Steagul Roşu, septembrie 1961 (Anul 16, nr. 2672-2697)
1961-09-01 / nr. 2672
Proletari din hate țările unitivul ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Nr. 2.672 (4.151) VINERI 1 SEPTEMBRIE 1961 4 pagini 20 bani CU CEI MAI ÎNALȚI INDICI DE PRODUCȚIE a auuti tMr/uée efe rvy/^ife^' Comunista Jenica Boboc aplică inițiativa în a pătrunzi pe poarta fabricii „8 Martie“ din Piatra Neamț te întîmpină un panou cu multe fotografii. Nu se poate să treci prin fața acestuia și să nu te oprești o clipă, pentru a face cunoștință cu acei care au contribuit și contribuie la bunul mers al fabricii, la îndeplinirea cu succes a planului de producție. Secretarul organizației de partid, tovarășul Corneliu Telentin, vorbește cu multă dragoste despre faptele demne de laudă ale fruntașilor în producție. ★ In încăperea secției de ciorapi mașinile vibrau intr-un ritm trepidant. Oamenii aveau privirile atente, iar mișcărle mîinilor repezi, și precise. Iată la una din mașini pe muncitoarea Jenica Boboc. Lucrează cu multă îndemînare. Brigada condusă de ea se află în întrecere cu brigada Veronicăi Voicu pentru obținerea steagului de brigadă fruntașă, întrecerea socialistă este axată pe inițiativa : „Cu cei mai înalți indici de producție, numai produse de calitate superioară“, preluată de la textiliștii buhușeni. Boboc Jenica nu are mai mult de 27 de ani, încă în urmă cu doi ani a devenit fruntașă în producție și în tot timpul și-a menținut acest titlu. Din fire e iute, energică și ambițioasă. Tovarășele din brigadă țin foarte mult la ea pentru felul cum le îndrumă și le ajută în muncă. Jana, cum îi spun celelalte fete din brigadă, e îndrăgostită de meseria ei și dă dovadă de simț,de răspundere în muncă. In, întrecerea socialistă pe profesii ea a obținut de curînd titlul de «cea mai bună tricoteră din fabrică“. Brigada condusă de Boboc Jenica își depășește cu regularitate planul de producție, lunar între 30—35 la sută, iar produsele realizate sînt numai de calitate bună. Indicii de calitate la tricotatul ciorapilor sînt depășiți în mod frecvent cu 5 pină la 6 procente. In brigadă există chiar un cuvînt de ordine : „Nici un rebut, toate produsele să fie de calitatea ta". Nu mai puțină atenție acordă brigada și economiilor. In luna iulie au economisit circa 400 de ace și cîteva kg de bumbac. Cînd este întrebată care este secretul succeselor obținute de brigadă, tovarășa Jenica Boboc răspunde: — îngrijesc și supraveghez atent mașina și o exploatez cît mai rațional, sunt atentă ca niciodată mașina să nu meargă în gol. Am reușit ca atît eu cît și celelalte membre ale brigăzii să cunoaștem precis care sînt sarcinile de producție pe zi, pe om și mașină, precum, și angajamentele ce ni le-am asumat. Astfel avem o evidență precisă și o bună orientare în activitatea noastră. In afară de aceasta, ea a introdus în brigadă obișnuința ca zilnic să se vină la lucru mai devreme cu un sfert de oră pentru a se organiza munca și a se aproviziona locurile de muncă cu materia primă. Se urmărește de asemenea îmbunătățirea continuă a calificării muncitoarelor și se organizează un control atent asupra fazelor de producție, pentru a nu se ivi lipsuri în privința calității produselor. In afara activității ei în producție, comunista Boboc Jenica îndeplinește multiple sarcini obștești, răspunzind la toate chemările și inițiativele organizației de partid. Inițiativa dă roade bogate întreprinderea mecanică din Roman. Atelierele cuzineților formează o secție dintre cele mai de seamă. Se produc aici cuzineți pentru tractoare K-D.-35. Aceste manșoane... de sacrificiu sunt fabricate cu multă îndemînare. Și îndemînarea se datorește unor muncitori pricepuți ca: Gheorghe Bejenaru, cel care căptușește cu un strat de cupru și plumb carcasele feroase ale cuzineților de lagăr, ori lui Artemiza Goriac, care ambalează produsele ca pe niște bijuterii. Acești doi, și strungarul Constantin Perju, sunt socotiți printre cei mai de seamă fruntași ai întreprinderii. Ei continuă de mult timp să se mențină în frunte: întrecerea continuă și la secția turnătorie. Atît la turnarea chiulaselor cît și a altor piese, bătălia pentru calitate își menține ritmul entuziast. In brigada comunistului Gheorghe Secară inițiativa textilstului buhușean Dumitru Marian își dovedește posibilitățile de reducere a rebuturilor sub co Aurel Stanciu Continuare în pag. a 111-a) AZI VA PREZENTAM: NOI UNITĂȚI INdUSTRIALE IN ORAȘUL BACAU La marginea orașului Bacău, in cartierul Mărgineni, alături de combinatul de industrializare a cărnii, constructorii au înălțat în anul trecut un alt modern centru complex de aprovizionare a populației. Este vorba de combinatul de depozitare, condiționare și imbuteliere a vinurilor, unitate mult necesară unui mare oraș în dezvoltare, așa cum este Bacăul, azi. Intrat in funcțiune la începutul acestui an noul complex vinicol este o construcție modernă, prevăzută cu tot ceea ce tehnica zilelor noastre a creat în această direcție. Așa cum de altfel îi arată și titulatura, această nouă unitate are scopul de a depozita vinurile și rachiurile, primite din diferite centre viticole ale regiunii și ale țării, iar cu ajutorul mijloacelor moderne de care dispune să efectueze procesul de condiționare și „îmbătrinire“ a vinului și în ultimă instanță să-l îmbutelieze. Combinatul de depozitare, condiționare și îmbuteliere a vinurilor Spațiile de depozitare, cisternele pentru vinuri, in capacitate totală de 350 vagoane se găsesc dispuse in subsolul clădirii și sunt executate din beton sau lemn de stejar. La palierul superior (clădirea are două paliere) se mai găsește și spațiul pentru depozitarea rachiurilor. Vinurile odată sosite in incinta combinatului, pentru a fi ferite de contactul cu aerul, știind că aceasta dăunează calității lui, este transportat pină la cisterne, intre acestea sau pină la mașinile de îmbuteliat, numai prin circuit închis, respectiv, printr-un sistem de conducte de sticlă incasabilă, cu ajutorul unei baterii de pompe. Este demn de subliniat că in toată existența sa in combinat, inclusiv in procesul de imbuteliere, vinul nu vine, citași de puțin, in contact cu aerul, ceea ce ii asigură menținerea calităților naturale, în vederea adăugării altor calități, față de cele naturale ca, de exemplu, limpezime, omogeneizare etc., vinurile sunt supuse unor procese meanice de centrifugare și numai arareori unor procese chimice, ce sunt astfel conduse nicit să nu altereze cu nimic buchetul, conținutul h zahăr și alcool precum și celelalte calități care fac savoarea vinului. Urmează atu>i meresul de „imbătrinire“, care are loc în instalația automată de tratarea vinului cu ajutorul frigului. Pentru aceasta o parte din cisterne au fost special construite și izolate incit vinul să fie supus unei temperaturi scăzute realizate cu ajutorul unei stații de frig. Îi acest fel, vinul suferă un accentuat proces de „îmbătrînire" care nu diferă cu nimic față de cel natural, mai ales prin rezultate. Deci tehnica modernă ne pune la îndemină mijloace de a obține în același timp un vin „vechi" și totuși... nou. Stația de frig — prevăzută cu două compresoare de 60.000 kilocalorii este o realizare a industriei țării noastre: Fabrica „Tehnofrig" Cluj. Cea mai modernă secție a combinatului este imbutelierea. Aci toate operațiile sînt executate de mașini. O instalație automată de spălare execută conștiincios această operațiune la toate sticlele necesare procesului tehnologic, alimentarea cu sticle făcîndu-se pe bandă rulantă. O altă bandă preia sticlele spălate și le transportă la mașina de umplere nivelare, dopuire, și etichetare care execută toate aceste operațiuni fără ca omul să intervină. Tot o bandă acționată mecanic preia sticlele de la mașină și le duce în ultima secție a circuitului unde sticlele se introduc în lăzi și cu ajutorul electrostivazorului se clădesc în stive în vederea livrării către beneficiari. Mașinile măresc in mod considerabil productivitatea muncii și ușurează munca. Prima linie automată de imbuteliere intrată in funcțiune in acest an are o productivitate de 2000 sticle pe oră, într-un viitor apropiat și alte mașini de acest fel vor fi date in exploatare, pe măsura creșterii necesităților de livrare. Combinatul este prevăzut și cu un laborator modern, dotat cu aparatele necesare, fotocolonmetru. Ph-metru refradrometru, microscoape și alte. a- D. Mitulescu (Continuare în pag. a ll-a) X SECȚIA DH IMNTI • KÜMBINAI UL DH DEROZI’ARL, CONDITIURAKH ȘI IMbuSLIERE A VINURILOR, 5ITĂ lA^l in pagina a IV-a a ziarului! Publicam un document de mare însemnătate internațională: DECLARAȚIA GUVERNULUI ? ! SOVIETIC IN LEGĂTURA ! CU HOTARÎREA U.R.S.S. DE ! A EFECTUA EXPLOZII EXPERIMENTALE CU ARMA NUCLEARĂ ! In hotărirea Uniunii Sovietice f își găsește o puternică expresie înaltul spirit de răspundere , pe care U.R.S.S. îl manifestă • in permanentă față de destinele păcii, de securitatea popoarelor • Delegația de partid și guvernamentală a R.P Romíne care va vizita R.P. Ungară a plecat spre Budapesta Joi seara a plecat spre Budapesta delegația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș și Alexandru Moghioroș, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face parte de asemenea tovarășul Mihail Roșianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R.P. Române la Budapesta, împreună cu delegația a plecat de asemenea Bela Nemety, ambasadorul R.P. Ungare la București. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegației au fost salutați de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai Ambasadei R.P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Să ridicăm la un nivel cît mai înalt organizarea și desfășurarea consfătuirilor de producție O formă importantă și eficace prin care sindicatele mobilizează masele la realizarea sarcinilor economice trasate de cel de-al II lea Congres al Partidului Muncitoresc Român sunt consfătuirile de producție. Rezoluția celui de-al IV-lea Congres al sindicatelor arată că: „Sindicatele trebuie să dea cea mai mare atenție bunei organizări a consfătuirilor de producție care s-au dovedit a fi o lormă foarte importantă și eficace prin care oamenii muncii participă nemijlocit la organizarea și conducerea producției. Ele trebuie să vegheze îndeaproape ca in consfătuirile de producție să fie puse în dezbatere problemele principale ale activității economice și financiare ale întreprinderilor, să mobilizeze pe cei mai pricepuți oameni din întreprinderi la studierea și elaborarea soluțiilor pentru îmbunătățirea procesului de producție“. Consfătuirile de producție organizate și conduse de sindicate, exprimă relațiile noi, socialiste statornicite în țara noastră, îmbină în mod armonios conducerea unică a întreprinderilor cu priceperea, înțelepciunea și experiența colectivă in producție a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor, contribuie la exercitarea controlului maselor largi de oameni ai muncii asupra întregii activități economico-financiare a întreprinderilor și asigură participarea largă a acestora la descoperirea și punerea în valoare a noi rezerve interne în vederea sporiri productivității muncii, îmbunătățirii calității produselor. In baza sarcinilor puse în față de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R., Comitetul sindicatului complexului de șantiere din Onești, sub conducerea comitetului de partid, a trecut la organizarea mai temeinică a consfătuirilor de producție la nivelul șantierelor, grupurilor de șantiere și la nivelul grupelor sindicale. In cadrul consfătuirilor s-au pus în discuție diferite teme de producție ca : „Să dăm lucrări numai de bună calitate”, „Cum putem reduce prețul de cost", „Scurtarea termenelor de dare în funcțiune", „Căile care duc la creșterea productivității muncii" și alte probleme reieșite din Directivele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. In cursul anului acesta, comitetul sindicatului din complex a instruit comitetele sindicale cu problemele și metodele ce trebuie folosite pentru a imbunătăți organizarea întrecerii socialiste și conținutul consfătuirilor de producție. Pe parcurs, s-a observat însă că unele comitete sindicale de secție nu respectă datele fixate pentru ținerea consfătuirilor de producție. Această lipsă s-a manifestat mai ales la șantierele „Energo-construcția“, I.C.M.B. și I.M.B. Comitetul sindical pe complex a luat măsura să se întocmească un plan de acțiune lunar, pe baza planurilor comitetelor sindicale de secție, pentru a putea urmări mai îndeaproape activitatea acestora. Dumitru Socoteanu Totpreședinte al comitetului sindical al complexului de șantiere Onești Continuare în pag. a 111-a) Indici de utilizare superiori La exploatările în care se va lucra în anul forestier muncă 1962, colectivul de al întreprinderii forestiere din Tarcău va folosi mai multe utilaje și mecanisme față de anul 1961. Ele vor ușura mult munca forestierilor. Pentru atingerea unor indici de utilizare a masei lemnoase cu circa 98 la sută la rășinoase și 60 la sută la fag, colectivul de muncă al întreprinderii s-a angajat să folosească din plin noile uliaje și mecanisme și să sporească exigența la sortare. Victor Rotaru secretar al comitetului de partid de la I. F. Tarcău Unul dintre fruntașii întrecerii socialiste ce se desfășoară la întreprinderea „Mecano-chimica“ din orașul Bacău este comunistul Vasile Ghica. Muncind cu multă atenție la raboteză el reușește să execute numai lucrări de calitate, ceea ce îl situează de mai mult timp printre muncitorii de frunte. Foto: C. Bursuc Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agricole colective, pîrghie importantă în construirea socialismului la sate Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej expus la Plenara G.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a. c., asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al 111-lea al partidului privind construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii, constituie un program măreț pentru toți oamenii muncii de pe ogoare. Raportul stabilește printre altele, sarcinile ce le revin organelor și organizațiilor de partid, precum și sfaturilor populare în ceea ce privește întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective și lărgirea continuă a sectorului colectivist, îndrumate de comitetul raional de partid, organizațiile de partid din satele raionului Tg. Neamț au sprijinit consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective pentru întărirea economico-organizatorică, pentru dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective. sate Dînd viață zi de zi sarcinilor trade Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R., gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Neamț au realizat importante succese în direcția creșterii producției agricole, a dezvoltării lor multilaterale,reușind să împartă colectiviștilor la zi muncă cantități mari,de produse vegetale și animale și importante sume de bani. Anul trecut, cu toate condițiile climaterice puțin favorabile culturilor cerealiere — datorită folosirii semințelor din soiuri de înaltă productivitate și a mijloacelor mecanizate puse la dispoziție de stat, a însămînțării în timpul optim și în terenuri bine pregătite, a folosirii îngrășămintelor naturale și chimice , gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Neamț au obținut de pe întreaga suprafață de 1.065 ha, în medie, cîte 1.557 kg grîu ceea ce înseamnă cu 556 kg, mai mult la hectar față de întovărășirile agricole și cu 711 kg mai mult la hectar față de țăranii cu gospodărie individuală. La cultura orzului, gospodăriile colective au obținut de asemenea o producție mai mare față de țăranii întovărășiți cu 800 kg la hectar, iar la porumb boabe cu 447 kg la hectar. Și în acest an, aplicînd regulile agrotehnice avansate, numeroase gospodării colective din raionul Tg. Neamț au realizat la grîu producții mult mai mari decît se planificase. Bunăoară, Gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“ din Țibucani, de pe întreaga suprafață de 260 hectare cultivată cu grîu, a obținut o producție mai mare cu 300 kg la hectar față de plan; colectiviștii din Ocea—Topolița au realizat peste plan 440 kg grîu la hectar, iar cei din Buzați, comuna Păstrăveni, au scos de pe fiecare hectar cu 329 kg griu mai mult față de producția planificată. Și colectiviștii din Păstrăveni, Urecheni, Davideni, datorită executării lucrărilor agricole la timp și de bună calitate, au realizat de asemenea producții sporite de grîu la hectar. Petre Ciobăniță (Continuare în pag. a II-a) Vor să fie primii la însămînțările de toamnă Colectiviștii din comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț se pregătesc intens pentru însămînțarea griului și orzului de toamnă. Ei au procurat sămînța de grîu din cel mai bun soim și au selecționat-o. Colectiviștii au hotărît să fie primii la însămînțări. Cele 60 hectare teren unde vor semăna griul sînt arate în întregime. Terenul pe care se va semăna orzul (Î0 hectare) este și el pregătit. După felul cum municesc acum este sigur că membrii gospodăriei agricole colective din Brusturi vor fi primii la însemințar e. Tărăboantă colectivist Recolta anului viitor se hotărăște din toamna aceasta Hărnicia și priceperea țăranilor muncitori din raionul Adjud a fost răsplătită din plin în acest an de recoltele sporite care s-au obținut. Intr-o serie de gospodării agricole colective, ca cete de la Stănișești, Ciorani, Ploscuțeni și din alte sate s-au realizat producții superioare de grîu. Succesele obținute de colectiviști se datoresc aplicării regulilor agrotehnice la timp și în bune condițiuni. Muncindu-se cu hărnicie, în cea mai mare parte a raionului Adjud recoltarea griului și strîngerea păioaselor s-a terminat la timp și chiar înainte de termenul plani ............ficat. Exemple bune sînt comunele Sascut-Tîrg, Ploscuțeni, Ruginești, Pufești. Aceste comune, terminînd treierișul și strînsul păioaselor înainte de __________ termel sau terminat ''......................... și arăturile adinei de vară înainte de termenul stabilit. Mai sînt insă comune în care stringerea griului a întîrziat și deci și Începerea arăturilor de vară. Așa s-a intîmplat in comuna Benești, unde pină la 30 august se araseră doar 100 ha din 200 planificate, comuna Blaga, comuna Burdusaci. Comitetele executive ale sfaturilor populare consiliile de conducere ale gospodăriișilor agricole colective din comunele respective ce au de gînd ? Vor să termine arăturile de vară cînd celelalte comune vor termina însămînțările de toamnă? Munca în aceste comune trebuie mai bine organizată. Președinții de stat și cei ai gospodăriilor colective trebuie să fie mai mult in mijlocul colectiviștilor, pe teren, pentru a-i îndruma. La Adjudul Vechi, din cauza proastei organizări a muncii, strînsul paielor de pe miriște a fost amînat pînă ce tractoriștii au venit să înceapă arăturile. Paielor li s-a dat foc. Cu aceste paie completate cu alte furaje suculente puteau fi hrănite zeci de animale în timpul iernii dacă conducerea gospodăriei se îngrijea să le stringă la timp. Este oare aceasta o treabă gospodărească ? In comuna Tănăsoaia muncile agricole de sezon sînt de asemenea întîrziate, deoarece sfatul popular comunal nu sprijină insuficientă măsură pe colectiviști și întovărășiți în buna organizare a muncii. Președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, tovarășul Vasile Andrieș, nu prea este văzut des prin gospodăria agricolă colectivă, pe ogor. Nu întîmplător se prezintă atît de mult rămase în urmă arăturile în comunele menționate. Datele statistice referitoare la celelalte campanii agricole ne dovedesc că în tot timpul a existat o slabă preocupare pentru executarea lucrărilor agricole la timp. De pildă, deși gospodăriile agricole colective din comunele Benești și Stănișești, au același soi și aceleași posibilități, ele au obținut totuși producții diferențiate. Gospodăria din Stănișești are rezultate mult mai bune față de cea din Be■........ nești. Aceasta nu emai datorită.. aplicării regulilor agrotehnice la timp. Aceeași situație ca la gospodăria din Benești găsim și la gospodăriile din Podu Turcului și Tăvădărești. Organizațiile de partid din gospodăriile amintite trebuie să-și intensifice munca în rîndul colectiviștilor pentru mobilizarea și antrenarea lor la executarea tuturor lucrărilor agricole la timp și de o cit mai bună calitate. Executarea arăturilor adinei de vară are o mare însemnătate pentru însămînțarea culturilor de toamnă. In raionul Adjud sînt planificate să se însămînțeze in toamnă cu gîtu 21.300 hectare din care 10.500 hectare în miriște. Pînă în prezent s-au arat numai 9020 hectare, ceea ce reprezintă numai 86 la sută. Arăturile adinei trebuie terminate în cel mai scurt timp și în prima urgență pe suprafețele destinate pentru însămînțările de toamnă care vor începe nu peste mult timp. Un lucru bun care s-a făcut în raionul Adjud este faptul că inginerii și agronomii de la secția agricolă a sfatului popular raional, împreună cu conducătorii unităților socialiste, au stabilit de pe acum tarlalele unde se va semăna griul ținîndu-se cont de cerințele agrotehnice. In mare parte ele au fost fixate după cele mai bune plante premergătoare ca: leguminoase, porumb siloz, sfeclă de zahăr, porumb boabe și altele. Este știut faptul că obținerea recoltelor bogate recondiționată printre altele și de soiurile de sămînță folosite.Pină,acum ,cantitatea de sămînță este complet asigurată ■ la gospodăriile agricole colective, iar din cele 191 întovărășiri numai, la 145. Celelalte întovărășiri, din lipsă de spațiu nu au strîns sămînța la timp. Acest lucru poate duce la întîrzierea însămînțărilor dacă nu se vor lua măsuri corespunzătoare la vreme. Unităților agricole socialiste li s-au asigurat ca 60 la sută din suprafața rezervată pentru grîu să fie semănată cu semințele din soiuri de mare productivitate : Bulgaria 301, Ponca, Wichita,Scorospeika și Bezostaia, restul cu soiuri locale. Din anii precedenți s-a dovedit că soiul Bulgaria 301 dă cele mai bune rezultate, adaptîndu-se în bune condițiuni soiului local. Din 4.151 tone semințe necesare întregului raion s-au condiționat 1.110 tone dintre care 470 tone au și fost trimise la bazele de recepție. Din sămînța condiționată, 86 de probe au fost trimise la laboratorul regional pentru controlul semințelor. Condiționarea și tratarea întregii cantități de semințe constituie o sarcină foarte importantă, și ea trebuie să stea în centrul atenției sfaturilor populare, a conducerii fiecărei unități agricole socialiste și a cadrelor de specialitate care trebuie să se ocupe cu mai mult simț de răspundere de această acțiune. Comitetul raional de partid și organizațiile de partid din raionul Adjud trebuie să ducă o muncă politică organizatorică susținută, să intensifice controlul pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor și măsurilor privind pregătirea campaniei de toamnă din vreme, fapt de care depinde obținerea unor recolte bogate în anul viitor. Eugenia Muscă In raionul Adjud trebuie executate la timp toate lucrările agricole de sezon m