Steagul Roşu, iulie 1960 (Anul 15, nr. 2309-2335)
1960-07-01 / nr. 2309
Documentele Congresului partidului în dezbaterea oamenilor muncii din Piatra Neamț încă din primele zile de lapariția documentelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R., în care întreprinderile orașului Tatra Neamț agitatorii au deuis o vie activitate în vedereaopularizarii lor. După terminarea lucrului, sau în pauze, agitatori cum ar fi: Iftimie Găină și Iosif Bișoc de la fabrica „Zorile noi", Gheorghe Cojocaru, Miron Vasile și Dumitru Moga de la fabrica „Comuna din Paris“, Ioan Văleanu, Vasile Crețu de la fabrica „8 Martie“ etc., au citit în fața a sute și sute de muncitori, pe capitole, Raportul C.C. al P.A.R. la Congresul III-lea, prezentat de către tovolrășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Muncitorii au ascultat cu mare atenție Raportul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, bilanț al succeselor obținute de poporul nostru muncitor, condus de partid, program al dezvoltării impetuoase a patriei noastre scumpe. Ei și-au manifestat bucuria auzind despre mărețele victorii obținute, despre frumoasele perspective care stau în fața noastră. Ei s-au angajat să lupte cu perseverență pentru ca toate prevederile Directivelor Congrsului să devină fapte. Comuniștii Petru Ungureanu și Aurel Ciobanu de la fabrica „Comuna din Paris" s-au angajat ca să depășească planul de producție primul cu 2 tone (la hîrtie), al doilea cu 5 tone (la cartoane) din material fibros economisit. La complexul din Săvinești, tovarășii Eugen Bîrsan, șeful unei echipe de montori, Florin Todirică și alții, s-au angajat să lupte pentru scurtarea termenului de dare în folosință a unor obiective. La autobaza Piatra Neamț, comunistul Gheorghe Asavinei s-a angajat să îndeplinească planul anual numai în 11 luni și să facă economii de piese și materiale în valoare de 4.500 lei. Astfel de angajamente, care dovedesc hotărîrea oamenilor muncii de a îndeplini sarcinile ce le revin din documentele Congresului al III-lea al P.M.R., și-au mai luat și mulți alți muncitori, în afara faptului că au citit pe capitole Raportul C.C. al P.M.R. prezentat la Congresul al IlI-lea în fața muncitorilor, unii agitatori cum ar fi Vasile Blaga, Constantin Călugăreanu și Constantin Giglea la complexul Săvinești, Nicolae Alecu și Dumitru Amariei la autobaza Piatra Neamț, Nicolae Livadaru și Constantin Cîrcineanu la fabrica „Steagul roșu“. Dumitru Moga și Constantin Chelaru la „Comuna din Paris“ au organizat cu muncitorii convorbiri în jurul documentelor Congresului. Cu această ocazie s-au purtat discuții asupra covîrșitoarei importanțe a Congresului partidului în viața poporului nostru, asupra sarcinilor ce revin fiecărei întreprinderi, fiecărui muncitor ia parte în lupta pentru victoria deplină a socialismului în patria noastră. S. Goldfeld Mărci Imbold in mâncă Sunetul sirenei ușni scurt, șuierat, vestind sfîrșitul lucrului. Era la amiază. Totuși, curtea fabricii răminea mai departe pustie, oamenii zăbovind încă infecții și ateliere. Abia peste vreo 10—15 minute ea se însufleți și sute de oameni prinseră a se îndrepta spre poartă. Toată săptămîna de cinci au început lucrările celui de-al 111-lea Congres al P.M.R. s-a întimplat la fel. In fiecare zi, la amiază, muncitorii, inginerii și tehnicienii din toate secțiile fabricii de postav din Buhuși s-au strins în jurul agitatorilor participind la lectura în comun a articolelor ce relatau despre lucrările Congresului. Au ascultat, au discutat și și-au luat angajamente însuflețitoare. Raportul prezentat la Congres de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și discuțiile pe marginea acestuia au constituit un măreț imbold spre noi realizări, trepte în urcușul pe drumul desăvirșirii construcției socialiste în patria noastră. In toate secțiile, în sectoare și ateliere a domnit o atmosferă sărbătorească. Oamenii au împodobit secțiile și mașinile cu flori, și au pus mici stegulețe roșii alături de fișele de lucru pe care au înscris noi succese, noi realizări. Deși la câteva sute de kilometri departe de sala unde avea loc Congresul, comuniștii buhușeni au fost alături de cei ce chibzuiau asupra dezvoltării pe mai departe a economiei noastre socialiste, asupra îmbunătățirii continue a activității de partid. In ziua deschiderii Congresului, fabrica de postav din Buhuși a lucrat cu materii prime economisite, depășindu-se totodată planul cu 1.353 metri pătrați de țesături din lină și bumbac. Comuniștii au fost în fruntea întrecerii, închinind aceste succese partidului iubit. Cei ce s-au evidențiat sunt numeroși, iar lista cu numele lor e neobișnuit de lungă. Cuiva merită însă o apreciere cu totul deosebită, cifrele fiind edificatoare in această privință: ajutorul de maistru Mihai Bogdan de la țesătoria de bumbac în întregul său parc de mașini a realizat pianul 132 la sută. In aceeași secție Maria Cosău și Ion Huțuleanu au realizat planul 142 la sută. De asemenea, la țesătoria de lună ajutorul de meșter Alexandru Andrieș, împreună cu parcul său, a realizat planul 124 la sută. Țesătorii fruntași Ilie Corobanea și Ștefania Șerban au depășit planul zilnic cu 13 la sută și respectiv 18 la sută, iar comunistele Elena Ciobanu și Maria Radu de la filatura nouă au dat peste plan câte 43 kg fire de lună. Realizările de care am amintit s-au adăugat la altele obținute anterior și închinate aceluiași eveniment de seamă din viața partidului și poporului nostru — Congresul al III-lea al P.M.R.; cele 10 zile premergătoare începerii lucrărilor Congresului au fost zile record în producție. Decada record a însemnat depășiri de plan de 3, 4 și 5 procente la filaturi (cardată și vigone), țesături crude de lină și bumbac, țesături finite de lină și bumbac. Trei zile pină la Congres s-a lucrat din materia primă economisită. Lucrările Congresului au stârnit un interes deosebit. La amiază, in jurul agitatorilor ori la afiliere într-o clipă de răgaz, oamenii s-au strins piscuri, au citit și discutat laolaltă asupra problemelor ce le-au atras mai mult atenția. In cinci puncte din fabrică, cum ar fi la păstrarea linii, a deșeurilor, nevedit bumbac și lină, atelierul electric, unde condițiile de lucru permit, s-au organizat centre speciale unde se transmit prin difuzoare veștile aduse de radio de la Congres. Raportul prezentat la Congres s-a citit pe capitole, stăruindu-se asupra problemelor referitoare la industria ușoară. Concrete și mobilizatoare, cifrele cuprinse în raport au constituit un imbold în muncă și punctul de plecare spre noi angajamente privind traducerea în fapte a acestor cifre. Deunăzi am zăbovit in secția apretura centrală. Acele ceasornicului arătau ora 15. Zgomotele se potoliseră și In sala uriașă nu se auzea decit vocea agitatoarei Ana Boieru care citea din ziarul „Scinteia" cu vântarea la Congres a tovarășului Nikitairușciov și a tovarășului Sergheevici Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R. Adunați în juru-i, oamenii ascultau cu interes. Se găseau acolo comuniștii Vasile Corcoz, Ionică Neculai, Vasile Haraga, Ion Grigoraș, Alexandru Ciucur și alții. Ei s-au angajat să muncească tot mai bine și să contribuie activ la realizarea sarcinilor trasate de Congres pentru înflorirea continuă a economiei țării noastre. Sirena fabricii sunase, vestind sfârșitul lucrului. Oamenii mai zăboveau însă infecții și ateliere în jurul agitatorilor. Abia peste o vreme, curtea fabricii se umplu de lume. Erau muncitorii ce ieșeau din schimb. M. Mardare Ansamblul de cîntece și dansuri al C.C.S. va da spectacole în regiunea Bacău Miercuri seara a plecat într-un turneu în țară, Ansamblul de cîntece și dansuri al Consiliului Central al Sindicatelor. Ansamblul va prezenta spectacolele „Te cîntătu, te slăvim, libertate“ și „Bucuria vieții". In cadrul spectacolului „Bucuria vieții“ vor fi prezentate și două tablouri din spectacolul muzical coregrafic „Balada patriei“, realizat în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Turneul se va desfășura în peste 50 de localități printre care: Craiova, Tr. Severin, Hunedoara, Timișoara, Oradea, Satu Mare, Tg. Mureș, Sibiu, Orașul Stalin, Ploești, Constanța, Vasile Roaită, Săvinești, Bacău, Moinești și altele. (Agerpres) Succese în producție ale oamenilor muncii Au îndeplinit planul semestrial cu 6 zile înainte de termen Antrenați în întrecerea socialistă, însuflețiți de lucrările celui de-al III-lea Congres al P.M.R, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la fabrica de celuloză și hîrtie „Reconstrucția" din orașul P. Neamț au raportat partidului că în ziua de 2d iunie au îndeplinit sarcinile de plan pe primul semestru al anului la toate sortimentele, întrecerea socialistă în cinstea marelui eveniment din viața partidului și a poporului nostru — Congresul al III-lea al P.M.R. — a luat un asemenea avînt incit toate angajamentele au fost nu numai îndeplinite, ci tu mult depășite. La începutul anului, tovarășii de la „Reconstrucția" s-au angajat să dea anul acesta, 500 tone celuloză peste plan. In cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului, angajamentul a fost mărit la 600 tone. Or, numai în primul semestru al anului harnicul colectiv de muncă de la „Reconstrucția", în frunte cu comuniștii, cum ar fi Vasile Borcea, Mihai Vorgă, Vasile Acatrinei, Gheorghe Răuță, Vasile Gavrilescu, Gheorghe Ciobanu și mulți alții a dat peste plan 401 tone celuloză. Și la hîrtie, în aceeași perioadă, tovarășii de la „Reconstrucția" au dat 250 tone peste plan. Rafinăria 10 Onești și-a realizat planul semestrial cu cinci zile mai devreme Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Rafinăria nr. 10 Onești, antrenat în întrecerea socialistă reușit, pe primul semesatru, să realizeze planul producției globale pe data de 25 iunie 1960, adică cu 5 zile mai înainte de termen. O contribuție însemnată la realizarea planului producției globale pe primul semestru înainte de termen a adus-o colectivul de la instalația de cracare catalitică nr. 1. După cum se știe, aceasta este prima și cea mai modernă instalație de acest fel intrată în funcțiune la noi în țară, care produce benzină de calitate superioară cu cifră octanică ridicată. Aceasta a condus la îmbunătățirea valorificării tonei de țiței prelucrat. Nu de mult, cu ajutorul specialiștilor sovietici și romîni s-a reușit să pună instalația în regim normal de lucru. La realizările frumoase obținute prin punerea în a regim normal de lucru instalației nr. 1 de cracare realizările catalitică și la planului semestrial o contribuție însemnată au adus maiștrii , îniniști Viciu- Gabriel, Stancescu Nichita și Prunache Nicolae, candidat de partid, opoperatorul Batosin Nicolae, Ilie Ioan, Grigorescu Ștefan și alții. Merită laune și colectivul de la instalația de cracare termică care a realizat planul semestrial pe ziua de 24 iunie. Aici se evidențiază operatorii comuniști Radu Nicolae,și Petre Gh. loan și folchiștii Obriteschi Vasile, Apostol Alexandru, Mihai Bucioacă secretarul organizației de partid — Rafinăria nr. 10 Onești -------------------------------- Realizări meritorii la fabrica „Steaua roșie“ din Bacău Luptînd cu hotărîre pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan semestriale, muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii de hîrtie și celuloză „Steaua roșie“ din Bacău, sub directa conducere a comitetului de partid, au obținut un frumos succes. Planul de producție la hîrtie pe semestrul 1 a fost îndeplinit în dimineața zilei de 28 iunie a. c., adică cu 3 zile înainte de termen. Demne de remarcat sunt succesele obținute de colectivele de muncă ale mașinilor de fabricație care și-au îndeplinit planul semestrial încă de la data de 24 iunie. Realizările dobîndite se datoresc în mare măsură tovarășilor Ioan Bacă, Constantin Botezatu — morari, Nicolae Măgirescu, Gheorghe Farcaș, Vasile Munteanu, Virgil Sofronie, Mihai Nicolae — conductori ai mașinilor de fabricație, precum și întregului personal al secției F. 3, sala de alegere, care nu și-a precupețit eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor de plan înainte de termen. Harnicii muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderea „Steaua roșie“Bacău sunt hotărîți să ducă lupta mai departe pentru înfăptuirea grandiosului program de muncă izvorît din documentele celui de-al III-lea Congres al partidului. Gh. Gheorghiu Reducere la călătoriile pe G.F.R. pentru turiști Pe baza unei înțelegeri între Oficiul Național de Turism „Carpați“ și Căile Ferate Române s-a stabilit să se acorde o reducere de tarif de 50 la sută la călătoriile pe G.F.R. pentru turiștii individuali care fac excursii prin O.N.T. „Carpați“ folosind serviciile cabanelor turistice. La cererea agențiilor și filialelor O.N.T. „Carpați“, agențiile de voiaj G.F.R. și unele stații autorizate eliberează bilete cu 50 la sută reducere pe G.F.R. acelor turiști care efectuează excursii cu itinerariul și programul stabilit de comun acord cu O.N.T. „Carpați“. Biletele trebuie vizate la cabana unde turistul a fost cazat indiferent de durată sau de locul unde a luat masaj. Biletele sînt valabile pe termen de maximum 30 de zile de la data plecării, turistul avînd dreptul la cite o întrerupere de trei zile atît la ducere cit și la întoarcere în stațiile CIF.R. care deservesc cabanele turistice. Pentru o producție sporită de lapte și carne Ieri, 30 iunie, la gospodăria agricolă de stat din Secueni-Roman, a avut loc un schimb de experiență organizat de Consiliul sindical regional în colaborare cu conducerea Trustului regional Gostat. Au participat muncitorii fruntași care lucrează in sectorul zootehnic al gospodăriilor agricole de stat din regiunea Bacău, inginerii și tehnicienii zootehnicii. Prin organizarea acestui schimb de experiență s-a urmărit a se generaliza, metodele înaintate cu scopul de a se obține o producție sporită de lapte și carne și reducerea prețului de cost a acestor produse. ț ▼ Spre un cît mai înalt nivel tehnic al producției In anul 1965, așa cum arată Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., producția de țevi de oțel va ajunge la 500 mii tone pe an. Creșterea producției de țevi se va realiza prin construirea a două instalații de țevi sudate cu o capacitate de 130 mii tone anual, prin construirea și instalarea unui nou laminor de 6 țoii cu o capacitate de 60 mii tone/an la Uzina „Republica“ din București și prin sporirea producției în laminoarele existente. Fabrica de țevi din Roman, care va trebui în anul 1965 să atingă capacitatea maximă (adică 300 mii tone/an), are un rol important în realizarea producției de țevi prevăzută în planul de 6 ani. Deși este o unitate nouă, fabrica noastră a realizat în anul 1959 o producție cu 279 la sută mai mare față de anul 1958. Productivitatea muncii a crescut în același timp cu 160,8 la sută, iar prețul de cost a scăzut cu 16,8 la sută. Dintr-o întreprindere, care în 1958 a lucrat cu pierderi planificate, a ajuns ca anul trecut să dea statului beneficii peste plan în valoare de 12.265.000 lei. Sintetizînd experiența de pînă acum, putem spune că lucrul principal care a condus la aceste realizări, constă în faptul că la baza activității noastre a stat în permanență grija pentru ridicarea nivelului tehnic al fabricii și antrenarea largă a masei de muncitori, tehnicieni și ingineri la stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice necesare, întreaga muncă politică desfășurată de organizația de partid din fabrică, a fost strîns legată de sarcinile economice concrete. In întreprindere a fost creat un climat prielnic , dezvoltării mișcării de inovații și raționalizări, studiului tehnic, cercetării și experimentării noului în producție. Astfel, s-a realizat automatizarea regiunii paturilor de răcire și a alimentării cuptoarelor rotative, fapt ce a dus la micșorarea consumului de energie electrică, de manoperă, la îmbunătățirea alimentării cu materie primă și a evacuării producției laminate. De asemenea, s-a preconizat ca în cursul anului 1960 să realizăm automatizarea parțială a trenurilor de role, la secția ajustaj și punerea în funcțiune a recuperatorului de căldură a gazelor arse de la cuptor, ceea ce va conduce la o economie de păcură de circa 8,7 kg pe tona de țeava. Creșterea producției și a productivității muncii este influențată în mare măsură de asigurarea funcționării agregatelor la capacitatea optimă. Din studierea fluxului tehnologic a rezultat că productivitatea agregatelor variază în funcție de dimensiunea materiei prime, calitatea acesteia, respectarea regimurilor de încălzire, acordarea agregatelor respective și altele. In cazul producției noastre s-a impus stabilirea lungimii optime de țeavă pentru fiecare dimensiune. Atunci cînd țagla este mai mică decât cea necesară lungimii optime de țeavă, productivitatea agregatelor scade, fiind obligați a lamina un număr mult mai mare de țevi pentru a obține același tonaj. Aceasta implică modificarea ritmurilor de laminare și perturbări în desfășurarea procesului tehnologic. Pentru eliminarea acestor anomalii comenzile de materie primă s-au făcut numai pentru lungimele optime. Incovenientul este adela că nu întotdeauna nu se livrează țigle la dimensiunile cerute. Tot din studiul procesului tehnologic a rezultat că pentru siguranța exploatării agregatelor perforarea țevilor cu dimensiune mai mică este indicată să se realizeze și pe perforatorul nr. 1, ceea ce în prezent nu este posibil. De aceea noi am făcut propuneri forului tutelar ca această problemă să fie studiată de către Institutele de proiectare de specialitate, urmînd ca modificările la instalațiile respective să se realizeze după întocmirea studiului și proiectelor. Un alt punct de strangulare pentru producția noastră îl constituie presele de probat. In momentul actual probarea integrală a burlanelor și conductelor nu se poate face. Pentru remedierea acestei situații în prezent se lucrează la montarea unei noi prese de probat. Sporirea eficacității economice a întreprinderii este de neconceput fără preocuparea pentru reducerea sistematică și continuă a prețului de cost, în special prin scăderea consumului de metal, de energie electrică și de scule de laminare, care au o mare pondere în prețul de cost al țevilor. Prin introducerea dopurilor cu răcire interioară la perforatorul nr. 1 de exemplu, s-au redus consumul de dopuri de circa 10 ori, iar consumul de liniate de circa 8 ori. Aplicarea și extinderea acestui sistem va duce la obținerea unor însemnate economii la prețul de cost. Acțiunea de ridicare a nivelului tehnic al fabricii impune să se ia măsuri pentru creșterea continuă a pregătirii profesionale a muncitorilor. In acest scop noi am organizat cursuri de calificare pe meserii ca : laminatori, filotatori, lăcătuși, electricieni, strungari. In cadrul acestora se țin lecții și conferințe, se fac seminarii privind diferitele probleme legate de specificul producției și se organizează schimburi de experiență. .Colectivul fabricii noastre a studiat cu atenție prevederile Directivelor Congresului al IlI-lea al P.M.R. privind sporirea producției de țevi și căile de realizare în perioada 1960—1965. Nivelul prevăzut pentru anul 1965 este pe deplin realizabil. Una din principalele căi care ne va ajuta să sporim producția și productivitatea orară pe agregate este progresul tehnic. Posibilități și rezerve interne pentru ridicarea nivelului tehnic sunt nelimitate. Automatizarea pe mai de o parte a diferitelor faze din procesul de producție va trebui să constituie una din preocupările noastre de seamă. Ceea ce am realizat din acest punct de vedere pînă în prezent sunt doar un preludiu care ne face să credem că pe viitor vom obține succese incontestabil mai mari în promovarea noului, a teh*nicii celei mai avansate. Alături de toți oamenii muncii din patria noastră, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii fabricii de țevi din Roman sînt hotărîți să traducă în viață sarcinile de răspundere ce stau în fața lor. Marin Petrescu secretarul comitetului de partid al fabricii de țevi din Roman încep examenele de maturitate Azi, la orele 9 dimineața, încep, în toată țara, examenele de maturitate la școlile medii de cultură generală și examenul de stat la școlile pedagogice și institutele pedagogice de învățători din sesiunea de vară 1960. Muncă avântată la fabrica „Proletarul“ din Bacău însuflețiți de hotărîrile Congresului al IlI-lea al partidului, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la fabrica „Proletarul“ din Bacău au obținut noi realizări în producție. Astfel, pe ziua de 25 iunie a.c., harnicul colectiv al acestei întreprinderi și-a îndeplinit planul semestrial pe anul 1960 la producția fizică. De asemenea, în zilele de 27 și 28 iunie secțiile filatură, țesătorie și frunte au cunoscut o animație deosebită. Se remarcă numeroși lucrători din brigada „Filimon Sîrbu" care în aceste zile au dat peste plan cantitatea de 65 kg fire de bună calitate. Nu s-a lăsat mai prejos nici colectivul de muncă al secției carbonizat fină de sub conducerea comunistului Keregy Iosif, care a produs peste plan cu 30 la sută mai multă materie primă carbonizată, evidențiindu-se echipele conduse de muncitorii: Ion Pîrvănescu, Nicolae Cernat, Constantin Busuioc și alții. Asemenea succese în muncă au obținut și brigada „Al IlI-lea Congres al P.M.R.“ de la etajul III al secției țesătorie condusă de țesătoarea Rodica Gurău, care a dat peste plan 247.000 bătăi, precum și lucrătorii din sectorul finite, care au contribuit la producerea peste plan în zilele de 27 și 28 iunie a unei producții de 6.000 m. p, țesături de lună. In secția de răsucit bumbac a fabricii de x/slav din Buhuși se montează /nășim ari de inaltă productivitate, fabricate In țara noastră. IN CLIȘEU: Muncitorii montori de la uzina de mașini „Unirea", din Cluj, Arcadie Takacs, Janoș Kakassy și Gáspár Gergely, executînd lucrările de instalare a noilor mașini. reședințele, Joia Gheorghe, scria dareri de seamă. Era răcoare în odaie, plutea ușor fumul țigărilor. Umbra mărului crud ocrotea fereastra. Dogoarea soarelui rămăsese afară pe treptele de piatră și pe stîlpii răsuciți ai pridvorului. Aici în odaie, e doar umbra mărului, și liniștea, și un om care scrie. Un om încearcă să pună pe hîrtie bilanțul unor ani care au rodit strașnic la Gospodăria agricolă colectivă „Secera și Ciocanul“ din Răcăciuni. Un deceniu. Cuvintele sînt puține, ca să cuprindă... Totul se măsoară în aceste zile cu anul zece, la Răcăciuni. — Cîți ani au tarlalele de grîie, grile care se coc astăzi la un loc și cresc ca apele ca niciodată prin aceste locuri ? — Zece ani. — Cîți ani au grajdurile și atelierele și sutele de oi și vitele? — Cîți ani are tăria gîndului oamenilor ele aici și belșugul din casele lor? — Zece. Președintele Jora Gheorghe fumează. In fața lui sînt multe coli de hîrtie scrise mărunt, înghesuit, cu creionul. — Sînt puține cuvinte tovarășe, spune el, ca să poți cuprinde într-o dare de seamă, zece ani de muncă, de luptă laolaltă. Poți cuprinde cifrele, dar nu poți cuprinde și sufletele oamenilor, cum au ars ele și cum s-au călit și au crescut în ălti zece ani. — Faptele lor vorbesc, îndeajuns și gospodăria stă mărturie — am încercat să spun. Și simțeam că are dreptate președintele. Sînt puține cuvintele să cuprindă tot noul marelui Astăzi. Dar el tot nu părea mulțumit, deși știam că inima îi e plină de bucuria acestor zile. Pe treptele de piatră soarele încă frigea. Coborîse mult spre asfințit și zarrea roșie ardea treptele de piatră, cu gînduri de ploaie. Șoseaua curgea cu o apă ciudată în sus și în jos. Pe șanțul înverzit — un dolofan cu cravată roșie. Genunchi zgîriați și degete vopsite cu dudă neagră. Și cămașul îi e pătată cu dudă neagră. — Cîți ani ai măi...? — Zece, împlinesc la toamnă, da mama mî-a luat ieri sandale noi. Mîinele incalț. Mîine, colectiviștii din Răcăciuni sărbătoresc zece ani de la înființarea gospodăriei lor. Milne avea să fie 26 iunie 1960. După apusul soarelui, oamenii au terminat de încheiat tribuna din truntrăiau despre bilanțul de aur dens „Secera și Ciocanul“. O carte mare părea că se desface sub dealuri și luna scrie cu aur și piatră albă . Anul I. In 1950 la 25 iunie a luat ființă gospodăria. Doar 63 de familii. Doar 65 de hectare. Doar 9.000 lei fond de bază. Anul II. 1952. Se construiesc grajduri pentru 30 și 175 capete de vite. Boxe pentru scroafe. Anul IV. 1954. Este gata saivanul pentru 500 oi. Se aduc vaci de rasă Switz. Se întoarce singură, uriașă, albă, fila sub dealurile luminate de lună. Jor Anul VII. 1957. Construcția atelierede tîmplărie, fierărie, extinderea cultivării plantelor tehnice. Anul VIII. 1958. Consfătuirea de la Constanța. înarmați cu experiența bogată a consfătuirii, colectiviștii pornesc să urce înălțimile. Ia ființă sectorul de creștere a păsărilor (cocină pentru 1.000 de păsări). Se construiește un gater. Aplicarea retribuției suplimentare a muncii. Din nou se întoarce o filă albă. G. Bălăiță Anul zece la Gospodăria agricolă colectivă „Secera și Ciocanu!“-Răcăciuni chiuri zdravene de stejar. Lemnul ud, roșcat, miroase a pădure tînără și o frunză proaspătă stoarsă de soare. Trunchiurile cioplite din toalpă, încheiate pe capete, au ceva din trăinicia acelor colibe de bîrne din băsmele rusești. scoaba. Scîndurile de tei alăturate cu așteaptă mîngîierea tocurilor ușoare ale fetelor, și acelea tropotite, ca grindina, ale flăcăilor. Am stat întins pe moliciunea teiului proaspăt și iute la miros, sub razele lunii. Mi s-a părut că vorbesc trunchiurile și dealurile cu luna, pe urmă am știut că aud gîndurile mele și mi-am aminte de vorbele președintelui. adu (Continuare în pag. 3-a) 1