Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 1847-1872)
1959-01-03 / nr. 1847
Pag. 2-a T Mai multă grijă pentru întreținerea fondului de locuințe Odaia cu naționalizarea mijloacelor de producție au fost trecute în patrimoniul statului, o mare parte din imobilele foștilor moșieri și capitaliști precum și imobilele părăsite de proprietari. An de an statul nostru de democrație populară alocă sume tot mai mari psihtru întreținerea fondului de locuințe. Numai în anul 1958 s-au efectuat reparații, capitale și restructurări1 la Un număr de estimabile naționalizate din orașul Bacău, fir afară de reparația de întreținere efectuate la peste 300 apartamente. Pentru ca locatarii, să contribuie în mod organizat la întreținerea locuințelor,, a curățeniei curților, să efectuze micile reparații ale gardurilor. Să întrețină pomii și alte lucrări,, au fost organizate în urma hotărîrilor date de Comitelui executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău,, comitete și responsabili de imobile.. Prin echipe formate din salariații I.L.L. se face o verificare a întregului inventar a imobilelor predîndu-se cu proces-verbal tocatarilor fiecare apartamat pe care îl dețin.. Cu ocazia acestei verificări s-a ionstatat ca sînt foarte mulți locatari care întrețin, bine apartamentele pe care le dețin considerîndu-le cu adevărat ca pe un bun obștesc.. Ți-e mai mare dragul să intri în apartamentul tov. Puiu Maria, muncitoare la fabrica „Proletarul“, care locuiește în strada I. C. Frimu nr. 55 sau a tov. Tocar Blima, salariată la C.F.R., din strada M. Viteazul nr. 67, care a vopsit dușumelele, a vopsit tîmplăria, a zugrăvit interiorul și a înlocuit toate geamurile care erau sparte. Este de remarcat elanul cu care a muncit tov. Stoica Ion, salariat la Vin-alcool, la un imobil părăsit de alte familii, din strada Dobrogei nr. 33, pentru a face un apartament din cele mai bune. Pe strada Aurel Marcus nr. 64 Iov. Puțeanu, muncitor dulgher, a reparat beciul, gardul și a pavat curtea. Din păcate sînt însă locatari și chiar instituții, care nu întrețin și nu repară la timp stricăciunile mici pentru a nu da naștere la stricăciuni mai mari. Astfel, Centrul de Librării și Difuzare a Cărții, care deține parterul imobilului din strada Neculai Bălcescu nr. 19 unde își are depozitul, nu a luat măsuri să înlocuiască burlanele căzute și să repare instalația de apă, lucru care a dus la deteriorarea pereților. Trustul Alimentației Publice a stricat pentru a doua oară ușa de la gangul de intrare în curtea din spatele restaurantului „Mureșul“ și cu toate că a primit somație să o repare uu a reparat-o. La fel se poate spune și despre Cooperativa „Igiena“, care deține mai multe camere în strada Nicolae Bălcescu nr. 23 și care sînt nezugrăvite, tîmplăria nevopsită, iar apa de la spălătorie se infiltrează la fundația imobilului. In plus, conducerea acestei Ia blocul din strada I.V. Stalin nr. 18, pentru care s-au cheltuit circa 4 milioane, tov. Apateanu Alexandru, salariat la I.R.P.Bacău a găsit de cuviință să demonteze lavoarul instalat în apartament. Tov. Mutică Constantin, salariat la sfatul popular regional, care deține un apartament în strada N. Bălcescu nr. 2 a stricat chiuveta și întreaga instalație de apă de la bucătărie, iar terv. Marcu Panaite din același imobil transformase antretul în coteț de păsări. Cu toate că H.C.M. nr. 1.508 stabilește că chiriașii trebuie să întrețină tîmplăria și dușumelele vopsite la timp, pentru a nu putrezi din cauza umezelii, foarte mulți chiriași printre care tov. Timiș Petru din strada Aurel Marcus nr. 10, tov. Bercovici Gutman, strada N. Bălcescu nr. 14, Pincu Vasile, N. Bălcescu nr. 20 și alții nu zugrăvesc și nu vopsesc interiorul, dînd naștere la deteriorarea apartamentelor. In afară de cele semnalate mai sus, mai există și situații care denotă flagranta lipsă de grijă a unor chireși statul a perceput o chirie mică față de cheltuielile de întreținere a imobilelor, sunt locatari care nu-și achită chiria stabilită pentru apartamentele ce le dețin. Numai în anul 1958, au fost acționați în judecată pentru neplata chiriei un număr de 24 locatari, iar un număr de 86 au fost acționați prin Notariatul de Stat. Printre aceștia enumerăm pe tov. Burleanu Iordache din strada Oituz nr. 101, Lupu Avram din strada Ștefan cel Mare nr. 21, Blasie Lazăr din strada Alexandru Petőfi 32 și alții. întreprinderea de Locuințe și Localuri Bacău, a pus în vedere prin cooperative nu s-a îngrijit de înlocuirea burlanelor căzute, astfel că apa provenită de pe urma ploilor scurgîndu-se pe pereți a provocat căderea tencuielii și roaderea cărămizilor, (vezi fotografia) rași față de urmările grave ce se pot avea atitudinile de gură-cască în întreținerea locuințelor. Un exemplu trist ne oferă chiriașul Ilie Iancu, domiciliat la etajul întîi al blocului din Calea Mărășești nr. 5. Neverificînd la timp conductele de scurgere din baie, care sînt mereu înfundate, neatrăgînd atenția tuturor membrilor familiei că robinetul de la chivetă nu trebuie să fie lăsat deschis, a dus pînă acum la 3 situații aspru condamnabile, în 3 rînduri, la foarte scurte intervale, robinetul de la chiuveta din baie a fost uitat deschis. Aceasta, fiind înfundată, precum înfundată , și conducta de evacuare a apei (din mijlocul băii), a dat naștere la 3 inundații. De fiecare dată apa își făcea loc din podea — și respectiv prin tavanul celor de la parter, care au fost siliți să lupte din greu spre a-și salva de la avarie parchetul, mobilele, covoarele etc. Desigur scurgerea în 3 rînduri a apei prin tavan a dus negreșit la avarii ce se vor simți cîndva în trăinicia imobilului, (vezi caricatura) somații scrise tuturor locatarilor care au efectuat stricăciuni, sau acelora care nu întrețin apartamentele, în termenul cel mai scurt să remedieze situația existentă. Planul de măsuri al I.L.L. prevede mobilizarea — prin Comitetele de imobile, cu sprijinul deputaților sfatului popular al orașului, al comitetelor de străzi și comisiilor de femei — tuturor locatarilor pentru o mai bună întreținere a fondului de locuințe, creînd o opinie de masă împotriva celor care nu întrețin apartamentele închiriate așa cum se cuvine. GH. PASCAL director al întreprinderii de Locuințe și Localuri Bacău. m, •** . .sm ■> ia ■te»*, v ^ > i» ' J CALEA MARASESTI NR. 5 Pe scări de la corespondenții noștri voluntari Nu de mult în sala căminului cultural din satul Blăgești, raionul Buhuși în fața a peste 300 de țărani muncitori, tovarășa Glodeanu Ana din partea comitetului raional de partid a vorbit despre „Inițiativele de pace ale Uniunii Sovietice“. Conferința a fost ascultată cu viu interes. C. BOBOC Peste 250 de spectatori din comuna Dofteana, raionul Tg. Ocna au admirat măiestria artistică a membrilor ansamblului lucrătorilor sanitari din Comănești într-un frumos program de satiră și umor. Spectacolul s-a bucurat de un binemeritat succes. Tot la Dofteana peste 300 de țărani muncitori au audiat conferința „Rolul lagărului socialist în lupta pentru libertate a popoarelor“. După conferință a rulat o producție a studiourilor bulgare, filmul „Haiducii“. C. NEAMȚU 3 /STEAGUL ROȘU Unt nou magazin universal In cinstea celei de-a 11-a aniversări a Republicii, la Podu Turcului s-a inaugurat din nou magazin universal. Magazinul pune la dispoziție consumatorilor cele mai diferite mărfuri. Din prima zi s-au vîndut mărfuri în valoare de peste 60100 leu P, SILION, coresp,; Au dezbătut planul de producție pe anul 1959 Cu cîteva zile în urmă, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri și salariați ai întreprinderii de contractare și industrializare a laptelui Bacău, (cu sediul la Roman), au dezbătut pe larg darea de seamă asupra îndeplinirii planului pe 1958 și cifrele de plan pe 1959. Darea de seamă prezentată de conducerea întreprinderii a scos la iveală lipsurile ce s-au manifestat în muncă în anul 1958 și a preconizat măsurile ce trebuie luate pentru lichidarea acestora. Pe marginea dării de seamă și a expunerii cifrelor de plan pe 1959, s-au purtat discuții vii și interesante. Numeroși participanți la discuții printre care tovarășii Efstatiade Cecilia, Stănculeț Maria și alții și-au luat angajamentul de a munci sîrguincios pentru depășirea planului și traducerea în viață a sarcinilor ce revin unității I.C.I.L. din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Tovarășul Ghindăoanu Nicolaie în numele colectivului de muncitori și salariați al Oficiului I.C.I.L. Tg. Neamț a chemat la întrecere toate oficiile I.C.I.L. din regiune pentru îndeplinirea planului anual în 11 luni cu maximum de economii și o însemnată reducere a prețului de cost. VASILE POPA, corespondent voluntar Răspuns la întrebările cititorilor cu privire la noul carnet de munca Continuăm rubrica deschisă, publicînd astăzi alte lămuriri cu privire la carnetul de muncă, precum și unele întrebări și răspunsuri. S-a constatat că dintre persoanele care se adresează instanțelor judecătorești pentru stabilirea perioadelor de timp servit, un număr important din acestea s-au adresat în trecut comisiilor de stabilirea pensiilor de pe lîngă oficiile de prevederi sociale, parte din persoane fost pensionate pe baza vechimei în muncă stabilite de comisiile respective, iar parte au fost respinse, neputînd dovedi minimum de vechime cerut de lege pentru a li se putea acorda pensie. în aceste cazuri, în conformitate cu directivele date de către comisia prevăzută de art. 15 din Decretul nr. 256/1958, nu se vor putea stabili prin justiție perioade de timp servit mai mari decît acelea pe baza cărora s-a stabilit dreptul de pensie, sau pentru acei care nu au obținut dreptul la pensie, perioade de timp mai îndelungate decît cele menționate în cererile introduse inițial, la oficiile de prevederi sociale. Persoanele care au obținut dreptul la pensie, cu excepția pensionărilor de invaliditate, nu pot să-și stabilească activitatea depusă în muncă prin justiție, nici după trecerea în situația de pensionar, perioadele de timp lucrate după această dată, urmînd a se stabili potrivit art. 9 aliniatul 2 din Decretul nr. 256/1958, numai cu acte oficiale. Acțiunile pensionarilor de invaliditate de orice grad, vor fi primite în justiție, aceștia putîndu-și stabili în fața instanțelor judecătorești, orice perioade de timp servit în trecut, care vor putea fi valorificate după încetarea situației de pensionar de invaliditate. ★NTREBARE : Cine eliberează acte de activitatea în muncă, pentru personalul casnic?. RĂSPUNS: Birourile raionale de recrutare și repartizare a forțelor de muncă, sau acolo unde acestea nu există, organele sindicale, după scriptele aflate asupra lor, astfel cum se indică în art. 20 lit. „1“. Sînt valabile de asemenea și alte acte eliberate pe bază de scripte de către alte organe ale statului. ÎNTREBARE: Ce se înțelege prin foi de cotizare nedetașate ?. RĂSPUNS: In vechime, cărți de muncă și asigurări sociale, eliberate de către Casa asigurărilor sociale, existau foi speciale pe care se aplicau timbrele de cotizare și care periodic se detașau; foile astfel timbrate și care au rămas nedetașate, dovedesc activitatea depusă și timpul servit, care rezultă pe baza acestora și care se înregistrează în carnetul de muncă (în carnetul de muncă se înscrie numărul săptămînilor cotizate conf. art. 54 lit. „d“). ÎNTREBARE: Ce se înțelege prin cotizare prin liste de plată ? RĂSPUNS: Pînă la 1 ianuarie 1949, patronii care aveau mai mulți de 5 angajați, plăteau cotizație la asigurările sociale prin liste de plată. Pe carnetul de asigurare al salariatului, nu se aplicau timbre, ci o ștampilă care cuprindea : numele și pronumele patronului sau firma și numărul contului curent, chitanța sub care s-a depus suma totală și clasa de cotizare. ÎNTREBARE! Dacă chitanțele eliberate de organele financiare din care rezultă plata impozitului, persoana pentru care s-a plătit impozitul, denumirea celui care a făcut angajarea și timpul lucrat, sînt valabile ca acte oficiale doveditoare de timpul servit ? RĂSPUNS ! Acestea sînt valabile dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 punctul „c" și art. 22 și 23 din instrucțiuni. ÎNTREBARE: Dacă timpul cauzat de meșteșugarii necooperatori se consideră vechime în muncă și se înscrie în carnetul de muncă, atunci cînd cel în cauză se găsește încadrat în sectorul socialist ? RĂSPUNS . Timpul cauzat de meșteșugarii necooperatori, se înregistrează în carnetul de muncă, urmînd a fi considerat vechime în muncă în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, la data ieșirii la pensie a celor în cauză. ÎNTREBARE: Ce se înțelege prin asimilații militarilor de carieră ? RĂSPUNS: Sînt unele unități în stat care au angajați și sînt asimilați prin legi speciale, ori militarii de carieră. Exemplu: DGSM, MAI ’(Miliția), Direcția Generală a Penitenciarelor etc. ÎNTREBARE : Dacă pentru angajații care se găsesc de un timp îndelungat în unitatea care completează carnetul de muncă, aceasta mai eliberează scete de vechime pentru perioadele lucrate în cadrul ei ?. RĂSPUNS: Nu. Datele privind activitatea în muncă a acestora, se trec în carnetul de muncă, după scriptele existente în unitate. 55 INIMA DE OȚEL« Fără îndoială că noul film sovietici — „Inimă de oțel“ — este una dintre cele mai emoționante evocări a zbuciumatei perioade prerevoluționare și a patosului eroic al luptei comuniștilor din Rusia. Tensiunea dramatică la care se consumă acțiunea filmului, captivează atenția spectatorului în cel mai înalt grad; în același timp mesajul de luptă și de umanitate cîștigă fără rezerve adeziunea noastră totală. Figura măreață, cu nimbc legendar, a comunistului Petrosian cunoscut sub numele de Kamo, uluiește prin extraordinarul ei, apoi, treptat, convinge integral prin resorturile profund omenești pe care le dezvăluie și prin înalta conștiință politică care, generează fapte eroice. , I . Petrosian a avut un rol însemnat în organizarea luptei revoluționare al proletariatului din Georgia. Luptînd împotriva țarismului, comuniștii georgieni aveau în vedere pe lîngă țelul eliberării sociale, pe cel al eliberării de sub orice opresiune inclusiv cea națională. Politica de învrăjbire a popoarelor transcaucaziene urmărea slăbirea potențialului revoluționar. împotriva acestei politici,din vechea Rusie, „închisoare a popoarelor“, se desfășoară acțiunile de luptă, pregătitoare ale insurecției armate. Asupritorii ruși și burghezia națională gruzină, nu mai puțin de lacomă și de sîngeroasă, au pus pe capul lui Kamp premii uriașe. Sperînd că vor reuși să neutralizeze acțiunea bolșevicilor, șefii autorităților din Gruzia și în primul rînd sălbatica ohrană, au avut deziluzie după deziluzie. Comuniștii s-au arătat mai tari decit detașamentele de călăreți înarmați, și mai abili decît nenumărații agențți strecurați peste tot. Acțiunea filmului este concentrată în jurul personalității lui Ramo. Totuși, fără a dilua ideea centrală, filmul pune în relief contradicțiile, ciocnirile de interese, mijloacele de acțiune ale claselor din vechea Gluzie. Ansamblul social-istoric, se contopește cu eroul, îi justifică acțiunile. Personalitatea covîrșitoare a lui Kamo rămîne pînă la urmă dominantă. El e cînd plin de căldură, de umanitate și de dragoste, cînd rigid, înfruntînd cu dîrzenie schingiuirile la care îl supuneau călăii de la poliția rusă sau de la cea străină. Redutabil, Ramo rezistă la cele mai grele încercări, înfruntînd „expertizele“ bestiale alungind pînă la urmă și liniștea olimpiană a bătrînului savant specialist neurolog, adus la închisoare pentru a stabili în ce măsură dîrzenia neobișnuitului deținut este sau nu autentică.. Istoria concretă se leagă de fiecare acțiune a eroului. Din viață, Kamp învață că revoluția „nu e o joacă de-a haiducii și cazacii“ dar nici duel de înaltă clasă. Cu pasiune și cu modestie el duce la îndeplinire orice misiune ce i se încredințează. Cu pasiunea revoluționarului care dăruiește totul revoluției și cu modestia celui harnic care nu se dă înapoi de la nici o treabă, oricît de grea și oricît de măruntă. Intîlnirea în străinătate cu Lenin și Krupscaia, după eliberarea din lunga captivitate, este deosebit de concludentă. Sensul luptelor de pînă atunci și viitorul se concretizează în cîteva observații lapidare. „Partidul se pregătește pentru insurecția armată“. Cîțiva ani mai tîrziu porțile Palatului de Iarnă se dădeau în lături lăsînd să treacă detașamentele revoluționare din Petrograd. Kamo se afla după o detențiune care i-a cerut un efort fizic și moral uriaș și după o evadare plină de peripeții. Totuși, invitații la liniștea lui Vladimir Ilici nu puteai fi primită. Nu e vreme de odihnă. Din nou, după victewria asupra țarismului și asupra guvernului provizoriu contrarevoluționar, Kamo primește alte însărcinări. Cu sufletul arzînd, legîndu-și rănile din mers, luptînd fără odihnă, Kamo nu se înfățișează ca un om minunat, ca un comunist adevărat, ca un revoluționar neînfricat, ca un om cu inima de oțel deși bătăile ei sînt la fel ca ale inimii oricărui muritor. Realizat în condiții artistice demne de toată lauda, îmbinînd pasagiile eroice cu tablouri de un pitoresc încîntător, filmul trebuie văzut de toată lume.El contribuie la cunoașterea și înțelegerea mai profundă a celor mai hotărîtoare momente din istoria contemporană a omenirii, cînd oameni precum Kamo, au decis, spre fericirea urmașilor de azi și din totdeauna, soarta acesteia. CRONICA R E PRODUCȚIE A STUDIOULUI „ AR MEU FUM " In legătură cu concursul de dezlegări de probleme de șah organizat în cinstea zilei de 30 Decembrie In ziarul nostru nr. 1.846 din 31 decembrie 1958 am publicat rezultatele concursului de dezlegări de probleme de șah organizat în cinstea celei de-a l.î-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. Revenim în acest număr cu cîteva amănunte în legătură cu acest concurs , și publicăm totodată dezlegările celor 5 probleme. .. : La concurs au participat un număr de 107 dezlegători din care 8 fete. Toate , cele 5 probleme ale concursului au fost dezlegate de 8 tovarăși din care două fete, iar 4 probleme au fost dezlegate de un număr de 20 tovarăși și o tovarășă. Restul participanților la concurs au dezlegat cîte 3 probleme. Printre cei care au dezlegat toate cele 5 probleme ale concursului se numără (în afara primilor 3 clasați și care au fost anunțați în nr. 1.846 al ziarului nostru) și tovarășii Chirilă Vasile, elev la Școala profesională din Comănești, Armanu Grigore din comuna Farcașa, raionul Piatra Neamț și Șulman Șmil din Piatra Neamț. De asemenea, dintre participanții la concurs s-au mai remarcat tovarășii: Robu Georgeta, Purcel Constantin, Chelaru Eugenia, Filimon Corneliu, pionier, Podoleanu Elena, Mihăilescu Virginia, Pițu Aurel, Bucur Gh. și Carol Gheorghe. Iată acum soluțiile celor 5 probleme : Z'' PROBLEMA NR. T Varianta l-a 1. Tc4, b5 2. Ta4-J-', b5:a4 3. b4 mat Varianta a Il-a 1. Tc4, Rb5 2. Tc5+, Rb4 3.1: b6 mat PROBLEMA NR, % 1-. Tg7, Ngl. 2. G: g3-j-, Rh4 sau Rh6 3. : CfS-K RhȘ 4. g4 mat PROBLEMA NR. Z Varianta l-a K Db5, Ra2 2, Da4+, Rbl. 3, D :b3, Rcl, 4, Ddl mat Varianta a 11-a 1. Db5, Rcl sari Rc2 2. Dc4-h Rbl. L ' 3. D : b3, Rcl. 4. Ddl mat ; ( PROBLEMĂ NR'. '4 Varianta l-a 1. Ce6, Rf3 2. Dgl, Re2 3. Cd4 mat Varianta a Il-a 1. Ce6, Rfl 2. Cf4, Re! 3. Dgl, mat PROBLEMA NR. 5 f. Nh5, R: h5 2. Rg7, h6 3. Rf6, Rh4 4. Rg6 mat y Posturi vasants Întreprinderea regională de electricitate Bacău anunță următoarele posturi vacante: — un post de inginer cu specialitatea electrificări industriale și agrare, avînd vechimea de 3 ani în ramura energetică. — doi ingineri proiectanți de specialitatea electroenergetici cu vechime de 3 ani în ramura energetică. — doi ingineri de specialitate electroenergetici cu o vechime de 1 an în ramura energetică. — un inginer de specialitate constructor, avînd o vechime de 3 ani în specialitate. Cei interesați se vor prezenta la I.R.E. Bacău — Serviciul Personal și Invățămînt, str. Karl Marx nr. 35, pînă la data de 10 ianuarie 1959. O.C.L. COMERȚ MIXT MOINEȘTI CAUTA GESTIONARI IN SECTORUL INDUSTRIAL ȘI ALIMENTAR, CARE TREBUIE SA ÎNDEPLINEASCĂ URMĂTOARELE CONDIȚIUNI: a) Să aibă pregătire profesională (vechime în comerț); b) Să nu aibă antecedente penale. CITIȚI și răspîndiți ziarul „Steagul roșu“ organ al Comitetului regional al P. M. R. și al Sfatului popular regional Bacău Schimbarea traseului autobuselor I.C.B. întreprinderile comunale Bacău ANUNȚA Incepînd cu data de 2 ianuarie 1959 circulația autobuselor I.C.B. se modifică după cum urmează: L — Autobusele Centru—Steaua roșie au stații de plecare din piața Dr. Aroneanu. 2. — Autobusele Centru—Gherăești Centru—Șerbănești și Centru—Calea Bîrladului au stația de plecare din stația I.R.T.A. 3. — Autobusul pentru gară are stația de plecare din piața Dr. Aroneanu, circulînd pe străzile: Mihai Viteazul — Unirii — 15 August — Oituz — Berthelot și se va întoarce pe străzile: Berthelot—I. C. Frimu—Vasile Alecsandri—Piața Dr. Aroneanu. 4. — Autobusele Bariera Mărgineni — Uzina Muncitorul liber vor circula pe vechiul traseu. 5. — Tarifele existente rămîn în vigoare și după schimbarea traseelor. DIRECȚIUNEA N. T.847 (3.3267 Casa regională a creației populare Bacău inițiază un concurs literar pentru genurile: poezie, schiță — nuvelă — povestiri, piese de teatru într-un act, pe tema centenarului unirii Moldovei cu Țara Romînească. Lucrările vor fi inspirate din lupta poporului celor două țări pentru unire, legate de figurile luminoase ale unioniștilor (Cuza, Cogălniceanu, Alecsandri etc.), de țărănime și reprezentanții ei la divanurile ad-hoc, de patriotismul maselor de țărani în opoziție cu reacționarismul păturii boierești antiunioniste. Lucrările se vor trimite un plic închis pînă la data de 15 ianuarie 1959 pe adresa: Casa regională a creației populare, Calea Mărășești, nr. 39, Bacău. Se vor acorda următoarele premii: PENTRU POEZIE Un premiu I alei 1000 . Un premiu II alei 300 Un premiu III alei 500 PENTRU SCHIȚĂ — NUVELĂ — POVESTIRE Un premiu I alei 1200 . ___ . . cnn Un premiu NI alei 1000 Un Premiu m alei 800 PENTRU PIESE DE TEATRU INTR-UN ACT Un premiu I alei 1200 . cmn Un premiu II alei 1000 Un premiu M alei 300 mmmmmmmm [UNK]n — .i.n........■ . i ....... ■—. i ■ [UNK] —mmmtmmmummmmmm