîrziu a ieșit boierul, i-ai povestit: — Ana ! O nimica toată — ți-a răs­puns. Nu merită să stai în spital. Cucoana lui ți-a dat într-un fund de cutie niște vaselină, cu care să te ungi. Ai plecat de la ei plîngînd. — Voi sînteți mai răi decît cîinii —­­ai zis: Să nu uiți colectivist Cozma. Copiii tăi nu vor îndura niciodată ceea ce­ ai indurat tu. Și acum, înainte de a pronunța sentința să ascultăm cuvîntul ultimu­lui martor. El nu-i prezent aici, dar Voi vorbi el pentru ei. Nl voi apăra. Era în 1946. In pădurea fostului mo­șier Dragu, care încă îi aparținea, a fost găsit un om din satul Itri­­nești, luînd o sarcină de lemne, și a fost bătut crunt de feciorii boierești. Dacă ar mai fi scăpat din această bătaie ar spune-o el singur. Acesta a fost Ion Gîdiciu. Vă amintesc ulti­mele lui cuvinte: — Cîinii, de-ași apuca să mai tră­iesc cum le-ași răsplăti-o! Și acum tot ei au fost mai tari. Dar, le-or răs­plăti-o alții. Să nu plîngă nimeni citind a­­ceste rînduri. Am vrut numai să­ re­­constitui pentru un moment fapte ale ticăloșilor ce-și ziceau oameni. Acum închei procesul. Voi, peste cinci sute de suflete de colectiviști prezenți la ju­decată, pronunțați sentința. Ea să fie neînduplecată. Să nu uitați trecutul. Cînd veți sărbători cea mai mare vic­­torie a voastră, vei colectiviști, pio­nieri ai noului, care ați înfipt în Măr­gineni stindardul vieții noi, făcînd să mijească și aici zorile unor zile lumi­noase — vă voi citi acest act de a­­cuzare. Gospodăria colectivă din Mărgineni s-a născut la 25 iunie 1950. 62 fa­milii de țărani săraci și mijlocași au bătut atunci la poarta fostului conac Dragu, o scîndură scrisă cam stîngaci cu litere mari, roșii: „G.A.C. „Drumul lui Lenin“-Mărgineni, Piatra Neamț. Pentru unii aceste cuvinte ridicate sus deasupra porții au însemnat speranță și încredere în zilele viitoare, iar pen­tru alții, ce-i drept puțini la număr, pierzanie. Cu fiecare nou înscris in colectivă, un pumn zdravăn dat ace­lora condamnați în actul de acuzare. De atunci a trecut un timp. De cu­rînd s-au împlinit 7 ani, întocmai ca o navă puternică căreia nu-i pasă de­ furtuni, gospodăria colectivă din Mărgineni a mers­ neabătut înainte. Valurile mari și negre n-au putut să-i facă nici un rău. Rechinii care-i aș­teptau sfîrșitul cu gura căscată au înghițit de fiecare dată în sec. în­semnările din registrul de bord vor­besc despre drumul parcurs în acest timp. Numărul colectiviștilor a crescut continuu, ajungînd astăzi la 134 fa­milii. Fiecare nou intrat în colectivă un catarg puternic căruia valurile viață nouă tn Mărginenii Neamțului n-au ce-i face­ 500 de hectare așezate de o parte și de alta a văii Zlatinei, un grajd pentru 40 vite, un saivan pentru oi cu o capacitate de 500 ca­pete, două autocamioane, 12 vaci cu lapte și vițeii lor, o stînă cu aproape 200 oi, o stupină, magazii, e numai o parte din ceea ce a adunat colec­tiva în timpul care s­-a scurs. Oa­menii au început să trăiască a doua viață. Casele lor s-au umplut de bel­șug, în fiecare an ei își pun podul ca­­­selor la încercare sub povara grea a produselor primite pentru zilele-muncă efectuate. Colectivistul N. Asofroniei a primit anul trecut pentru cele 430 zile-muncă, 2.123 kg. grîu și porumb, 1537 lei și altele, iar Toader E. To­­dirică pentru cele 800 zile-muncă 3564 kg. grîu și porumb, 1361 kg. orz și ovăz, 56 kg de zahăr 52 kg. ulei, 2563 lei etc. Au fost însă și poduri care n-au rezistat la această încer­­­­care. Oamenii au început să-și facă Case noi, cu poduri tari care să re­ziste la greutate. 20 de colectiviști, printre care: Gh. Balașa, I. Gavril, J. Toderică, N. Asofronici, D. Aga­ I­fiță și alții, și-au făcut case noi de toată frumusețea. Anul acesta recol­tele are cereale și celelalte venituri obținute în gospodărie anunță bel­­șug. In primele 6 luni ale anului a­­cesta numai prin valorificarea produ­selor agricole și animale s-au realizat 67.727 lei din care 12.283 au fost împărțiți colectiviștilor ca avans de 2,50 lei la ziua-muncă. Cele 15 ha. orz de toamnă care au fost secerate vor da în jurul a 3.000 kg. la hectar, iar cele 100 ha. de grîu semănate în parcelele Racla, Bozieni și Neacșa, sunt de toată frumusețea. Pentru boabele mari, grele ce a­r pleacă lanurile de spice într-o parte și alta în adierea ușoară a vîntului, s-au pregătit din timp cele două ma­gazii cu o capacitate de 36 vagoane. — Ce zici, să încapă — întreba zilele trecute colectivistul Gheorghe T. Cozma, pe magazinerul N. Abră­­doaiei. — Știu eu, recolta medie la hectar a fost evaluată la 2.400 kg., adică ar veni 24 de vagoane. Dar ea va fi mult mai mare, răspunse acesta. Pe cîmp, griul e cu­ omul, continuă mai departe magazinerul, iar spicul este așa — și arătă palma deschisă. Cozma pare mulțumit, își ia furca pe u­măr în care se sprijinise pînă acum, își i Grajdul colectivei

Next