Steagul Roşu, decembrie 1960 (Anul 15, nr. 2439-2465)
1960-12-01 / nr. 2439
Nr. 2.439 (3.918)I JOI 1 DECEMBRIE 1960 Ca rezultat al aplicării inițiativei lui Gheorghe Bucelea Angajamentul a fost îndeplinit La începutul acestui an, din inițiativa organizației de partid, colectivul de muncă al secției țesătorie bumbac de la Fabrica de postav din Buhuși a răspuns la chemarea brigăzii de fieraribetoniști de la Onești condusă de Gheorghe Bucelea și s-au angajat să reducă consumul specific la materia primă cu cel puțin 2 la sută. Consfătuirea organizată de către organizația de partid, consfătuire la care au participat fruntașii în producție, tehnicienii, inginerii, maiștrii și în care s-au analizat posibilitățile existente de a se reduce consumurile specifice a avut ca rezultat un angajament concret și anume : SĂ REDUCĂ CONSUMUL SPECIFIC CU 2 LA SUTA ECONOMISIND INVELUL ACESTA 22.500 KG FIRE DIN CARE SE POT ȚESE 68.000 METRI LINIARI ȚESĂTURI. Acest angajament al secției se află de altfel afișat la intrarea în secție, chiar alături de steagul de secție fruntașă pe fabrică, mîndria secției. Felul în care a acționat organizația de partid, secretar Gheorghe Grățiaru, reușind să mobilizeze întregul colectiv al secției pentru îndeplinirea acestui angajament, merită să fie scos în evidență. In primul rînd s-a stabilit cu precizie care sînt principalele obiective ce trebuie urmărite în vederea reducerii consumurilor specifice. S-a ajuns concluzia că trebuie urmărită cu strictatețe reducerea deșeurilor sub normativul admis și economisirea firelor prin diferite mijloace. In problema reducerii deșeurilor, pentru a stimula simțul de răspundere a fiecărui muncitor în parte s-a făcut un grafic în care este stabilit, pe fiecare , articol, care este cantitatea de deșeuri admisă la mia de bătăi. In felul acesta fiecare muncitor cunoaște maximum de deșeuri admis și luptă pentru a produce mai puține deșeuri decit sunt admise. Aceasta spre deosebire de trecut cînd calculul deșeurilor se făcea pe secție sau în cel mai bun caz pe parc de războaie. In prezent există o adevărată întrecere între țesători pentru ca deșeurile produse la mașinile ce le conduc să fie sub normativul admis. In frunte sunt comuniștii Grigore Morărașu, Frăsina Barcan și mulți alții. După exemplul comuniștilor și ceilalți tovarăși ca Paula Gîrlea și alȚII SE STRĂDUIESC SĂ reDUCĂ DEȘeURILe LA MAXIMUM. RezULTAtuL: ANUL ACESTA, PINA IN ZIUA DE 20 NOIEMBRIE, LA SECȚIA ȚESĂTORIE BUMBAC S-AU ECONOMISIT, PRIN REDUCEREA DEȘEURILOR SUB NORMATIVUL ADMIS, 4.400 KG FIRE. PRINCIPALUL IZVOR DE ECONOMISIRE A MATERIEI PRIME LA FABRICA DE POSTAV DIN BUHUȘI ESTE FELUL IN CARE MUNCESC ȚESĂTORII PENTRU CA DIN ACELEAȘI FIRE SA FACĂ CIT MAI MULTE ȚESĂTURI. Mijloacele sunt mai multe. Comunistul Marin Ciucă, maistrul principal al secției urmărește zi de zi, ceas de ceas, respectarea greutății țesăturilor pe metru liniar. Aceasta este în funcție de grosimea firelor, de desimea țesăturii etc., pe care maistrul principal ajutat de ceilalți maiștri cum ar fi Mihai Bogdan, Eugen Ciocan, Toader Bran, urmăresc cu toții să fie întocmai respectate. La aranjarea urzelii se caută ca țesătura să înceapă imediat atunci cînd se leagă urzeala nouă de cea veche. In felul acesta se cîștigă circa 50 de centimetri la fiecare urzeală. Dacă ținem cont că zilnic se schimbă cam 40 de urzeli înseamnă că se cîștigă zilnic cam 20 metri liniari de urzeală de diferite lățimi. La terminarea urzelii de asemenea se urmărește ca ea să fie țesută la maximum, cîștigîndu-se și astfel alții vreo 50 de centimetri. Ștraifurile între bucăți, care înainte se făceau de cel puțin 10 centimetri lat, acum se fac de maximum 8 centimetri. Și de aici rezultă un cîștig de 2 centimetri de fiecare bucată. Rezultatul luptei pentru reducerea consumurilor specifice la secția țesătorie bumbac a Fabricii de postav din Buhuși, luptă în fruntea căreia au fost și sunt comuniștii, s-a soldat, pînă în prezent cu îndeplinirea angajamentului luat la începutul anului cu mult înainte de termen. Calculele arată că la această secție, PINA IN ZIUA DE 20 NOIEMBRIE, a. c. S-AU ECONOMISIT, prin mijloacele arătat mai sus, NU MAI PUȚIN DECIT 28.800 KG FIRE DIN CARE S-AU ȚESUT PESTE PLAN 84.234 METRI LINIARI ȚESĂTURI. ANGAJAMENTUL PE ÎNTREGUL AN A FOST NU NUMAI ÎNDEPLINIT CU 40 DE ZILE INAINTE DE TERMEN, DAR CHIAR DEPĂȘIT SIMȚITOR, LUCRU CE FACE CINSTE ÎNTREGULUI COLECTIV DE MUNCA. Reducerea consumului specific la secția țesătorie bumbac a Fabricii de postav din Buhuși nu se referă numai la materia prima ci și la materiale auxiliare. La suveici, de pildă, normativul este să se consume la 1.000 de ore de funcționare a războiului. Lungind viața suveicilor folosite la maximum s-a reușit să se reducă consumul la numai două la 1.000 de ore. Asta înseamnă economii în valoare de 1.200 lei pe lună. Lăcătușii secției, îndrumați de către organizația de partid, în loc să scoată unele piese pentru războaie din magazie, le recondiționează pe cele vechi sau confecționează unele piese din rezerve interne. In acest fel se economisesc cam 80—90.000 lei pe an. Colectivul de muncă de la secția țesătorie bumbac a Fabricii de postav din Buhuși a răspuns printre primele colective chemării patriotice a brigăzii lui Gheorghe Bucelea. Felul în care ei au aplicat această inițiativă, rezultatele obținute fac cinste întregului colectiv. Ele dovedesc din plin că secția merită cu prisosință drapelul de secție fruntașă pe fabrică, drapel care de un timp îndelungat se află în posesia tovarășilor de la țesătoria bumbac. S. Goldfeld Colectivul secției țesătorie bumbac a Fabricii de postav de la Buhuși a economisit în acest an 28.800 kg fire din care s-au țesut 84.234 m. 1. ____țesături HBF 52.410 lei economii Valoarea economiilor realizate prin munca patriotică a cetățenilor din comuna Păncești, depusă la construirea căminului cultural și la alte acțiuni, se ridică la suma de 52.410 lei. La obținerea acestor economii și-au adus o importantă contribuție deputatul Vasile Gheorghe Amăriuței și cetățenii Neculai Gurămultă, Gheorghe Gurămultă și Dumitru Costea. Prófétát! ása tiăîe tdriíi ünísi-vál Comunista Petronella Paitichi, secretara organizației de bază P. A. R. din secția stanță a fabricii „Partizanul" din Bacău, constituie un bun exemplu pentru tovarășii săi de muncă. Lucrând la operația de pregătit rame pentru încălțăminte, ea își îndeplinește cu conștiinciozitate sarcinile ce le are, dînd în același timp lucru de bună calitate. Clișeul nostru v-o prezintă lucrind la mașina de pregătit rame. 22 de întreprinderi și unități economice din regiune și-au îndeplinit sarcinile de plan pe anul 1960 Muncind cu multă însuflețire pentru realizarea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. numeroase colective de muncă din întreprinderile și unitățile economice din regiunea noastră au dobîndit în perioada ce s-a scurs din acest an succese de seamă. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din multe întreprinderi, îndrumați de organizațiile de bază P.M.R., au depus o muncă susținută pentru introducerea tehnicii noi, pentru aplicarea pe scară largă a unor prețioase inițiative, ei au dezbătut cu mai mult simț de răspundere problemele de producție, ridicînd nivelul consfătuirilor de producție la înălțimea sarcinilor și impulsionînd simțitor întrecerea socialistă. Numeroasele acțiuni întreprinse de colectivele de muncă din fabrici, șantiere și din celelalte unități industriale s-au soldat cu realizări care pe bună dreptate fac cinste tuturor. o. Pînă ieri, IN REGIUNEA NOASTRĂ, ȘI-AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL UN NUMĂR DE 22 DE ÎNTREPRINDERI ȘI UNITĂȚI ECONOMICE. Acesta este un succes de seamă care încununează o muncă rodnică. Printre colectivele care au raportat pînă acum îndeplinirea sarcinilor anuale de plan se numără întreprinderea de transporturi, baze tubulare și ateliere din Moinești, I.R.T.A.-Piatra Neamț, „Salina“-Tîrgu Ocna, Șantierul nr. 3 din Onești, depourile C.F.R. din Bacău și Adjud, fabrica de confecții „Bacăul“, stațiile C.F.R. din Roman și Bacău și altele. Cu mult înainte de sfîrșitul anului și-au îndeplinit planul și întreprinderile forestiere din Agăș, Bacău și Boreal, întreprinderea de industrie locală „23 August“ din Bacău a îndeplinit planul anual cu 42 de zile mai devreme. N. Stelian Realizări de seamă ale petroliștilor din Moinești Sondorii întreprinderii de foraj nr. 1 Moinești desfășoară o largă întrecere socialistă pentru realizarea planului anual înainte de termen. Și în luna noiembrie, ca și în lunile precedente sondorii au reușit, datorită avîntului cu care au muncit, să obțină realizări însemnate. Astfel, planul de foraj pe perioada 1—28 noiembrie a fost depășit cu 2,2 la sută. Fruntașă pe întreprindere se situează secția I, condusă de inginerul atemist Grigore Sîrbu. Planul lunar al secției a fost realizat în ziua de 22 noiembrie. Frumoasele realizări obținute se datoresc în primul rînd brigăzii sondei 1 Radiana. La această sondă munca fiind bine organizată, folosindu-se un regim de foraj adecvat și utilizîndu-se rațional elementele de mică mecanizare, planul lunar a fost depășit cu 135 la sută. Brigada a folosit luna aceasta, pentru experimentare, un lot de sape cu role tip R.10 M. (adecvate terenurilor moi). Datorită atenției cu care a lucrat și regimului de foraj aplicat brigada și-a adus un aport însemnat la reușita experimentării noului tip de sape. In mod, deosebit merită evidențiați sondorii șefi Nicolae Ambăruș, Ion Aron, Nicolae Vărvărici, podarul Gh. Chițu, sondorul Constantin Hanu și mecanicul Neculai Negoiță. de Din cadrul secției a V-a (condusă inginerul Alexandru Rascinschi) care ocupă locul II în întrecere, se evidențează brigada sondei 2 Arșița. In luna noiembrie colectivul acestei brigăzi a reușit să foreze peste plan 347 m. Acum, în fiecare secție și brigadă de foraj se desfășoară o muncă avîntată pentru ca indicele de plan prevăzut pentru luna ianuarie să fie realizat începînd cu luna decembrie. ........ In scopul extinderii tehnicii noi pe șantiere, Comitetul sindicatulu complex Săvinești, împreună cu cabinetul tehnic, cercul A.S.I.T. și S.R.S.C au organizat incepînd cu data de 15 noiembrie un ciclu de conferințe pentru cadrele tehnice și muncitori. O parte din aceste conferințe care se adresează îndeosebi inginerilor , tehnicienilor se țin la sala cabinetului tehnic. Aici se expun teme ca: probleme de organizare a șantierului P. Neamț, avantajele folosirii elementele precomprimate în construcție, posibilități de introducere a tehnicii noi la construcțiile din P. Neamț, sisteme de precomprimare aplicabile în țară, calitate lucrărilor în sectorul instalații etc. Multe din conferințele programate se adresează masei largi de muncitori și tehnicieni și ele se țin :............ în sala clubului. Dintre conferințele acestea amintim :,Metode de turnare a betonului pe timp friguros“, gurarea calității lucrărilor în construcții“, „Probleme tehnică nouă în U.R.S.S.“, „Deficiențe în execuție Șfantierele I.S.S. — generalizări de pe alte șantiere" , „Așide pe Exemplele date arată că tematica cuprinde probleme de piare actualizate pentru șantiere, care vor contribui activ la promovarea mai rapidă a tehncii noi pe șantierele săvineștene. UN CLIȘEU: Un aspect de la sala cabinetului tehnic în timp ce inginerul Ion Mocanu (în medalion) expune conferința „Executarea școlurilor în formă de S“, lucru ce se execută în șantierul pe care îl conduce. 20 bani 3E3E / „SPRIJINIM LUPTA DREAPTA A POPORULUI ALGERIAN“ — Adunarea oamenilor muncii din orașul Bacău — Au trecut mai bine de șase ani,, de cînd eroicul popor algerian luptă pentru a-și cuceri un drept legitim, dreptul la autodeterminare. Colonialiștii j francei au răspuns prin focul turnurilor și al mitralierelor cererii poporului algerian de a-și căpăta independența’.Zadarnic încearcă colonialiștii să înfrîngă un popor care este însuflețit în lupta sa de un țel nobil. O armată de 800.000 de soldați au trimis ei în Algeria; războiul nedrept pe care îl duc îi costă trei miliarde de franci în fiecare zi. Și cu toate acestea poporul algerian nu a putut fi înfrînt și nici nu va fi înfrînt.. El luptă pentru o cauză dreaptă. Cauza dreaptă a poporului algerian este apărată de milioanele de oameni din lumea întreagă care văd în lupta pentru eliberarea de sub jugul colonialist o luptă cinstită. Și în țara noastră, ca pretutindeni în lume, eroicul popor algerian este stimat și sprijinit în lupta sa. Atașamentul față de lupta algerienilor pentru dreptul la autodeterminare a cuprins masele de milioane de oameni ai muncii din țara noastră. In orașul Bacău numeroși oameni ai muncii s-au întrunit ieri după-amiază în sala Filarmonicii de stat pentru a-și exprima solidaritatea cu poporul algerian, cu lupta sa. Ziua de 30 noiembrie, declarată din inițiativa Federației Sindicale Mondiale ca Zi de solidaritate internațională cu oamenii muncii și poporul algerian, a constituit , pentru cetățenii orașului Bacău un nou prilej de afirmare a dorinței luide pace, un prilej de demascare a manevrelor monopoliștilor care duc luptă acerbă împotriva acelor popoare ce vor să-și scuture jugul colonial. După ce tovarășa Clemansa Baciu, membră a biroului executiv al Consiliului local al sindicatelor din Bacău a relevat în cuvîntul său lupta dîrză a neînfricatului popor algerian, numeroși participanți la adunarea din Bacău au luat cuvîntul pentru a-și afirma solidaritatea lor cu lupta poporului algerian. Profesorul Petre Lăcătușu a arătat în cuvinte pline de ură cum colonialiștii francezi duc de ani de zile un război nedrept în Algeria, în țara care, ca multe altele, și-a ridicat glasul spre a scăpa de lanțurile robiei. „Oamenii^muzicii din Algeria luptă cu arma în mîini pentru libertate, pentru a-și croi singuri un drum în viață. Iată de ce noi sprijinim lupta dreaptă a poporului algerian“ — a spus profesorul Petre Lăcătușu. Medicul Lidia Romașcanu, muncitorul Nicolaie Margaș, judecătorul Vladimir Wertzman, muncitorul Ion Rotaru, au înfierat în cuvîntul lor pe aceia care vor să stăpînească pe nedrept o țară, Algeria luptătoare. Oamenii muncii din Bacău și-au reafirmat cu prilejul adunării de ieri solidaritatea lor cu lupta pentru eliberare dusă de popoarele din colonii. Amintind propunerea guvernului sovietic la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. de a se lichida complet și definitiv rușinosul sistem colonial, participanții care au luat cuvîntul au cerut cu hotărîre ca Organizația Națiunilor Unite să țină cont de voința popoarelor și demersul firesc al istoriei și să întreprindă acțiuni în sprijinul luptei algerian. „Vrem să trăim o poporului viață demnă de secolul nostru“ — au arătat ei. O viață în care robia a dispărut: iată ce a cucerit poporul român, iată pentru ce luptă astăzi alte multe popoare care mai suferă încă de pe urmă colonialismului. Puternicul val al mișcării de eliberare colonială a redat libertății, numai în continentul african, un număr de 24 de state în ultimii 10 ani. In 1950 erau în Africa doar 3 state independente. Acum există 27 de state care și-au proclamat independența în Africa. Iată o dovadă vie a ceea ce înseamnă lupta de eliberare colonială. Stelian Nanianu 3^3= 0 delegație a C.G. al U.T.M. va vizita R.S. Cehoslovacă Miercuri a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Praga, o delegație C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor, care la invitația C.C. al Uniunii Tineretului Cehoslovac va face o vizită în R.S. Cehoslovacă. Delegația este condusă de tovarășul Constantin Cîrțînă, secretar al C.C. al U T.M. (Agerpres) Pentru o recoltă sporită în anul viitor Colectiviștii din comuna Rădeni, raionul Bacău, îndrumați permanent de comitetul comunal de partid au reușit să execute arături adînci de toamnă pe întreaga suprafață planificată. Acum, ei continuă transportul gunoiului de grajd. Pînă în prezent membrii acestei gospodării colective au crărat pe cîmp peste 80 tone gunoi de grajd, harnicii In felul acesta, colectiviști din Rădeni asigură o recoltă bogată și pentru anul viitor. Printre colectiviștii care s-au evidențiat mai mult în aceste activități se numără:, Gh. Bușilă, Constantin V. Doltu, Constantin Gh. Doltu, Gh. Cobzaru și alții, iar dintre mecanizatori: Robinja Ștefan, Niță Ion și alții, Lazăr D. Popa coresp. -II Producțiile obținute de gospodăriile colective sunt exemple convingătoare Gospodăriile colective din raionul Buhuși, îndrumate de organele și organizațiile de partid obțin succese însemnate în sporirea producției, dezvoltarea avutului obștesc și asigurarea unor venituri sporite membrilor lor. Astfel, la gospodăriile colective „Filimon Sîrbu“, „A 15-a aniversare a R.P.R.“ din comuna Romîni, „Horia, Cloșca și Crișan“ din comuna Gîrleni, și „Drumul fericirii“ din comuna Zănești, colectiviștii îndrumați și mobilizați de organizația de partid au aplicat cu mai multă stăruință măsurile agrotehnice și au organizat mai bine munca, obținînd astfel producții mult mai mari față de producțiile medii realizate pe raion. De pildă, membrii gospodăriei colective „Filimon Sîrbu“ din comuna Romîni, au obținut de pe suprafața de 116 hectare însămînțată cu porumb o producție medie de 2052 kg porumb boabe la hectar, cu 1026 kg la hectar mai mult decît în sectorul individual, din această comună. Aceste rezultate se datoresc faptului că întreaga suprafață a fost însămînțată cu mijloace mecanizate la 60- 70 cm. distanță între rînduri și s-au aplicat două prașile mecanice și două prașile manuale. In cadrul brigăzilor s-au obținut și rezultate mai bune. Brigada I-a de pildă, a obținut o producție de 2394 kg, iar brigada legumicolă aplicînd ■ prașile pe suprafață de 1 hectar a obținut 5.480 kg porumb boabe. Aceste cîteva exemple au dovedit tuturor colectiviștilor că se pot obține rezultate și mai bune dacă se aplică la timp și diferențiat măsurile agrotehnice. Colectiviștii Teacă Manole, Gh., Șerban Olimpia, Iosoboaie Bădița Ioan, din brigăzile de cîmp au obținut cele mai bune rezultate. Și membrii gospodăriei agricole colective „Drumul fericirii“ din comuna Zănești au obținut de pe suprafața de 76 hectare însămînțată cu porumb o producție medie de 2025 kg la ha. La realizarea acestei producții o contribuție deosebită au adus-o colectiviștii: Toma Maria, Ciobanu N. Maria, Savin Frăsina și Rotaru Nicu. Rezultatele obținute în anul acesta de gospodăriile agricole din raionul Buhuși sunt deosebit de convingătoare și au contribuit din plin la constituirea celor 7 gospodării agricole colective noi, care numără 1.424 familii cu 2.129 hectare teren. Trifescu Constantin activist al Comitetului regional de partid Bacău Acesta-i adevărul Toamna e pe sub site, toamna cu frumusețile și bogățiile ei, anotimpul cînd oamenii muncii de pe ogoare își fac bilanțul muncii sporite în gospodăriile colective și întovărășiri. Citim prin ziare, cum in toată țara țăranii colectiviști își primesc belșugul de produse, precum, și sumele de bani obținute pe lingă cereale, pentru munca depusă, întrebîndu-se ce să-și cumpere cu acești bani: mobilă, motocicletă, radio, haine sau alte lucruri trebuitoare. Prin magazine în zilele de tîrg și în celelalte zile, e o afluență mare de oameni de la țară care cumpără stofe și pantofi, săpun de toaletă și baticuri de voal, zahăr și cacao, lucruri pe care altădată bietul țăran le știa doar din auzite sau le văzuse pe masa boierului cînd se ducea să împrumute un căuș de făină. Azi, țăranul nu mai mănîncă în străchini de lut, pe mesuțe cu picioare scurte, farfuriile, lingurile și furculițele inoxidabile, paharele de țuică sau vin sunt obiecte obișnuite în casa oamenilor de la țară, oameni care au ajuns în sfirșit să-și primească și ei răsplata întregii munci pe care au depus-o. Oamenii muncii de pe ogoare, sunt harnici și dîrji. Muncesc fără preget, acum cînd știu că întregul rod al muncii lor le aparține. Cîntul toamnei triste de altădată, s-a schimbat ; el s-a dus de mult și nu se va mai întoarce niciodată. Azi e chiorul vesel al toamnei, al țăranilor veseli care au muncit cu rivnă la culesul viilor, a ,a porumbului, a sfeclei de zahăr, de pe zeci de hectare de pămînt, gîlgîitul mustului în butoaie, a aburului plinilor ieșite din cuptoare. Dacă vreunul din domnii de peste ocean ar veni în aceste zile, în mijlocul acestor oameni harnici, veseli și buni, în mijlocul atîtor bogății obținute de pe ogoarele colectivei, ar vedea ce apărăm noi cu otita hotărire de un nou război. Viața fericită și liberă, traiul îmbelșugat al tuturor celor ce muncesc. Elena Baranowsky coresp. Oameni și vremuri noi la „Reconstrucția“ Ca mulți alți fii de țărani lipsiți de pămînt de prin preajma Neamțului, Dumitru Bîrliba, pentru a cîștigă o pliie, și-a părăsit satul cînd de-abia împlinise frageda vîrstă de treisprezece ani. In cei peste 50 de ani de viață, el a fost și băiat de prăvălie prin Constanța, și muncitor la patronul Izvoranu din Bacău, a fost și turnător la „Energia“ din Piatra Neamț; vreo șapte ani ,s-a cățărat pe acoperișurile caselor din Piatra Neamț în chip de coșar. Și-a fost și slugă la patronul Schiel — stăpînul fabricii de celuloză din Piatra Neamț. — L-am văzut, tovarășe, pe animalul acela care cîntărea numai 120 kg, cum alerga după muncitori cu para-n mină. Am simțit „binefacerea“ palmei lui grele, cărnoase. L-am văzut pe muncitorul Roca, în urma unei bătăi primite de la patron, scuipîndu-și toți dinții.. De la Schiel i s-a tras moartea lui Lazăr Iosub, — un muncitor care, cît a fost în viață n-a apucat niciodată să-și vadă familia săturată pe deplin de... pîine lui. Mă uit la tovarășul. Bîrliba. * In ochii întotdeauna limpezi și plini de bunătate, citesc acum tulburare, minte. Buza de jos e cuprinsă de un tremur ușor, nervos. Da, era rău patronul! continuă tovarășul Bîrliba. Ca oricare altul. Și mare hapsîn, totodată. Pentru nouă oameni care lucram cu nemiluita și ore pe zi în atelierul de preparare 12 leșie! bisulfitice, patronul punea la dispoziție . o singură pereche de cizme cauciucate. — Încolo, nimic ! Nici fu lapte, nici tn sifon. Ce-i păsa ghiftuitului că noi lucram în condiții grele, că înghițeam în trupurile noastre slăbănoage, atîtea gaze vătămătoare! Ca n-aveam ce mînca și ce-mbrăcam Istoria fabricii de celuloză din Piatra Neamț se aseamănă cu istoria multor fabrici și azine din țara noastră. Ca și alți patroni, Schiel, cînd a simțit apropierea unor vremuri noi pentru masele de muncitori, cînd auzit că armate sovietice eliberatoare a se apropie de țara noastră, a demontat fabrica și a transportat-o la Bușteni, lăsînd fără lucru sute de pietreni. Iar cînd Eliberarea bătea la ușă, a fugit în Germania de unde venise. Mai spera probabil că fasciștii vor putea opri desfășurarea logică istoriei. După Eliberare, muncitorii au a adus fabrica înapoi. Au construit-o pe temelii noi. Și-au numit-o „Reconstrucția“. Ajutați și conduși de partid, adevărații stăpîni ai fabricii și-au mărit întreprinderea, și-au modernizat-o. A fost construită și dată în folosință la „Reconstrucția“ o secție nouă, modernă — o secție de hîrtie cu o producție anuală de 12.000 tone. In același timp producția celorlalte secții modernizate, a crescut mereu. Numai în 1958 producția fabricii „Reconstrucția“ o depășea pe cea a fabricii de celuloză a lui Schiel cu 228 la sută ! Dar oamenii de aici cum s-au mai schimbat în vremurile noi, socialiste ! Cît de mult iese la iveală bogăția lor sufletească, puterea de muncă în activitatea liberă, creatoare ! Cu cît patos lucrează noii muncitori de la „Reconstrucția“! Ce preocupări înalte au ei astăzi! Priviți-l pe Dumitru Bîrliba spre exemplu: șeful unei brigăzi de la atelierul de preparat leșin pentru producerea celulozei. Gîtă inimă și pricepere pune el în ceea ce face! Gum e stăpînit de neastîmpat, cum trece de la un cuptor la altul, controlînd temperatura la care e supusă pirita ! — Dacă temperatura depășește 850 de grade, dumneata știi ce-nseamnă? ?! — Materialul se moaie. Se face cocă. Se lipește de vatra cuptorului. Rupe un braț, un dinte de la cuptor. Atunci ar însemna să se oprească cuptorul. 16 zile cuptorul n-ar mai produce. Producția întregii fabrici ar suferi. Asta ar însemna pierderi. Și n-ar fi bine deloc ! Da! N-ar fi bine deloc, tovarășe Bîrliba i Și tovarășul Bîrliba e iarăși ochi și urechi la cuptoare. Se simte răsuflarea. Iar la sfîrșitul celor șase ore de lucru (din motive de securitate pentru viața lor, li s-a creat un regim de șase ore numai, și au la dispoziție, pentru băut, lapte și sifon), comunistul Bîrliba raportează șefului de secție: — Producția obținută pe schimb: 112 m.c. de leșie (în loc de 105 m.c. cît avea sarcina) cu o concentrație în bioxid de sulf de 3—3,1 al sută. „Concentrați în bioxid de sulf“. Așa vorbește "Dumitru Bîrliba, coșarul de altădată. In formule chimice! Ca un adevărat chimist. De fapt la locul lui de muncă e ca și un tehnician chimist. El urmărește arderea normală a piritei, curentul de gaze care conțin bioxid de sulf, temperatura gazelor, temperatura apei, a leșiei obținute, concentrația leșiei în bioxid de sulf și oxid de calc. La fel ca alți zeci de muncitori, Bîrliba s-a calificat la locul de muncă. Și i-a ajutat și pe alții să stăpînească cuptoarele, să învețe meserie. Să-l vezi cum se mai bucură cînd aude că Vasile Giobanu, Constantin Gorea, Vasile Popa, sau Gh. Țuțuianu, tineri în ale celulozei — se descurcă tot așa de bine ca și el la locul de muncă ! Șr, ca să mai afli despre noii muncitori de la „Reconstrucția“, poposește un pic, printre cei de la secția hîrtie. Intr-o zi au prelucrat cifrele de plan pe anul 1961. Cu cît spirit de răspundere vorbeau Neculai Marin, Mircea Maftei, Gh. Apetrei! Ca adevărați stăpîni ai fabricii care depun eforturi pentru a produce mai multă hîrtie, de o calitate mai bună pentru a crește prestigiul fabricii, așa cum s-a spus la plenara Comitetului Central al Partidului. Sau vorbește cu muncitorii de la atelierul de pregătire a soluției de fierbere sulfat. Ai să afli că unul dintre ei, pe nume Neculai Bălănel, nu are liniște nici noaptea dacă știe că la locul lui de muncă nu e ceva în ordine. In cîteva zile din luna octombrie, el, împreună cu grupa sindicală de care răspunde, a ieșit la curățatul unui canal de evacuare a apelor reziduale. Importanța acestei fapte ? — Altfel, dacă gerul care se apropie, ar găsi canalul necurățat, scurgerea apei s-ar opri și ne-ar încurca producția — spune Bălănel. Dar să nu credeți că preocupările muncitorilor de la „Reconstrucția“ sunt legate numai de producție. Nu ! Intr-o dimineață l-am auzit pe tovarășul Gheorghe Negru — directorul fabricii (un om care acum 25—30 de ani plecat din sat tocmai la Bacău... „ca a să cîștig o bucățică de pîine, tova- Pavel Pîntea (Continuare în pag. 3-a)