Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 14, nr. 2129-2155)
1959-12-01 / nr. 2129
Pag. 2-â ite scriu corespondenții voluntari ,Jo a tineretului" la fabrica .Proletarul" Bacău... ". In sala de festivități a noului club al fabricii „Proletarul“ a fost organizată nu de mult o idie a tineretului de către organizația de bază U.T.M. a administrației. In afară de utemiștii din fabrică au mai participat utemiști invitați de la fabricile „Steaua roșie“, „Bacăul“ și din partea comitetului orășenesc U.T.M. Cu acest prilej tovarășa Constanța Tordan a prezentat recenzia romanului „Străinul“ de Titus Popovici, iar tovarășa Victoria Burlacu a recitat versuri închinate partidului. A urmat apoi un program distractiv: tovarășa Maria Dinu a interpretat cîntece de muzică ușoară și populară romînească și s-a dansat. După aceea au fost premiați cei mai buni dansatori și soliști. LUGREȚIA DANCEANU muncitoare ...și la Podu Turcului Intr-una din zilele acestei luni, la Podu Turcului, atemiștii de la centrul comunei au organizat o Joie a tineretului. Recenzia romanului „In munții de la miază-noapte“ de Dragoș Vicol a fost prezentată de către tovarășa bibliotecară M. Antonescu. A avut loc apoi un concurs „Cine știe cîștigă“, întrebările fiind axate pe diferite opere ale unor scriitori ruși și sovietici ca: Pușkin, Lermontov, Krîlov, Gogol, Tolstoi, Maiakovski, Fadeev, Ostrovski, Șolohov. Pentru răspunsurile bune pe care le-au dat elevii școlii medii din Podu Turcului, Gheorghe Neagu și Silviu Popa au primit premii în cărți. Pentru viitoarele foi ale tineretului ce vor fi organizate, s-au făcut propuneri privind temele concursurilor „Cine știe cîștigă“. După terminarea programului, participanții s-au adunat în jurul televizorului. La Joia tineretului au participat peste 80 de tineri și tinere, utemiști de la diferite întreprinderi și instituții, elevi. N. SAVIN Instructor al Comitetului regional Bacău al U.T.M. u un an in urmă, in apropierea viitoarei uzine hidroelectrice de la Stejaru, s-a înființat o stațiune de cercetări biologice și geografice. Scopul acestei stațiuni este acela de a studia condițiile actuale in care s-a dezvoltat fauna și flora pe fundul și in fund viitorului lac de acumulare precum și modificările care vor surveni după crearea lui, aiit in ceea ce privește formele de viață cit și dinamica formelor de relief și a pînzelor de apă. In același timp stațiunea face studii biologice, geografice in Carpați și in Podișul Moldovei. In urma acestor studii se vor întocmi hărți de raionare care vor constitui un prețios material privind dezvoltarea complexă a economiei din acea _______________ stă regiunea țării. Problemele ce stau intății centrul activistațiunii se împart in două etape principale. Prima etapă cuprinde studiile ce se efectuează pină in momentul formării lacului de acumulare, iar a doua etapă o vor forma studiile ce se vor desfășura după formarea lacului. In prima etapă se lucrează la stabilirea unor indici existenți in prezent, dinamica lor in timp și relațiile dintre ei. Așa de pildă se urmărește evoluția în timp a unor indici fizicochimici ai Bistriței și afluenților săi din zona inundabilă precum și a unor indici faunistici și de vegetație atît în bioderma Bistriței cit și în zonele limitrofe, a unor indici legați de dinamica formelor de microrelief și a pînzelor de ape subterane etc. Se studiază de asemenea unii indici hidrologici și hidrogeologici care sînt strîns legați de fenomenele de rodare, colmatare, infiltrații etc. Apariția și prezența lacului de acumulare a acestei mări interioare ce se va întinde pe o distanță de 36 km, atingind o adâncime pină la 80 m, va influența asupra tuturor aspectelor regiunii limitrofe și chiar a unor regiuni mai îndepărtate. Așa de pildă se vor schimba o serie de indici climatici cu umiditatea atmosferică, curenți de regim termic și precipitații creindu-se astfel un complex de microclimate diferite de cele de azi. Aceasta va duce fără îndoială la modificarea florii și faunei la apariția sau dispariția unor forme de animale și plante. In prima etapă de lucru stațiunea „Stejaru“ va crea pe baza studiilor ce le efectuează o așa-zisă situație martor care nu este altceva decit un fel de schiță monografică a zonei inundabile a lacului de acumulare și a zonei limitrofe. Această schiță monografică va permite să se urmărească modificările, ce se vor produce în urma creării lacului de acumulare. In cea de-a doua etapă tematica științifică a stațiunii se axează pe urmărirea modificărilor ce se vor produce datorită apariției lacului de acumulare, ca și studiului formării populației faunistice și floristice in această zonă. De asemenea se vor studia anumite aspecte ale văii Bicazului. Desfășurarea lucrărilor de cercetări științifice prezintă o mare importanță nu numai pentru obținerea unor date teoretice, ci și pentru obținerea unor rezultate economice privind dezvoltarea pisciculturii, silviculturii, turismului etc. Stațiunea de cercetări biologice geografice „Stejaru" este prima stațiune de acest gen din țara noastră Deși are abia un an de existență colectivul ei a desfășurat o rodnică activitate. Această activitate este concretizată de cele 11 comunicări științifice prezentate la ședința festivă a universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași din octombrie 1959 ca și din materialul bogat care se găsește în curs de prelucrare și care va fi de asemenea prezentat la sesiunea festivă ce va avea loc cu prilejul centenarului universității „Alexandru Ioan Cuza" în 1960. Deși tînără, stațiunea „Stejaru“ și-a format legături cu alte stațiuni de același gen din țările prietene și mai ales cu stațiunea Borog de pe lângă lacul de acumulare Răbinsk pe Volga din Uniunea Sovietică cu care face schimburi de informații științifice. Tot pe valea Bistriței, la Tarcău, funcționează și o stațiune de cercetări piscicole pentru apele de munte. Creată in 1953 stațiunea piscicolă de la Tarcău studiază condițiile de viață a viitorului lac de acumulare și pregătește materialul necesar populării lui cu pește. In afară de aceasta stațiunea desfășoară cercetări hidrobiologice, a apelor de munte în vederea ridicării producției de pește. In cei 6 ani care s-au scurs de la înființare, colectivul stațiunii a desfășurat o rodnică activitate de studii și cercetări privind popularea cu pește a viitorului lac de acumulare. In acest scop s-a început aclimatizarea de noi specii de pește care vor fi introduși in lac. Așa de exemplu au fost aduse din Uniunea Sovietică icre embrionate de coregori — o specie din familia păstrăvului. Această specie s-a adaptat repede la condițiile noi. In același timp s-a început aclimatizarea păstrăvului de Prejmer care are calități superioare celui indigen. Se mai fac experimentări cu păstrăvul Curcubeu care va forma probabil elementul principal de populare. In scopul populării lacului de acumulare și a apelor de munte colectivul stațiunii a folosit pe scară largă metoda fecundării artificiale. S-a reușit astfel să se facă pentru prima dată in țara noastră fecundarea artificială la lostrică care este cel mai mare pește din familia Salmonidelor. Cu el se va popula nu numai lacul de acumulare ci și nori ca Cerna, Lotrul din care el a dispărut. Colectivul stațiunii a reușit totodată să facă pentru prima dată in lume fecundația artificială la scobar. Stațiunea a și produs până acum peste 10 milioane pui de scobar care au fost deversați în Bistrița și în alte ape de munte. Stațiunea mai produce peste 100 de mii pui de păstrăvi anual numai pentru popularea fondului de pescuit al Tarcăului. Au fost de asemenea populate o serie de iazuri ale Moldovei cu coregoni. In cursul acestui an stațiunea a experimentat pentru prima dată in țara noastră pescuitul electric al scobarului pe scară industrială. Pescuitul s-a făcut pe Tarcău și a dat rezultate deosebit de bune. Metoda pescuitului electric s-a dovedit a fi foarte economicoasă și rapidă. In numai citeva minute se pot pescui cantități mari de pește. Din 1954 și pină acum nu numai că au fost reamenajate cele citeva bazine construite mai înainte, dar a fost mărită suprafața bazinelor prin crearea altora noi cu o suprafață de 3.000 m.p. In același timp stațiunea a fost înzestrată cu cele mai moderne instalații și aparate pentru incubație. In viitor stațiunea se va ocupa și de popularea altor lacuri care se vor amenaja ca de pildă, cel de la Prisaca Dornei. Incepind din 1960 ea va produce anual cca. 1 milion de puieți de păstrăvi indigeni pentru repopularea apelor de munte și un milion de păstrăvi curcubeu pentru lacul de acumulare și rîuri. In afară de aceasta ea se va ocupa și depopularea apelor cu alte specii de pești ca lipan, mreană etc. Incepind cu anul viitor stațiunea de la Tarcău va trece și pe latura productivă incepind să valorifice însemnate cantități de păstrăvi curcubeu. N. COPVIDEANU Stapuni de cercetări pe Valea Bistriței Cupa R.P.R. la fotbal La Galați — „Dinamo“ Bacău a cîștigat la un scor concludent .Dinamo“ Bacău — „Rulmentul“ Burtad 4-1 (2-0) Dinamoviștii din Bacău au demonstrat duminică la Galați că sînt deciși să-și spună cuvîntul și-n „Cupa R.P.R.“. Intr-adevăr deși se găsesc la sfîrșitul turului campionatului și cele 11 meciuri desfășurate în această competiție le-au cerut eforturi mari, totuși ei au găsit resurse suficiente ca să treacă de primul obstacol, din frumoasa competiție fotbalistică dotată cu invidiatul trofeu. La Galați, dinamoviștii din orașul nostru, deși au primit o replică destul de viguroasă din partea echipei „Rulmentul“ din Bîrlad, totuși și-au impus jocul lor tehnic, prompt și organizat în apărare, variat, și viteză în atac. Din cauza ploilor repetate meciul s-a desfășurat pe un teren plin de noroi — mai ales în careurile de 16 m. — ceea ce a făcut ca jucătorii să depună eforturi mari, atît în controlul balonului cît și-n loviturile la poartă și pasele ce trebuiau trimise cu forță. Partida a început într-un ritm viu și atacurile s-au succedat la o poartă și la cealaltă, cele ale bîrlădenilor fiind însă lipsite de finalitate din cauza impreciziei în șut ale atacanților lor. Acțiunile la poartă ale băcăuanilor , concepute superior din punct de vedere tactic, au fost mult mai periculoase, două dintre ele încă în prima parte a jocului soldîndu-se cu goluri. Filip, în primele minute, la o învălmășeală și Drăgoi în minutul 35 cu un șut sec pe lingă portarul birlădean, au înscris golurile echipei băcăuane. După pauză meciul și-a menținut aspectul de luptă dîrză, cu acțiuni rapide și faze periculoase la poartă. Bîrlădenii nu s-au descurajat după cele două goluri primite în prima repriză. Faur a fost solicitat de mai multe ori să iasă din spațiul careului de 16 m, spre a respinge cu piciorul mingi, care depășiseră linia noastră de apărare. Totuși și-n această repriză acțiunile echipei dinamoviste au fost mai clare, mijlocașii noștri au rezolvat în favoarea lor majoritatea fazelor din centrul terenului. Mingile ajunse la înaintași erau „jucate“ mai inteligent, extremele creîndu-și mereu drumul cel mai scurt spre poartă. Alan ridică scorul chiar la începutul reprizei — minutul 52 — printr-un șut puternic. Apoi o minge ce se îndrepta spre poartă, expediată de Drăgoi, este prelungită în plasă de Publik, dar arbitrul anulează golul pe motiv de ofside. O decizie severă dar justă este dată în minutul 56 cînd Cincu, atingînd involuntar mingea cu mîna în marginea careului de 16 m., arbitrul dictează penalty care, transformat a adus unicul punct al „Rulmentului“. In continuare jocul se menține la un nivel satisfăcător, bîrlădenii atacă și ei, dar Faur rezolvă în ultimă instanță acele faze din care apărătorii noștri au fost depășiți. Ultimul gol al nostru este înscris de Drăgoi care, din colțul careului de 16 m., a șutat în minutul 80 la păianjen fără ca portarul birlădean să mai poată schița vreun gest. A fost cel mai frumos gol al partidei. Cu această victorie echipa noastră s-a calificat în optimile de finală. La sfîrșitul jocului, C. Teașcă, antrenorul dinamoviștilor i-a felicitat pe aceștia pentru victoria obținută. Intr-adevăr toți componenții echipei și-au adus aportul la victorie. Intr-o clasificare totuși cei doi mijlocași Vătafu și Ujvary ar ocupa primele locuri. Primul îndeosebi a fost cel mai bun de pe teren. Arbitrul Turcitu a condus jocul în general corect. Echipa noastră a jucat cu următoarea formație: Faur, Giosanu, Cîrnaru, Cincu, Vatafu, Ujvary, Drăgoi, Filip, Asan, Ciripoi, Publik. GH. DALBAN La Bacău — C.F.R. Pașcani s-a dovedit un adversar redutabil „Petrolul“ Ploești — C.F.R. Pașcani 2-0 (2-0) Duminică stadionul „23 August“ din orașul Bacău a fost gazda întîlnirii de fotbal dintre echipele Petrolul Ploești din categoria A și C.F.R. Pașcani din categoria B. Tribunele stadionului, de data aceasta, nu au cunoscut o afluiență prea mare de spectatori, ci doar numai cîțiva, mai mulți erau pășcănenii, veniți pină la Bacău ca să-și susțină echipa favorită. Și acest lucru s-a întîmplat datorită faptului că victoria avea să fie — după părerea publicului de partea petroliștilor ploeșteni și încă la scor. Lucrurile însă nu s-au petrecut chiar așa. Intr-adevăr, ploeștenii au cîștigat, dar nu atît de ușor după cum și ei se așteptau, deoarece ceferiștii din Pașcani au dat o replică dîrză campionilor. In unele ocazii, echipa pășcăneană era la un pas de a reduce din handicap și chiar de a egala situația. Insă, datorită ineficacității înaintării la poarta adversă a făcut ca duminică ei să fie învinși. Jocul în general nu s-a ridicat la un nivel tehnic pe care-l pretindem, mai ales de la „Petrolul“ Ploești. Totuși lupta a fost dîrză. Dacă în prima repriză cînd pășcănenii au început oarecum „intimidați de faima adversarilor lor“, jocul s-a desfășurat într-o alură destul de slabă, apoi în repriza secundă jocul a fost început de la egal la egal și s-a dat o luptă aprigă, dar în limitele sportivității. In acest timp petroliștii au fost nevoiți să se întrebuințeze serios pentru a stăvili atacurile și mai ales contraatacurile ceferiștilor din Pașcani. Față de aspectul jocului de pe teren un rezultat de egalitate, era mult mai echitabil. Cele două goluri au fost înscrise de către Anton Munteanu și Dridea Au jucat formațiile : „Petrolul“, Rîngheanu, Florea, Marinescu, Tender, Tabarcea, Fronea, Pahonțu, A. Munteanu, Dridea, Babone, Bădulescu, „G.F.R.“: Cristescu, Stumbea, Panait II, Nedelcu, Panait I, Boboc, Buzatu, Vornicu, Rozolea, Simina, Popa. O. NIGOLAE STEAGUL ROȘU In Editura Tehnică au apărut: MATERIALE PENTRU INSTALAȚII SANITARE ȘI DE GAZE — îndrumător — de ing. I. R. NIȚESCU, A. SIMONETTi Lucrarea tratează despre toate materialele folosite la lucrările de instalații sanitare și gaze, despre conducte și accesoriile lor, obiecte sanitare, cazane, boilere, pompe, aparate de măsurat și încă multe altele. Se prezintă și se comentează caracteristicile materialelor, gabarite, reguli de respectat la montaj, variante de montaj, STAS-ul respectiv sau norma internă, condiții de recepție etc. Textul lucrării este completat cu numeroase figuri și desene tehnice. Lucrarea este destinată domeniului construcțiilor, interesează îndeosebi pe inginerii și tehnicienii de specialitate, cum și pe cei care planifică, recepționează sau gestionează aceste materiale. MONTAREA, FUNCȚIONAREA ȘI SIGURANȚA ECHIPAMENTULUI DE FORAJ de ION COSTIN Lucrarea tratează despre măsurile pentru montarea, transportul, exploatarea și demontarea utilajelor în concordanță cu normele tehnice și de tehnica securității. Cartea, de mare importanță pentru industria extractivă a petrolului și gazelor, se adresează maiștrilor mecanici din schele care conduc echipe de transport, demontare, demontare și de reparații a instalațiilor și utilajelor de foraj, brigadierilor, sondorilor șefi și tehnicienilor care montează, pun în funcțiune, repară și întrețin aceste instalații și utilaje. Vești de la SMT. Podoleni jiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii9!iiMiiii'iBiiiiiiiisii9iiiiiBiiati9iifliiaiiiiioiifliiaiiE' •liiiiiiiiiuiiiiiiwiiiiiiiiiiilillJlUliJliiilliliiiiiiiniiiI A fost depășit planul campaniei de toamnă o recentă analiză a activității colectivelor de muncă ale stațiunilor de mașini și tractoare din regiune, a scos în evidență faptul că și S.M.T. Podoleni și-a depășit planul de lucru în campania de toamnă. Acest lucru a făcut ca stațiunea respectivă să se situeze pe un loc fruntaș pe regiune — pe locul trei, avînd 10,4 procente peste plan. Mai mult decât atît, dar rezultatul de mai sus a fost obținut cu 10 zile înainte de termenul planificat. Aceste procente reflectă situația planului luat în ansamblu. Privind și situația pe lucrări, vom observa de asemenea că s-au obținut succese de seamă. De exemplu la alături de însămînțare, planul este depășit cu 18 procente, la semănat cu 61 procente, și la selectat cu 4 procente. Și în ultima decadă la S.M.T. Podoleni s-au înregistrat rezultate frumoase. S-au obținut si însemnate au economii Mecanizatorii de la S.M.T. Podoleni, anul acesta, sub îndrumarea organizației de partid au obținut și însemnate economii. Ei s-au angajat ca pină la sfîrșitul anului să realizeze economii în valoare de 93.000 lei. Făcînd economii la carburanți și la piesele de schimb, prin întreținerea mai bună a mașinilor și prin înlăturarea deplasărilor în gol (pentru acest lucru s-a făcut un plan itinerar al brigăzilor de tractoare) s-a reușit ca până la 20 noiembrie să fie realizate economii în valoare de 117.000 lei. La realizarea acestor economii a contribuit și faptul că s-a redus prețul de cost cu 4,72 lei per hantru. In acțiunile întreprinse pentru obținerea succeselor amintite mai sus s-au evidențiat brigăzile nr. 7 — șef de brigadă Popa Virgil — nr. 8 — șef de brigadă Neguriță Ion, nr. 3 — șef de brigadă Pădurarii Mihai și altele. ■ Dintre harnicii tractoriști putem evidenția pe Gherasim Vasile cu o depășire de plan de 77 procente, Dorofte Ioan cu 54 procente, Ichim Mihai cu 43 procente, Ciubotaru Olimpia cu 41 procente și alții. Pregătiri pentru campania de reparații La stațiunea de mașini și tractoare Podoleni s-au făcut intense pregătiri în vederea campaniei de reparații a mașinilor agricole. Mai mult decit atît, dar, spre deosebire de anii trecuți s-au luat măsuri de asigurare a reparațiilor. Pină acum au și intrat în reparații 4 tractoare K. D. 35 și se preconizează ca pină la finele acestui an să fie realizat planul de reparații (la mașinile care vor intra în revizie și reparații) în proporție de 40 la sută. Pentru realizarea celor propuse, lucrările de amenajare a atelierelor, precum și pregătirea sculelor, se găsesc într-un stadiu destul de avansat. Măsuri pentru ridicarea profesională a mecanizatorilor în perioada de iarnă Sub îndrumarea organizației de partid, conducerea administrativă de la S.M.T. Podoleni a luat o măsură menită să ducă nemijlocit la ridicarea calificării muncitorilor din stațiune. In perioada de iarnă vor fi organizate cursuri de ridicare profesională a mecanizatorilor. Cursurile, vor începe în jurul lui 1 decembrie 1959 și vor dura până la 26 februarie 1960. In planul de școlarizare sunt incluse 26 lecții, care vor fi predate de specialiști în diferite domenii de activitate agricolă. Astfel vor fi predate 14 lecții care cuprind probleme de întreținere și reparații, 7 lecții cu probleme de exploatare a mașinilor agricole și de agrotehnică și 5 lecții care tratează probleme economice și financiare. De menționat este faptul că lecțiile în genere vor fi axate pe problemele specifice stațiunii de mașini și tractoare de la Podoleni. Lecțiile se vor preda de două ori pe săptămînă în afara orelor de program, unde vor participa tractoriști, șefi de brigadă, pontatori, mecanici și agronomi de sector. Este demn de remarcat și faptul că la sfîrșitul perioadei de școlarizare se vor da examene, iar pe baza calificativelor obținute de fiecare cursant în parte se vor face încadrările la clasele respective de salarizare. Așadar, iată un mijloc eficace de ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor din sectorul agricol. Acțiuni obștești Prin muncă voluntară, salariații de la S.M.T. Podoleni, au contribuit la înfrumusețarea locului unde se afla stațiunea. Astfel, anul acesta au fost plantați 528 pomi fructiferi — meri, cireși, caiși, nuci și pruni — pentru care s-au făcut aproximativ 1490 de muncă voluntară. Activitatea obștească însă nu s-a oprit aici. Personalul stațiunii de mașini și tractoare de la Podoleni și-a propus ca într-un viitor apropiat să planteze și pomi de ornament în fața birourilor și atelierelor, pentru a schimba complet aspectul exterior al stațiunii. In vederea obținerii rezultatelor scontate în această acțiune, își dau concursul toți salariații în fruntea cărora se află comuniștii conduși și îndrumați de către organizația de partid. N. CQSMA I Nr. 2129 /3608, Artiștii amatori se pregătesc pentru festivalul bienal de teatru „I.L. Caragiale“ La Secueni-Roman toate forțele culturale din comună se pregătesc pentru a întîmpina cum se cuvine festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Echipa de teatru a pus în scenă o nouă piesă, pentru reușita căreia, toți componenții formației respective se pregătesc cu asiduitate. Este vorba de piesa lui E. Endre „Logodna furtunoasă“, care este axată pe tema colectivizării agriculturii. Formația teatrală din Secueni a mai pus în scenă și piesa lui I. L. Caragiale „Conu Leonida față cu reacțiunea“, care a fost prezentată pină acum în fața țăranilor muncitori din Secueni, Bașta și Gotul Vameș. Bucurîndu-se de o mare popularitate în satele vecine, această formație, de fiecare dată atrage în sălile unde prezintă spectacolele, un însemnat număr de săteni. Datorită acestui fapt echipa de teatru din comuna Secueni-Roman a mai pus în scenă și a treia piesă — „O noapte furtunoasă“. Deci, se poate evidenția faptul că formația teatrală din comuna Secueni se va prezenta la faza inter-comunală a festivalului bienal „I. L. Caragiale“ cu trei piese de teatru. Formația de teatru a căminului cultural din comuna Răchiteni, raionul Roman, pregătește sub conducerea tovarășei Elena Frunză piesa „Gardul“ de Tiberiu Vornic. In aceste zile, aici se fac intense pregătiri pentru ca de data aceasta căminul cultural din Răchiteni să ocupe un loc fruntaș în cadrul festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Amintim că echipa de teatru din Răchiteni a mai pus în scenă și alte piese de teatru, care au fost jucate de către artiștii amatori în satele Ursărești, I. C. Frimu, precum și în alte localități. Aceeași preocupare pentru întîmpinarea festivalului amintit, manifestă și artiștii amatori din comuna Mărgineni, raionul P. Neamț. La centrul de comună, de exemplu, s-au pus în scenă piesele de teatru „bărbatul fără opinci“, „Fata tatii cea frumoasă“ și „Paznicul stelelor“, iar în satele Hoisești și Itrinești s-a pus în scenă piesa „îndoiala“. Demn de remarcat este faptul că în componența acestor formații au intrat alături de cadrele didactice și colectiviști, întovărășiți, precum și salariați ai sfatului popular comunal. Acum se fac ultimele pregătiri în vederea participării la etapa intercomunală a festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Pentru pregătirea formației teatrate de la centrul de comună s-a amenajat o sală la școala de 7 ani, iar cu ajutorul comitetului executiv al sfatului popular comunal s-a construit o scenă. Adunări populare contribuției la comuna Cîndești din raionul Buhuși s-au ținut adunări populare pentru stabilirea contribuției voluntare pe 1960 în cinci sate. Faptul că în acest an s-au dat în folosință în comună două școli, una de 4 ani și una de 7 ani, construite prin contribuție voluntară, a făcut ca adunările populare să se desfășoare într-o atmosferă entuziastă. Cu prilejul adunărilor, au fost felicitați pentru munca pentru stabilirea voluntare lor deputații Gheorghe State, Toader Altini, Marieta Gulbece și alții. La discuții au luat cuvîntul mulți țărăni muncitori. Țăranul muncitor N N. V. Gîrbea de exemplu s-a angajat să contribuie cu 100 lei. Suma stabilită drept contribuție v<t$luntară trece de 42.000 lei. TACHE VASILAGHE țăran colectivist ÎNSEMNARE Gaterul a fost salvat Vasile Alexa, muncitor la U.I.L. Vaduri, vine la fabrică cu vreo jumătate de oră mai devreme de începerea lucrului. Asta nu pentru că in acest timp nu și-ar găsi o ocupație pe lingă casă, ci fiindcă așa s-a obișnuit. In acest timp el controlează gaterul, discută cu ajutorul său și ceilalți tovarăși cu care lucrează, despre unele probleme privitoare la mai buna organizare a locului de muncă, pregătește spânul dat de șeful de fabricație pentru ca atunci cînd sirena fabricii sună începerea lucrului și pînzele bine strunite să-și înfigă colții in primul buștean. Așa și-a început Vasile Alexa ziua de muncă și intr-una din zilele lunii octombrie a.c. Șpanul pe care-l primise de la șeful de fabricație și-l pregătise împreună cu ajutorul său. Transportorul cu lanț adusese pe rampa de alimentare a gaterului mai mulți bușteni pe care gateriștii începuseră să-i despice in fâșii. țele strins la unul din capete între bravagonetului de băgat la gater, iar cu celălalt prins intre dinții metalici ai celor două valțuri din fața gaterului, un buștean era forțat să se supună transformării lui in cherestea. Prezent la locul său de muncă lingă curea era comunistul Vasile Alexa. Prizele pătrunseseră mult in corpul lemnului cină, deodată, gaterul s-a oprit brusc. — Ce s-a intimplat?. ...Auzul comunistului Vasile Alexei interceptase o ciocnitură asemănătoare, cu lovirea a două metale. O repetări a acestui sunet a fost evitată, printr-o fulgerătoare scoatere din funcție a utilajului de către gaterist. Trecindu-se la controlul mașinii s-a constatat că in partea de jos a bielei din stingă, sub stanga ieșise din locașul ei. Dacă in această stare ar mai fi făcut cel mult două mișcări din „du-te-vino" ar fi urmat scoaterea din producție a gaterului, ceea ce ar fi urmat pentru multă vreme buna desfășurare a procesului de producție. Intervenția la timp a comunistului s-a soldat cu salvarea de la distragere a utilajului la care lucrează de mai mulți ani. După Dl de pre gaterul eră din nou in stare de funcțiune, iar, comunistul Vasile Alexa, cu conștiinței datoriei împlinite, și-a continuat muzi*ca pentru realizarea sarcinilor ce-i revin. GH. DANILA De curînd, Enea Mariana, elevă în clasa a IlI-a la școala de 7 ani nr. 4 din Roman, a primit cravata de pionier. In fiecare dimineață își face o mare plăcere din a-și înnoda’ în fața oglinzii cravata. Fotoreporterul nostru a surprins-o deunăzi tocmai într-un asemenea moment. m La fabrica de postav din Buhuși După consfătuirea de producție La filatura de sud a fabricii de postav din Buhuși consfătuirile de producție se țin cu regularitate și ele au drept scop îmbunătățirea continuă a muncii pentru ca rezultatele să fie cit mai bune. In luna octombrie, de pildă, a avut loc o asemenea consfătuire unde s-au analizat rezultatele obținute și s-au făcut propuneri noi pentru ca realizarea și depășirea planului să fie posibilă la fiecare mașină. Cu această ocazie tovarășul Gh. Pușcălău, meșter, a arătat că este necesar să se pună la loc tabla care lipsea de la sortimentul nr. 28 pentru a nu se face risipă de material. Tovarășul I. Crețu a luat în discuție problema aprovizionării cu țevi suficiente a locurilor de muncă, iar la propunerea tovarășului I. Mălinici s-a luat măsura ca la conform să nu mai apară năzi groase. Un accent deosebit s-a pus și în direcția producerii de fire de calitate bună, corespunzătoare numărului metric la dărăcit. In urma măsurilor luate după consfătuirea de producție, sarcinile de plan pe luna octombrie au fost îndeplinite atît la fire cît și la scule. Continuînd întrecerea socialistă, și aplicarea tuturor propunerilor din consfătuirea de producție, și în luna noiembrie s-au obținut realizări frumoase. Astfel, torcătorii Gh. Drăgan și Elena Ruptureanu de la selfactorul nr. 32, Ștefan Năstase, de la cantonia 22 și-au depășit sarcinile de plan. Asemenea rezultate fruumoase au mai obținut și Dumitru Neculai, Vanda Murzic de la selfactorul 33 și N. Cociorbă de la cantonua 23. O contribuție importantă au adus-o la aceste rezultate maiștrii D. Baraboi și Gh. Baciu. D. KELMER ■ t V