Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 14, nr. 2129-2155)

1959-12-01 / nr. 2129

Pag. 2-â ite scriu corespondenții voluntari ,Jo a tineretului" la fabrica .Proletarul" Bacău... ". In sala de festivități a noului club al fabricii „Proletarul“ a fost organi­zată nu de mult o idie a tineretului de către organizația de bază U.T.M. a administrației. In afară de utemiș­­tii din fabrică au mai participat u­­temiști invitați de la fabricile „Steaua roșie“, „Bacăul“ și din partea comi­tetului orășenesc U.T.M. Cu acest prilej tovarășa Constanța Tordan a prezentat recenzia romanu­lui „Străinul“ de Titus Popovici, iar tovarășa Victoria Burlacu a recitat versuri închinate partidului. A urmat apoi un program distrac­tiv: tovarășa Maria Dinu a interpre­tat cîntece de muzică ușoară și popu­lară romînească și s-a dansat. După aceea au fost premiați cei mai buni dansatori și soliști. LUGREȚIA DANCEANU muncitoare ...și la Podu Turcului Intr-una din zilele acestei luni, la Podu Turcului, atemiștii de la cen­trul comunei au organizat o Joie a tineretului. Recenzia romanului „In munții de la m­iază-noapte“ de Dra­­goș Vicol a fost prezentată de către tovarășa bibliotecară M. Antonescu. A avut loc apoi un concurs „Cine știe cîștigă“, întrebările fiind axate pe diferite opere ale un­or scriitori ruși și sovietici ca: Pușkin, Lermon­tov, Krîlov, Gogol, Tolstoi, Maiakov­­ski, Fadeev, Ostrovski, Șolohov. Pen­tru răspunsurile bune pe care le-au dat elevii școlii medii din Podu Tur­cului, Gheorghe Neagu și Silviu Popa au primit premii în cărți. Pentru viitoarele foi ale tineretului ce vor fi organizate, s-au făcut pro­puneri privind temele concursurilor „Cine știe cîștigă“. După termina­rea programului, participanții s-au a­­dunat în jurul televizorului. La Joia tineretului au participat peste 80 de tineri și tinere, utemiști de la diferite întreprinderi și instituții, elevi. N. SAVIN Instructor al Comitetului regional Bacău al U.T.M. u un an in urmă, in apro­pierea viitoarei uzine hi­droelectrice de la Stejaru, s-a înființat o stațiune de cercetări biologice și geo­grafice. Scopul acestei stațiuni este acela de a studia condi­țiile actuale in care s-a dezvoltat fau­na și flora pe fundul și in fund vii­torului lac de acumulare precum și modificările care vor surveni după crearea lui, aiit in ceea ce privește formele de viață cit și dinamica for­melor de relief și a pînzelor de apă. In același timp stațiunea face studii biologice, geografice in Carpați și in Podișul Moldovei. In urma acestor studii se vor întocmi hărți de raio­­nare care vor constitui un prețios ma­terial privind dezvoltarea complexă a economiei din acea­ _______________ stă regiune­a țării. Problemele ce stau in­tății centrul activi­stațiunii se împart in două etape principale. Prima etapă cuprinde stu­diile ce se efectuează pină in momen­tul formării lacului de acumulare, iar a doua etapă o vor forma studiile ce se vor desfășura după formarea la­cului. In prima etapă se lucrează la sta­bilirea unor indici existenți in pre­zent, dinamica lor in timp și relațiile dintre ei. Așa de pildă se urmărește evoluția în timp a unor indici fizico­­chimici ai Bistriței și afluenților săi din zona inundabilă precum și a unor indici faunistici și de vegetație atît în bioderma Bistriței cit și în zonele li­mitrofe, a unor indici legați de dina­mica formelor de microrelief și a pîn­zelor de ape subterane etc. Se stu­­diază de asemenea unii indici hidrolo­gici și hidrogeologici care sînt strîns legați de fenomenele de rodare, col­­matare, infiltrații etc. Apariția și prezența lacului de acu­mulare­­­ a acestei mări interioare ce se va întinde pe o distanță de 36 km, atingind o adâncime pină la 80 m, va influența asupra tuturor aspec­telor regiunii limitrofe și chiar a unor regiuni mai îndepărtate. Așa de pildă se vor schimba o serie de indici cli­matici cu umiditatea atmosferică, cu­renți de regim termic și precipitații cre­­indu-se astfel un complex de microcli­mate diferite de cele de azi. Aceasta va duce fără îndoială la modificarea florii și­ faunei la apariția sau dispa­riția unor forme de animale și plante. In prima etapă de lucru stațiunea „Stejaru“ va crea pe baza studiilor ce le efectuează o așa-zisă situație martor care nu este altceva decit un fel de schiță monografică a zonei inundabile a lacului de acumulare și a zonei limitrofe. Această schiță mo­nografică va permite să se urmăreas­că modificările, ce se vor produce în urma creării lacului de acumulare. In cea de-a doua etapă tematica științifică a stațiunii se axează pe ur­mărirea modificărilor ce se vor pro­duce datorită apariției lacului de acu­mulare, ca și studiului formării popu­­­lației faunistice și floristice in aceas­tă zonă. De asemenea se vor studia anumite aspecte ale văii Bicazului. Desfășurarea lucrărilor de cercetări științifice prezintă o mare importanță nu numai pentru obținerea unor date teoretice, ci și pentru obținerea unor rezultate economice privind dezvolta­rea pisciculturii, silviculturii, turismu­lui etc. Stațiunea de cercetări biologice geografice „Stejaru" este prima sta­țiune de acest gen din țara noastră Deși are abia un an de existență co­lectivul ei a desfășurat o rodnică ac­tivitate. Această activitate este con­cretizată de cele 11 comunicări știin­țifice prezentate la ședința festivă a universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași din octombrie 1959 ca și din materialul bogat care se găsește în curs de prelucrare și care va fi de asemenea prezentat la sesiunea festi­vă ce va avea loc cu prilejul cente­narului universității „Alexandru Ioan Cuza" în 1960. Deși tînără, stațiunea „Stejaru“ și-a format legături cu alte stațiuni de același gen din țările prietene și mai ales cu stațiunea Borog de pe lângă lacul de acumulare Răbinsk pe Volga din Uniunea Sovietică cu care face schimburi de informații științifice. Tot pe valea Bistriței, la Tarcău, funcționează și o stațiune de cercetări piscicole pentru apele de munte. Crea­tă in 1953 stațiunea piscicolă de la Tarcău studiază condițiile de viață a viitorului lac de acumulare și pregă­tește materialul necesar populării lui cu pește. In afară de aceasta stațiu­nea desfășoară cercetări hidrobiolo­­gice, a apelor de munte în vederea ridicării producției de pește. In cei 6 ani care s-au scurs de la înființare, colectivul stațiunii a desfășurat o rod­nică activitate de studii și cercetări privind popularea cu pește a viitorului lac de acumulare. In acest scop s-a început aclimatizarea de noi specii de pește care vor fi introduși in lac. Așa de exemplu au fost aduse din Uniunea Sovietică icre embrionate de coregori — o specie din familia păstrăvului. Această specie s-a adaptat repede la condițiile noi. In același timp s-a în­ceput aclimatizarea păstrăvului de Prejmer care are calități superioare celui indigen. Se mai fac experimen­tări cu păstrăvul Curcubeu care va forma probabil elementul principal de populare. In scopul populării lacului de acu­mulare și a apelor de munte colecti­vul stațiunii a folosit pe scară largă metoda fecundării artificiale. S-a reu­șit astfel să se facă pentru prima dată in țara noastră fecundarea artificială la lostrică care este cel mai mare pește din familia Salmonidelor. Cu el se va popula nu nu­mai lacul de acu­mulare ci și nori ca Cerna, Lotrul din care el a dis­părut. Colectivul sta­­­țiunii a reușit totodată să facă pentru prima dată in lume fecundația artifi­cială la scobar. Stațiunea a și produs până acum peste 10 milioane pui de scobar care au fost deversați în Bis­trița și în alte ape de munte. Stațiu­nea mai produce peste 100 de mii pui de păstrăvi anual numai pentru popu­larea fondului de pescuit al Tarcăului. Au fost de asemenea populate o serie de iazuri ale Moldovei cu coregoni. In cursul acestui an stațiunea a expe­rimentat pentru prima dată in țara noastră pescuitul electric al scobaru­­lui pe scară industrială. Pescuitul s-a făcut pe Tarcău și a dat rezultate deo­­sebit de bune. Metoda pescuitului elec­tric s-a dovedit a fi foarte economi­coasă și rapidă. In numai citeva mi­nute se pot pescui cantități mari de pește. Din 1954 și pină acum nu numai că au fost reamenajate cele citeva bazine construite mai înainte, dar a fost mă­rită suprafața bazinelor prin crearea altora noi cu o suprafață de 3.000 m.p. In același timp stațiunea a fost înzestrată cu cele mai moderne insta­lații și aparate pentru incubație. In viitor stațiunea se va ocupa și­­ de popularea altor lacuri care se vor a­­menaja ca de pildă, cel de la Prisaca Dornei. Incepind din 1960 ea va pro­duce anual cca. 1 milion de puieți de păstrăvi indigeni pentru repopularea apelor de munte și un milion de păs­trăvi curcubeu pentru lacul de acumu­lare și rîuri. In afară de aceasta ea se va ocupa și de­popularea apelor cu alte specii de pești ca lipan, mreană etc. Incepind cu anul viitor stațiunea de la Tarcău va trece și pe latura pro­ductivă incepind să valorifice însem­nate cantități de păstrăvi curcubeu. N. COPVIDEANU Stapuni de cercetări pe Vale­a Bistriței Cupa R.P.R. la fotbal La Galați — „Dinamo“ Bacău a cîștigat la un scor concludent .Dinamo“ Bacău — „Rulmentul“ Burtad 4-1 (2-0) Dinamoviștii din Bacău au demonstrat duminică la Galați că sînt deciși să-și spună cuvîntul și-n „Cupa R.P.R.“. In­tr-adevăr deși se găsesc la sfîrșitul tu­rului campionatului și cele 11 meciuri desfășurate în această competiție le-au cerut eforturi mari, totuși ei au găsit resurse suficiente ca să treacă de pri­mul obstacol, din frumoasa competiție fotbalistică dotată cu invidiatul trofeu. La Galați, dinamoviștii din orașul nostru, deși au primit o replică destul de viguroasă din partea echipei „Rul­mentul“ din Bîrlad, totuși și-au impus jocul lor tehnic, prompt și organizat în apărare, variat, și viteză în atac. Din cauza ploilor repetate meciul s-a desfășurat pe un teren plin de no­roi — mai ales în careurile de 16 m. — ceea ce a făcut ca jucătorii să de­pună eforturi mari, atît în controlul balonului cît și-n loviturile la poartă și pasele ce trebuiau trimise cu forță. Partida a început într-un ritm viu și atacurile s-au succedat la o poartă și la cealaltă, cele ale bîrlădenilor fiind însă lipsite de finalitate din cau­za impreciziei în șut ale atacanților lor. Acțiunile la poartă ale băcăuanilor , concepute superior din punct de vedere tactic, au fost mult mai periculoase, două dintre ele încă în prima parte a jocului soldîndu-se cu goluri. Filip, în primele minute, la o învălmășeală și Drăgoi în minutul 35 cu un șut sec pe lingă portarul birlădean, au înscris­­ golurile echipei băcăuane. După pauză me­ciul și-a menținut as­pectul de luptă dîrză, cu acțiuni rapide și faze periculoase la poartă. Bîrlădenii nu s-au descurajat după cele două goluri primite în prima re­priză. Faur a fost solicitat de mai mul­te ori să iasă din spațiul careului de 16 m, spre a respinge cu piciorul mingi, care depășiseră linia noastră de apărare. Totuși și-n această repriză acțiunile echipei dinamoviste au fost mai clare, mijlocașii noștri au rezolvat în fa­voarea lor majoritatea fazelor din cen­trul terenului. Mingile ajunse la înain­tași erau „jucate“ mai inteligent, ex­tremele creîndu-și mereu drumul cel mai scurt spre poartă. Alan ridică scorul chiar la începu­tul reprizei — minutul 52 — printr-un șut puternic. Apoi o minge ce se îndrepta spre poartă, expediată de Drăgoi, este prelungită în plasă de Publik, dar arbitrul anulează golul pe motiv de ofside. O decizie severă dar justă este dată în minutul 56 cînd Cincu, atingînd involuntar mingea cu mîna în marginea careului de 16 m., arbitrul dictează penalty care, transfor­mat a adus unicul punct al „Rulmen­tului“. In continuare jocul se menține la un nivel satisfăcător, bîrlădenii atacă și ei, dar Faur rezolvă în ultimă instanță acele faze din care apărătorii noștri au fost depășiți. Ultimul gol al nostru este înscris de Drăgoi care, din colțul careului de 16 m., a șutat în minutul 80 la păian­jen fără ca portarul birlădean să mai poată schița vreun gest. A fost cel mai frumos gol al partidei. Cu această victorie echipa noastră s-a calificat în optimile de finală. La sfîr­șitul jocului, C. Teașcă, antrenorul dinamoviștilor i-a felicitat pe a­­ceștia pentru victoria obținută. Intr-a­devăr toți componenții echipei și-au a­­dus aportul la victorie. Intr-o clasifi­care totuși cei doi mijlocași Vătafu și Ujvary ar ocupa primele locuri. Pri­mul îndeosebi a fost cel mai bun de pe teren. Arbitrul Turcitu a condus jocul în general corect. Echipa noastră a jucat cu următoarea formație: Faur, Giosa­­nu, Cîrnaru, Cincu, Vatafu, Ujvary, Drăgoi, Filip, Asan, Ciripoi, Publik. GH. DALBAN La Bacău — C.F.R. Pașcani s-a dovedit un adversar redutabil „Petrolul“ Ploești — C.F.R. Pașcani 2-0 (2-0) Duminică stadionul „23 August“ din orașul Bacău a fost gazda întîlnirii de fotbal dintre echipele Petrolul Plo­ești din categoria A și C.F.R. Pașcani din categoria B. Tribunele stadionului, de data a­­ceasta, nu au cunoscut o afluiență prea mare de spectatori, ci doar nu­mai cîțiva, mai mulți erau pășcăne­­nii, veniți pină la Bacău ca să-și sus­țină echipa favorită. Și acest lucru s-a întîmplat datorită faptului că vic­toria avea să fie — după părerea publicului de partea petroliștilor plo­­eșteni și încă la scor. Lucrurile însă nu s-au petrecut chiar așa. Intr-ade­văr, ploeștenii au cîștigat, dar nu atît de ușor după cum și ei se aș­teptau, deoarece ceferiștii din Pașcani au dat o replică dîrză campionilor. In unele ocazii­, echipa pășcăneană era la un pas de a reduce din handi­cap și chiar de a egala situația. Insă, datorită ineficacității înaintării la poarta adversă a făcut ca duminică ei să fie învinși. Jocul în general nu s-a ridicat la un nivel tehnic pe care-l pretindem, mai ales de la „Petrolul“ Ploești. To­tuși lupta a fost dîrză. Dacă în pri­ma repriză cînd pășcănenii au în­­ceput oarecum „intimidați de faima adversarilor lor“, jocul s-a desfășurat într-o alură destul de slabă, apoi în repriza secundă jocul a fost început de la egal la egal și s-a dat o luptă aprigă, dar în limitele sportivității. In acest timp petroliștii au fost ne­­­voiți să se întrebuințeze serios pentru a stăvili atacurile și mai ales contra­atacurile ceferiștilor din Pașcani. Față de aspectul jocului de pe te­ren un rezultat de egalitate, era mult mai echitabil. Cele două goluri au fost înscrise de către Anton Munteanu și Dridea Au jucat formațiile : „Petrolul“, Rîngheanu, Florea, Ma­­rinescu, Tend­er, Tabarcea, Fronea, Pahonțu, A. Munteanu, Dridea, Ba­­bone, Bădulescu, „G.F.R.“: Cristescu, Stumbea, Panait II, Nedelcu, Panait I, Boboc, Buzatu, Vornicu, Rozolea, Simina, Popa. O. NIGOLAE STEAGUL ROȘU In Editura Tehnică au apărut: MATERIALE PENTRU INSTALAȚII SANITARE ȘI DE GAZE — îndrumător — de ing. I. R. NIȚESCU, A. SIMONETTi Lucrarea tratează despre toate ma­terialele folosite la lucrările de insta­lații sanitare și gaze, despre conducte și accesoriile lor, obiecte sanitare, ca­zane, boilere, pompe, aparate de mă­surat și încă multe altele. Se prezintă și se comentează carac­teristicile materialelor, gabarite, reguli de respectat la montaj, variante de montaj, STAS-ul respectiv sau norma internă, condiții de recepție etc. Textul lucrării este completat cu nu­meroase figuri și desene tehnice. Lucrarea este destinată domeniului construcțiilor, interesează îndeosebi pe inginerii și tehnicienii de specialitate, cum și pe cei care planifică, recepțio­nează­ sau gestionează aceste materiale. MONTAREA, FUNCȚIONAREA ȘI SIGURANȚA ECHIPAMENTULUI DE FORAJ de ION COSTIN Lucrarea tratează despre măsurile pentru montarea, transportul, exploata­rea și demontarea utilajelor în concor­danță cu normele tehnice și de tehnica securității. Cartea, de mare importanță pentru industria extractivă a petrolului și ga­zelor, se adresează maiștrilor mecanici din schele care conduc echipe de trans­port, de­montare, demontare și de re­parații a instalațiilor și utilajelor de fo­raj, brigadierilor, sondorilor șefi și teh­nicienilor care montează, pun în func­țiune, repară și întrețin aceste insta­lații și utilaje. Vești de la SMT. Podoleni jiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii9!iiMiiii'iBiiiiiiiisii9iiiiiBiiati9iifliiaiiiiioiifliiaiiE' •liiiiiiiiiuiiiiiiwiiiiiiiiiiilillJlUliJliiilliliiiiiiiniiiI A fost depășit planul campaniei de toamnă o recentă analiză a activității colec­tivelor de muncă ale stațiunilor de ma­șini și tractoare din regiune, a scos în evidență faptul că și S.M.T. Podoleni și-a depășit planul de lucru în campa­nia de toamnă. Acest lucru a făcut ca stațiunea respectivă să se situeze pe un loc fruntaș pe regiune — pe locul trei, avînd 10,4 procente peste plan. Mai mult decât atît, dar rezultatul de mai sus a fost obținut cu 10 zile înainte de termenul planificat. Aceste procente reflectă situația planului luat în ansam­blu. Privind și situația pe lucrări, vom observa de asemenea că s-au obținut succese de seamă. De exemplu la ală­turi de însămînțare, planul este depă­șit cu 18 procente, la semănat cu 61 procente, și la selectat cu 4 procente. Și în ultima decadă la S.M.T. Podo­leni s-au înregistrat rezultate fru­moase. S-au obținut si însemnate a­u economii Mecanizatorii de la S.M.T. Podoleni, anul acesta, sub îndrumarea organi­zației de partid au obținut și însem­nate economii. Ei s-au angajat ca pină la sfîrșitul anului să realizeze economii în valoare de 93.000 lei. Făcînd econo­mii la carburanți și la piesele de schimb, prin întreținerea mai bună a mașinilor și prin înlăturarea deplasă­rilor în gol (pentru acest lucru s-a fă­cut un plan itinerar al brigăzilor de tractoare) s-a reușit ca până la 20 no­iembrie să fie realizate economii în valoare de 117.000 lei. La realizarea acestor economii a contribuit și faptul că s-a redus prețul de cost cu 4,72 lei per hantru. In acțiunile întreprinse pentru obți­nerea succeselor amintite mai sus s-au evidențiat brigăzile nr. 7 — șef de brigadă Popa Virgil — nr. 8 — șef de brigadă Neguriță Ion, nr. 3 — șef de brigadă Pădurarii Mihai și altele. ■ Dintre harnicii tractoriști putem evi­denția pe Gherasim Vasile cu o depă­șire de plan de 77 procente, Dorofte Ioan cu 54 procente, Ichim Mihai cu 43 procente, Ciubotaru Olimpia cu 41 procente și alții. Pregătiri pentru campania de reparații La stațiunea de mașini și tractoare Podoleni s-au făcut intense pregătiri în vederea campaniei de reparații a mașinilor agricole. Mai mult decit a­­tît, dar, spre deosebire de anii trecuți s-au luat măsuri de asigurare a repara­țiilor. Pină acum au și intrat în reparații 4 tractoare K. D. 35 și se preconizea­ză ca pină la finele acestui an să fie realizat planul de reparații (la mașinile care vor intra în revizie și re­parații) în proporție de 40 la sută. Pentru realizarea celor propuse, lu­crările de amenajare a atelierelor, pre­cum și pregătirea sculelor, se găsesc într-un stadiu destul de avansat. Măsuri pentru ridicarea profesională a mecaniza­torilor în perioada de iarnă Sub îndrumarea organizației­ de par­tid, conducerea administrativă de la S.M.T. Podoleni a luat o măsură me­nită să ducă nemijlocit la ridicarea calificării muncitorilor din stațiune. In perioada de iarnă vor fi organizate cursuri de ridicare profesională a me­canizatorilor. Cursurile, vor începe în jurul lui 1 decembrie 1959 și vor dura până la 26 februarie 1960. In planul de școlari­zare sunt incluse 26 lecții, care vor fi predate de specialiști în diferite do­menii de activitate agricolă. Astfel vor fi predate 14 lecții care cuprind pro­bleme de întreținere și reparații, 7 lec­ții cu probleme de exploatare a mași­nilor agricole și de agrotehnică și 5 lecții care tratează probleme economice și financiare. De menționat este faptul că lecțiile în genere vor fi axate pe problemele specifice stațiunii de ma­șini și tractoare de la Podoleni. Lecțiile se vor preda de două ori pe săptămînă în afara orelor de program, unde vor participa tractoriști, șefi de brigadă, pontatori, mecanici și agro­nomi de sector. Este demn de remar­cat și faptul că la sfîrșitul perioadei de școlarizare se vor da examene, iar pe baza calificativelor obținute de fie­­care cursant în parte se vor face înca­drările la clasele respective de salari­zare. Așadar, iată un mijloc eficace de ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor din sectorul agricol. Acțiuni obștești Prin muncă voluntară, salariații de la S.M.T. Podoleni, au contribuit la înfrumusețarea locului unde se afla stațiunea. Astfel, anul acesta au fost plantați 528 pomi fructiferi — meri, cireși, caiși, nuci și pruni — pentru care s-au făcut aproximativ 1490 d­e muncă voluntară. Activitatea obștească însă nu s-a o­­prit aici. Personalul stațiunii de ma­șini și tractoare de la Podoleni și-a propus ca într-un viitor apropiat să planteze și pomi de ornament în fața birourilor și atelierelor, pentru a schim­ba complet aspectul exterior al sta­țiunii. In vederea obținerii rezultatelor scon­tate în această acțiune, își dau con­cursul toți salariații în fruntea cărora se află comuniștii conduși și îndrumați de către organizația de partid. N. CQSMA I Nr. 2129 /3608, Artiștii amatori se pregătesc pentru festivalul bienal de teatru „I.L. Caragiale“ La Secueni-Roman toate forțele cul­turale din comună se pregătesc pentru a întîmpina cum se cuvine festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“. E­­chipa de teatru a pus în scenă o nouă piesă, pentru reușita căreia, toți com­ponenții formației respective se pregă­tesc cu asiduitate. Este vorba de pie­­sa lui E. Endre „Logodna furtunoasă“, care este axată pe tema colectivizării agriculturii. Formația teatrală din Secueni a mai pus în scenă și piesa lui I. L. Cara­giale „Conu Leonida față cu reacțiu­­nea“, care a fost prezentată pină acum în fața țăranilor muncitori din Secu­eni, Bașta și Gotul Vameș. Bucurîndu-se de o mare popularitate în satele vecine, această formație, de fiecare dată atrage în sălile unde pre­zintă spectacolele, un însemnat număr de săteni. Datorită acestui fapt echi­pa de teatru din comuna Secueni-Ro­man a mai pus în scenă și a treia piesă — „O noapte furtunoasă“. Deci, se poate evidenția faptul că formația teatrală din comuna Secueni se va prezenta la faza inter-comunală a fes­tivalului bienal „I. L. Caragiale“ cu trei piese de teatru. Formația de teatru a căminului cul­tural din comuna Răchiteni, raionul Roman, pregătește sub conducerea to­varășei Elena Frunză piesa „Gardul“ de Tiberiu Vornic. In aceste zile, aici se fac intense pregătiri pentru ca de data aceasta căminul cultural din Răchiteni să ocupe un loc fruntaș în cadrul fes­tivalului bienal de teatru „I. L. Cara­giale“. Amintim că echipa de teatru din Răchiteni a mai pus în scenă și alte piese de teatru, care au fost ju­­cate de către artiștii amatori în sa­tele Ursărești, I. C. Frimu, precum și în alte localități. Aceeași preocupare pentru întîmpina­­rea festivalului amintit, manifestă și artiștii amatori din comuna Mărgineni, raionul P. Neamț. La centrul de co­mună, de exemplu, s-au pus în scenă piesele de teatru­ „b­ărbatul fără o­­pinci“, „Fata tatii cea frumoasă“ și „Paznicul stelelor“, iar în satele Hoi­­sești și Itrinești s-a pus în scenă piesa „îndoiala“. Demn de remarcat este faptul că în componența acestor formații au intrat alături de cadrele didactice și colec­tiviști, întovărășiți, precum și salariați ai sfatului popular comunal. Acum se fac ultimele pregătiri în vederea par­ticipării la etapa intercomunală a fes­­tivalului bienal de teatru „I. L. Cara­giale“. Pentru pregătirea formației tea­­trate de la centrul de comună s-a a­­menajat o sală la școala de 7 ani, iar cu ajutorul comitetului executiv al sfa­tului popular comunal s-a construit o scenă. Adunări populare contribuției la comuna Cîndești din raionul Bu­­huși s-au ținut adunări populare pentru stabilirea contribuției voluntare pe 1960 în cinci sate. Faptul că în acest an s-au dat în fo­losință în comună două școli, una de 4 ani și una de 7 ani, construite prin contribuție voluntară, a făcut ca adună­rile populare să se desfășoare într-o atmosferă entuziastă. Cu prilejul adu­nărilor, au fost felicitați pentru munca pentru stabilirea voluntare­ lor deputații Gheorghe State, Toader Altini, Marieta Gulbece și alții. La discuții au luat cuvîntul mulți ță­­răni muncitori. Țăranul muncitor N N. V. Gîrbea de exemplu s-a an­­gajat să contribuie cu 100 lei. Suma stabilită drept contribuție v<t$­luntară trece de 42.000 lei. TACHE VASILAGHE țăran colectivist ÎNSEMNARE Gaterul a fost salvat Vasile Alexa, muncitor la U.I.L. Vaduri, vine la fabrică cu vreo jumă­tate de oră mai devreme de începerea lucrului. Asta nu pentru că in acest timp nu și-ar găsi o ocupație pe lin­gă casă, ci fiindcă așa s-a obișnuit. In acest timp el controlează gaterul, discută cu ajutorul său și ceilalți to­varăși cu care lucrează, despre unele probleme privitoare la mai buna or­ganizare a locului de muncă, pregă­tește spânul dat de șeful de fabrica­ție pentru ca atunci cînd sirena fa­bricii sună începerea lucrului și pînzele bine strunite să-și înfigă colții in primul buștean. Așa și-a început Vasile Alexa ziua de muncă și intr-una din zilele lunii octombrie a.c. Șpanul pe care-l primise de la șeful de fabricație și-l pregătise împreună cu ajutorul său. Transportorul cu lanț adusese pe ram­pa de alimentare a gaterului mai mulți bușteni pe care gateriștii începu­seră să-i despice in fâșii. țele strins la unul din capete între bra­vagonetului de băgat la gater, iar cu celălalt prins intre dinții me­talici ai celor două valțuri din fața gaterului, un buștean era forțat să se supună transformării lui in cherestea. Prezent la locul său de muncă lingă curea era comunistul Vasile Alexa. Prizele pătrunseseră mult in corpul lemnului cină, deodată, gaterul s-a oprit brusc. — Ce s-a intimplat?. ...Auzul comunistului Vasile Alexei interceptase o ciocnitură asemănătoare, cu lovirea a două metale. O repetări a acestui sunet a fost evitată, printr-o fulgerătoare scoatere din funcție a uti­lajului de către gaterist. Trecindu-se la controlul mașinii s-a constatat că in partea de jos­ a bielei din stingă, sub stanga ieșise din loca­­șul ei. Dacă in această stare ar mai­ fi făcut cel mult două mișcări din „du-te-vino" ar fi urm­at scoaterea din­ producție a gaterului, ceea ce ar fi urm­at pentru multă vreme buna des­­fășurare a procesului de producție. Intervenția la­­ timp a comunistului s-a soldat­­ cu salvarea de la distra­­gere a utilajului la care lucrează de mai mulți ani. După Dl de pre gaterul eră din nou in stare de funcțiune, iar, comunistul Vasile Alexa, cu conștiinței datoriei împlinite, și-a continuat muzi*­ca pentru realizarea sarcinilor ce-i re­­vin. GH. DANILA De curînd, Enea Mariana, elevă în clasa a IlI-a la școala de 7 ani nr. 4 din Roman, a pri­mit cravata de pio­nier. In fiecare di­mineață își face o mare plăcere din a-și înnoda’ în fața oglinzii cravata. Fo­toreporterul nostru a surprins-o deunăzi tocmai într-un ase­menea moment. m La fabrica de postav din Buhuși După consfătuirea de producție La filatura de sud a fabricii de pos­tav din Buhuși consfătuirile de produc­ție se țin cu regularitate și ele au drept scop îmbunătățirea continuă a muncii pentru ca rezultatele să fie cit mai bune. In luna octombrie, de pildă, a avut loc o asemenea consfătuire unde s-au analizat rezultatele obținute și s-au făcut propuneri noi pentru ca realizarea și depășirea planului să fie posibilă la fiecare mașină. Cu această ocazie tovarășul Gh. Pușcălău, meșter, a arătat că este necesar să se pună la loc tabla care lipsea de la sorti­mentul nr. 28 pentru a nu se face risi­pă de material. Tovarășul I. Crețu a luat în discuție problema aprovizio­nării cu țevi suficiente a locurilor de muncă, iar la propunerea tovarășului I. Mălinici s-a luat măsura ca la con­form să nu mai apară năzi groase. Un accent deosebit s-a pus și în direc­ția producerii de fire de calitate bună, corespunzătoare numărului metric la dărăcit. In urma măsurilor luate după consfă­tuirea de producție, sarcinile de plan pe luna octombrie au fost îndeplinite atît la fire cît și la scule. Continuînd întrecerea socialistă, și aplicarea tutu­ror propunerilor din consfătuirea de producție, și în luna noiembrie s-au ob­ținut realizări frumoase. Astfel, torcă­­torii Gh. Drăgan și Elena Ruptureanu de la selfactorul nr. 32, Ștefan Năstase, de la cantonia 22 și-au depășit sarci­nile de plan. Asemenea rezultate fruu­moase au mai obținut și Dumitru Ne­­culai, Vanda Murzic de la selfactorul 33 și N. Cociorbă de la cantonua 23. O contribuție importantă au adus-o la aceste rezultate maiștrii D. Baraboi și Gh. Baciu. D. KELMER ■ t V

Next