Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 14, nr. 1999-2025)
1959-07-01 / nr. 1999
Pag. 2*ä •Noi cadre pentru agricultură După un an de muncă intensă, vrednicul colectiv de cadre didactice de la Centrul școlar agricol nr. 2 Roman, luminează celor 80 de ucenici diplome de absolvire și celor 19 elevi maiștri, diplome de maistru mecanizator agricol. Cadrele didactice ale acestui centru școlar au reușit ca la școala profesională anii III să obțină un rezultat satisfăcător in pregătirea teoretică și practică a elevilor. La școala tehnică de maiștri in anul III au fost toți promovați. Din efectivul elevilor ucenici s-au dovedit a fi aci mai bine pregătiți uiemiștii Voicu Gavrilă cu media anuală 9,50, Popovici Valerian cu media anuală 9,25, Lunga Gh. Dumitru cu media anuală 9,30, precum și altă. La școala tehnică de maiștri s-au situat fruntași la învățătură comununistul Lungu Mihai cu media 9,50, utemistul Titu Constantin cu media anuală 9,50 și alții. In aceste zile de la Centrul școlar agricol Roman vor părăsi bancile școlii mulți absolvenți, care vor lucra in cadrul G.A.S. și S.M.T., util ca tractoriști, din rindul ucenicilor, ct și ca maiștri mecanizatori din rindul tovarășilor care au urmat timp de 3 ani de zile școala tehnică de maiștri, perfecționindu-se in cunoașterea celor mai noi tipuri de mașini și metode de muncă avansate, care vor face să se tătărească pe zi ce trece unitățile agricole socialiste. VASILE PARASCHIV, cores'?. VEȘTI DIN RAIONUL BACĂU A.—A.—A.A.—A.—*■ [UNK]* A...A.. A.—A.«.A.«.A..». Muncind In comun suprafața de peste 1200 ha., cele 715 familii de țărani muncitori din comuna Filipeni, raionul Bacău, unite în cinci întovărășiri agricole, au obținut însemnate succese. In primul rînd, producțiile culese de către întovărășiți de pe tarlalele lucrate după metode agrotehnice avansate, au fost mai mari cu sute de kilograme la fiecare hectar, față de recoltele obținute de țăranii muncitori cu gospodărie individuala de pe terenuri cu aceeași fertilitate, dar lucrate pe fâșii mici, despărțite de haturi, după metode rudimentare. Acest fapt a contribuit la convingerea deplină a țăranilor muncitori asupra superiorității lucrării în comun a pămîntului în întovărășiri agricole, întovărășirii mai vechi, care intraseră la început doar cu o parte din teren, și-au adus întreaga suprafață în întovărășire și totodată i-au convins și pe cei noi veniți, să le urmeze exemplul. Așa s-a ajuns, ca în luna iunie a. c., pînă la această dată, suprafața cooperativizată a comunei să crească cu încă 103 hectare. Printre țăranii muncitori înscriși cu tot pămîntul în întovărășire se numără Ștefan Trandafir cu suprafața de 4,84 ha., Iordache Nănescu cu 5,47 ha., Vasile E. Vasilaș cu 4,08 ha., Ch. Hodoroagă cu 4,83 ha. și mulți alții. ■ <■! I CONSTANTIN ’ MOCANU ...» coresp. Din activitatea brigăzii științifice a Casei raionale de cultură din Adjud în cadrul unei consfătuiri la Casa regională a creației populare, cu directorii caselor raionale de cultură, s-au dat indicații pe baza cărora s-a organizat, pe lângă fiecare casă de cultură este o brigadă științifică compusă dintr-un inginer agronom ce răspunde de propaganda agricolă, un medic uman, un medic veterinar, un profesor de istorie, unul de fizică, altul de matematică, un procuror și un activist de partid. O astfel de brigadă a fost înființată și la Adjud. La început ea a fost folosită cu ocazia seminariilor permanente cu directorii de cămine culturale. Prima ieșire pe teren a brigăzii știiințifice a fost la Păunești, a doua la Coțofănești, a treia la Valea-Seacă, iar ultima în ziua de 21 iunie a.c. in comuna Parava unde au fost peste 150 cetățeni și care au pus de întrebări: „Care este structura pielii“, „Ce este materialismul“, „Ce se înțelege 11 prin somnambul și hipnotism“, „Ce 11 sunt reflexele condiționate și necondiționate“, despre constelații, despre combaterea infracțiunilor de către organele de justiție, ce discuții s-au purtat la conferința de la Geneva și care este rezultatul... iată numai cîteva dintre problemele la care s-au dat răspunsuri bune și a existat un deosebit interes din partea participanților. Ei au cerut de altfel ca periodic brigada științifică să vină prin comună, deoarece se lămuresc o serie de probleme foarte importante de unde au de învățat. Pe viitor se vor organiza și alte convorbiri de acest fel între brigada științifică și oamenii muncii din raionul nostru și se va crea o asemenea brigadă și la Sascut-Tîrg, unde sunt cadre bine pregătite din mai multe specialități și care se vor putea deplasa în comunele din apropierea Sascutului: ALEX. 1SPIR ' !"■'( activist al Comitetului raional de partid Adjud IMAGINI DIN ȚARA Constanța In Editura Tehnică a apărut o serie{ Analiza sistemelor electroenergetice prin separarea nodurilor și utilizarea curenților de scurtcircuit de PAUL DIMO După examinarea critică a unor principii generale de analiză a regimurilor de funcționare și a stabilității sistemelor electroenergetice, este prezentată o nouă metodă de studiu al regimurilor staționare și variabile ale sistemelor, rezultat al unor îndelungate preocupări ale autorului. Metoda constînd în separarea nodurilor rețelei și înlocuirea legăturilor cu sistemul prin curenții de scurtcircuit, urmată de analiza fiecărui nod cu ajutorul unei diagrame, poate fi utilizată atît în proiectarea cît și în exploatarea sistemelor electroenergetice. Lucrarea cuprinde, de asemenea, descrierea unui dispozitiv mecanic — analizatorul grafic — cu ajutorul căruia metoda poate fi aplicată într-un mod foarte simplu și rapid. Expunerea este însoțită de exemple de aplicare a metodei la rezolvarea celor mai caracteristice dintre problemele intervenite în practica de proiectare și de exploatare a sistemelor electroenergetice. Prezentată de delegația română la Conferința Internațională a Marilor Recepte © so © © 8s ® Be c ©sse ©&eco3țele Electrice (Paris 1958) metoda a fost apreciată datorită originalității, simplității, clarității și calităților ei sugestive. Lucrarea se adresează inginerilor și tehnicienilor din sectorul energiei electric1e. Măsuri pentru înfrumusețarea orașului Piatra Neamț Săptămîna trecută, la Sfatul popular orășenesc Piatra Neamț a avut loc o adunare la care au participat președinții comitetelor de stradă, ai comitetelor de părinți din școli, directorii de întreprinderi și salariați ai sfatului popular cu care prilej au fost dezbătute măsurile ce vor fi luate în vederea înfrumusețării orașului în cinstea aniversării a 15 ani de la eliberarea patriei. Tovarășul H. Goldstein, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular orășenesc a expus un plan de acțiune întocmit de comitetul executiv și în care s-au propus o serie întreagă de obiective. In cadrul discuțiilor s-au făcut propuneri și au fost luate angajamente care demonstrează interesul tuturor de a contribui ca orașul Piatra Neamț să capete un aspect cît mai frumos în cinstea marii sărbători. Tov. Gh. Negru, directorul fabricii „Reconstrucția“ a cerut sfatului popular să ia măsurile corespunzătoare pentru amenajarea străzii Lupeni, angajîndu-se să contribuie cu materiale și să mobilizeze cetățenii la muncă voluntară. Deputații Elena Agavriloaie, din circumscripția 99, Olga Fanaca, circumscripția 31 și alții și-au luat angajamentul să mobilizeze cetățenii la amenajarea străzilor și trotuarelor, bineînțeles și cu ajutorul sfatului popular care să le pună la dispoziție materiale. In cadrul adunării, tov. Natalia Oboroceanu, președintă a unui comitet de stradă din circumscripția nr. 19 a chemat la întrecere toate comitetele de stradă din oraș, în acțiunea de înfrumusețare a străzilor, caselor și gradinelor. Tov. ing. N. Batin, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, a subliniat în cuvîntul său faptul că în primăvara aceasta s-au făcut lucruri frumoase în orașul Piatra Neamț prin contribuția voluntară a cetățenilor, a tineretului. De aceea, este necesar ca și de acum înainte sa fie mobilizați oamenii muncii ca în cinstea zilei de 23 August, fiecare stradă, fiecare casă să devină cît mai frumoasă. Tov. Batiu a criticat insă și indolența unor cetățeni de pe strada Unirii, care n-au ieșit să contribuie prin munca lor la desfundarea canalului ce se înfundase din cauza mîlului adus de apă. Dintre obiectivele mai însemnate ce vor fi realizate pînă la 23 August, amintim refacerea străzilor Pușkin și Tudor Vladimirescu, cu balast, borduri și trotuare noi pe o lungime de 1.100 m. !., reprofilări de străzi cum ar fi Ilie Pintilie, 23 August, Vasile Roaită și altele. Pe unele din aceste străzi s-au și depozitat mari cantități de balast. Totodată, în curînd va fi dat în folosință noul pod de peste Cuiejdi și se vor crea două noi spații verzi. I. BERENSTEIN STEAGUE RO$U A XI-a sesiune a Sfatului popular al comunei Dragomirești De putrtad, a avut loc în localul școlii elementare de centru din comuna Dragomirești — Bacău, cea de-a Xl-a sesiune a sfatului popular comunal. Sesiunea a pus în discuție două probleme importante. In primul rînd procesul de transformare socialistă a agriculturii, iar în al doilea rînd încasarea contribuției voluntare și folosirea sumelor încasate. Din referatul prezentat cu privire la transformarea socialistă a agriculturii și din discuțiile purtate de către deputați, s-a desprins următorul fapt: cele 8 întovărășiri agricole existente în comună cuprind 1016 familii de țărani muncitori cu suprafața totală comasată de 1294 hectare. Mai mulți deputați s-au angajat ca să desfășoare și mai departe o susținută muncă politică, pentru lămurirea țăranilor muncitori întovărășiți și neîntovărășiți de a se înscrie cu tot pămîntul în sectorul agricol cooperatist. Printre aceștia amintim pe deputații Toadfei Chirilă, Ecaterina Ifrim și Vasile Maftei. In ce privește încasarea contribuției voluntare, deputații au arătat că s-au obținut și în această direcție rezultate demne de laudă. In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, deputații s-au angajat să-și aducă tot aportul în mobilizarea țăranilor muncitori din comună pentru terminarea construcției căminului cultural cu o capacitate de 350 locuri, sală pentru bibliotecă, sală de lectură, cabină de proiecție și altele. Se va termina complet și școală de 4 ani din satul Berzeni. » ) JENICA LUCA coresp. ■St. 1.999 Ț3.478’ t»DE PARTEA CEALALTĂ“ Cea de-a 40-a aniversare a Comsomolului Leninist a prilejuit cinematografiei sovietice evocarea într-un ciclu de filme a anilor grei ai revoluției a perioadei războiului civil, și a anilor ce au urmat zdrobirii forțelor intervenioniste , a anilor începuturilor construcției societății socialiste. In filmul „Ei au fost primii“, regizorul Iurii Egorov ne-a redat cu mijloace cinematografice emoționante glo rioase pagini din istoria Comsonio lului Leninist, referitoare la participarea la războiul civil, iar în filmul „Voluntarii“ același regizor a transpus pe peliculă aportul tineretului sovietic la ridicarea marilor construcții industriale și în timpul Marelui război pentru apărarea patriei. Filmul „De partea cealaltă“, o producție din anul trecut a studioului „Mosfilm“, realizează după romanul lui Victor Kin un episod din viața tineretului, a poporului sovietic cind armatele intervenționiste decimate și împrăștiate în cea mai mare parte a țării, acționau totuși cu forță în Orientul îndepărtat. Anul 1921. Luptele împotriva armatelor albe se duceau în Orientul îndepărtat. Doi ostași ai tinerei republici sovietice, Matveev și Relais, vechi tovarăși de luptă și prietenie — primesc misiunea de a se strecura prin linia frontului, în spatele dușmanilor, spre a duce partizanilor un cifru și bani. Călătoria spre Habarovsk, orașul aflat în zona frontului, începe cu peripeții. Mai întîi vagonul în care se aflau este detașat de tren, fără ca ei să știe. Din trenul următor, în care cu greu reușesc să se urce, sînt aruncați de niște anarhiști, atunci cînd iau apărarea unei fete, iar cînd după o călătorie plină de primejdii sosesc la Habarovsk, orașul căzuse în mîinile (Cinema „Flamura roșie") a albilor. Dar celor doi prieteni le este dat să înfrunte încercări și mai mari. Rănit la picior, Matveev trebuie internat în spital. I se amputează piciorul, pentru a i se salva viața. După însănătoșire, în sufletul lui Matveev se petrece un zbucium puternic. Obișnuit cu viața activă, cu acțiunea, inactivitatea la care era supus din cauza cîrjelor îl face să-i pară viața pe care o ducea, lipsită de sens. Mai mult, o lovitură puternică primește atunci cînd prietena lui, Liza, la care ținea foarte mult, îl părăsește deîndată ce-i vede infirmitatea. •Zbuciumul omului puternic, plin de viață, ce se vede pus în postură de a fi nefolositor, este de un dramatism zguduitor. Totuși, el va găsi o modalitate pentru a continua lupta. Filmul impresionează prin drama personală a lui Matveev, că și prin episoadele de luptă și de viață pe care le redă pe ecran. Ca și în trilogia lui Egorov, subiectul filmului este luat din viață. Scriitorul Victor Kin a redat în romanul său fapte autentice petrecute în anul 1921. Prietenia dintre cei doi, sinceră și plină de devotament, dragostea față de puterea sovietică, de poporul sovietic, înaltele trăsături morale ale tinarilor căliți în focul revoluției și al războiului civil, sunt caracteristici comune întregului tineret sovietic. Comsomoliștii sunt pilde de devotament și abnegație, de curaj și perseverență. In lupta cu dușmanii, ca și în construcția pașnică ei au dovedit calitățile morale deosebite ale tineretului educat și crescut de partidul comunist. Interpreții V. Safanov, (Matveev) și I. Puzkev (Bezais) întruchipează pe ecran cu multă măiestrie pe cei doi eroi, iar artista Kasatkina, cunoscută publicului nostru din filmul „Luna de miere", interpretează cu multă gingăișie și naturalețe pe Varea. Regizorul E. Filippov a transpus pe ecran cu mijloace cinematografice remarcabile acest luminos episod din eroica istorie a Comsomolului. Este un film ce se adresează nu numai tineretului, dar și celor maturi. Opera despre eroismul și devotamentul tineretului pentru patria sovietică — filmul „De partea cealaltă“, satisa face cu prisosință exigența spectatorului tînăr și vîrstnic. SPECTATOR Caiet de eigă „Perle“ pentru bibliofili Dintr-un plan judicios al unei excursii la Iași, nu trebuie să lipsească vizitarea bibliotecii centrale. De la premisa aceasta s-a pornit în organizarea excursiei noastre, încît sîntem cît se poate de bucuroși cînd formăm un adevărat auditoriu în aula acestei biblioteci. I Tovarășul Botez, directorul bibliotecii centrale, a avut grijă să ne aducă aici în aulă cîteva manuscrise rare, dintre cele mai prețioase incluse în bogatul tezaur al acestei instituții de cultură. Mai întîi, ni se reamintește însă că firul istoriei acestei biblioteci este legat de o serie de figuri importante din trecutul cultural al poporului nostru. Astfel, în 1860, Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost numit profesor de istorie și statistică la liceul din Iași și custode al bibliotecii Universității, căreia i-a și donat 4000 de volume. In septembrie 1874, Mihail Eminescu era încîntat ca urmare a faptului că fusese numit director al bibliotecii centrale, însă n-a putut sta mult timp în această calitate din cauza „năravurilor politice“ ale vremii. Cu această reactualizare a unor cunoștințe anterioare, privim cu interes crescînd manuscrisele pe care ni le arată rînd pe rînd directorul acestei instituții culturale căreia partidul și guvernul nostru îi acordă o grijă cu adevărat părintească. Iată acum un manuscris datînd de prin secolul al nouălea: Nu se știe precis pînă astăzi formula chimică a cernelei și lucrul ar fi foarte important, ținînd seama de împrejurarea că literele sînt și acum foarte clare, manuscrisul fiind foarte bine păstrat și ușor vizibile. Dacă am reținut bine, un astfel de manuscris nu se mai găsește în lume, decît la Londra și la Vatican. Un alt amănunt ne mai reține atenția: foile sînt groase, lucioase ,tacă, parcă ar fi de hîrtie ! Și totuși nu-i așa ; avem în față un pergament, adică un preparat din piele de vițel sau de oaie. Nu mai puțin important ne apare manuscrisul de gramatică sanscrită a lui M. Eminescu. Ne stăruie cu insistență atenția și asupra unor notițe de-ale marelui povestitor moldovean Ion Creangă, mai cu seamă cînd auzim spunîndu-ni-se că-i vorba de metodica de predare a numerelor de la 1 la 100 (atenția sporită se datorește faptului că excursioniștii noștri sînt viitori învățători și învățătoare). Am urcat apoi cu toții sus pentru a vizita minunatele săli de lectură (unde, în cea mai perfectă liniște și comoditate, se deslușesc taine ale științei, artei, literaturii) și apoi depozitul de cărți — adevărat labirint umplut de comori nesfîrșite, lumini ale slovelor la care s-au îngrămădit sub formă sintetizată atîtea vieți de migală, de trudă și înțelepciune colectivă a atîtor veacuri ! Nu mai știi nici pe care culvar să-ți îndrepți mai întîi pașii, nici asupra căruia dintre volume să-ți ațintești mai îndelung privirea ! Noroc că timpul relativ scurt de care dispuneam nu ne permitea să extindem sfera deliberării! Un sentiment de respect, dar și de dragoste pentru știință, pentru studiu, ne-a inundat inimile. In ceea ce mă privește, după ce am părăsit biblioteca centrală din Iași, am cugetat îndelung asupra grijii pe care o acordă regimul nostru democrat-popular tuturor comorilor de lumină. Da, pentru că lucrul acesta se observă oriunde, nu numai aici, la Iași, mi-a zburat într-o clipă gîndul prin numeroasele biblioteci din București, pentru care statul a cheltuit și cheltuiește atîția bani, pentru ca la aceste minunate izvoare de lumină să se poată adăpa în voie oamenii muncii. In această ordine de idei mi-am adus aminte că acum vreo trei ani, organele de resort, printre care Institutul pentru relații culturale cu străinătatea a dispus la cercetarea manuscriselor și tipăriturilor orientale din fondul „T. Cipariu“ al bibliotecii filialei din Cluj a Academiei R.P.R. Sînt și acolo numeroase perie pentru bibliografi. Luînd în considerare și miscelaneele, sunt 175 manuscrise orientale (115 arabe, 36 turcești și persane, restul ebraice, chineze și tibetane). Cele aproximativ o sută de tipuri, genuri și varietăți ale scrisului arab au fost efectuate cu o pană de trestie numită Kalemn, care nu se înmuia în călimări (numite hokka) ci se umezea pe o piiză de mătase (numită lika) muiată în cerneală. Această mică paranteză are scopul de a sugera importanța deosebită și multilaterală a acestor perle ce alcătuiesc mai sus-amintitul fond adus de la Blaj, la Cluj acum zece ani, fond „care mai bine de o jumătate de secol așteaptă să fie inventariat și catalogat“, cum se exprima delegatul Institutului pentru relații culturale cu străinătatea însărcinat cu această lucrare. Paranteza ar mai continua, deoarece ploaia care a început și care s-ar părea că intenționează să ne încurce socotelile excursiei nu ne dă deocamdată voie să plecăm de sub streașină bibliotecii centrale. Ne hotărîm totuși s-o luăm înspre universitate, unde facem, între altele, cunoștință cu... ...Fauna Din cele cîteva cadre didactice cîte erau ca însoțitori ai elevilor, două erau specialiste la științele naturale. Poate de asta am zăbovit ceva mai mult la laboratorul de geologie — geografie și apoi la laboratorul de chimie, înainte de a intra în laboratorul propriu-zis de geologie — geografie, ne-au atras atenția cîteva portrete, printre care a lui Grigore Cobîlcescu (1831-1892), semn al prețuirii pe care o acordăm înaintașilor noștri în respectivul domeniu al științei. De altfel cred că tot așa se explică și păstrarea unei firme mai vechi: „Facultatea de Șchinți“ de la intrarea în acest laborator. Mai întîi examinăm cu atenție niște „mostre“ reprezentînd fauna triasică, lamenibranchiate, gasteropode, brachiopode și echinoderme din păturile jurasice de la Hîrșova, precum și elemente din fauna jurasică a Bucegilor. Păsările și animalele împăiate pe care le admirăm în laboratorul propriu-zis, sunt în măsură să ne îmbogățească cunoștințele, deoarece percepem numeroase elementele care nu știam decît din auzite: Biban, zăgan, căluț de mare, cuitundaci, barză neagră, pelican, sitar, găinușă de zăpadă, bătăuș (împăiat în poziție de luptă), pescăruș, fazan, cocoș de munte, vulpe de mare, pisică de mare — iată numai un modest început de Mă a elementelor de faună pe care le-am văzut rînd pe rînd și în legătură cu care am primit cuvenitele explicații din partea ghidului. Vizita ulterioară în laboratorul de chimie al universității, deși cam obositoare (era o oră la care ne aștepta cu nerăbdare masa), a fost totuși foarte instructivă. Intîlniri neașteptate Pe coridorul facultății întîlnim pe Georgeta Simion, o fostă elevă a școlii noastre, care se pregătește să deie examenul de stat la facultatea de filologie. In fața universității, în timp ce ne pregăteam s-o luăm înspre masă, ne-am întilnit cu Elisei Didina, tot fostă elevă a școlii pedagogice din Bacău, care acum este studentă în anul trei al facultății de matematici. Bună a fost la școală, bună și la universitate. Trecuse cu succes o serie de examene, printre care cel de geometrie diferențială, analiză infinitezimală și mecanică teoretică. Grupul nostru,al băcăuanilor, a fost întîlnit și de alți cunoscuți; în ceea ce mă privește, am fost plăcut surprins cînd am văzut-o pe tovarășa Popa (ai căror părinți îmi sunt la origine consăteni), fostă activistă UTM, și care îmi spune că este studentă la facultatea de drept. Aceste intîlniri neașteptate, ca de altfel și multe altele, au fost desigur plăcute; ele au avut însă și darul de a mă invita la o comparație între trecutul vremurilor burghezo-moșierești cînd arareori și cu anevoie puteau pătrunde în școli superioare copiii celor care asudau pentru alții și vremurile noastre însorite în care partidul a desferecat toate porțile și a deschis larg de tot ușile școlilor și universităților pentru toți copiii oamenilor muncii cu tragere de inimă înspre învățătură. DUMITRU FINARU ANUNȚURI T.A.P.L. Bacău cu sediul în strada 6 martie nr. 2 aduce la cunoștință că recrutează tineri pentru a urma școala de bucătar, cofetar-patisier și ospătar. Condițiile de înscriere sînt: — să aibe vîrsta de 14—16 ani împliniți la 15 septembrie 1959. — să fie absolvent a 7 clase elementare ; — Examenul de admitere se va ține la 6 septembrie 1959 și va consta din următoarele probe: — limba romînă (limba maternă scris și oral) ; — matematică, (scris și oral) ; — Examinarea se face din materia prevăzută în programele școlare de clasele V și VII. Cei reușiți vor urma cursurile pentru care s-au înscris pentru meseria de ospătar durata este de 2 ani iar pentru cofetar-patisier și bucătar de 3 ani. înscrierile se fac zilnic la adresa indicată unde se pot da relații suplimentare între orele 14—15 pînă la data de 1 august 1959. ★ T.A.P.L. Bacău cu sediul în str. 6 Martie nr. 2, angajează cofetari, patisieri și bombonari. Doritorii se vor adresă la serviciul de cadre. , DIRECȚIUNEA întreprinderea „Comuna din Paris” Piatra Neamț deține în stoc anumite materiale metalurgice, electrice, chimice, construcții etc. Fabricile și Instituțiile care au ne-ivoie de asemenea materiale, se pot adresa la Serviciul Aprovizionării din sediul întreprinderii între orele 7—14, Cooperativa „Mecanica Nouă" Str. Cobălcescu nr. 9 București Telefon 18.62.68 Execută: 1. Foarfeci ghilotine pentru tăiat tablă de maximum 2 mm.- grosime și 100 mm. lățime acționată <al țsilectromotor: 2. Mașină universală de tîmplăria portabilă ,8. Ventilatoare, aeroterme și construcții ' 11- 4. Prototipuri de mașini și utilaje' 5. Reparații de mașini unelte. ĂZI SI MÎÎNE siVURIsi