Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 14, nr. 1999-2025)

1959-07-01 / nr. 1999

Pag. 2*ä •Noi cadre pentru agricultură După un an de muncă intensă, vred­nicul colectiv de cadre didactice de la Centrul școlar agricol nr. 2 Ro­man, luminează celor 80 de ucenici diplome de absolvire și celor 19 elevi maiștri, diplome de maistru mecani­zator agricol. Cadrele didactice ale acestui centru școlar au reușit ca la școala profesională anii III să ob­țină un rezultat satisfăcător in pre­gătirea teoretică și practică a ele­vilor. La școala tehnică de maiștri in a­­nul III au fost toți promovați. Din efectivul elevilor ucenici s-au dove­­dit a fi aci mai bine pregătiți uie­­miștii Voicu Gavrilă cu media a­­nuală 9,50, Popovici Valerian cu me­dia anuală 9,25, Lunga Gh. Dumitru cu media anuală 9,30, precum și altă. La școala tehnică de maiștri s-au situat fruntași la învățătură comu­­nunistul Lungu Mihai cu media 9,50, utemistul Titu Constantin cu media anuală 9,50 și alții. In aceste zile de la Centrul școlar agricol Roman vor părăsi bancile școlii mulți absolvenți, care vor lu­cra in cadrul G.A.S. și S.M.T., util ca tractoriști, din rindul ucenicilor, ct și ca maiștri mecanizatori din rindul tovarășilor care au urmat timp de 3 ani de zile școala tehnică de maiștri, perfecționindu-se in cunoaș­terea celor mai noi tipuri de mașini și metode de muncă avansate, care vor face să se tătărească pe zi ce trece unitățile agricole socialiste. VASILE PARASCHIV, cores'?. VEȘTI DIN RAIONUL BACĂU A.—A.—A.A.—A.—*■ [UNK]* A.­..A.­. A.—A.«.A.«.A..». Muncind In comun suprafața de peste 1200 ha., cele 715 familii de țărani muncitori din comuna Filipeni, raionul Bacău, unite în cinci înto­vărășiri agricole, au obținut însem­nate succese. In primul rînd, produc­țiile culese de către întovărășiți de pe tarlalele lucrate după metode a­­grotehnice avansate, au fost mai mari cu sute de kilograme la fiecare hec­tar, față de recoltele obținute de ță­ranii muncitori cu gospodărie indi­viduala de pe terenuri cu aceeași fer­tilitate, dar lucrate pe fâșii mici, despărțite de haturi, după metode ru­dimentare. Acest fapt a contribuit la convingerea deplină a țăranilor mun­citori asupra superiorității lucrării în comun a pămîntului în întovărășiri agricole, întovărășirii mai vechi, care intraseră la început doar cu o parte din teren, și-au adus întreaga su­prafață în întovărășire și tot­odată i-au convins și pe cei noi veniți, să le urmeze exemplul. Așa s-a ajuns, ca în luna iunie a. c., pînă la această dată, suprafața cooperativizată a co­munei să crească cu încă 103 hec­tare. Printre țăranii muncitori înscriși cu tot pămîntul în întovărășire se numără Ștefan Trandafir cu suprafața de 4,84 ha., Iordache Nănescu cu 5,47 ha., Vasile E. Vasilaș cu 4,08 ha., Ch. Hodoroagă cu 4,83 ha. și mulți alții. ■ <■! I CONSTANTIN ’ MOCANU ...» coresp. Din activitatea brigăzii științifice a Casei raionale de cultură din Adjud în cadrul unei consfătuiri la Casa regională a creației populare, cu di­rectorii caselor raionale de cultură, s-au dat indicații pe baza cărora s-a organizat, pe lângă fiecare casă de cultură este o brigadă științifică com­pusă dintr-un inginer agronom ce răspunde de propaganda agricolă, un medic uman, un medic veterinar, un profesor de istorie, unul de fizică, al­­tul de matematică, un procuror și un activist de partid. O astfel de brigadă a fost înființată și la Adjud. La început ea a fost fo­losită cu ocazia seminariilor perma­nente cu directorii de cămine cultu­rale. Prima ieșire pe teren a brigăzii ști­­i­­­ințifice a fost la Păunești, a doua la Co­țofănești, a treia la Valea-Seacă, iar ultima în ziua de 21 iunie a.c. in comuna Parava unde au fost peste­­ 150 cetățeni și care au pus­­ de întrebări: „Care este structura pielii“, „Ce­­ este materialismul“, „Ce se înțelege 11 prin somnambul și hipnotism“, „Ce 11 sunt reflexele condiționate și necondi­ționate“, despre constelații, despre combaterea infracțiunilor de către or­ganele de justiție, ce discuții s-au purtat la conferința de la Geneva și care este rezultatul... iată numai cîte­­va dintre problemele la care s-au dat răspunsuri bune și a existat un deo­sebit interes din partea participanților. Ei au cerut de altfel ca periodic brigada științifică să vină prin comună, de­oarece se lămuresc o serie de proble­me foarte importante de unde au de învățat. Pe viitor se vor organiza și alte convorbiri de acest fel între brigada științifică și oamenii muncii din raio­nul nostru și se va crea o asemenea brigadă și la Sascut-Tîrg, unde sunt cadre bine pregătite din mai multe specialități și care se vor putea de­plasa în comunele din apropierea Sascutului: ALEX. 1SPIR ' !"■'( activist al Comitetului raional de partid Adjud IMAGINI DIN ȚARA Constanța In Editura Tehnică a apărut o serie{ Analiza sistemelor electroenergetice prin separarea nodurilor și utilizarea curenților de scurtcircuit de PAUL DIMO După examinarea critică a unor prin­­­cipii generale de analiză a regimuri­lor de funcționare și a stabilității sis­temelor electroenergetice, este prezen­tată o nouă metodă de studiu al re­gimurilor staționare și variabile ale sistemelor, rezultat al unor îndelungate preocupări ale autorului. Metoda constînd în separarea nodurilor rețelei și­ înlo­cuirea legăturilor cu sistemul prin cu­renții de scurtcircuit, urmată de ana­liza fiecărui nod cu ajutorul unei dia­grame, poate fi utilizată atît în pro­iectarea cît și în exploatarea sisteme­lor electroenergetice. Lucrarea cuprinde, de asemenea, descrierea unui dispozitiv mecanic — a­­nalizatorul grafic — cu ajutorul căruia metoda poate fi aplicată într-un mod foarte simplu și rapid. Expunerea este însoțită de exemple de aplicare a metodei la rezolvarea ce­lor mai caracteristice dintre problemele intervenite în practica de proiectare și de exploatare a sistemelor electroener­­getice. Prezentată de delegația română la Conferința Internațională a Marilor Re­­cepte © so © © 8s ® Be c­ ©sse ©&eco3­țele Electrice (Paris 1958) metoda a fost apreciată datorită originalității, simplității, clarității și calităților ei sugestive. Lucrarea se adresează inginerilor și tehnicienilor din sectorul energiei e­­lectric1e. Măsuri pentru înfrumusețarea orașului Piatra Neamț Săptămîna trecută, la Sfatul popular orășenesc Piatra Neamț a avut loc o adunare la care au participat preșe­dinții comitetelor de stradă­, ai comi­tetelor de părinți din școli, directorii de întreprinderi și salariați ai sfatu­lui popular cu care prilej au fost dez­bătute măsurile ce vor fi luate în ve­derea înfrumusețării orașului în cinstea aniversării a 15 ani de la eliberarea patriei. Tovarășul H. Goldstein, vice­președinte al comitetului executiv al sfatului popular orășenesc a expus un plan de acțiune întocmit de comitetul executiv și în care s-au propus o serie întreagă de obiective. In cadrul discuțiilor s-au făcut pro­puneri și au fost luate angajamente care demonstrează interesul tuturor de a contribui ca orașul Piatra Neamț să capete un aspect cît mai frumos în cinstea marii sărbători. Tov. Gh. Ne­gru, directorul fabricii „Reconstrucția“ a cerut sfatului popular să ia măsu­rile corespunzătoare pentru amenajarea străzii Lupeni, angajîndu-se­­ să contri­buie cu materiale și să mobilizeze ce­tățenii la muncă voluntară. Dep­utații Elena Agavriloaie, din cir­cumscripția 99, Olga Fanaca, circum­scripția 31 și alții și-au luat angaja­mentul să mobilizeze cetățenii la ame­najarea străzilor și trotuarelor, bine­înțeles și cu ajutorul sfatului popular care să le pună la dispoziție mate­riale. In cadrul adunării, tov. Natalia Oboroceanu, președintă a unui comi­tet de stradă din circumscripția nr. 19 a chemat la întrecere toate comitetele de stradă din oraș, în acțiunea de în­frumusețare a străzilor, caselor și gra­dinelor. Tov. ing. N. Batin, președintele co­mitetului executiv al sfatului popular orășenesc, a subliniat în cuvîntul său faptul că în primăvara aceasta s-au făcut lucruri frumoase în orașul Pia­tra Neamț prin contribuția voluntară a cetățenilor, a tineretului. De aceea, este necesar ca și de acum înainte sa fie mobilizați oamenii muncii ca în cinstea zilei de 23 August, fiecare stradă, fiecare casă să devină cît mai frumoasă. Tov. Batiu a criticat insă și indolența unor cetățeni de pe strada Unirii, care n-au ieșit să contribuie­­ prin munca lor la desfundarea cana­lului ce se înfundase din cauza mîlu­­lui adus de apă. Dintre obiectivele mai însem­nate ce vor fi realizate pînă la 23 August, a­­mintim refacerea străzilor Pușkin și Tudor Vladimirescu, cu balast, borduri și trotuare noi pe o lungime de 1.100 m. !., reprofilări de străzi cum ar fi Ilie Pintilie, 23 August, Vasile Roaită și altele. Pe unele din aceste străzi s-au și depozitat mari cantități de ba­last. Totodată, în curînd va fi dat în fo­­losință noul pod de peste Cuiejdi și se vor crea două noi spații verzi. I. BERENSTEIN STEAGUE RO$U A XI-a sesiune a Sfatului popular al comunei Dragomirești De putrtad, a avut loc în localul școlii elementare de centru din comuna Dragomirești — Bacău, cea de-a Xl-a sesiune a sfatului popular comunal. Sesiunea a pus în discuție două pro­bleme importante. In primul rînd pro­cesul de transformare socialistă a a­­griculturii, iar în al doilea rînd în­casarea contribuției voluntare și folo­sirea sumelor încasate. Din referatul prezentat cu privire la transformarea socialistă a agricul­turii și din discuțiile purtate de că­tre deputați, s-a desprins următorul fapt: cele 8 întovărășiri agricole e­­xistente în comună cuprind 1016 familii de țărani muncitori cu supra­fața totală comasată de 1294 hec­tare. Mai mulți deputați s-au­ anga­jat ca să desfășoare și mai departe o susținută muncă politică, pentru lă­murirea țăranilor muncitori în­tovărășiți și neîntovărășiți de a se înscrie cu tot pămîntul în sectorul agricol cooperatist. Prin­tre aceștia amintim pe deputații Toa­­dfei Chirilă, Ecaterina Ifrim și Vasile Maftei. In ce privește încasarea contribuției voluntare, deputații au arătat că s-au obținut și în această direcție rezultate demne de laudă. In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, deputații s-au angajat să-și aducă tot aportul în mobilizarea țăranilor muncitori din comună pentru terminarea construc­ției căminului cultural cu o capacita­te de 350 locuri, sală pentru biblio­tecă, sală de lectură, cabină de pro­iecție și altele. Se va termina com­plet și școală de 4 ani din satul Berzeni.­ ­» ) JENICA LUCA coresp. ■St. 1.999 Ț3.478’ t»DE PARTEA CEALALTĂ“ Cea de-a 40-a aniversare a Com­so­­molului Leninist a prilejuit cinemato­grafiei sovietice evocarea într-un ciclu de filme a anilor grei ai revoluției a perioadei războiului civil, și a anilor ce au urmat zdrobirii forțelor intervenio­­niste , a anilor începuturilor construc­ției societății socialiste. In filmul „Ei au fost primii“, regi­zorul Iurii Egorov ne-a redat cu mij­loace cinematografice emoționante glo­­ rioase pagini din istoria Comsonio­­ lului Leninist, referitoare la participa­rea la războiul civil, iar în filmul „Vo­luntarii“ același regizor a transpus pe peliculă aportul tineretului sovietic la ridicarea marilor construcții industriale și în timpul Marelui război pentru a­­părarea patriei. Filmul „De partea cealaltă“, o pro­­ducție din anul trecut a studioului „Mosfilm“, realizează după romanul lui Victor Kin un episod din viața tine­retului, a poporului sovietic cind ar­matele intervenționiste decimate și îm­prăștiate în cea mai mare parte a țării, acționau totuși cu forță în Orien­tul îndepărtat. Anul 1921. Luptele împotriva arma­telor albe se duceau în Orientul în­depărtat. Doi ostași ai tinerei repu­blici sovietice, Matveev și Relais, vechi tovarăși de luptă și prietenie — pri­mesc misiunea de a se strecura prin linia frontului, în spatele dușmanilor, spre a duce partizanilor un cifru și bani. Călătoria spre Habarovsk, orașul a­­flat în zona frontului, începe cu peri­peții. Mai întîi vagonul­ în care se aflau este detașat de tren, fără ca ei să știe. Din trenul următor, în care cu greu reușesc să se urce, sînt arun­cați de niște anarhiști, atunci cînd iau apărarea unei fete, iar cînd după o călătorie plină de primejdii sosesc la Habarovsk, orașul căzuse în mîinile (Cinema „Flamura roșie") a albilor. Dar celor doi prieteni le este dat să înfrunte încercări și mai mari. Rănit la picior, Matveev trebuie in­ternat în spital. I se amputează pi­ciorul, pentru a i se salva viața. După însănătoșire, în sufletul lui Matveev se petrece un zbucium puternic. Obiș­­nuit cu viața activă, cu acțiunea, inac­tivitatea la care era supus din cauza cîrjelor îl face să-i pară viața pe care o ducea, lipsită de sens. Mai mult, o lovitură puternică primește a­­tunci cînd prietena lui, Liza, la care ținea foarte mult, îl părăsește deîndată ce-i vede infirmitatea. •Zbuciumul omului puternic, plin de viață, ce se vede pus în postură de a fi nefolositor, este de un drama­tism zguduitor. Totuși, el va găsi o modalitate pentru a continua lupta. Filmul impresionează prin drama personală a lui Matveev, că și prin episoadele de luptă și de viață pe care le redă pe ecran. Ca și în trilo­gia lui Egorov, subiectul filmului este luat din viață. Scriitorul Victor Kin a redat în romanul său­ fapte auten­tice petrecute în anul 1921. Prietenia dintre cei doi, sinceră și plină de devotament, dragostea față de puterea sovietică, de poporul so­­­vietic, înaltele trăsături morale ale tin­­arilor căliți în focul revoluției și al războiului civil, sunt caracteristici co­­mune întregului tineret sovietic. Com­­­somoli­știi sunt pilde de devotament și­­ abnegație, de curaj și perseverență. In lupta cu dușmanii, ca și în con­­strucția pașnică ei au dovedit calită­țile morale deosebite ale tineretului educat și crescut de partidul comu­­­nist. Interpreții V. Safanov, (Matveev) și I. Puzk­ev (Bezais) întruchipează pe ecran cu multă măiestrie pe cei doi eroi, iar artista Kasatkina, cunoscută publicului nostru din filmul „Luna de miere", interpretează cu multă gingăi­șie și naturalețe pe Varea. Regizorul E. Filippov a transpus pe ecran cu mijloace cinematografice re­­marcabile acest luminos episod din­ eroica istorie a Comsomolului. Este un film ce se adresează nu numai tineretului, dar și celor maturi. Opera despre eroismul și devotamen­tul tineretului pentru patria sovietică­ — filmul „De partea cealaltă“, satisa face cu prisosință exigența spectator­­ului tînăr și vîrstnic. SPECTATOR Caiet de e­igă „Perle“ pentru bibliofili Dintr-un plan judicios al unei ex­cursii la Iași, nu trebuie să lipsească vizitarea bibliotecii centrale. De la premisa aceasta s-a pornit în orga­nizarea excursiei noastre, încît sîntem cît se poate de bucuroși cînd formăm un adevărat auditoriu în aula acestei biblioteci. I Tovarășul Botez, directorul biblio­tecii centrale, a avut grijă să ne a­­ducă aici în aulă cîteva manuscrise rare, dintre cele mai prețioase inclu­se în bogatul tezaur al acestei in­stituții de cultură. Mai întîi, ni se reamintește însă că firul istoriei acestei biblioteci este le­gat de o serie de figuri importante din trecutul cultural al poporului nos­tru. Astfel, în 1860, Bogdan Petri­­ceicu Hașdeu a fost numit profesor de istorie și statistică la liceul din Iași și custode al bibliotecii Univer­sității, căreia i-a și donat 4000 de volume. In septembrie 1874, Mihail Eminescu era încîntat ca urmare a faptului că fusese numit director al bibliotecii centrale, însă n-a putut sta mult timp în această calitate din cau­za „năravurilor politice“ ale vremii. Cu această reactualizare a unor cu­noștințe anterioare, privim cu interes crescînd manuscrisele pe care ni le arată rînd pe rînd directorul acestei instituții culturale căreia partidul și guvernul nostru îi acordă o grijă cu adevărat părintească. Iată acum un manuscris datînd de prin secolul al nouălea: Nu se știe pre­cis pînă astăzi formula chimică a cer­­nelei și lucrul ar fi foarte important, ținînd seama de împrejurarea că li­terele sînt și acum foarte clare, ma­nuscrisul fiind foarte bine păstrat și ușor vizibile. Dacă am reținut bine, un astfel de manuscris nu se mai gă­sește în lume, decît la Londra și la Vatican. Un alt amănunt ne mai re­ține atenția: foile sînt groase, lucioa­se ,tacă, parcă­ ar fi de hîrtie ! Și to­tuși nu-i așa ; avem în față un per­gament, adică un preparat din piele de vițel sau de oaie. Nu mai puțin important ne apare manus­crisul de gramatică sanscrită a lui M. Eminescu. Ne stăruie cu insistență atenția și asupra unor no­tițe de-ale marelui povestitor moldo­vean Ion Creangă, mai cu seamă cînd auzim spunîndu-ni-se că-i vorba de metodica de predare a numerelor de la 1 la 100 (atenția sporită se datorește faptului că excursioniștii noștri sînt viitori învățători și învă­țătoare). Am urcat apoi cu toții sus pentru a vizita minunatele săli de lectură (unde, în cea mai perfectă liniște și comoditate, se deslușesc taine ale ști­inței, artei, literaturii) și apoi depo­zitul de cărți — adevărat labirint umplut de comori nesfîrșite, lumini ale slovelor la care s-au îngrămădit sub formă sintetizată atîtea vieți de migală, de trudă și înțelepciune co­lectivă a atîtor veacuri ! Nu mai știi nici pe care culvar să-ți îndrepți mai întîi pașii, nici asupra căruia dintre volume să-ți ațintești mai îndelung privirea ! Noroc că timpul relativ scurt de care dispuneam nu ne per­mitea să extindem sfera deliberării! Un sentiment de respect, dar și de dragoste pentru știință, pentru studiu, ne-a inundat inimile. In ceea ce mă privește, după ce am părăsit biblioteca centrală din Iași, am cugetat îndelung asupra grijii pe care o acordă regimul nos­tru democrat-popular tuturor comorilor de lumină. Da, pentru că lucrul a­­cesta se observă oriunde, nu numai aici, la Iași, mi-a zburat într-o clipă gîndul prin numeroasele biblioteci din București, pentru care statul a chel­tuit și cheltuiește atîția bani, pentru ca la aceste minunate izvoare de lu­mină să se poată adăpa în voie oa­menii muncii. In această ordine de idei mi-am adus aminte că acum­ vreo trei ani, organele de resort, printre care Institutul pentru relații culturale cu străi­nătatea a dispus la cercetarea manus­criselor și tipăriturilor orientale din fondul „T. Cipariu“ al bibliotecii fi­lialei din Cluj a Academiei R.P.R. Sînt și acolo numeroase perie pen­tru bibliografi. Luînd în considerare și miscelaneele, sunt 175 manuscrise orientale (115 arabe, 36 turcești și persane, restul ebraice, chineze și ti­­betane). Cele aproximativ o sută de tipuri, genuri și varietăți ale scrisu­lui arab au fost efectuate cu o pană de trestie numită Kalemn, care n­u se înmuia în călimări (numite hokka) ci se umezea pe o piiză de mătase (numită lika) muiată în cerneală. A­­ceastă mică paranteză are scopul de a sugera importanța deosebită și multilaterală a acestor perle ce al­cătuiesc mai sus-amintitul fond adus de la Blaj, la Cluj acum zece ani, fond „care mai bine de o jumătate de secol așteaptă să fie inventariat și catalogat“, cum se exprima dele­gatul Institutului pentru relații cultu­rale cu străinătatea însărcinat cu a­­ceastă lucrare. Paranteza ar mai continua, deoa­rece ploaia care a început și care s-ar părea că intenționează să ne încurce socotelile excursiei nu ne dă deocamdată voie să plecăm de sub streașină bibliotecii centrale. Ne ho­­tărîm totuși s-o luăm înspre univer­sitate, unde facem, între altele, cunoș­tință cu... ...Fauna Din cele cîteva cadre didactice cîte erau ca însoțitori ai elevilor, două erau specialiste la științele naturale. Poate de asta am zăbovit ceva mai mult la laboratorul de geologie — geografie și apoi la laboratorul de chimie, înainte de a intra în laboratorul propriu-zis de geologie — geografie, ne-au atras atenția cîteva portrete, printre care a lui Grigore Cobîlcescu (1831-1892), semn al prețuirii pe care o acordăm înaintașilor noștri în res­pectivul domeniu al științei. De altfel cred că tot așa se explică și păstra­rea unei firme mai vechi: „Faculta­tea de Șchinți“ de la intrarea în acest laborator. Mai întîi examinăm cu atenție niș­te „mostre“ reprezentînd fauna triasi­­că, lamenibranchiate, gasteropode, bra­­chiopode și echinoderme din păturile jurasice de la Hîrșova, precum și e­­lemente din fauna jurasică a Bucegilor. Păsările și animalele împăiate pe care le admirăm în laboratorul pro­­priu-zis, sunt în măsură să ne îmbo­gățească cunoștințele, deoarece per­cepem numeroase elemente­le care nu știam decît din auzite: Biban, zăgan, căluț de mare, cu­­itundaci, barză neagră, pelican, sitar, găinușă de zăpadă, bătăuș (împăiat în poziție de luptă), pescăruș, fazan, cocoș de munte, vulpe de mare, pisi­că de mare — iată numai un modest început de Mă a elementelor­ de faună pe care le-am văzut rînd pe rînd și în legătură cu care am pri­mit cuvenitele explicații din partea ghidului. Vizita ulterioară în laboratorul de chimie al universității, deși cam o­­bositoare (era o oră la care ne aș­tepta cu nerăbdare masa), a fost totuși foarte instructivă. Intîlniri neașteptate Pe coridorul facultății întîlnim pe Georgeta Simion, o fostă elevă a șco­lii noastre, care se pregătește să deie examenul de stat la facultatea de filologie. In fața universității, în timp ce­ ne pregăteam s-o luăm înspre masă, ne-am întilnit cu Elisei Didina, tot fostă elevă a școlii pedagogice­­ din Bacău, care acum este studentă în anul trei al facultății de matema­tici. Bună a fost la școală, bună­­ și la universitate. Trecuse cu succes o serie de examene, printre care cel de geometrie diferențială, analiză in­finitezimală și mecanică teoretică. Grupul nostru,­­al băcăuanilor, a fost întîlnit și de alți cunoscuți; în ceea ce mă privește, am fost plăcut surprins cînd am văzut-o pe tovarășa Popa (ai căror părinți îmi sunt la o­­rigine consăteni), fostă activistă UTM, și care îmi spune că este stu­dentă la facultatea de drept. Aceste intîlniri neașteptate, ca de altfel și multe altele, au fost desigur plăcute; ele au avut însă și darul de a mă invita la o comparație între trecutul vremurilor burghezo-moșie­­rești cînd arareori și cu anevoie pu­teau pătrunde în școli superioare co­piii celor care asudau pentru alții și vremurile noastre însorite în care partidul a desferecat toate porțile și a deschis larg de tot ușile școlilor și universităților pentru toți copiii oame­nilor muncii cu tragere de inimă în­spre învățătură. DUMITRU FINARU ANUNȚURI T.A.P.L. Bacău cu sediul în strada 6 martie nr. 2 aduce la cunoștință că recrutează tineri pentru a urma școala de bucătar, cofetar-patisier și ospătar. Condițiile de înscriere sînt: — să aibe vîrsta de 14—16 ani îm­pliniți la 15 septembrie 1959. — să fie absolvent a 7 clase ele­mentare ; — Examenul de admitere se va ține la 6 septembrie 1959 și va consta din următoarele probe:­ — limba romînă (limba maternă scris și oral) ; — matematică, (scris și oral) ; — Examinarea se face din materia prevăzută în programele școlare­­ de clasele V și VII. Cei reușiți vor urma cursurile pen­tru care s-au înscris­­ pentru meseria de ospătar durata este de 2 ani iar pentru cofetar-patisier și bucătar de 3 ani. înscrierile se fac zilnic la­­ adresa indicată unde se pot da relații supli­mentare între orele 14—15 pînă la data de 1 august 1959. ★ T.A.P.L. Bacău cu­ sediul în str. 6 Martie nr. 2, angajează cofetari, pa­­tisieri și bombonari. Doritorii se vor adresă la serviciul de cadre. , DIRECȚIUNEA întreprinderea „Comuna din Paris” Piatra Neamț deține în stoc anumite­ materiale metalurgice, electrice, chi­mice, construcții etc. Fabricile și Instituțiile care au ne-i­voie de asemenea materiale, se pot adresa la Serviciul Aprovizionării din sediul întreprinderii între orele 7—14, Cooperativa „Mecanica Nouă" Str. Cobălcescu nr. 9 București Telefon 18.62.68 Execută: 1. Foarfeci ghilotine pentru tăiat tablă de maximum 2 mm­.- grosime și 100 mm. lățime acționată <al țs­i­lectromotor: 2. Mașină universală de tîmplăria portabilă­­ ,8. Ventilatoare, a­eroterme și con­­­strucții ' 11-­ 4. Prototipuri­­ de mașini și utilaje' 5. Reparații de mașini unelte. ĂZI SI MÎÎNE siVURIsi

Next