Steagul Roşu, aprilie 1961 (Anul 16, nr. 2543-2568)

1961-04-01 / nr. 2543

i ? BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ­­ „M. EMINESCU“ IAȘI Proletari din toate tarile unu­ivu­­l ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1­1 APRILIE 1961 I 4 pagini 20 bani | In cinstea glorioasei aniversări a partidului CALI­AfIA— ou­linda­mantii laic La poarta fabricii a sosit un delegat de la una din bazele de aprovizionare din București. Aducea cu el 18 perechi de bocanci, refuzate. Calitatea lor era sub orice critică. Nu încăpea îndoială că cineva lucrase la e­ c de mîntuială, poate vreun ciopaci, un călător prin meserie, fără dragoste de muncă și răspundere personală. Delegatul și-a­ expus punctul de ve­dere fără multe cuvinte. Argumentația era și așa de prisos. Oricine ar fi scos din cutia care purta marca fabricii una din perechile de bocanci refuzate, își putea da lesne seama pentru ce erau trimise înapoi. Aveau defecte de fini­sare prea bătătoare la ochi. Cum le-o fi lăsat controlul să iasă așa pe poarta fabricii, este greu de înțeles. S-ar fi putut întimpla — cîțiva chiar au și încercat s-o facă ca lucrurile să fie luate cu ușurință. Dintr-un lot de 2.000 de perechi, 18 erau trimise înapoi. „Cifră neînsemnată, desigur. Se poate întimpla oricui“. Insă tovarășii din conducerea fabricii „Partizanul“ s-au postat ferm pe o poziție justă. Faptul că produsul ieșise pe poarta fa­bricii nefinisat, atrăgînd astfel după sine reproșuri la adresa colectivului, la marca întreprinderii, nemulțumi­ndi­e. •Secretarul comitetului de partid, to­varășul Năstase Buciu spuse directo­rului : — Mă gindeam de mult să organi­zăm o ședință în care să discutăm munca sectorului încălțăminte. Am a­­cur­­ un motiv în plus. Și la numai cîteva zile de la data cînd delegatul se prezentase la fabrică, avu loc o ședință a comitetului de par­tid. Sectorul de încălțăminte a fost luat în discuție și analizat „metru cu me­tru“ , după expresia secretarului. A fost o ședință cu folos pentru fie­care. Intîi, pentru că muncitorii au spus tot ce au gîndit ei despre munca lor, bune și rele făcînd destul de mulle propuneri pentru îmbunătățirea produc­ției, al doilea, s-a creat astfel posi­bilitatea ca membrii comitetului de par­tid să întocmească un plan de măsuri eficiente care să fie o adevărată pîr­­gh­ie în ridicarea calității produselor. Pe scurt, deficiențele constatate erau acestea : secția stanță nu livra semifa­bricatele în mod ritmic. Secția de tal­puit simțea consecințele, în sensul că uneori era aglomerată cu produsele pri­mite de la ștanță, alteori, dimpotrivă. La rîndul ei, așa cum a reieșit din dis­cuții, secția de croit nu respecta pro­gramarea indicată în ce privește croi­rea pe sorturi a materialului. Se con­statau deficiențe în aprovizionarea fa­bricii. Acestea, și încă alte deficiențe scoase­ la suprafață, au confirmat ne­cesitatea dezbaterii largi organizată de comitetul de partid. Planul de măsuri întocmit după șe­dința aceasta fructuoasă stabilește sar­cini pentru asigurarea unei ritmici­tăți normale a muncii în secția de ștaințe și la croit. De asemenea, indică direcția­­ în care trebuie să se meargă pentru o colaborare mai strînsă între tehnicienii secției de tălpuit, unde în ultimul timp se manifestau tendințe de slabă preocupare pentru buna gospo­dărire a secției. „Stau bocanci arun­cați la întîmplare, iar unii dintre aceș­tia zac zile de-a rîndul nerecondițio­nați ; utilajul, în unele cazuri este ne­glijat, fapt care face ca la o serie de loturi calitatea să fie sub nivelul po­sibilităților secției“ — se precizează în planul de măsuri al comitetului de partid. Rezultă de aici că oamenii, colectivul întreg și în primul rînd membrii de partid reacționează prompt la orice slă­bire a exigenței în muncă. Este un fapt pozitiv, îmbucurător. Colectivele tutu­ror întreprinderilor din regiunea noas­tră și din țară sînt acum adînc preo­cupate de a dezvolta întrecerea socia­listă, de a o ridica pe o treaptă supe­rioară în cinstea aniversării partidului, realizînd produse la nivelul posibilități­lor create de tehnică și știință. Cum spuneam, 18 perechi de bocanci refuzate au format obiectul unor dez­bateri vii la comitetul de partid. Dar cum stau ele lucrurile în ce privește realizarea planului de măsuri tehnco­­organizatorice luate de conducerea în­treprinderii ? Să ne oprim asupra acestei pro­bleme. Termene mai mobilizatoare Un bun conducător din economie ia în atenție, în primul rînd, acele măsuri tehnice și organizatorice care au neîn­doielnic o m­are eficacitate în producție, care duc dintr-o dată și simțitor la o ridicare a calității produselor. S-a spus și de câtva timp se repetă cu insistență că dinamica realizării pianului de mă­suri trebuie stabilită în așa fel, încît să se atace de la început și să fie rea­lizate acele măsuri care au cea mai Toader Nicoară (Continuare în pag. 2-a) Reloniștii au îndeplinit înainte de termen planul trimestrial Directivele C.G. al P.M.R. au avut un puternic răsunet și în rîndurile muncitorilor, inginerilor și tehnicieni­lor de la uzina de fire și fibre sin­­tetice , de la Săvinești. Ei au discu­tat, au analizat posibilitățile la locul de muncă și au făcut propuneri va­loroase, care să ducă la ridicarea tuturor produselor la un înalt nivel calitativ. Avînd în comuniști un permanent e­­xemplu însuflețitor, reloriștii au im­primat întrecerii un caracter viu, mo­bilizator, reușind să traducă în viață unele angajamente luate, încă de pe acum. In întrecerea organizată pe profesii, aproape toate brigăzile din secțiile textil, poliamid și lactamă au îm­brățișat inițiativa „Cu cei mai înalți indici de producție, numai produse de calitate superioară“, lansată de țesă­torul buhușean Dumitru Marian. In realizarea angajamentelor luate, muncitorii sunt sprijiniți de către con­ducerea întreprinderii prin măsurile tehnico-organizatorice luate. La cursu­rile de calificare și specializare or­ganizate în uzină participă acum 60 la sută din numărul muncitorilor. Rezultatele întrecerii și măsurilor luate sînt mobilizatoare. Planul tri­mestrial pe sortimente și la toți in­dicii s-a realizat în ziua de 27 mar­tie. In primul trimestru al anului și indicele de calitatea întîia la fire reton a crescut cu 10 In­sulă față de tri­mestrul IV 1960. Pe luna martie graficul arată creștere simțitoare în ceea ce privește o calitatea: 80 la sută din firele pro­duse sunt de calitate superioară. Aceasta reprezintă o creștere a in­dicelui de îmbunătățire a calității de peste 20 la sută în comparație cu anul trecut. La ridicarea nivelului calitativ al produselor,­ o contribuție prețioasă au adus muncitorii secției lactamă, care asigură uzinei materia primă. Prin unele modificări efectuate la instala­ții, în luna martie calitatea lacta­mei s-a îmbunătățit. Operatorii chimiști Nicolae Albu, Du­mitru Chiper și Vasile Ciobanu se nu­mără printre fruntașii uzinei în în­trecerea pentru îmbunătățirea calită­ții produselor. B. Teodor Delegația R. P. Române care a participat la Moscova la ședința Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, a plecat spre patrie MOSCOVA 31. Corespondentul Agerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Mos­cova spre patrie delegația Republicii Populare Române care a participat la ședința Comitetu ui Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Delegația este alcătuită din tovarășii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, șeful delegației, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Ar­mate, Gheorghe Gaston Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificării și Corneliu Mă­­nescu, ministrul Afacerilor Externe. La gara Kiev din Moscova delegația a fost salutată de tovarășii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., Vladimir Novikov, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele Comitetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mareșal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Filiukin, locțiitor al ministrului Afa­cerilor Externe și Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la București. Delegația a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Gum­ă, ambasadorul R. P. Române la Moscova și de membri ai ambasadei. Pentru o recoltă Mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Sănduleni — In fruntea muncilor agricole de primăvară Folosind la maximum întreaga ca­­pacitate de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole, și fiecare clipă de timp bună pentru lucrările în cîmp, mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Sănduleni, sub con­ducerea și îndrumarea permanentă a organizației de partid, s-au situat în fruntea muncilor agricole din actua­la campanie de primăvară. Astfel, încă de cîteva zile ei au terminat complet însămînțatul culturi­lor din epoca I-a. Printre aceste cul­turi putem enumera cele 215 hectare de plante furajere anuale, 30 hectare ovăz boabe, 60 hectare mazăre boabe și 11 hectare legume și zarzavaturi, în loc de 10 hectare cît au­ avut în plan. l­ In scopul sporirii producției agrico­­ la hectar, consiliul de conducere al gospodăriei acordă o mare atenție administrării îngrășămintelor naturale și chimice. Pînă în prezent mecani­zatorii de la­ gospodăria agricolă de stat Sănduleni au încorporat în sol 1700 tone gunoi de grajd pe supra­fața de 170 hectare și 67 tone îngră­șăminte chimice pe suprafața de 245 hectare. In centrul atenției mecanizatorilor se află și lucrările de întreținere a culturilor de toamnă și a­ arăturilor pentru însămînțările de primăvară. Astfel, ei au grăpat și tăvălugit a­­proape întreaga suprafață cultivată cu grîu (319 hectare) și 101 hectare orz de toamnă. Pe suprafața de 142 hectare de grîu care a ieșit slab din iarnă, mecani­zatorii au administrat cantitatea de 15,8 tone îngrășăminte chimice. In ce privește întreținerea arăturilor de toamnă au efectuat grapajul pe su­prafața de 257 hectare, iar acum ei trec a doua oară el cultiva­torul pe su­prafața de 250 hectare, care urmea­ză a fi însămînțată cu porumb și cartofi. In fruntea întrecerii socialiste însu­flețite, ce se desfășoară între meca­nizatori pentru a întîmpina cea de-a 40-a aniversare a partidului cu noi și însemnate realizări în muncă, s-a si­tuat brigada de tractoare nr. 2. S-au evidențiat în mod deosebit tractoriștii comuniști Constantin Bălăuță, Ioan Ui­­mia, Vasile Chiticaș și Alexandru Moisă. Au terminat rnsămînțările din prima epocă Colectiviștii din Ozana — cartierul Blebea, orașul Tg. Neamț, au terminat încă de acum cîteva zile însămînțatul celor 19 hectare orzoaica, 3 hectare în fuior, 5 hectare mac, 10 hectare ovăz și 10 hectare floarea-soarelui. Acest succes se datorește pregăti­rilor făcute din vreme și bunei or­ganizări a muncii în timpul însă­­mînțărilor, cît și ajutorului acordat de către tractoriștii de la Stațiunea de mașini și tractoare, care au făcut lucrări de bună calitate și la timp. Vasile Mihailovici instructor al Comitetului oră­șenesc de partid Tg. Neamț Fabrica de zahăr „Ilie Pintilie“ din Roman. IN FOTO: Aspect al sta­ției de difuzie a zahărului din sfeclă de zahăr. Muncă spornică pe ogoarele raionului Tg. Neamț In raionul Tg. Neamț, din supra­fața de 23.430 hectare, care va fi în­sămînțată în această campanie, s-au realizat deja 4.593 ha. Deși planul culturilor din epoca întîia era de 3.630 ha, au fost însămînțate pînă în pre­zent 4.593 hectare. Au fost execu­tate lucrări de întreținere a culturi­lor de toamnă, pe suprafața de 4.672 hectare din 9.281 existente. De ase­menea, au fost executate­ lucrări de întreținere a arăturilor de toamnă pe suprafața de 7.163­­ hectare din cele 10.517. S-au făcut arături de primă­vară pe jumătate din suprafața pla­nificată (12.913 hectare) pentru în­treaga campanie.­­ In executarea însămînțărilor de primăvară (epoca s­a) s-au eviden­țiat comunele Păstrăveni, Urecheni, Răucești și Țit­ucani, care au însămîn­țat întreaga suprafață planificată cu culturi din prima epocă. Dintre comunele rămase în urmă cu executarea însămînțărilor de primă urgență amintim: Vînători, Crăcăoani, Ghindăoani și Bălțătești. Cu toate că aceste comune sînt situate în partea muntoasă a raionului, este necesar să se grăbească ritmul însămînțărilor. Față de anii trecuți, calitatea re­parațiilor la tractoare și mașinile a­­gricole se face simțită, în sensul că nu au opriri, iar calitatea lucrări­lor de campanie executate sunt la un­ nivel agrotehnic superior. Acest lu­cru este demonstrat de faptul că unitățile deservite de către S.M.T. Tg. Neamț fiu au de făcut re­clamații în privința calității, lucru ce face cinste mecanizatorilor. jl Sfaturile populare­­in fața unor sarcini sporite Nu de mult în regiunea noastră au avut loc sesiuni de constituire a sfatu­rilor populare regional, raionale, oră­șenești și comunale. Cu acest prilej de­putații aleși la 5 martie 1961 au ales comitetele executive ale sfaturilor popu­lare și comisiile permanente pe diferite probleme. De asemenea, participanții la sesiuni au făcut importante propu­neri și au adoptat hotărîri menite să contribuie din plin la îmbunătățirea activității de viitor a sfaturilor populare. In sfaturile populare regional, raio­nale, orășenești și comunale din regiu­nea noastră au fost aleși peste 8.000 de deputați, dintre care în sfaturile popu­lare comunale au fost aleși peste 6500 deputați. Toți aceștia sînt oameni cu o bogată experiență în domeniul muncii sfaturilor populare, oameni dornici să contribuie cu priceperea și inițiativa lor la continua înfrumusețare și buna gos­podărire a orașelor și satelor noastre. In primele sesiuni ale sfaturilor popu­lare din cea de-a 5-a legislatură au fost alese în regiunea noastră peste 800 co­misii permanente pe diferite probleme. Comisiile permanente și-au întocmit deja planuri de muncă, cu obiective concrete, pe baza cărora își vor desfă­șura activitatea de viitor. In anii din urmă sfaturile populare din regiunea noastră, sub conducerea organelor locale de partid, au obținut rezultate remarcabile în conducerea și dezvoltarea economiei locale, îmbunătă­­țindu-și­­ experiența și metodele de muncă. Ele s-au preocupat în mod sus­ținut de descoperirea și valorificarea resurselor locale. Sunt demne de apre­ciat și rezultatele obținute în direcția îmbunătățirii calității produselor și mărirea numărului de sortimente de bunuri de consum produse de industria locală, creșterea gradului de deservire a populației de către lucrătorii din co­merțul nostru de stat, aprovizionarea­­ rețelei comerciale cu mărfuri solicitate de oamenii muncii de la orașe și sate. Datorită sprijinului și îndrumării per­manente primite din partea sfaturilor populare, sub conducerea organelor de partid, unitățile aparținînd industriei lo­cale din regiunea noastră au adus în cursul anului 1860 la buget beneficii în sumă de peste 24.000.000 lei. Numeroase întreprinderi de industrie locală și-au sporit rentabilitatea, dînd însemnate acumulări bănești peste plan așa cum­ este cazul Organizației economice raio­nale Buhuși, care și-a realizat planul la beneficii pe anul trecut la numai 9 luni de zile. Industria locală a obținut rezultate apreciabile în ceea ce privește dezvoltarea activității industriale care să asigure în mai mare măsură apro­vizionarea populației cu un bogat sor­timent de bunuri de consum. Și în direcția gospodăririi și înfru­musețării orașelor și satelor noastre, sfaturile populare au obținut rezultate deosebite. In acțiunile patriotice, pri­vind efectuarea unor noi lucrări de in­teres obștesc, au fost mobilizați sute de mii di­ertătorii realizîndu­se astfel e­­conomii de multe milioane de tei. In fruntea acțiunilor cu caracter gospodă­resc au stat membrii comisiilor perma­nente, comitetele de cetățeni și de stradă, deputații în gene­ral, care prin exemplul lor personal au mobilizat ma­sele largi de cetățeni la muncă patrio­tică. Astfel, în satele raionului Roman s-au realizat în­ cursul anului trecut, la efectuarea lucrărilor gospodărești prin muncă patriotică, economii în sumă de peste 3.000.000 lei. Asemenea succese deosebite s-au obținut și în orașele Ba­cău, Piatra Neamț, Roman etc. Sub îndrumarea comitetelor executive ale sfaturilor populare, în satele de pe cu­prinsul regiunii noastre s-au construit prin contribuția voluntară a cetățenilor un însemnat număr de școli, cămine culturale, dispensare medicale, cinema­tografe, case de nașteri și alte aseme­nea edificii social-culturale destinate­­ oamenilor muncii. Datorită construcții­lor care se înfăptuiesc prin priceperea și inițiativa creatoare a cetățenilor, ora­șele și satele noastre sînt tot mai bine gospodărite și mai înfloritoare. Sfaturile populare, organe care ex­primă înaltul democratism al orînduirii noastre de sfat, au dovedit pe deplin că sînt capabile să traducă în viață ho­­tărîrile partidului și guvernului, să cîș­­tige încrederea maselor largi de cetă­țeni și să se sprijine pe aceștia în dez­voltarea economiei locale și rezolva­rea cu competență a problemelor de in­teres obștesc. Ele mai au însă mari re­zerve locale nefolosite, care trebuiesc descoperite și valorificate. Pe zi ce trece organele puterii locale de stat au și mai mari sarcini. Sfaturile populare au în atribuția lor directă industria locală, rețeaua comercială și de alimentație pu­blică, organizațiile locale de construcții și de proiectări, gospodăria comunală și alte asemenea atribuții deosebit de importante. Un mare număr de aparta­mente, pentru asigurarea condițiilor de locuit oamenilor muncii, se construiesc sub îndrumarea directă a sfaturilor populare. Prin bugetul­ lor sfaturile populare administrează importante fon­duri bănești pentru dezvoltarea econo­miei locale, pentru învățămînt, cultură, sănătate și asistență socială. Sfaturile populare și comitetele exe­cutive ale acestora trebuie să acorde o atenție deosebită legăturii lor cu ma­sele, respectării cu strictețe a centralis­mului democratic, întăririi prin toate mijloacele a disciplinei de stat, controlul îndeplinirii hotărîrilor, îmbunătățirea ac­tivității lor economice. Regiunea noas­tră dispune de importante resurse lo­cale care trebuiesc valorificate cu multă pricepere de către unitățile industriei locale. Organizațiile economice locale au sarcina să producă un larg sortiment de bunuri de consum, la un preț de cost scăzut și de cea mai bună ca­litate. O atenție deosebită să se acorde producerii de mobilă, obiectelor de uz casnic și altor asemenea bunuri de consum solicitate de oamenii muncii. Sarcini deosebite revin sfaturilor popu­lare și în ceea ce privește întărirea și dezvoltarea unităților din sectorul socia­list al agriculturii. Inginerii, tehnicienii, activiștii sfaturilor populare, au datoria să controleze și să îndrume îndeaproape activitatea gospodăriilor agricole colec­tive pentru a face din aceste unități fruntașe — exemple demne de urmat pentru întreaga noastră țărănimea mun­­citoare. Dezvoltarea și întărirea secto­rului zootehnic din gospodăriile agricole colective, sporirea producției la hectar prin efectuarea lucrărilor agrotehnice de cea mai bună calitate, executarea tutu­ror muncilor agricole în timpul­­ op­tim, constituie sarcini imediate care tre­buie să stea în atenția sfaturilor populare, în gospodărirea și înfrumusețarea o­­rașelor și satelor noastre, sfaturile popu­lare au căpătat o bogată experiență, îndată ce timpul s-a încălzit, mii de ce­tățeni, mobilizați de către deputați, au pornit la efectuarea unor noi lucrări gospodărești. Unele sfaturi populare însă, cum ar fi, de pildă, cele din ora­șele Bacău, Moinești, Buhuși și altele, trebuie să acorde mai multă atenție în­drumării tehnice asupra lucrărilor ce se execută prin munca patriotică a cetă­țenilor. Astfel se va asigura un volum sporit de lucrări și de cea mai bună calitate. Amenajarea parcurilor, crearea de noi spații verzi, înfrumusețarea stră­­zilor, văruirea pomilor și alte aseme­nea lucrări gospodărești pot fi execu­tate cu sprijinul maselor largi de cetă­țeni care răspund întotdeauna la che­marea sfaturilor populare. O atenție deo­­sebită să se acorde construcțiilor ce se execută prin construcția voluntară. Să construim cămine culturale, școli, cine­matografe sătești, case de nașteri, dis­pensare medicale de cea mai bună cali­­­tate, moderne, după gustul și exigența mereu crescîndă a oamenilor muncii. Toate aceste sarcini și multe alt­­e care revin sfaturilor populare pot fi în­deplinite numai printr-o muncă temei­nică și bine organizată. La baza tutu­ror acțiunilor să stea legătura perma­nentă­ a organelor puterii locale de stat cu masele largi de cetățeni. In acest scop trebuie întărită în permanență munca politică și organizatorică a sfa­turilor populare. Muncă însuflețită la ferma Academiei R.P.R. cul In aceste zile de primăvară harul­colectiv al fermei experimentale a Academiei R.P.R. din comuna Sas­­cut-Tîrg muncește de zor pentru termi­narea campaniei agricole de primăvară. In livadă și la vie Pînă în prezent în cele două livezi ale fermei s-au curățat pomii fructi­feri, au fost văruite tulpinele, s-au administrat îngrășăminte minerale pe suprafața de 10 hectare. De aseme­nea, s-au stropit pomii de două ori cu ulei horticol și cu selenar. Acum se fac lucrări care să creeze posibi­litatea obținerii unei recolte bogate de fructe în acest an. La fel, și cele 4 hectare de vie au fost bine îngrijite, administrîndu-se în­grășăminte chimice pe întreaga su­prafață, iar dezgropatul și tăiatul se apropie de sfîrșit. In cîmp odată cu declanșarea campaniei a­­gricole de primăvară, harnicul colec­tiv de muncă a pornit cu hotărîre la treabă. Pînă acum s-au însămînțat 3 hectare de ovăz, 23 hectare de ma­zare și 30 hectare cu sfeclă de za­hăr. Pe suprafața de 168 hectare au fost administrate îngrășăminte azo­­toase și superfosfatice între 100-300 kg la hectar după structura terenu­lui. întreținerea culturilor de toamnă Conducerea fermei din Sascut- Tirg acordă o mare atenție în­treținerii culturilor de toamnă, pentru a asigura o producție sporită la hec­tar, asigurînd în felul acesta venituri mari. Astfel, au fost grăpate cele 54 hec­tare de grîu, administrîndu-se și aici cantități importante de îngrășăminte. Același lucru s-a făcut și cu cele 10 hectare de orz de toamnă și 10 hec­tare rapiță de toamnă. In executarea acestor lucrări se evi­dențiază în mod­­ deosebit tovarășii: Vrabie Vasile, Pascu Constantin, Va­­sile Moise, Ilie Tăbăcaru, Bîzgan Gh. și alții. Gh. Gorun activist U.T.M. Colectiviștii lucrează cu intensitate încă de la începutul a­­cestui an, membrii gos­podăriri agricole colective „Nicolae Bălcescu“ din satul Itrinești, comuna Mărgineni, raionul Piatra Neamț, s-au pregătit in­tens în vederea campaniei de primăvară. In acest scop au fost reparate din timp utila­jele, s-a cărat pe cîmp o cantitate de 500 tone gu­noi de grajd, a fost selec­ționată și tratată în­treaga cantitate de se­mințe necesară. Insămîn­­țarea suprafeței planifi­cată cu culturi din prima epocă a fost terminată la 26 martie a. c. Colecti­viștii au culti­vat supra­fața de 150 hectare, au grăpat suprafața de 154 hectare grîu de toamnă, orz, trifoi — total 304 hectare. Ei­ au însămînțat plante tehnice pe o su­prafață de 48 hectare și plante furajere 28 de hec­tare. Pentru grădina de legume, butași și cartofi, a fost pregătită suprafața de 17 hectare. In aceste acțiuni s-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Trifan C. Gheorghe, Mun­­teanu Constantin și trac­toristul Costache I. Ion. Plenara Comitetului regional al femeilor —, î­n­­ Recit, a avut loc plenara Comitetului regional Bacău al femeilor care s - a analizat cum s-a desfășurat munca de educare a maselor de femei, apor­t­a­tul sătencelor la întărirea economică­ organizatorică a gospodăriilor agricole ș­i colective din regiunea noastră.­­­­ Referatul prezentat de tovarășa Maria Rădăuoi, președinta Com­itetu­­­ [lui regional al femeilor, a scos în­ evidență numărul mare de pârtiei­ f > pante la manifestările culturale organizate în perioada de iarnă, eficaci­t­­­tatea­ folosirii unor forme cît mai variate în munca cultural-educativă. La­­­­ conferințe, simpozioane, „Ziua femeii" organizată la căminele culturale,­­­­ cercuri de citit, cercuri agrozootehnice au participat 233.800 femei. In clu­­­­­­burile și cartierele din orașele Roman, Onești, Moinești, Bacău etc., s-au r j ținut nu mai puțin de 147 simpozioane, diferite concursuri dotate cu pre­­­­­­mii, au fost organizate 591 noi cercuri de citit, ceea ce a făcut ca nu­­­­­mărul cercurilor de citit pe regiune să ajungă la peste 5.000. De aseme­­­­­­nea, numeroase femei au frecventat cursurile de îndrumare politică, cercu­­r­­i rite de croitorie, broderie și artă culinară, cursurile „Școala mamei“ etc.­­ Participantele la plenară au dezbătut apoi planul de măsuri pentru f ] perioada pînă la 8 mai 1961. Printre acțiunile închinate aniversării parti­[ jdului sînt prevăzute schimburi de experiență ca cel dintre muncitoarele dej­a la fabricile „Proletarul“ și cea de postav din Buhuși, consfătuirea cu­­ stema „Să asigurăm oamenilor muncii cît mai mari cantități de lapte și l­a carne la un preț scăzut“, participarea femeilor la înfrumusețarea orașelor­­­­ și satelor prin efectuarea a 750.000 ore de muncă patriotică, simpozioane j J și seri literare cu tema „Eroine ale clasei muncitoare“, concursul „Cine s­e știe ne scrie“ intitulat­­ „Viața nouă în satele regiunii noastre“ etc. ]­­ La discuțiile purtate în cadrul plenarei s-au înscris tovarășele Elena I­I Pandele, Elisabeta Perianu, Luța Lorenț, Sofia Bobîrnac, Agripina Ghișcă j Iși altele. i\ I 1 [

Next