Steagul Roşu, aprilie 1959 (Anul 14, nr. 1923-1948)
1959-04-01 / nr. 1923
Päl. 2-3 55SSS Indicatoare După ce treci — vorba diniacului — "șapte văi și-o vale-adincă" dinspre Podoleni spre Roinini, raionul Buhuși, ieși „la drumul mare" ori la „șușa" cum zic anii. Și se află aci la răspintie niște indicatoare care arată că, pină la Buhuși sunt 8 km, pină La cutare sat:,, atu Ei, și?, Indicatoare și nimic altceva, ca la toate răspintiile de drumuri / Nu-i chiar așa. Am aflat aci, casă alături de titluri de localități, ca la loc de cinste și cu demnitate de vestit punct social-geografic, următoarea indicație: „G.A.C. Goșman —• 5,7 km", scrisă cu litere mari, de ireproșabilă caligrafie. E vorba de colectiva din Romini, mai bine zis din Bircu, sat care face parte din comuna Romini. Iar locului unde se află colectiva i se zice — asta nu știu de ce, — Goșman. Importanța emotivă constă insă in faptul că săgeata indicator e inedită și necesară: spre G.A.C. se îndreaptă tot mai multe familii de țărani muncitori cu gospodărie individuală, deci nu-i importantă pentru drumeț, cit pentru localnici. Era tot atit de firesc dacă pe placa indicatoare s-ar fi scris: spre Belșug (cu „B" mare, deoarece nn gospodăria colectivă belșug se scrie cu majusculă 37 km. Nu știu de ce, oprindu-mă căci la răscruce de drumuri și de ginduri, am dezmierdat cu palma, cu privirea și cu sufletul această placă de culoarea muștarului și pe care scria: „Spre G.A.C.... —. 37 km. La stupină Anul trecut, printre stupi, iubit de oameni și albine, trebăluia un moșneaguț, Moș Gheorghe Gavril. Se pricepea in bună măsură și-i erau dragi stupii noi aduși „de la București, de la Centrul apicol", cum se lăuda el către toți și mai cu seamă către Curbăt Ion. — Și ce stupii Dacă ai veni la colectivă, măi Curbăt, ai avea putința să faci din stupina colectivei laborator și izvor de aur dulce... Nu vreau să te iau, cum zici tu, cu „propăgănzi“, dar la anul — moșul se referea la anul 1959 — pentru a obține prima miere colectivistă, mai ales că rostul albinelor de anul acesta cere noi stupi, va fi nevoie de un om mai priceput decit mine. Nu vreau să-ți ung sufletul cu... miere, dar ca-n orice ramură a colectivei, stupăritul e bun... ca sarea în bucate. Anul acesta nu l-am mai aflat la stupină pe moș Gavrilă, ci pe Curbăt, nou colectivist, tare priceput in meșteșugul apicol. S-a dus moșul la „meseria lui", la saivan. Curbăt s-a apucat cu toată seriozitatea de treabă, de parcă ar fi în colectivă de la începutul începutului. Pricepindu-se și la timplărie, el și-a rinduit treburile, in aceste zile de primăvară, in așa fel nncit să poată confecționa noi stupi-model, deoarece, numărul familiilor de albine s-a mărit de la 13 la 23. In livadă Gospodăria agricolă colectivă "Filimon Sirbu" din Bircu-sat are și o livadă. In zilele acestea il veți intîlni pe Trofin Gh. Nicolae cu ajutoarele sale in are pomicultura la stropit, omizii, la curățatul pomilor. întinderea aceasta de aproape 2 hectare cuprinde pruni, meri ionathani, peri. O bogăție/ Fiind pe-al patrulea an, pomii vor da anul acesta roade bogate. Știe lucrul acesta și Trofin Gh. Nicoale. Și s-a îngrijit din vreme de toate. A rotunjit coroanele pomilor, a împrejmuit toată livada cu gard de sirmă și de mărăcini... Și cînd în pomi se va ivi prima dulce constelație a prunelor goldane, și văpăile rotunde ale ionathanilor, Trofin cel de la livadă va spune poate: — Iată... rodiile muncii mele. Ciobanii colectivei Saivanul oilor se află intr-o margine pitorească a satului. In sfîrșit, am dat aici de moș Gavrilă Gh., cel care a fost anul trecut stupar. Moșul se pricepe intr-ale ciobăniei mai mult decit in albinănt. — Omul potrivit la locul potrivit, zice el. Locul lui Curbăt, ca și a fiecărui sătean din Romini, e in colectivă. Și colectiva-i și locul unde iți poți trăi și fructifica talentul. Și m-am convins că moșul, ci și ceilalți ciobani ca Gheorghe Neculai și Trofin Vasile îngrijesc cu mult simț de răspundere de sectorul ovin al gospodăriei. Și cu pricepere. Acum moșul, împreună cu aceștia, selecționează mieii. Cele 272 oi se află in perioada de fătare și zi și noapte oamenii de aici stau de veghe. Planul nu trebuie stingherit de nici un neajuns. Trebuie oprite pentru prăsilă 150 mieluțe, iar pentru ORACA 30 de miei care vor aduce noi venituri colectivei. Are dreptate Cuptor Stau de vorbă cu socotitorul colectivei. Vorbim de cite toate. Cuptor Gh. Constantin n-a visat cindva că el va ajunge să stăpinească treburile contabilicești. Acum le stăpinește. Pentru comunistul Cuptor, fiecare cifră nu e simplă, ci plină de ceea ce numesc oamenii poezie. Pe tovarășul Constantin, colectiva l-a trimis 10 luni la Roman, 5 luni la Panciu, la cursurile de pregătire. Cînd am intrat in sediu l-am aflat aplecat asupra registrelor. Mă așteptam să dau de un om cu ochelari și tip de Arhimede. Cind colo — un om vesel, primăvăratic minuind cifre și iar cifre. — Nu sunt cifre obișnuite, Iată de pildă, fondul de bază al colectivei noastre a crescut de la 19.683 lei au era la înființare, la 1.069.399 lei. Și va tot crește. Credeți că un socotitor nu poate vedea decit aceste extreme ? Nu-i adevărat. De la cifra începutului și pînă la depășirea milionului, au trecut pe sub condeiul meu cifre in care au strălucit vredniciile și împlinirile de visuri ale tuturor colectiviștilor. Eu nu trăiesc numai notarea firească a cifrei, ci și simțămintul participării la dobîndirea ei. "Așa ca să știți, după părerea mea cel mai fericit colectivist, a precizat Cuptor, e socotitorul colectivei. Cifrele construirii socialismului la sate, la el vin intil Are dreptate Cuptor. Mindriatul e legitimă. Aurel Stanciu La colectiva din Romîni-Buhuși zile de primăvară In grădina de legume a colectivei se lucrează de zor Ca și în alte sectoare de producție ale gospodăriei agricole coliective „Tudor Vladimirescu“ din comuna Horia, raionul Roman, în grădina de legume și zarzavaturi munca, acum în jprag de primăvară, se desfășoară din plin. Pămîntul arat de cu toamnă și îngrășat tine cu gunoi de grajd putrezit face ca arătura de primăvară să fie măruntă și alinată, prielnică plantelor legumicole. Făcînd o vizită, acum cîteva zile, la gospodăria colectivă am aflat cîteva din preocupările de sezon ale harnicilor grădinari. Aplicînd în practică învățămintele izvorîte din plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, colectiviștii s-au orientat bine cînd iau hotărît să extindă în anul acesta suprafața de legume și zarzavaturi cu 3 hectare mai mult față de anul trecut. De fapt, cînd au propus acest lucru colectiviștii erau pe deplin lămuriți că sectorul legumicol le aduce mari venituri atît în întărirea economică a gospodăriei colective, sporind totodată și veniturile lor personale. In anul trecut, de exemplu, de pe suprafața de 5 hectare cultivată cu legume și zarzavaturi la punctul denumit Dragomirești, colectiviștii au obținut o producție medie de 14.000 kg. varză la hectar și 11.000 kg. ceapă la hectar. In afară de produsele împărțite la ziua muzică colectiviștii din comuna Horia au valorificat prin C.C.L. Aprozar-Roman legume și zarzavaturi în valoare de peste 16.000 lei. Pentru a produce și în acest az, cantități sporite de legume și zarzavaturi și a putea valorifica vînzînd statului în mod ritmic și la timp toate cantitățile de produse contractate, consiliul de conducere al gospodăriei a luat măsuri din vreme pentru a se pregăti tot ce este necesar însămînțării legumelor și zarzavaturilor în răsadnițe. In afară de 45 metri pătrați de răsadnițe, care sînt în curs de pregătire, grădinarii Mihai Patic, Ion Scurtu și alți colectiviști au dat gata 3 tocuri de răsadnițe calde (cu suprafața de 15 m. p.) C. roșii, ardei și vinete timpurii. Un lucru nou pe care în alți ani nu l-au făcut, este cultivarea răsadurilor în ghivece nutritive. După cum se vede și în clișeul de față colectiviștii grădinari răsădesc plantele de roșii timpurii în o parte din cele 5.000 ghivece nutritive cît au în plan să folosească în primăvara această. Foto-text C. Stoicescu Contribuie la modernizarea drumurilor La apelul sfatului popular, locuitorii din comuna Pîrgărești raionul Tg. Ocna au hotărît să participe la lucrările de modernizare a șoselei Adjud—Tg. Ocna, ținind cont că această șosea trece nu departe de comună. S-a stabilit ca în cursul anului acesta toți cetățenii comunei să efectueze 2500 zile de muncă cu brațele i 996 zile cu atelajele existente la lucrările ce se desfășoară. Astfel, în cadrul planului de contribuție în muncă ei au început să iasă la lucru pentru a efectua diferite transporturi de balast, piatră, nisip etc. In timp de 2 săptămîni, pînă la data de 15 marie, s-au efectuat 600 zile-muncă cu brațele și 210 zile cu atelajele. Un număr de 35 locuitori care au vite au și terminat planul pe anul 1959. S-au transportat circa 700 metri cubi de balast, piatră, nisip, piatră spartă etc. La fel, un număr de 85 locuitori, participînd la încărcat, descărcat și împrăștiat au îndeplinit sarcina pe care au avut-o. Acțiunea continuă și intensitate, țăranii muncitori folosind din plin timpul, ținînd seama că au început și însămînțările. Printre cei care au terminat plantf cu ateajîii și sînt fruntași se numără tov. Doboș P. Ștefan, Morarii Ailenii Petre, Sima Gh. Ștefan, Crîșmaru Ianoș și alții, iar cu brațele au terminat Rotaru A Tereza, Trifan Matilda, Tudoroiu Elena, Sima Gh. Alexandru, Fărțache P. Ștefan și mulți alții. ANDREI PISARU. coresp. I STEÄGYC SÖTfe 20 de ani de la moartea lui A.S. MAKARENKO Se împlinesc 20 de ani de la moartea marelui pedagog sovietic Anton Șenionovici Makarenko, a cărui activitate multilaterală, dusă timp de aproape 40 de ani, domenii în diferite ale educației, a fost cristalizată în excepționala sa operă literară și științifică ce a devenit un prețios îndreptar în educarea tinerelor generații. Născut la 1 martie 1888 într-o familie de muncitori, A. S. Makarenko își face studiile la școala din Kremenciug, după terminarea căreia își începe activitatea pedagogică la școala cu două clase a căilor ferate din Criucovo (Poltava), pentru a continua mai tîrziu la o școală din Dolinsc (Harcov). In tot acest timp, el își adîncește cunoștințele teoretice și practice, iar după mai bine de 10 ani de activitate, nestăvilita lui pasiune de a-și perfecționa meșteșugul pedagogic îl determină să redevină elev, de data aceasta al Institutului pedagogic din Poltava, pe care-l termină în mod strălucit cu medalie de aur. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie îi deschide lui A. S. Makarenko — ca și tuturor pedagogilor sovietici — perspective nebănuite pentru făurirea unui nou sistem de educație. A. S. Makarenko se află de la început alături de revoluție, salutînd cu bucurie primele declarații ale guvernului sovietic în legătură cu caracterul general și obligator al învățămîntului, cu democratizarea școlii, cu caracterul ei laic, cu atragerea pedagogilor la discutarea tuturor problemelor legate de construirea unei școli de tip nou. In 1920, Departamentul Invățămîntului Public al guvernămîntului din Poltava, îi însărcinează cu organizarea și conducerea unei colonii de muncă pentru vagabonzii și delicvenții minori. Data aceasta marchează pentru Makarenko cea mai însemnată cotitură din viața sa, întrucît de acum încolo el se va consacra operei de reeducare a tinerilor vagabonzi și delicvenți în cunoscutele colonii de muncă „M. Gorki“, „Curiaj“ și „Dzerjinschi“, în care și-a făurit sistemul său pedagogic, bazat pe o nouă teorie a moralei, teoria moralei comuniste. Succesele strălucite pe care Makarenko le obține în coloniile conduse de ei, îl determină să urmărească toate laturile și toate domeniile educației multilaterale comuniste —■ în cadrul cărora veriga principală este educația în colectiv, prin colectiv și pentru colectiv. El se ocupă și de problemele organizațiilor de copii și tineret — comsomol și pionieri — ca și de problema educației comuniste în colectivele familiilor sovietice. Pe lîngă excepționala sa activitate practică A. S. Makarenko desfășoară și o bogată activitate publicistică și literară. In formarea sa ca scriitor, o deosebită importanță au avut sprijinul și îndrumările lui M. Gorki. Paralel cu publicarea continuă articolelor pedagogice în revistele de specialitate, Makarenko începu în 1925 primul său roman „Poemul Pedagogic“, care apare în 1933. El este urmat de „Cartea pentru părinți“ și apoi de „Steaguri pe turnuri“. Makarenko alege pentru expunerea concepției sale despre educație forma de roman sau de nuvelă și schiță, pentru a putea prezenta procesul pedagogic în desfășurarea lui. Acest procedeu fusese folosit și de unii gînditori burghezi progresiști, ca: Rabelais în „Gargantua și Pantagruel“, Rousseau în „Emile“, Pestalozzi în „Leonard și Gertruda“ etc. Insă, la nici unul din acești gînditori, dialectica dezvoltării procesului educativ nu este mai bine zugrăvită ca la Makarenko. Marea sa artă constă în faptul că a reușit să sintetizeze bogata sa experiență pedagogică într-o formă de o înaltă valoare literară. Cele trei mari opere ale lui Makarenko, pomenite mai sus, privesc problema esențială a pedagogiei sovietice : formarea omului nou, făuritor al societății socialiste și comuniste. Cuprinzînd cele mai variate domenii ale educației, sistemul pedagogic al lui Makarenko conține o extraordinară bogăție de fapte și idei călăuzitoare în muncă, de educație comunistă a noilor generații. Opera sa — pentru care a fost decorat cu Ordinul Muncii „Steaua Roșie“ în 1939 — reprezintă în același timp și oglindirea posibilităților imense ce sunt deschise, în condițiile societății socialiste, celor ce muncesc pe tărîmul educației Comuniste. Carnet cinematografic <XXXXXXXXXXxXX>000000 -0<>0<>0<>0<>>C>0<>00<>0000< Numai o femeie lCinema „Flamura roșie"] Producția studiourilor Defa Berlin, realizat în regia lui Carl Balhaus după scenariul lui Erich Ebermayer, filmul „Numai o femeie“ ne prezintă în impresionante imagini artistice viața de muncă și luptă a Luisei Otto Peters, personalitate deosebit de însemnată din Germania de acum un secol. Luisa Otto Peters este una dintre acele personalități istorice care și-au consacrat viața luptei fără preget pentru drepturile femeii. In anul 1860 ea creează Federația femeilor din Germania și editează prima săptămînală publicație pentru femei. Luisa desfășoară prin această publicație o vastă campanie de ridicare a femeilor din starea de cruntă, exploatare și desconsiderare în care erau ținute în Germania acelor vremi. Filmul „Numai o femeie“ constituie de fapt prezentarea în esență a , vieții acestei femei, luptătoa" consecventă "....O libertate și drepturi sociale, luptătoare influențată puternic de evenimentele revoluționare din 1848. întreaga lucrare cinematografică constituie un tablou profund veridic al realităților sociale ale vremii, demascînd concepțiile retrograde despre viață și muncă, dar în același timp constituie o prezentare impresionantă a caracterului eroinei principale. Luisa, această femeie simplă, nu cedează greutăților la care o supune viața. El înfruntă privirile rudelor, și refuză să se căsătorească, după moartea tatălui, cu un baron bătrîn și bogat, preferind să muncească. Ea crește repede la școala aspră a vieții. In fabrica cumnatului său cunoaște viața de exploatare cruntă și de mizerie a muncitorilor, în contrast flagrant cu huzurul în care trăiau proprietarii, stăpînii corupți și imorali. Impresionantă este dragostea Luisei pentru August Peters, bărbat cu idei progresiste, care va fi un reprezentant demn al presei muncitorești, în repetate rînduri urmărit și închis de poliția prusacă. Dragostea acestor doi oameni adevărați trece prin multe și grele încercări prilejuite de diverse situații care dau filmului un evident caracter captivant. Ea își va dovedi însă trăinicia, va birui pînă la urmă, oarece ei știu că i „Din moluz și ruine, din rădăcini și greșeli se va naște o Germanie mare, unită și independentă. Și, ceea ce nu vom izbuti noi, vor desăvîrși copiii noștri“. Astăzi, țelurile Luisei și ale lui August s-au înfăptuit dar numai în Republica Democrată Germană, ele mai constituie încă o dorință de împlinit în Germania Federală, unde femeia, viața, munca mai sunt încă văzute ca și acum un veac. Fără îndoială însă că într-un viitor nu prea îndepărtat cauza dreaptă a întregului popor german, ce a-șî făuri o patrie unită, liberă, socialista, va învinge. Cei doi tovarășii de viață își vor uni eforturile pentru a lupta în numele împlinirii cauzei drepte a marilor muncii, cade „Tatăl meu actorul“ (Cinema „Muncitorul") Filmul „Tatăl meu actorul“ condamnă negustoria cu arta, condamnă exploatarea actorilor talentați și cinstiți de către sadicii impresari, condamnă în cele din urmă capitalismul — orînduire în care totul este marfă, pînă și omul cu talentul său. Fiind turnat în condițiile existenței capitalismului în R. F. Germană, acest film constituie pentru autorii lui un adevărat act de curaj, deși nu merge direct la demascarea cauzelor sociale ce duc la marea dramă pe care o trăiește eroul principal — un talentat actor de teatru și cinema. Pe scurt iată despre ce este vorba, o talentată actriță ajunge la apogeul carierei sale; este cunoscută, apreciată și marile ei succese permit directorilor de teatru, impresarilor, patronilor să cîștige mult, ca niște adevărați proprietari de filme comerciale. Marea actriță, care a trecut de tinerețe urcîndu-se cu greu pe treptele artei, nu este căsătorită. Ea descoperă undeva în provincie un tînăr cu mult, cu foarte mult talent. El se bucură de succes, ca și ea. Perechea lor devine celebră. Din dragoste sinceră se căsătoresc, deși el era cu mult mai tînăr. Curînd au un copil. Anii trec. Viața lor fericită decurge armonios, fără șocuri, pînă cînd negustorii de artă observă că frumusețea marei actrițe nu mai este un obiect de atracție. Talentul ei nu este pus pe primul plan, și chiar neglijat. Pentru a lansă o nouă „stea“, o femeie netalentată, dar tînără și fostă „miss Berlin“ deci o frumusețe, care putea fi pentru impresari marfă rentabilă, aceștia caută s-o înlăture pe soția lui Ohlens. Alături de un talent ca Ohlens, o frumusețe ca a tinerei „miss Berlin“, devenea o afacere cum nu se putea mai bună... dar și un început de dramă cum nu se putea mai dureroasă pentru soțul Ohlens. La început el se opune. Nu vrea să joaca decît în compania soției sale. Asta le aduce amîndurora a Versi fca Dinu (continuare in pag. IVȘa) â ,.-A?rast&ősy Micii gospodari Acum cîteva zile, la școala elementară de 7 ani din satul Eisisipdzi, comuna Homocea, raionul Adjud, pnă și elevii din clasele I-a și a 11-mai lucrau alături de cei mai mări cei. Deși se află în vacanță, elevii intre care mulți pionieri, dovedindu-și spiritul gospodăresc, au răspuns chemării lansate de organizația UTM ai comunei prin participarea nativă la acțiunea de înfrumusețare a comunei/ a locului de muncă. Așa că o parti dintre elevi curățau șanțul șoselei, iar alte grupuri săpau în livadă și pe viitorul lot experimental al ș’tii.Pînă la prînz ei au executat toatei lucrările de livadă, au făcut numeroase ronduri pentru flori pe aleea de intrare a școlii. Toți drumeții se minunau de vrednicia școlarilor. Printre cei mai baținici se aflau Mitrofan Măricel și Burlă Romița dintr-a șaptea, Pavel Paulina dintr-a cincea și Spulber Mare gazetă din clasa a VI-a, elevi care cu cîteva zile în urmă, participînd la concursul de gimnastică desfășurat în sala căminului cultural din Homocea^ au repurtat succese care le-au > prilejul tinerilor gimnăști ai școlii din Lespezi să fie clasați pentru Cifriciu parea la faza pe raion. Așa că școlarii afirmau cu legitimă certitudine: „Nu numai că facem ca școală să fie un loc în care să unească ordinea și curățenia, dar ne fortificăm puterile pentru a ne prezizenta și la faza regională a gimnașttilor, pe măsură posibilităților și entuziasmului nostru“. Elevii școlii din Homocea au făgănduit ca în timpul vacanței să-și ajinte și părinții la muncile cîmpului. A,.dS. GRIGORA$ PUBLICITATE TEATRUL DE STAT Pînă la data de 3 apriie a. c. toate surorile de Cruce Roșie, absolventei școlii de surori de Cruce Roșie cu durata școlarizării de 18 luni, se vor prezenta la unitățile sanitare unde sînt încadrate pentru a fi luate în evidență. Surorile care sînt salariate în unitățile cooperatiste sau alte instituții și întreprinderi, deținînd alte munci, precum și cele neîncadrate casniej să se prezinte la sediul C. R. din str I. V. Stalin nr. 63 oraș Bacău. ^▼ [UNK] [UNK] [UNK]UTTVTTVTVyT COOPERATIVA MUNCA ȘI ARTA IGIENA' anunță DESCHIDEREA UNUI LOCAL DE FRIZERIE ȘI COAFURA IN STRADA MIHAI VITEAZUL Nr. 12, (LINGĂ AUTOGARA, PESTE DRUM DE BUFETUL „RAPID“) LOCALUL 1 ESTE CURAT, BINE ÎNTREȚINUT ȘI INZESTRAT CU UTL *,AJ NOU.DESERVIREA IREPROȘABILA.*« VTV77 ! RACCPJ _ prezintă miercuri 1 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Joi 2 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Vineri 3 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Simbătă 4 aprilie orele 16,30 La telefon Taimirul de C. Isaea și Al. Galici Simbătă 4 aprilie orele 20 La telefon Taimirul de C. Isari MCA' DORIȚI SA AVEȚI CARTEA PREFERATA LA DOMICILIU . ADRESAJI-VA PRINTR-O CARTE POȘTALĂ ANUNȚURI / COMITETURI TEATRUL DE STAT BACAU Achiziționează manechine pentr croitorie, de damă și bărbătești, infirmații la Teatrul de Stat Bacău, str. Guttemberg nr. 7. DIRECȚIA STAȚIUNII BALNEO-CLIMATERICE SLANICE MOLDOVA Angajează Ji Șef serviciu plan 1 Contabil financiar .1 Soră medicală 1 Laborant 2 Surori fizioterapie. Condițiile ce trebuie să le întenească solicitanții pentru postu de mai sus sînt cele prevăzute HCM 1365/1957. Direcția stațiunii asigură când avantajoase de cazare și masă. CITIȚI și răspîndiți ziarul „Steagul roșu organ al Comitetului regional al P. M. R. și al Sfatului popular regional Bacau <^‹><Я 0Е><Я<ЯЙ XЕ<>ЙЯЙЯЙЯЙ XXX>ЯX>Q<ЯЙО<^i COMITETUL CENTRAL U.T.M., MINISTERUL ÎNVĂȚAMINTULUI ȘI CULTURII, UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI organizează în cinstea celui de-al xil-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Viena un concurs pentru următoarele genuri de artă: — Pictură, sculptură, grafică, artă populară și artă aplicată. Tematicil«e«. lucrărilor trebuie să fie inspirată din viața nouă a tineretului din țara noastră^HHH La acest concurs pot participa creatori populari, exclusiv cu lucrări artistHHBj Lee din domeniul artei populare și aplicate: textile, ceramică, sticlă, lemn, piele, os, metal etc. Vor fi acordate următoarele premii : PICTURA «RAFICA ■ Un premiu I a 8.000 lei Un premiu I a 4.000 LEI Un premiu II a 5.000 lei Două premii II a 2.500 leif. Două premii III a 3.000 lei Două premii III a 1.500 lei^HBH •1 mențiuni a 1.500 lei 4 mențiuni a 1.000 lei H ARTA POPULARA ȘI APLICATA SCULPTURA CERAMICĂ,TEXTILE, LEMN, Un premiu I a 8.000 lei METAL1, STICLA ETC. ” Un premiu II a 5.000 lei Un premiu I a 2.500 lei Un premiu III a 3.000 lei Două premii II a 2.000 lei 4 mențiuni a 1.500 lei Trei premii III a 4.000 lei mențiuni a 700 lei(