Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 2077-2103)

1959-10-01 / nr. 2077

Pig 1-3 Toat atenția pregătirii și desfășurării adunărilor de dare de seamă și alegeri a noilor organe de conducere U.T.M. reducerii îmbunătățirii In acest an pregătirea și desfă­­­­șurarea alegerilor organelor de con­ducere U.T.M. au loc in condițiile când întregul nostru popor muncește cu însuflețire pentru traducerea în viață a sarcinilor ce izvorăsc din do­cumentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959. Primind cu deosebită bucurie ansamblul de mă­suri stabilit de­­ partid pentru crește­rea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, oamenii muncii s-au angajat a-și mări eforturile în lupta pentru creșterea producției și productivității muncii, a prețului de cost și a calității produselor. Pregătirea și desfășurarea alegeri­lor va trebui să ducă, la consolida­rea politică și organizatorică a or­ganelor și organizațiilor U.T.M., la întărirea muncii de educație comu­nistă și patriotică a tineretului, la lupta pentru aplicarea în viață a sar­­cinilor puse de partid pentru voltarea continuă a industriei și dez­a­­griculturii, pentru îmbunătățirea con­dițiilor de viață a celor ce muncesc­, la dezvoltarea activității culturale și sportive de masă, la lupta pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului, gu­vernului și ale C.C. al U.T.M. Perioada de pregătire și desfășu­rare a alegerilor va trebui să ducă la îmbunătățirea vieții interne a organi­zațiilor U.TM., la antrenarea tuturor utemiștilor în munca de organizație, la lărgirea legăturii organizațiilor U.T.M. cu masele largi ale tinerilor neutemiști, la creșterea rîndurilor U­­niunii Tineretului Muncitor. Alegerile organelor de conducere U.T.M. din industrie vor trebui să constituie un prilej de mobilizare mai activă a tineretului la îndeplinirea planului de producție, la îmbunătăți­rea muncii brigăzilor de producție ale tineretului, la mobilizarea întregului tineret pentru ca în fiecare întreprin­dere, în construcții, transporturi, să participe activ la realizarea angaja­mentelor de a da economii peste plan, angajamente luate de munci­­tori cu prilejul dezbaterii documente­lor Plenarei C.C. al P.M.R. din 13— 14 iulie a.c. Organizațiile U.T.M. de la sate vor trebui să antreneze întregul tineret la efectuarea lucrărilor agricole de toamnă în timpul optim, să consoli­deze brigăzile zootehnice existente și să creeze altele noi, să mobilizeze masa tineretului de la sate la apli­carea în viață a politicii partidului de transformare socialistă a agricul­turii și la întărirea economico-orga­­nizatorică a sectorului socialist a­­gricol. In școli, alegerile organelor de con­ducere vor trebui să constituie un mijloc de ridicare a răspunderii ele­vilor pentru învățătură și disciplină, de întărire a vieții interne de orga­nizație și a activității cultural-spor­tive,­­ cît și la îmbunătățirea muncii de educație politică a elevilor, la creșterea combativității revoluționare împotriva influenței idologiei bur­gheze. Pregătirea și desfășurarea alegeri­lor va trebui să ducă în toate orga­nizațiile U.T.M. de la orașe și sate la o și mai largă mobilizare a tine­retului la munca patriotică de folos obștesc, de lărgire și consolidare a brigăzilor atemiste de muncă patrio­tică. Pentru îndeplinirea cu succes a a­­cestor sarcini de mare răspundere o deosebită însemnătate o are felul în care comitetele raionale și orășenești U.T.M. vor instrui cadrele ce au sar­­­cina de a ajuta organizațiile de bază la pregătirea și desfășurarea a­­legerilor, felul în care aceștia vor înțelege răspunderea ce le revine pentru buna organizare și desfășu­rare a alegerilor. Dările de seamă și discuțiile ce se vor purta în adunările de alegeri, vor trebui să facă o analiză temeinică a felului cum s-a muncit pentru înde­plinirea hotărîrilor luate în adunările și conferințele de alegeri anterioare și în mod deosebit cum luptă orga­nizațiile de bază pentru îndeplinirea angajamentelor luate în urma dezba­terii hotărîrilor plenarelor C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și 13.—14 iulie a.c. O deosebită atenție trebuie să a­­corde organele și organizațiile UTM ca în organele de conducere ale UTM să fie propuși și aleși membri și candidați de partid, cei mai buni utemiști, fete și băieți, care studiază cu perseverență, își însușesc și apli­­că în practică învățătura marxist-le­­ninistă, care iau măsuri practice pentru aplicarea în viață a hotărîri­lor partidului, care luptă cu hotărîre împotriva lipsurilor, tineri sîrguin­­cioși, modești, entuziaști, energici, activi, cu spirit de inițiativă, care au crescut în procesul muncii și se a­­chită conștiincioși de sarcinile ce le revin în producție, tineri fruntași la învățătură, tineri care prin muncă și învățătura lor au dovedit o înaltă prețuire a calității de membru al U­­niunii Tineretului Muncitor. Comitetele raionale și orășenești trebuie să ia toate măsurile ca imediat după alegeri să fie pentru ins­truite noile organe ce vor fi alese pentru ca aceștia să cunoască cum trebuie să-și organizeze și să se des­­fășoare activitatea. Sub conducerea și îndrumarea per­manentă a organelor și organizații­lor de partid, organele și organizai­țiile UTM trebuie să asigure ca pre­­­ătirea și desfășurarea adunărilor de dări de seamă și alegeri să ducă la îmbunătățirea activității Uniunii Ti­neretului Muncitor, la creșterea apor­tului său în aplicarea hotărîrii ș'i'a par­­­tidului, în educarea comunistă a ti­neretului și la lupta pentru construi­rea socialismului în patria noastră. STELIAN DUMITRIU secretar al comitetului regional U.T.M. In Editura Tehnică a apărut: Cartea rectificatorului de GEORGESCU S. GEORGE •■-'>0 pagini, broșat,: 5,35 lel ex. In prima parte a lucrării sunt tratate: tehnologia rectificării, ma­șinile de rectificat, dispozitivele de prindere, precum și pietrele abra­zive folosite la rectificare. A doua parte­ tratează despre ne­tezirea suprafețelor metalice prin abraziune. In capitolele respective sînt expuse atît operațiile de nete­­zire­: rodarea (lapping), honuirea (honing), suprafinisărea (superfi­­nish), cît și utilajul folosit la pre­lucrare. Ultima parte tratează despre ca­litatea suprafețelor prelucrate, pre­cizia pieselor prelucrate, întreținer­­ea și exploatarea utilajului de rec­tificat, organizarea locului de mun­că și măsuri de protecția muncii. Cartea se adresează frezorilor ca­lificați, maiștrilor, tehnologilor și tehnicienilor din atelierele mecanice ale întreprinderilor constructoare de mașini sau din ateliere de reparații și de întreținere. STEAGUL IZOSU 3cfzrj%BZ.v^ »_rj In cartierul C.F.R. din orașul Ad­jud, s-a construit o nouă școală ele­mentară care a fost dată în folosință odată cu începerea noului an școlar. La ultimele lucrări de finisare și înfrumusețări au contribuit, volun­tar, și părinții elevilor care învață în noua școală. ------------------------------------------------­ Un fapt ce merită reținut La întrebarea ce am pus-o tova­rășilor Gh. Ursache, șeful grupului de șantiere nr. 3 Bacău și Gh. Ciocan în legătură cu preocuparea care există față de aplicarea în­tocmai a normelor de protecția mun­cii, am căpătat următorul răspuns: „In cursul anului curent nu a avut loc nici­ un accident de muncă“. Succesul acesta e deosebit de sem­nificativ. Să vedem cum a fost do­­bîndit. Ținînd seama de starea utilajului instalațiilor și în­căperilor de lucru, conducerea administrativă a șantie­rului se ocupă îndeaproape de exe­cutarea lucrărilor menite să ducă la îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă. Mărturiei în această di­recție este o circulară emisă de Trus­tul de montaje pentru rafinării și uzine chimice București către toate șantierele în care se menționează că șantierul de montaj „Steaua roșie“ din Bacău e fruntaș pe linie de protecție a muncii. Acest lucru se datorește faptului că s-au luat totdeauna in considerație propunerile Astfel, în urma­ soluțiilor muncitorilor, date de muncitorii Tomec Mihai și Pușcașii Cornel, construit lîngă atelierul mecanic s­au două boxe pentru genera­toarele de sudură autogenă, care pro­tejează pe sudori de gazele ce se produc în timpul lucrului. Lucrările efectuate au fără îndo­ială rostul lor. Insă nu e mai pu­țin adevărat că prevenirea acciden­telor presupune și o muncă atentă cu oamenii. In acest sens merită reținute căile folosite aici pentru a-i determina pe oameni să se încadreze în disciplina impusă de normele de tehnica securi­tății muncii. Instruirea lor la locul de muncă cu problemele de protecția muncii stă în centrul atenției grupu­lui de șantiere. Cu electricienii, su­dorii și montorii instructajul se face lunar, deoarece ei sunt cei mai ex­puși la diferite accidente. Astfel, li se dă posibilitatea să-și însușească temeinic normele de tehnica securită­ții, ceea ce-i înarmează cu metode de luptă împotriva accidentelor. " De altfel, dorința d­e a nu se produce nici­ un accident uman a de­terminat colectivul de muncă să in­troducă ca obiectiv de seamă în în­trecerea socialistă stricta respectare a normelor de tehnica securității mun­cii. S-a hotărît ca abaterile de la aceste norme să fie penalizate. Abaterile sînt discutate de condu­cere și comitetul sindical, apoi cu­ muncitorii și numai cînd se constată că ele s-au repetat se aplică sanc­ț­iiinal. în orice caz, aceste abateri pena­lizate sau nu, sînt aduse la cunoș­­­tința întregului colectiv de muncă și discutate pe larg. Din cele de mai sus reiese lim­pede că lichidarea accidentelor de muncă la acest grup de șantiere are la bază o activitate stăruitoare și sistematică, fapt ce merită a fi in­­finut. VASILE HARET lăcătuș Copilărie fericită In multe sate ale regiunii noastre vom întîlni grădinițe de copii înzes­trate cu toate cele necesare activității lor. Sub îndrumarea educatoarelor, copiii țăranilor muncitori primesc o îngrijire și o educație deosebită. Un exemplu semnificativ în această direcție îl constituie și grădinița sezo­nieră de la gospodăria agricolă colec­tivă „Drumul lui Lenin“ din comuna Mărgineni — raionul Piatra Neamț. Cînd am sosit aici, era o zi înso­rită de toamnă. Copiii colectiviștilor, sub privirile atente ale educatoarelor Georgeta Hizac și Silvia Ciurea, se jucau în aer liber (aspectul din clișeu). La îndemîna acestora erau o serie în­treagă de jucării care fac orele de re­creație ale celor mici foarte plăcute. Parcul gospodăriei colective, în care se înalță brazi falnici, stă la dispoziția copiilor care își petrec timpul în cele mai bune condițiuni. Odinioară, aici se s lăruiau moșierii Gh. Dragu și Neculai­­ Penciulescu. Numai ei și cu familiile­­ lor aveau dreptul să se bucure de bi­­i­nefaterile naturii. Ei erau acei care­­ trăiau di­n sadoarea țăranilor muncitori j care­­ argățeau. Acele vremuri au tre­cut în domeniul tristelor amintiri. As­­­­tăzi, in fostul conac al moșierilor se­­ află sediul și grădinița de copii a­i gospodăriei colective. Totul aparține celor ce muncesc,­­ însoțiți de tovarășa educatoare Geor­­geta Hizac, am vizitat încăperile gră­diniței de copii. Mai întîi am intrat în cele două dormitoare. Paturile cu pături și cearșafuri curate erau fru­mos aranjate. Pe cele două mese din dormitoare se aflau buchete de flori. Peste tot domneau ordinea și curățe­­ni­a perfectă. Aici dorm copiii colecti­viștilor după ce iau masa de prînz. Ne-am continuat vizita noastră mai departe, intrînd în cele două săli de­­ clasă. Materialul didactic stătea gata , pregătit pentru orele de clasă. O bună­­ parte din acestea, cum ar fi, de pildă,­­ „Pădurea cu animale sălbatice“, „Rîn­­f dunelele de pe sticlă", „Fîntîna cu ► gardul“ etc., este confecționat de copii I ^ cu­­ sprijinul educatoarelor. Și aici ne-a plăcut curățenia, care domnea pretu­­►­­­tindeni. Am trecut apoi prin magazie, unde ► se aflau tot felul de alimente și dul­­c­iuri necesare copiilor și ne-am oprit­­ la bucătărie. Sub privirile atente ale­­ bucătarului Vasile Gîndici fierbeau pe­­ sobă oalele cu bucate pentru cei mici. ! — Tovarășe Vasile, ce-ați pregătit £ ^ astăzi pentru copii ? — Bunătăți. La prînz voi servi vlăs­► tarelor noastre o ciorbă bună, ardei ► umpluți și ceva dulciuri. Pentru de­­^ seară se voi pregăti mămăliguță cu ♦ ^ brînză și dte o cană cu lapte. — Reușiți să gătiți mîncarea­­ după placul și gustul diferit al cod­.■ ► ► lor? — La acest lucru sînt meșter. Nu ► degeaba am îmbătrînit în meseria de­­ bucătar. Pe vremuri eu am fost bu­­î­catarul moșierilor Dragu și Penciu­­­­lescu care erau stăpîni peste tot ce vedeți aici. Bunătățile care le pregă­team lor, le fac acum pentru copii, colectiviștilor noștri. Sînt mîndru că am­ ajuns să trăiesc și eu aceste zile fericite, să văd cu ochii mei cum crește o tînără generație, lipsită de griji și plină de fericire. In ochii tovarășului Vasile Gîndici se citea bucuria zilelor noastre. Era mîndru că-și poate aduce și el con­tribuția la fericirea copiilor. Scurta vizită de la grădinița de copii din gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“, comuna Mărgi­neni ne-a lăsat cîteva amintiri deose­bit de plăcute, în timp ce colectiviștii munceau de zor pe ogoare pentru a strînge bogatele recolte din această toamnă, copiii lor se jucau, zburdau în aer liber, sub supravegherea directă a educatoarelor. Am reținut și cîteva nume. Iată-le: Viorica și Silvia Stoia, Ionel și Vasilică Grama, Doina și A­­drian Cozma, Mihăiță și Costel Ma­xim ș. a. m. d. In total grădinița gos­podăriei colective este frecventată în zilele de lucru de peste 50 de copii. Toți aceștia se bucură din plin de grija deosebită ce o acordă guvernul și par­oidul nostru, copiilor. C. CURTEANU Calitatea produselor­­ preocupare fre seama la fabrica „Bistrița“ Lupta pentru îmbunătățirea calității produselor se află în centrul preocu­pării colectivului fabricii de tîmplărie din Piatra Neamț care produce, printre altele, binale (uși, ferestre) și parchete de fag și stejar pentru lucrările de pe marile șantiere din regiune și din țară și pentru export. îmbunătățirea continuă a calității acestor produse constituie o preocupare de seamă deoa­rece ele sunt materiale de construcție pe care le remarci repede la o con­strucție și care trebuie să lase o im­presie frumoasă. In anul 1958 la fabrica Bistrița au fost semnalate mai multe refuzuri de produse la parchete și binale, deoarece calitatea lor era necorespunzătoare. A­­cest lucru a dat de gîndit colectivului întreprinderii, care s-a simțit dator să ia o serie de măsuri. Principala măsură a fost intensificarea muncii politice care a avut drept obiectiv lămurirea colectivelor tuturor secții­lor în vederea înțelegerii mai juste a importanței fabricării unor produse de bună calitate. Pentru asigurarea condițiilor cerute de beneficiari și în vederea remedierii lipsurilor din trecut, s-au respectat încă de la începutul anului o serie de factori principali cum ar fi ridicarea calificării muncitorilor, organizarea u­­nui riguros control tehnic de calitate prin remedierea imediată a lipsurilor, la fața locului, acolo unde nu se res­pectă normele indicate. De asemenea, s-a introdus în lucru materie primă corespunzătoare, bine uscată și s-au stimulat prin premii excepționale mun­citorii care au dat produse de bună calitate. Refuzurile beneficiarilor care au e­­xistat în anul 1958 au fost și ultimele. Problema calității a devenit o sarcină și preocupare de seamă a fiecărui mun­citor. Acest lucru se reflectă și în a­­titudinea pe care o iău muncitorii, co­legii de banc, de lucru față de aceia care execută produse de calitate nesa­tisfăcătoare. Principala problemă care s-a ridicat a fost aceea de a se organiza mai bine munca’la secția de tîmplărie manuală — montaj. Aici, toți muncitorii au fost constituiți într-o singură brigadă, în care fiecare muncitor are de executat o fază anume din procesul tehnologic, fapt care a permis specializarea mun­citorilor la anumite operații. S-au in­trodus de asemenea mașini de cepuit și altele de înlocuit nodurile vicioase cu dopuri decupate din materialul să­nătos, ceea ce a avut un efect pozi­tiv în îmbunătățirea simțitoare a aspec­tului. Un factor principal l-a constituit și-l constituie uscarea artificială a lemnului și asigurarea stocului tehnic de mate­rial uscat. In acest sens s-a organizat urmărirea ciclului de uscare a materiei prime cu aparate speciale de măsurat temperatura și umiditatea. S-au me­canizat uscătoriile care deservesc sec­ția parchete prin dotarea cu 84 de va­­goneți metalici pe care frizele stivuite sunt introduse direct în uscătorii și evacuate după uscare într-o cameră de odihnă. Aici stau cîteva ore și p­­ urmă intră la prelucrare. Toate aceste măsuri și-au arătat din plin roadele. Calitatea produselor la fabrică Bistrița este în momentul de față corespunzătoare. In acest an fabrica de tîmplărie a reușit să fie preferată de o serie de beneficiari care au căpătat încredere în calita­tea produselor ce le execută. Fără îndoială că succesele înregistrate în îmbunătățirea calității se datoresc în primul rînd numeroșilor muncitori conștiincioși cum sunt comuniștii Eu­­gen Verman de la secția parchete, Ion Antoniu, șef de brigadă de la secția de tîmplărie și montaj, sau cum ar fi I. Ailincăi, de la secția de tîmplărie mecanică și mulți alții. Cu toate acestea mai sunt o serie de deficiențe care trebuie lichidate chiar dacă acestea nu se reflectă prin situația refuzurilor care nu mai există și nici n-a­u existat în acest an. De pildă, magazia de­ produse finite (parchete) nu este încălzită, lucru necesar mai ales în timpul ieri­nii pentru a se preveni degradarea acestor produse. Nu au fost luate măsuri pentru crearea unui stoc tehi­nic suficient de cherestea uscată pe dimensiuni, precum și un stoc de frize de parchete, lucru absolut ne­­cesar pentru buna desfășurare a pro­cesului tehnologic și care are o mare influență asupra calității. O defi­ciență mare, însă, este calitatea proastă a fierăriei care se introduce la binale. Majoritatea fierăriei puse la uși și ferestre se defectează după un interval scurt. Deși au fost făcute rezisări la direcția generală și la unii furnizori („Fierarul“ Apad, „Fierarul“ Cluj), situația continuă să se mențină. Mai sunt și unele cazuri cîn­d muncitorii, în special cei de secția de tîmplărie manuală, sunt u­neori insuficient de atenți la monir­rea pieselor sau la finisarea lor. Remedierea acestor lipsuri ar al­te noi succese fabricii de tîmplări în îmbunătățirea calității produselor Trebuie intensificată munca politic pentru ca întregul colectiv al fabri­cii să înțeleagă rolul ce îi are cali­­tatea lucrărilor executate de între­­­prinderea lor. In această privință or­­ganizația de partid din întreprindere trebuie să dovedească mai multă exi­gență, să lupte pentru continua îm­­bunătățire a calității produselor, pent­­ru antrenarea fiecărui muncitor ori lupta pentru calitate. I. BERENSTEINJ O MARE BUCURIE-N VIAȚA MEA In viața mea, am cunoscut de — elevă in clasa a Vl-a, Valentina Am aflat că, din grădina de zarta­­multe ori ce-i necazul. Dar vnul­— in clasa I-a și Costică — elev vai­uri, au cîștigat colectiviștii, il­timii ani, am avut fericirea să gust la școala profesională de siderur mai pîn­ă în septembrie, vreo 20 bucurie Bun­ăoarău , m-am gie din Roman, mii de lei. Le-am văzut și sim­a­m bucur­ai din toata inima cînd a­ve­ M-am bucurat in ’945, la reformă, cu cele 120 oi, grajdurile cu 10 nii acasă Costică, mai anii trecuți, cînd am primit un hectar de pă­ vaci de lapte și 6 juninci, cocina ..dc.­_ la Roman și mi-a spus: mint. Mi-am­ ostoit setea de pă­ cu 15 scroafe, peceiti... Dar este — tată, am reușit. Mâine plec la mint moștenită de la tata și de, n-am­­ văzut­­ l-am văzut și pe ca­­școală, la bunici. Nu mult după asta, doi­lectiviști ducînd acasă mii de­­ soi. Mă bucur cină îmi văd feciorii ierul Știrb­ea și-a luat tălpășița, și mii de kg. de cereale. (Cum ce zile Senine trăiesc, Mihai e M-am bucurat, ca atunci cînd scapi n-am dus eu de and­am, ogorul sudor la fabrica de țevi din Ro­­de o boală chinuitoare, care ți-a m ea de 1,95 ha.). Am văzut, tn­­man, Maria — la raionul U.T.M. Jos sufletul in amar de ani... ti-un cuvint, ca viața colectivista­­Moinești, Vasile — muncitor la fa- Am mai avut odată o mare bucil­­or mai impelșugata decit brica de zahăr din Roman, Ileana­rie. In ’952. Intrasem in in tovăra­ * a tovărășiilor. Ei și-au W­WW-uk sire. De atunci am prins a vedea con­t. “b­ caset TM«• ^au ^umparat x • , . . .­ . „ „ - mobila, aparate de radio, biciclete... cum creste si la mine-n casa o c. , d­­ . . . . v . Si, după ce-am văzut eu toate ma­i mai in 1­1 ■ astea, m-am sfătuit din nou cu toate bucuriile pe care le-am comunișUi Apoi m.am Am trăit, le-oi tine cu minte. Pe tine,e .. _ L „ • ,a „„ induplecat-o si pe Ruxanda, nevastă­mai mult, pe altele mai puțin . . r . . Poate, pe unele, odată cu scurge­ mea’ cCe ot f. m.al c °*ea­ . . rea anilor, le voi uita. Mai stii .. ~ Dadca spu­iu‘ ^heorghe, ca Am însă o bucurie pe care am acolo­ i bine, semnez și ea cererea, a semnat-o. Am­ semnat-o a­­trăit-o nu de mult. Anul ăsta. Pe min doi și am depus-o, aceasta cred că oi ține-o minte pin dintr-o bună zi de iunie, am la asfințitul vieții. A fost in pic­ avu­ fericirea să mă numesc câtoc­inăvară. In satul nostru, printre in­­tivist. Asta-i marea bucurie pe care tovărășiți, se tot purtau discuții, cred că n.am s­e uit niciodată. Unii, că ar vrea să intre-n colec- Ea se va face și mai mare cind in t­ră. Alții, că mai așteaptă. Să casa mea, își va face loc creșterea vadă... In mintea mea, de mult­­e din ce­­ i' ce mai mu[( a ț.n. ) tot zbatea gindul intrării. Dar ii­ năstări[ a?a­cum ?s_a făcut ciodată n-am luat o hotărîre. Stă­ [oc și in casele celorlalți cote cti­­team și eu, cum mai stau unii a­­viști mai vechi pleacă decit mine, cum, și așteptam să văd ce are Necazul nu mai are loc in casa, să facă colectiva. Și am văzut mea. Din bucurie voi gusta mereu destule. Am văzut, bunăoară, recolta Partidul­­ ne-a arătat, părintește, din anul ăsta a colectivei, peste drumul bucuriei, a fericirii. 1700 kg. gria la ha.; 2200 kg. de GH. GR. HAISAN orz la ha.; 35.000 kg. de sfeclă la membru în G.A­.C. hectar... Am văzut porumbul hibrid „Drumul belșugului“ din comuna care va da peste 2000 kg. la ha. Văleni-Roman rcoTA S-a petrecut la Podu Turcului Comitetul executiv al Sfatului popu­lar comunal din Podu Turcului s-a preocupat îndeaproape și anul acesta de continua înfrumusețare și gospodărire a localității.. Multe străzi au devenit mai curate, unele clădiri au fost renovate, s-au ridicat construcții noi schimbîn­­du-se astfel în mare parte vechea înfățișare a acestei reședințe de raion. Printre alte realizări gospodărești amintim și faptul că în locurile mai populate au fost instalate în vara acestui an cîteva bănci. Una a fost așezată în fața Băncii de Stat. Deși pusă la­ dispoziția publicului, tov. Zvirn, directorul Băncii de Stat a dat dispoziție ca nimeni în afară de dîn­­sul să nu folosească această bancă, încălcarea involuntară a acestei „dispozițiuni“ de către cetățeanul Mircea P. aflat în muncă de teren la Podu Turcului a atras mînia tov. Zvirn. A urmat un „spectacol“ foarte neplăcut cu amenințări și injurii la adresa ce­tățeanului Mircea P., care n-a vrut să se legitimeze în fața directorului Băncii cum îi impunea acesta. Un ofițer de miliție venit la locul cu pricina lămuri situația. Tov. Zvirn se scandalizase pe nedrept, voia cu alte cuvinte să-și impună autoritatea și față de alte persoane chiar și din afa­ra localității. Era și de așteptat ca să nu i se dea dreptate, deoarece banca despre care am amintit a fost pusă acolo de sfatul popular ca să fie folosită de oricare om al muncii. Mai mulți localnici, care au fost de față la acest neplăcut „spectacol“, au dezaprobat atitudinea tov. director Zviin, de Desigur că asemenea lucruri nu fac loc cinste unor persoane care prin funcția ce o dețin ar trebui să dea dovadă de bună cuvință și nu d astfel de atitudini. I. J. Nr. 2.077 (3.556) IN ORAȘUL BACĂU ÎNCEP PRESCHIMBĂRILE DE BULETINE EXPIRATE ȘI CARE VOR EXPIRA PÎNA LA 31 decembrie 195S Se aduce la cunoștința cetățenilor din orașul Bacău, căi întrucît la 31 decembrie 1959 expiră valabilitatea la un număr­ mare de buletine de identitate, miliția locală a luat măsura ca preschimbarea acestor buletine să se facă începînd cu data de 18 septembrie a.c., cu scopul de a evita aglomeră­­rile și a nu se pierde timp din producție. Pentru preschimbarea buletinului de identitate se vor­ pre­­­zenta următoarele acte: — Bărbații și femeile necăsătorite, vor prezenta bule­­tinul de identitate, certificatul de naștere și două fotografii tip buletin de identitate, iar femeile căsătorite vor prezenta­ și certificatul de căsătorie. Cetățenii verificați-vă buletinul de identitate la pagina­ 1 și 8 asupra valabilității lui și prezentați-vă la timp’ să pre­a schimbare. 33 PROCURAȚI-VA LOCURI CARTEA DE PREMII« care vă oferă la tragerea a 111-a din 15 NOIEMBRIE 1959 PESTE 7000 CIȘTIGURI Biblioteci — (mobilier și cărți) televizoare Aparate de radio Pikupuri Patefoane Discuri Excursii în țară și în străinătate Aparate de fotografiat Biciclete Motociclete Ceasuri de mînă Stilouri Premii în cărți. PREȚUL UNUI LOZ 3 SEJ­­UZURILE NECIȘTIGATOARE PO! EL PRESCHIMBATE IN CĂRȚI. Cereți în librării, de la difuzorii de carte din întreprinderi, de la maga­zinele cooperativelor sătești, de la difuzorii de carte din comune, lozuri „CARTEA CU PREMII ­ Nou­­a Loio­ central! Octombrie, luna tragerilor duble 1 ► 1 începînd cu tragerea din 9 oct­ombrie 1959, se introduce un n­ou ^­­ sistem de joc, bazat pe trageri duble. ^ Se vor efectua două extrageri de cite 9 numere, din 90. 5 Participarea la aceste trageri se face numai pa bază de bilete întregi, 1 ^ ^ nu și pe sferturi sau colective. Cereți relații suplimentare de la orice agenție Ja care vă vor pune la dispoziție pros­pectele respective. ‘ ‘ ‘ I „ , .Loto-Pronosport“ ^

Next