Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 1847-1872)

1959-01-03 / nr. 1847

Pag. 2-a T Mai multă grijă pentru întreținerea fondului de locuințe Odaia cu­ naționalizarea mijloacelor de producție­ au­­ fost trecute în patri­moniul­ statului, o mare parte din i­­mobilele­ foștilor moșieri și capitaliști precum și imobilele părăsite de pro­prietari. An de an statul nostru de demo­crație­ populară alocă sume tot mai mari psihtru întreținerea­ fondului de locuințe. Numai­ în anul 1958­ s-au efectuat reparații, capitale și restructurări1 la Un­ număr­ de e­st­imabile naționalizate din orașul Bacău, fir afară de repara­ția­ de întreținere efectuate la peste 300 apartamente. Pentru ca locatarii, să contribuie în mod organizat la întreținerea­ locuin­țelor,, a curățeniei curților, să­ efectu­­ze micile reparații ale gardurilor. Să întrețină pomii ș­i alte lucrări,, au fost organizate în­ urma hotărîrilor date­ de Comitelui executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău,, comitete și responsabili de­ imobile.. Prin echipe formate din salariații I.L.L. se face o verificare a întregului inventar a imobilelor predîndu-se cu proces-verbal tocat­arilor fiecare a­­partamat pe care îl dețin.. Cu ocazia acestei verificări s-a i­onstatat ca sînt foarte­ mulți locatari care întrețin, bine apartamentele pe care le dețin considerîndu-le cu ade­vărat ca pe un bun obștesc.. Ți-e mai mare dragul să intri în apartamentul tov. Puiu Maria, mun­­­citoare la fabrica „Proletarul“, care locuiește în strada I. C. Frimu nr. 55 sau a tov. Tocar Blima, salariată la C.F.R., din strada M. Viteazul nr. 67, care a vopsit dușumelele, a vopsit tîmplăria, a zugrăvit interiorul și a înlocuit toate geamurile care erau sparte. Este de remarcat elanul cu care a muncit tov. Stoica Ion, sala­riat la Vin-alcool, la un imobil pără­sit de alte familii, din strada Dobro­­gei nr. 33, pentru a face un aparta­ment din cele mai bune. Pe strada Aurel Marcus nr. 64 Iov. Puțeanu, muncitor dulgher, a repa­rat beciul, gardul și a pavat curtea. Din păcate sînt însă locatari și chiar instituții, care nu întrețin și nu repară la timp stricăciunile mici pen­tru a nu da naștere la stricăciuni mai mari. Astfel, Centrul de Librării și Difu­zare a Cărții, care deține parterul i­­mobilului din strada Neculai Bălcescu nr. 19 unde își are depozitul, nu a luat măsuri să înlocuiască burlanele căzute și să repare instalația de apă, lucru care a dus la deteriorarea pe­reților. Trustul Alimentației Publice a stri­cat pentru a doua oară ușa de la gangul de intrare în curtea din spa­tele restaurantului „Mureșul“ și cu toate că a primit somație să o repare u­u a reparat-o. La fel se poate spune și despre Cooperativa „Igiena“, care deține mai multe camere în strada Nicolae Băl­cescu nr. 23 și care­ sînt­ nezugrăvite, tîmplăria nevopsită, iar apa de la spălătorie se infiltrează la fundația i­­mobilului. In plus, conducerea acestei Ia blocul din strada I.V. Stalin nr. 18, pentru care s-au cheltuit circa 4 milioane, tov. Apateanu Alexandru, salariat la I.R.P.­Bacău a găsit de cuviință să demonteze lavoarul insta­lat în apartament. Tov. Mutică Constantin, salariat la sfatul popular regional, care de­ține un apartament în strada N. Băl­­cescu nr. 2 a stricat chiuveta și întrea­ga instalație de apă de la bucătărie, iar terv. Marcu Panaite din același imobil transformase antretul în coteț de păsări. Cu toate că H.C.M. nr. 1.508 stabi­lește că chiriașii trebuie să întrețină tîmplăria și dușumelele vopsite la timp, pentru a nu putrezi din cauza ume­zelii, foarte mulți chiriași printre care tov. Timiș Petru din strada Aurel Marcus nr. 10, tov. Bercovici Gutman, strada N. Bălcescu nr. 14, Pincu Va­sile, N. Bălcescu nr. 20 și alții nu zugrăvesc și nu vopsesc interiorul, dînd naștere la deteriorarea aparta­mentelor. In afară de cele semnalate mai sus, mai există și situații care denotă flagranta lipsă de grijă a unor chi­reși statul a perceput o chirie mică față de cheltuielile de întreținere a i­­mobilelor, sunt locatari care nu-și a­­chită chiria stabilită pentru aparta­mentele ce le dețin. Numai în anul 1958, au fost acțio­nați în judecată pentru neplata chi­riei un număr de 24 locatari, iar un număr de 86 au fost acționați prin Notariatul de Stat. Printre aceștia e­­numerăm pe tov. Burleanu Iordache din strada Oituz nr. 101, Lupu Avram din strada Ștefan cel Mare nr. 21, Blasie Lazăr din strada Alexandru Petőfi 32 și alții. întreprinderea de Locuințe și Lo­caluri Bacău, a pus în vedere prin cooperative nu s-a îngrijit de înlocui­rea burlanelor căzute, astfel că apa provenită de pe urma ploilor scurgîn­­du­-se pe pereți a­­ provocat căderea tencuielii și roaderea cărămizilor, (vezi fotografia) r­ași față de urmările grave ce se pot avea atitudinile de gură-cască în în­treținerea locuințelor. Un exemplu trist ne oferă chiriașul Ilie Iancu, domiciliat la etajul întîi al blocului din Calea Mărășești nr. 5. Neverificînd la timp conductele de scurgere din baie, care sîn­t mereu înfundate, neatrăgînd atenția tuturor membrilor familiei că robinetul de la chivetă nu trebuie să fie lăsat des­chis, a dus pînă acum la 3 situații aspru condamnabile, în 3 rînduri, la foarte scurte intervale, robinetul de la chiuveta din baie a fost uitat deschis. Aceasta, fiind înfundată, precum în­fundată , și conducta de evacuare a apei (din mijlocul băii), a dat naștere la 3 inundații. De fiecare dată apa își făcea loc din podea — și respectiv prin tavanul celor de la parter, care au fost siliți să lupte din greu spre a-și salva de la avarie parchetul, mo­bilele, covoarele etc. Desigur scurge­­­rea în 3 rînduri a apei prin tavan a dus negreșit la avarii ce se vor simți cîndva în trăinicia imobilului, (vezi caricatura) somații scrise tuturor locatarilor care au efectuat stricăciuni, sau acelora care nu întrețin apartamentele, în termenul cel mai scurt să remedieze situația existentă. Planul de măsuri al I.L.L. prevede mobilizarea — prin Comitetele de i­­mobile, cu sprijinul deputaților sfatu­lui popular al orașului, al comitetelor de străzi și comisiilor de femei — tuturor locatarilor pentru o mai bună întreținere a fondului de locuințe, cre­­înd o opinie de masă împotriva celor care nu întrețin apartamentele închi­riate așa cum se cuvine. GH. PASCAL director al întreprinderii de Locuințe și Localuri Bacău. m, •**­ . .sm ■> i­a ■te»*, v ^ > i» ' J CALEA MARASESTI NR. 5 Pe scări de la corespondenții noștri voluntari Nu de mult în sala căminului cultu­ral din satul Blăgești, raionul Buhuși în fața a peste 300 de țărani munci­tori, tovarășa Glodeanu Ana din partea comitetului raional de partid a vorbit despre „Inițiativele de pace ale Uniu­nii Sovietice“. Conferința a fost ascul­tată cu viu interes. C. BOBOC Peste 250 de spectatori din comuna Dofteana, raionul Tg. Ocna au admi­rat măiestria artistică a membrilor an­samblulu­i lucrătorilor sanitari din Co­mănești într-un frumos program de sa­tiră și umor. Spectacolul s-a bucurat de un binemeritat succes. Tot la Dofteana peste 300 de țărani muncitori au audiat conferința „Rolul lagărului socialist în lupta pentru liber­tate a popoarelor“. După conferință a rulat o producție a studiourilor bulgare, filmul „Haiducii“. C. NEAMȚU 3 /STEAGUL ROȘU Unt nou magazin universal In cinstea celei de-a 11-a aniversări a Repu­blicii, la Podu Turcului s-a inau­gurat din nou magazin universal. Ma­gazinul pune la dispoziție consumatori­lor cele­ mai diferite mărfuri. Din prima zi s-au vîndut mărfuri în valoare de peste 601­00 leu P, SILION, coresp,; Au dezbătut planul de producție pe anul 1959 Cu cîteva zile în urmă, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri și sala­riați ai întreprinderii de contractare și­­ industrializare a laptelui Bacău, (cu se­diul la Roman), au dezbătut pe larg da­rea de seamă asupra îndeplinirii planu­lui pe 1958 și cifrele de plan pe 1959. Darea de seamă prezentată de con­ducerea întreprinderii a scos la iveală lipsurile ce s-a­u manifestat în muncă în anul 1958 și a preconizat măsurile ce trebuie luate pentru lichidarea acestora. Pe marginea dării de seamă și a ex­punerii cifrelor de plan pe 1959, s-au purtat discuții vii și interesante. Nume­roși participanți la discuții printre care tovarășii Efstatiade Cecilia, Stănculeț Maria și alții și-au luat angajamentul de a munci sîrguincios pentru depă­șirea planului și traducerea în viață a sarcinilor ce revin unității I.C.I.L. din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Tovarășul Ghindăoanu Nicolaie în numele colectivului de muncitori și sa­lariați al Oficiului I.C.I.L. Tg. Neamț a chemat la întrecere toate oficiile I.C.I.L. din regiune pentru îndeplinirea planului anual în 11 luni cu maximum de economii și o însemnată reducere a prețului de cost. VASILE POPA, corespondent voluntar Răspuns la întrebările cititorilor cu privire la noul carnet de munca Continuăm rubrica deschisă, publi­­cînd astăzi alte lămuriri cu privire la carnetul de muncă, precum și unele în­trebări și răspunsuri. S-a constatat că dintre persoanele care se adresează instanțelor judecă­torești pentru stabilirea perioadelor de timp servit, un număr important din acestea s-au adresat în trecut comisii­lor de stabilirea pensiilor de pe lîngă oficiile de prevederi sociale, parte din persoane fost pensionate pe baza ve­­chimei în muncă stabilite de comisiile­­ respective, iar parte au fost respinse, neputînd dovedi minimum de vechime cerut de lege pentru a li se putea a­­corda pensie. în aceste cazuri, în conformitate cu directivele date de către comisia prevăzută de art. 15 din Decretul nr. 256/1958, nu se vor putea stabili prin justiție pe­rioade de timp servit mai mari decît acelea pe baza cărora s-a stabilit drep­tul de pensie, sau pentru acei care nu au obținut dreptul la pensie, perioade de timp mai îndelungate decît cele men­ționate în cererile introduse inițial, la oficiile de prevederi sociale. Persoanele care au obținut dreptul la pensie, cu excepția pensionărilor de invaliditate, nu pot să-și stabilească ac­tivitatea depusă în muncă prin justiție, nici după trecerea în situația de pen­sionar, perioadele de timp lucrate după această dată, urmînd a se stabili po­trivit art. 9 aliniatul 2 din Decretul nr. 256/1958, numai cu acte oficiale. Acțiunile pensionarilor de invaliditate de orice grad, vor fi primite în justiție, aceștia putîndu-și stabili în fața instan­țelor judecătorești, orice perioade de timp servit în trecut, care vor putea fi valorificate după încetarea situației de pensionar de invaliditate. ★­­­NTREBARE : Cine eliberează acte de activitatea în muncă, pentru personalul casnic?. RĂSPUNS: Birourile raionale de re­crutare și repartizare a forțelor de muncă, sau acolo unde acestea nu­ e­­xistă, organele sindicale, după scrip­tele aflate asupra lor, astfel cum se in­dică în art. 20 lit. „1“. Sînt valabile de asemenea și alte acte eliberate pe bază de scripte de că­tre alte organe ale statului. ÎNTREBARE: Ce se înțelege prin foi de cotizare nedetașate ?. RĂSPUNS: In vechime, cărți de muncă și asigurări sociale, eliberate de către Casa asigurărilor sociale, e­­xistau foi speciale pe care se aplicau timbrele de cotizare și care periodic se detașau; foile astfel timbrate și care au rămas nedetașate, dovedesc activitatea depusă și timpul servit, care rezultă pe baza acestora și care se în­registrează în carnetul de muncă (în carnetul de muncă se înscrie numărul săptămînilor cotizate conf. art. 54 lit. „d“). ÎNTREBARE: Ce se înțelege prin cotizare prin liste de plată ? RĂSPUNS: Pînă la 1 ianuarie 1949, patronii care aveau mai mulți de 5 an­gajați, plăteau cotizație la asigurările sociale prin liste de plată. Pe carnetul de asigurare al salariatului, nu se apli­cau timbre, ci o ștampilă care cuprin­dea : numele și pronumele patronului sau firma și numărul contului curent, chitanța sub care s-a depus suma to­tală și clasa de cotizare. ÎNTREBARE! Dacă chitanțele elibe­rate de organele financiare din­ care re­zultă plata impozitului, persoana pen­tru care s-a plătit impozitul, denumirea celui care a făcut angajarea și timpul lucrat, sînt valabile ca acte oficiale do­veditoare de timpul servit ? RĂSPUNS ! Acestea sînt valabile dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 punctul „c" și art. 22 și 23 din instrucțiuni. ÎNTREBARE: Dacă timpul cau­zat de meșteșugarii n­ecooperatori se consideră vechime în muncă și se înscrie în car­netul de muncă, atunci cînd cel în cauză se găsește încadrat în sectorul socialist ? RĂSPUNS . Timpul cau­zat de mește­șugarii necooperatori, se înregistrează în carnetul de muncă, urmînd a fi considerat vechime în muncă în con­­­formitate cu dispozițiile legale în vi­goare, la data ieșirii la pensie a celor în cauză. ÎNTREBARE: Ce se înțelege prin a­­similații militarilor de carieră ? RĂSPUNS: Sînt unele unități în stat care au angajați și sînt asimilați prin legi speciale, ori militarii de ca­rieră. Exemplu: DGSM, MAI ’(Mi­liția), Direcția Generală a Penitencia­relor etc. ÎNTREBARE : Dacă pentru angajații care se găsesc­­ de un timp îndelungat în unitatea care completează carnetul de muncă, aceasta m­ai eliberează scete de vechime pentru perioadele lucrate în cadrul ei ?. RĂSPUNS: Nu. Datele privind acti­vitatea în muncă a acestora, se trec în carnetul de muncă, după scriptele existente în unitate. 55 INIMA DE OȚEL« Fără îndoială că noul film sovietici — „Inimă de oțel“ — este una dintre cele mai emoționante evocări a zbuciu­matei perioade prerevoluționare și a patosului eroic al luptei comuniștilor din Rusia. Tensiunea dramatică la care se consumă acțiunea filmului, captivează atenția spectatorului în cel mai înalt grad; în același timp mesajul de luptă și de umanitate cîștigă fără rezerve adeziunea noastră totală. Figura mă­­reață, cu nimbc legendar, a comunistului Petrosian cunoscut sub numele de Kamo, uluiește prin extraor­dinarul ei, apoi, treptat, convinge in­tegral prin resortu­­­rile profund omenești pe care le dezvăluie și prin înalta con­știință politică care, generează fapte e­­roice. , I . Petrosian a avut un rol însemnat în organizarea luptei revoluționare al pro­letariatului din Geor­gia. Luptînd împo­triva țarismului, co­muniștii georgieni a­­veau în vedere pe lîngă țelul eliberării sociale, pe cel al e­­liberării de sub­ orice opresiune inclusiv cea națională. Poli­tica de învrăjbire a popoarelor transcau­­caziene urmărea slă­birea potențialului re­voluționar. împotriva acestei politici,­­din vechea Rusie, „închisoare a popoarelor“, se desfășoară acțiunile de luptă, pre­gătitoare ale insurecției armate. Asupri­­­torii ruși și burghezia națională gruzină, nu mai puțin de lacomă și de sînge­­roasă, au pus pe capul lui Kamp pre­mii uriașe. Sperînd că vor reuși să neu­tralizeze acțiunea bolșevicilor, șefii au­torităților din Gruzia și în primul rînd sălbatica ohrană, au avut deziluzie după deziluzie. Comuniștii s-au arătat mai tari decit detașamentele de călăreți înar­mați, și mai abili decît nenumărații a­­gențți strecurați peste tot. Acțiunea filmului este concentrată în jurul personalității lui Ramo. Totuși, fără a dilua­ ideea centrală, filmul pune în relief contradicțiile, ciocnirile de in­terese, mijloacele de acțiune ale cla­selor din vechea Gluzie. Ansamblul so­­cial-istoric, se contopește cu eroul, îi justifică acțiunile. Personalitatea covîr­­șitoare a lui­ Kamo rămîne pînă la urmă dominantă. El e cînd plin de căldură, de umanitate și de dragoste, cînd rigid, înfruntînd cu dîrzenie schingiuirile la care îl supuneau călăii de la poliția rusă sau de la cea străină. Redutabil, Ramo rezistă la cele mai grele încer­cări, înfruntînd „expertizele“ bestiale alungind pînă la urmă și liniștea olim­piană a bătrînului savant specialist neu­rolog, adus­ la închisoare pentru a sta­bili în ce măsură dîrzenia neobișnuitului deținut este sau nu autentică..­ Istoria­­ concretă se leagă de fiecare ac­­țiune a eroului. Din viață, Kamp învață că revoluția „nu e o joacă de-a hai­ducii și cazacii“ dar nici duel de înaltă clasă. Cu pasiune și cu modestie el duce la îndeplinire orice misiune ce i se în­­­credințează. Cu pasiunea revoluționaru­lui care dăruiește totul revoluției și cu modestia celui harnic care nu se dă îna­poi de la nici o treabă, oricît de grea și oricît de măruntă. Intîlnirea în străinătate cu Lenin și Krupscaia, după eliberarea din lunga captivitate, este deo­­sebit de concludentă. Sensul luptelor de pînă atunci și viito­­rul se concretizează în cîteva observații lapidare. „Partidul se pregătește pen­tru insurecția ar­­­mată“. Cîțiva ani mai tîrziu porțile Palatului de Iarnă se dădeau în lături lăsînd să treacă de­­tașamentele revolu­ționare din Petro­­grad. Kamo se afla după o detențiune care i-a cerut un e­­fort fizic și moral uriaș și după o eva­dare plină de peripe­ții. Totuși, invitații la liniște­a lui Vla­dimir Ilici nu puteai fi primită. Nu e vre­me de odihnă. Din nou, după victew­ria asupra țarism­u­lui și asupra guvernului provizoriu con­trarevoluționar, Kamo primește alte în­sărcinări. Cu sufletul arzînd, legîndu-și rănile din mers, luptînd fără odihnă, Kamo nu se înfățișează ca un om mi­nunat, ca un comunist adevărat, ca un­ revoluționar neînfricat, ca un om cu inima de oțel deși bătăile ei sînt la fel ca ale inimii oricărui muritor. Realizat în condiții artistice demne de­ toată lauda, îmbinînd pasagiile eroice cu tablouri de un pitoresc încîntător, filmul trebuie văzut de toată lume.­­El contribuie la cunoașterea și înțele­gerea mai profundă a celor mai hotă­­rîtoare momente din istoria contempo­rană a omenirii, cînd oameni precum Kamo, au decis, spre fericirea urmași­lor de azi și din totdeauna, soarta a­­cesteia. CRONICA R­ E PRODUCȚIE A STUDIOULUI „ AR MEU FUM " In legătură cu concursul de dezlegări de probleme de șah organizat în cinstea zilei de 30 Decembrie In ziarul nostru nr. 1.846 din 31­ de­cembrie 1958 am publicat rezultatele con­cursului de dezlegări de probleme de șah organizat în cinstea celei de-a l.î­-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Romîne. Revenim în acest număr cu cîteva amănunte în legătură cu acest concurs , și publicăm totodată dezlegările celor 5 probleme. .­. : La concurs au participat un număr de 107 dezlegători din care 8 fete. Toate , cele 5 probleme ale concursului au­­ fost dezlegate de 8 tovarăși din care două fete, iar 4 probleme au fost dezlegate de un număr de 20 tovarăși și o to­varășă. Restul participanților la concurs au dezlegat cîte 3 probleme. Printre cei care au dezlegat toate cele 5 probleme ale concursului se numără (în afara primilor 3 clasați și care­­ au fost anunțați în nr. 1.846 al ziarului nostru) și tovarășii Chirilă Vasile, elev la Școala profesională din Comănești, Armanu Grigore din comuna Farcașa, raionul Piatra Neamț și Șulman Șmil din Piatra Neamț. De asemenea, dintre participanții la concurs s-au mai remar­cat tovarășii: Robu Georgeta, Purcel Constantin, Chelaru Eugenia, Filimon Corneliu, pionier, Podoleanu Elena, Mi­­hăilescu Virginia, Pițu Aurel, Bucur Gh. și Carol Gheorghe. Iată acum soluțiile celor 5 pro­bleme : Z'' PROBLEMA NR. T Varianta l-a 1. Tc4, b5 2. Ta4-J-', b5:a4 3. b4 mat Varianta a Il-a 1. Tc4, Rb5 2. Tc5+, Rb4 3.1: b6 mat PROBLEMA NR, % 1-. Tg7, Ngl. 2. G: g3-j-, Rh4 sau Rh6 3. : CfS-K RhȘ 4. g4 mat PROBLEMA NR. Z Varianta l-a K Db5, Ra2 2, Da4+, Rbl. 3, D :b3, Rcl, 4, Ddl mat Varianta a 11-a 1. Db5, Rcl sari Rc2 2. Dc4-h Rbl. L ' 3. D : b3, Rcl. 4. Ddl mat ; ( PROBLEMĂ NR'. '4 Varianta l-a 1. Ce6, Rf3 2. Dgl, Re2 3. Cd4 mat Varianta a Il-a 1. Ce6, Rfl 2. Cf4, Re! 3. Dgl, mat PROBLEMA NR. 5 f. Nh5, R: h5 2. Rg7, h6 3. Rf6, Rh4 4. Rg6 mat y Posturi vasants Întreprinderea regională de electri­citate Bacău anunță următoarele pos­turi vacante: — un post de inginer cu speciali­­tatea electrificări industriale și agrare, avînd vechimea de 3 ani în ramura energetică. — doi ingineri proiectanți de­ spe­cialitatea electroenergetici cu vechime de 3 ani în ramura energetică. — doi ingineri de specialitate elec­troenergetici cu o vechime de 1 an în ramura energetică. — un inginer de specialitate con­­­structor, avînd o vechime de 3 ani în specialitate. Cei interesați se vor prezenta la I.R.E. Bacău — Serviciul Personal și Invățămînt, str. Karl Marx nr. 35, pînă la data de 10 ianuarie 1959. O.C.L. COMERȚ MIXT MOINEȘTI CAUTA GESTIONARI IN SECTORUL­ INDUSTRIAL ȘI ALIMENTAR, CARE TREBUIE SA ÎNDEPLINEASCĂ UR­MĂTOARELE CONDIȚIUNI: a) Să aibă pregătire profesională (vechime în comerț); b) Să nu aibă antecedente penale. CITIȚI și răspîndiți ziarul „Steagul roșu“ organ al Comitetului regional al P. M. R. și al Sfatului popular regional Bacău Schimbarea traseului autobuselor I.C.B. întreprinderile comunale Bacău ANUNȚA Incepînd cu data de 2 ianuarie 1959 circulația autobuselor I.C.B. se mo­difică după cum urmează: L — Autobusele Centru—Steaua ro­șie au stații de plecare din piața Dr. A­roneanu. 2. — Autobusele Centru—Gherăești Centru—Șerbănești și Centru—Calea Bîrladului au stația de plecare din stația I.R.T.A. 3. — Autobusul pentru gară are stația de plecare din piața Dr. Ar­o­neanu, circulînd pe străzile: Mihai Vi­teazul — Unirii — 15 August — Oituz — Berthelot și se va întoarce pe străzile: Berthelot—I. C. Frimu—Vasile Alec­­sandri—Piața Dr. Aroneanu. 4. — Autobusele Bariera Mărgineni — Uzina Muncitorul liber vor circula pe vechiul traseu. 5. — Tarifele existente rămîn­ în vigoare și după schimbarea traseelor. DIRECȚIUNEA N. T.847 (3.3267 Casa regională a creației p­opulare Bacău inițiază un con­curs literar pentru genurile: poezie, schiță — nuvelă — po­vestiri, piese de teatru într-un act, pe tema centenarului u­­nirii Moldovei cu Țara Romînească. Lucrările vor fi inspirate din lupta poporului celor două țări pentru unire, legate de figurile luminoase ale unioniști­­lor (Cuza, Cogălniceanu, Alecsandri etc.), de țărănime și repre­­zentanții ei la divanurile ad-hoc, de patriotismul maselor de țărani în opoziție cu reacționarismul păturii boierești anti­­unioniste. Lucrările se vor trimite un plic închis pînă la data de 15 ianuarie 1959 pe adresa: Casa regională a creației populare, Calea Mărășești, nr. 39, Bacău. Se vor acorda următoarele premii: PENTRU POEZIE Un premiu I a­lei 1000 . Un premiu II a­lei 300 Un premiu III a­lei 500 PENTRU SCHIȚĂ — NUVELĂ — POVESTIRE Un premiu I a­lei 1200 . ___ . . cnn Un premiu NI a­lei 1000 Un Premiu m a­lei 800 PENTRU PIESE DE TEATRU INTR-UN ACT Un premiu I a­lei 1200 . cmn Un premiu II a­lei 1000 Un premiu M a­lei 300 mmmmmmmm [UNK]n — .i.n­........■ . i ....... ■—. i ■ [UNK] —mmmt­­­­­mmmummmmmm

Next