Steagul Roşu, februarie 1960 (Anul 15, nr. 2181-2204)
1960-02-02 / nr. 2181
I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RHR -1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU | I Nr. 2.181 (3.660) 1 MARȚI 2 FEBRUARIE 1960 | 4 pagini 20 bani Buna gospodărire să*și spună cuvîntul Planificarea judicioasă a investițiilor și executarea lor in termen* f în regiunea noastră au fost alocate unul trecut importante fonduri de investiții (cu 22 la sută mai mari ca în 1958), destinate dezvoltării activității economice și social-culturale, în vederea îmbunătățirii condițiilor de traiele oamenilor muncii. Călăuzit de documentele de partid și de stat și îndrumat de comitetul regional de partid, Comitetul executiv al Sfatului popular regional Bacău a reușit să obțină o serie de succese pe linia folosirii judicioase a acestor fonduri. Oportunitatea și eficiența economică — criteriul de bază în planificare ! La planificarea lucrărilor de investiții pe anul 1959 s-a ținut seama de necesitățile reale ale economiei locale și de nevoile social-culturale ale populației. La stabilirea lor au fost antrenate comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, orășenești și comunale, comisiile permanente, aparatul secțiilor de specialitate, care au finalizat oportunitatea și eficiența economică a lucrărilor prevăzute, în spiritul directivelor plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, urmărindu-se în același timp dezvolt) Articol apărut în ziarul „Romînia liberă“ nr. 4.758. ȘTEFAN BOROȘ președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Bacău tarea economică, social-culturală fiecărui raion și oraș. Printre obiectivele industriale planificate și realizate se numără: construcția a două fabrici de piine, a unei fabrici de cărămidă, a unei fabrici de gheață etc. In același timp au fost realizate numeroase lucrări social-culturale de strictă necesitate: 22 săli de clasă, un cinematograf, două case de cultură, trei magazine, un hotel și altele. De asemenea, trebuie arătat că 45 la sută din volumul investițiilor a fost destinat construcțiilor de locuințe. Până la sfirșitul anului s-a reușit să se construiască și să se dea în folosință 740 de apartamente. Cu toate acestea, au fost însă și cazuri cînd comitetul executiv al sfatului popular regional a dat dovadă de lipsă de orientare în planificarea unor investiții. Astfel, comitetul executiv al sfatului popular regional a aprobat cu ușurință construirea în orașul Comănești a unei băi cu o capacitate ce depășea cu mult necesitățile locale. Sezisîndu-se de acest lucru, comitetul executiv a fost pus în situația de a accepta ca jumătate din construcție să primească altă destinație și anume să fie amenajată ca hotel. Schimbările survenite au dus la tergiversarea lucrărilor, la executarea unei construcții ce nu corespunde întrutotul destinației date, iar în ultimă instanță la risipă de fonduri, lucruri de care se face vinovat în primul rînd comitetul nostru executiv. Pentru a preîntîmpina repetarea unor asemenea greșeli, in planificarea investițiilor pe anul 1960 — care înregistrează o creștere de 6 la sută față de 1959 — am analizat cu mai mult spirit de răspundere oportunitatea și eficiența economică a fiecărei lucrări. In lumina sarcinilor plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, la stabilirea lucrărilor din plan, am urmărit să asigurăm în primul rînd mijloacele materiale și bănești necesare terminării celor începute anul trecut. Printre acestea se numără construcția fabricii de pîine din orașul Bacău, alimentarea cu apă a orașului Bacău, construcția spitalului din orașul Roman ș.a. Importante fonduri de investiții au fost alocate pentru înzestrarea unităților industriei locale cu utilaje noi, de înaltă tehnicitate, care să asigure mecanizarea intr-o mai mare măsură a procesului de producție. Acordind atenție construcțiilor de locuințe am prevăzut pentru anul acesta construirea unui număr de 1290 de apartamente. Totodată, în vederea generalizării învățămîntului obligatoriu de 7 ani se vor construi și da in folosință in cadrul planului local de (Continuare în pag. 3-a) în preajma alegerilor sindicale Pregătirile constructorilor de pe șantierul 4 Rafinărie Onești Pe șantierele de la Onești, ca peste tot de altfel în regiunea noastră, activitatea organelor sindicale este în prezent marcată de pregătirile ce se fac ln vederea importantului eveniment ce Irpi avea loc peste, puțină vreme în viața organizațiilor sindicale, adună[țrile generale și conferințele de dări de `[seamă și alegeri. f Pe tovarășul Ion R. Ion, președintele comitetului sindical de secție al Șantierului 4 Rafinărie, l-am găsit citind tocmai, în ultima formă, darea de seamă a comitetului. „Mă pregătesc — ne-a spus dînsul — s-a prezint comitetului sindical pe complex pentru a-și spune și el părerea“. Am folosit prilejul pentru a solicita președintelui unele amănunte în legătură cu munca comitetului de secție în această perioadă. — Activitatea noastră pe linia pregătirii condițiilor în vederea bunei desfășurări a alegerilor sindicale — ne informează tov. Ion R. Ion — a avut la bază planul de acțiune special întocmit de comitetul de secție. In el au fost prevăzute o serie de măsuri ca: instruirea organizatorilor de grupă sindicală, urmărirea întocmirii dărilor de sj seamă a grupelor sindicale și a comitetului de secție, organizarea unei vii agitații și mobilizarea membrilor de sindicat la desfășurarea largă a întreterii socialiste în cinstea alegerilor. [Datorită faptului că am antrenat la această acțiune întregul activ al comitetului de secție, că am fixat răspunderi pentru fiecare în parte și că au fost stabilite termene precise pentru îndeplinirea sarcinilor, măsurile preconizate au prins viață. [ încă de la data de 20 ianuarie grupele sindicale au terminat întocmirea dărilor de seamă asupra activității depuse de ele în ultimul an. Acestea au fost întocmite sub îndrumarea și cu [[sprijinul membrilor comitetului de secte care au fost repartizați pe lîngă ficare din cele 7 grupe sindicale. De pildă, la grupa sindicală a instalatorilor a fost repartizat tov. Ion Nedelcu care răspunde în comitetul de insecție de problema întrecerii socialiste. De grupa sindicală a fierarilor betoniști a fost însărcinat să se ocupe tovarășul Gh. Bucelea, responsabilul cultural al comitetului nostru de secție. >. Unele grupe sindicale cum sunt acelea conduse de organizatorii Marin f Cîmpoca și Alexandru Niță, au reușit chiar de prima dată să întocmească dări de seamă bune, conform instrucțiunilor ce le-au fost date. In alte cazuri, dările de seamă ale grupelor sindicale au fost îmbunătățite cu ajutorul comitetului de secție. Acum, după cum vedeți,avem gata și darea de seamă a comitetului de secție. finind seama de instructajul ce ni s-a făcut, am avut în vedere ca darea de seamă să oglindească multilateral activitatea noastră. In acest scop, la întocmirea ei au lucrat un colectiv de 5 tovarăși din comitetul nostru de secție, iar apoi a fost discutată de întregul comitet. Putem spune deci că sîntem gata de a începe acțiunea de alegeri propriu-zisă. — Ne-ar interesa să ne vorbiți puțin [și despre celelalte măsuri întreprinse în vederea alegerilor sindicale, mai precis despre munca politico-organijizatorică. 1 — După cum am amintit — a continuat tovarășul președinte al comitetului de secție — noi am preconizat în planul de acțiune organizarea unei agitații în jurul evenimentului ce se apropie. Aceasta s-a făcut atît sub formă de discuții de la om la om prin care s-a relevat importanța alegerilor sindicale, cit și prin agitația vizuală. Lozincile și panourile afișate la locurile de muncă , îndeamnă pe muncitori și tehnicieni, să întîmpine alegerile sindicale, cu noi succese în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan și pentru cu mai multe economii în producție. In această perioadă comitetul de secție a pus un accent deosebit pe munca organizatorică. Astfel, de la 1 ianuarie și pînă în prezent au fost primiți 36 noi membri de sindicat din rîndul constructorilor de pe șantierul nostru. De asemenea s-a îmbunătățit munca de încasare a cotizațiilor, prin lămurirea membrilor de sindicat în privința necesității de a-și îndeplini cu cinste această îndatorire statutară. Și munca culturală a fost intensificată în această perioadă. De curînd a luat ființă pe șantierul nostru o brigadă artistică de agitație care ne va fi de un real sprijin în îndeplinirea sarcinilor de producție. Pentru mai buna desfășurare a activității culturale s-a amenajat zilele acestea un colț roșu spațios —pentru noi e ca un adevărat club — chiar în cadrul baracamentelor șantierului. El cuprinde o sală de bibliotecă, o cameră pentru jocul de șah și una pentru alte activități culturale. Cu privește întrecerea socialistă, putem spune că ea se caracterizează în prezent printr-un avînt crescînd. Angajamentele mobilizatoare pe care și le-au luat echipele de constructori sunt o garanție că realizările de producție vor fi din ce în ce mai bune. Un accent deosebit am pus pe lupta pentru economii, în vederea realizării și depășirii angajamentului luat de colectivul șantierului 4, de a obține anul acesta economii peste plan în valoare de 180.000 lei. Așa după cum cere aplicarea inițiativei lui Gh. Bucelea, am urmărit introducerea fișelor limitative de consum pentru toate echipele și la toate lucrările. , Echipa de instalatori a lui Gh. Coteț, care în semestrul II al anului trecut a realizat peste 40.000 lei economii la materiale, s-a angajat acum să obțină lunar economii de materiale în valoare de 10.000 lei. In raport de mărimea colectivului și de lucrările ce le efectuează, angajamente mobilizatoare și-au luat și celelalte echipe de constructori. Astfel, echipa de zidari a lui Marin Cimpoea s-a angajat să realizeze, lunar 1.000 lei economii prin reducerea consumului de cărămidă, ciment etc. Echipa de fierari-betoniști condusă de Gh. Bucelea, pe lângă că va da 10.000 lei economii lunar prin mai raționala folosire a materialului, s-au mai angajat să strîngă în trimestrul ,1, cantitatea de 5.000 kg. fier vechi. Angajamente asemănătoare și-au luat și alte echipe. Sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de partid , ne-a spus în încheiere tov.. Ion R. Ion, comitetul sindical de secție depune toate eforturile pentru ca alegerile sindicale să fie prilej de îmbunătățire sub toate aspectele a activității colectivului nostru de constructori. . N. SILON Noi candidați și membri de partid îndrumate în permanență de către comitetul de partid al fabricii, organizațiile de bază de la fabrica de postav din Buhuși desfășoară o intensă muncă politică în vederea atragerii spre partid a celor mai înaintate elemente ale clasei muncitoare. Numai în primele 20 de zile ale lunii ianuarie a.c. au fost primiți 29 de noi membri și candidați de partid. Toți aceștia sunt muncitori calificați, ceea ce contribuie la continua îmbunătățire a compoziției sociale a partidului. Au fost primiți în raidurile candidaților de partid tovarășii: loan Huțuleanu, țesător, Silvia Stoian, urzitoare, Gheorghe Fercu, filator etc. Expirîndu-li-se stagiul de candidat de partid cerut de Statutul P.M.R. tovarășii loan Oprea și Mihai Chirnogea, strungari, Vasile Radu și Lucreția Stoleru, țesători, Vasile Chelaru, lăcătuș mecanic și alții au cerut și au fost primiți în rîndurile membrilor de partid. Lansarea cu succes a unei rachete balistice sovietice de mare putere Racheta a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilita MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS anunță : In conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliți grei ai Pământului și în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a. c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilită, la 31 ianuarie a. c. oră 19,58 (Ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă și a fost reperată la cădere în apă de către stațiile de radiolocație și de stațiile optice și acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat odată mai mult înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a. c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. In legătură cu aceasta, Agenția TASS este mai puternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate în comunicatul TASS] din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigație și comunicațiile aeriene înainte de termen — la 1 februarie. Festivitate închinată centenarului Cehov Duminică dimineața în sala Teatrului de Stat din Bacău a avut loc o frumoasă festivitate închinată centenarului A. P. Cehov. In fața unui numeros public a conferențiat artistul emerit I. Niculescu-Brunăria In expunerea sa despre dramaturgui Cehov, I. Niculescu-Brună a scos în evidență munca asiduă a marelui dramaturg și prozator rus pentru a face din literatura lui o armă de luptă, în mina celor oprimați. Apoi au urmat lecturi din opera cehoviană. Au citit actorii: Lory Cambos, Vasile Hașieganu și Virgilul Florescu. In încheiere publicul a urmărit cu mult interes piesa întrun act „Cerere în căsătorie“ de Anton Pavlovici Cehov, prezentată de cercul dramatic al întreprinderii „Steaua roșie“ din Bacău, SILVIA BIBIRE Comunistul Petre Andrieș lucrează la fabrica de tîmplărie Horia, Cloșca și Crișan din orașul Bacău. Lucrînd la mașina de frezat din cadrul secției mecanice el se situează printre muncitorii fruntași. Iată-1 în clișeul alăturat la locul său de muncă. Lucrările întîlnirii tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice Duminică dimineața, la Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa“ din București au continuat lucrările întîlnirii tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice. Alexandris Kalidopulos, deputat din partea Partidului Uniunea Democrată din Grecia, care a prezidat ședința, a dat citire telegramei adresate de N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., participanților la întîlnirea de la București, primită cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuțiile pe marginea raportului general. In ședința de dimineață au luat cuvîntul: Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (EDON) din Cipru, Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mișcare Agrară din Grecia, Gianni Moreno, din partea Federației Tineretului Comunist Italian, și Elsa Hadjiarghiri, președinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul ședinței au fost citite mesajele adresate întîlnirii de Comitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comitetul britanic al tineretului pentru festival, Consiliul Național al Tineretului Ungar și Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Tineretului Ungar. Tot în cursul dimineții au avut loc întîlniri între delegațiile tineretului și studenților din diferite țări. La Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa“ s-au întîlnit tineri din R.P.P. Iugoslavia cu tinerii romîni. Delegația albaneză s-a întîlnit cu cea italiană la Palatul Pionierilor, iar delegațiile din R.P. Bulgaria și Grecia s-au întîlnit la Casa de Cultură a Tineretului din raionul Stalin. •i Duminică după-amiază, la Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa“ a avut loc deschiderea Expoziției internaționale de fotografii, organizată cu prilejul întîlnirii tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice. Au luat parte numeroși tineri delegați la întîlnire. Din partea Comitetului de pregătire a întîlnirii, Bilos Nicolici, membru al Prezidiului C.C. al Tineretului Popular Iugoslav, a rostit cuvîntul de deschidere. Sînt expuse numeroase imagini care prezintă aspecte din viața și activitatea tineretului din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, R.P.F. Iugoslavia și R. P. Romînă. •fe Duminică după-amiază, numeroși delegați la întîlnire au asistat, împreună cu tineri din Capitală, la recitaluri internaționale muzicale. La Casa de Cultură a Tineretului din raionul Grivița Roșie, programul recitalului a fost interpretat de tineri soliști vocali și instrumentali și formații muzicale din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R.P.F. Iugoslavia și din țara noastră. La Casa de Cultură a Tineretului din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la recital și-au dat concursul formația de muzică ușoară condusă de Theodor Cosma, un cvintet studențesc de muzică de estradă din Sofia și „Orchestra academică Branco Cismanovici“ din Belgrad. ★ Seara, la Casa de cultură a Tinereetului din raionul Tudor Vladimirescu a avut loc o serată dansantă la care tinerii din țările regiunii balcano-adriatice au petrecut împreună cu tinerii din Capitală. ★ Lucrările întîlnirii au continuat luni dimineața cu discuții pe marginea raportului general. Ședința a fost prezidată de Lucas Valdesa, reprezentant al Federației Tineretului Comunist Italian. Audiat cuvîntul Christian Echard, secretar general al F.M.T.D., Athanasios Kakoianis, președintele organizației de tineret a Partidului E.D.A,deputat în parlamentul grec, Vlado 0*jbradovici, membru al Prezidiului Tineretului Popular din Iugoslavia, Gianni Giuscardi, din partea conducerii Tineretului Socialist Italian, Sudi Kandhu Chaudhuri, secretar al U.S.S. Mihail Ghelmegeanu, președintele Comitetului român pentru colaborare și înțelegere reciprocă între popoarele din Balcani, Alexandris Kalidopulos, din partea organizației de tineret a Partidului Uniunea Democrată din Grecia, deputat în parlamentul grec, Hanai Dali, secretar al C.O.S.E.C. — secreatariatul de coordonare al Uniunilor naționale ale studenților. ★ La amiază delegații la întîlnire au participat la simpozionul „Folosirea energiei atomice în scopuri pașnice“. , La simpozion au luat cuvîntul prof. univ. Florin Ciorăscu, director științifici adjunct al Institutului de fizică atomică al Academiei R.P. Romîne, care a vorbit despre „Aspecte din perspectivele deschise de folosirea energiei atomice în scopuri pașnice“ și Paul Drăghicescu, candidat în științe tehnice, care a vorbit despre „Rezultatele obținute în utilizarea pașnică a energiei atomice în R. P. Romînă“. In cursul după-amiezii participanții la întîlnirea de la București au făcut o vizită la Institutul de fizică atomică al Academiei R.P. Romîne. ★ In cinstea participanților la întîlnirea tineretului și studenților din țările regiunilor Balcanilor și Mării Adriatice Teatrul de Stat de Operetă din București a prezentat luni seara un spectacol cu opereta „Lăsați-mă să cînt“* (Agerpres) j~ăn~"_— jKiTv fi — gr ifir----r*~*r #as — gif*r ift — vr fi V • * f* * * ** * **■ ** * '*'***“ ***" **■*“" ■ [UNK] Importanta efectuării muncilor agricole în comun și a creării fondului de bază în întovărășirile agricole Congresul al II-lea al partidului a trasat un program de muncă pentru creșterea mai departe a puterii economice a țării și pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului muncitor. Congresul a pus înaintea noastră sarcina ca în același timp cu industrializarea socialistă a țării să desfășurăm munca în vederea transformării socialiste a agriculturii, pentru sporirea simțitoare a producției vegetale și animale. Cea mai importantă sarcină trasată de Congresul al II-lea al P.M.R., este creșterea și consolidarea sectorului socialist din agricultură, astfel încit pînă în 1960 acest sector să fie preponderent în ce privește suprafața și să asigure 60—70 la sută din totalul producției agricole-marfă. îndeplinirea acestei sarcini are o imensă însemnătate, întrucît victoria deplină a socialismului în țara noastră poate fi asigurată numai dacă socialismul va fi construit și la sate. De succesul transformării socialiste a agriculturii depinde rezolvarea deplină a problemei cerealelor, asigurarea industriei cu materii prime agricole și îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației. Mergînd pe linia îndeplinirii sarcinilor trasate de partid, țăranii muncitori din regiunea noastră pășesc cu încredere pe făgașul agriculturii socialiste, numărul acelora care se conving de avantajele muncii în comun fiind din ce în ce mai mare de la un an la altul. . Numai în regiunea noastră au luat ființă pînă la 1 ianuarie 1960 un număr de 851 gospodării agricole colective și întovărășiri agricole în care au intrat 133.696 familii cu o suprafață de peste 200.000 hectare. In expunerea, prezentată la Consfătuirea pe țară, a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii ținută la Constanța, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că în faza actuală a construcției socialiste la sate o însemnătate deosebită au și întovărășirile agricole. întovărășirea agricolă reprezintă o formă de cooperație agricolă de producție, o asociație de țărani muncitori alcătuită pe baza liberului consimțământ, pentru lucrarea în comun a pămîntului cu tractoarele și mașinile statului, pentru folosirea rațională a vitelor de muncă și a inventarului agricol al țăranilor muncitori, pentru introducerea metodelor agrotehnice înaintate în scopul obținerii de recolte bogate. Viața dovedește că întovărășirile agricole au un rol deosebit de important în lupta pentru sporirea producției agricole. Comasarea parcelelor de pămînt, proprietatea țăranilor întovărășiți în unul sau mai multe trupuri, face să dispară haturile, asigurîndu-se astfel mărirea suprafeței cultivate. întovărășirile dau posibilitatea țăranilor muncitori să aplice o agrotehnică înaintată, să întreprindă lucrări cum sînt: desțelenirea unor pămînturi, irigarea de terenuri etc., lucrări pe care țăranul cu gospodărie individuală nu are posibilitatea să le realizeze de unul singur. De asemenea întovărășiții primesc un susținut ajutor tehnic de la stat. Față de gospodăria individuală, întovărășirea agricolă creează largi posibilități pentru creșterea randamentului la hectar. Unirea loturilor de teren îngăduie folosirea pe scară largă și într-un mod mai rațional a tractoarelor și mașinilor agricole. în același timp cooperarea în muncă și folosirea în comun a tractoarelor și mașinilor statului creează condiții ca atît vitele de muncă și uneltele întovărășiților, cît și munca oamenilor să fie folosite mult mai rațional și mai complet. Toate acestea fac ca întovărășirile agricole să obțină o producție superioară celei realizate de țăranii muncitori din gospodăriile individuale. Rezultatele obținute de marea majoritate a întovărășirilor agricole din regiune, confirmă pe deplin superioritatea întovărășirii față de gospodăria țărănească individuală. Așa, de pildă, întovărășiții din Călugăra, raionul Bacău, au strîns de pe fiecare nectar cultivat cu sfeclă de zahăr peste 30.000 kg. la hectar, cei din Dămienești, raionul Bacău, au recoltat mai bine de 3.000 kg. porumb la hectar etc. Asemenea exemple sînt destul de numeroase și le întîlnim în multe sate și comune din cuprinsul regiunii Bacău. Sprijinul multilateral dat întovărășirilor agricole de statul nostru democrat-popular permite țăranilor muncitori să înțeleagă avantajele marii gospodării în care prin introducerea metodelor agrotehnice înaintate și prin folosirea pe scară largă a tractoarelor și mașinilor agricole moderne, se pot obține recolte tot mai mari, dînd posibilitatea țărănimii muncitoare să trimită orașului tot mai multe produse agricole. In ajutorul agitatorilor întovărășirea agricolă joacă un rol deosebit în educarea țăranilor muncitori de a munci în comun, ei capătă experiența aplicării agrotehnicii avansate în lucrarea pămîntului, fapt ce face ca ei să obțină recolte mai mari față de gospodăriile individuale. Marele Lenin elaborînd planul de construire a socialismului a arătat că cooperația reprezintă calea cea mai simplă, cea mai accesibilă pentru țăranii muncitori în vederea trecerii lor de la mica gospodărie individuală, la marea gospodărie agricolă socialistă, însemnătatea uriașă a planului cooperatist al lui Lenin izvorăște tocmai din faptul că acest plan preconizează un șir de forme mai simple ale cooperației care înlesnesc țăranului muncitor să facă pasul hotărîtor spre gospodăria colectivă. O asemenea formă mai simplă de cooperație agricolă de producție o constituie întovărășirea agricolă. Cel mai important lucru în momentul de față pentru dezvoltarea economică a întovărășirilor agricole, este ca întovărășirii să execute în comun toate lucrările agricole și să sporească averea obștească. Numărul de întovărășiri care efectuează muncile în comun este în continuă creștere. Cea mai mare parte din întovărășirile care au efectuat muncile în comun și au folosit utilajele S.M.T., au obținut producții mult mai mari decât țăranii cu gospodărie individuală, dovedind astfel superioritatea lor față de gospodăriile individuale. Muncind în comun, pe terenuri întinse, întovărășiții pot folosi pe scară largă tractoarele și mașinile agricole la timpul optim și în condiții agrotehnice superioare — factor de seamă pentru obținerea de recolte bogate. Munca în comun în întovărășirea agricolă face posibilă concentrarea forțelor necesare îndeplinirii unor lucrări care cer un mare volum de muncă într-un timp scurt. In plus, întovărășirile agricole în care muncile se fac în comun și au un fond de bază, se bucură de însemnate reduceri de impozite și beneficiază de sporuri de preț la produsele agricole contractate cu statul. Cîștigînd experiență în muncă, membrii multor întovărășiri agricole din regiune au obținut sporuri însemnate de recolte față de țăranii individuali. In anul 1959, de pildă, producția medie de grîu realizată de întovărășiți a depășit cu peste 250 kg. la hectar recolta medie dobîndită în sectorul individual. De asemenea recoltele de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui obținute de întovărășiți întrec cu mult pe cele ale individualilor. Un lucru bun în organizarea muncii în întovărășirile agricole este faptul că unele dintre ele au organizat munca pe brigăzi, ținîndu-se seama la alcătuirea brigăzilor de vecinătate, de rudenie etc. O astfel de organizare a muncii înlesnește ajutorarea între întovărășiți în executarea lucrărilor agricole, sporește spiritul lor de răspundere față de efectuarea în bune condițiuni a acestor lucrări și ridică productivitatea muncii în întovărășire. Un astfel de exemplu poate fi dat în satul Popești, comuna Rădeni, raionul Bacău, unde s-au organizat 2 asemenea brigăzi de muncă. Pentru ca întovărășirile agricole să se dezvolte necontenit pe mai departe, este necesar ca agitatorii să ducă munca cu țăranii muncitori, să-i sfătuiască, să-i îndrume ca să aducă în întovărășire întreaga suprafață de teren și să execute în comun toate muncile agricole. Aceasta le va permite să folosească din plin tractoarele și mașinile agricole, să aplice regulile agrotehnice înaintate și să obțină astfel recolte mari la hectar. In regiunea noastră țăranii muncitori din 456 de sate, au adus în întovărășire întreaga suprafață de teren comasabilă, satele fiind complet cooperativizate. Printre primele comune complet cooperativizate amintim: Homocea — Adjud, Călbești — Zeletin, Dragomirești — piatra Neamț, Costișa — Buhuși, Dămienești — Bacău, Timișești — Tg. Neamț și altele. Comasarea pămîntului, executarea lucrărilor agricole cu mașinile statului după regulile științei avansate,munca în comun, formarea proprietății obștești, repartizarea producției și după muncă, constituie principalele avantaje pe care le au întovărășirile agricole față de gospodăriile țărănești individuale. Statutul-model prevede că „membrii întovărășiți care ajută altor membri ]a| executarea diferitelor munci pe pămîntul acestora din întovărășire, cu brațe de muncă, vite sau mașini agricole, vor primi din partea acestora pentru muncile executate o plată în natură sau în bani conform tarifului stabilit de adunarea generală a întovărășirii“. Important pentru întovărășiri este ajutorul reciproc în efectuarea muncilor. Ei se pot intraajutora ca toate muncile să fie terminate la timp și în bune condițiuni. In felul acesta munca țăranilor muncitori se ușurează și totodată se exclude exploatarea muncii. Pentru a ne da mai bine seama de importanța lucrării pămîntului în întovărășiri, vom da următorul exemplu: un țăran individual ca să are cu plugul 1 ha, face 60 de km. mergînd în urma plugului. De aici reiese mai mult în evidență faptul că în întovărășiri, avînd cu tractorul, munca devine mult mai ușoară. Fondul obștesc — factor de bază în dezvoltarea economică a întovărășirilor agricole în rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din iulie 1956, cu privire la măsurile pentru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al II-lea al partidului, în domeniul transformării socialiste a agriculturii, se subliniază necesitatea consolidării și dezvoltării întovărășirilor agricole. Una din principalele probleme în vederea atingerii acestui scop, îl constituie crearea și dezvoltarea fondului obștesc. (Continuare, în pag. 2-a • 1