Steagul Roşu, septembrie 1961 (Anul 16, nr. 2672-2697)

1961-09-16 / nr. 2685

Proletari din toate tarile uniti vá ! Nr 2.685 (4.164) SIMBATA 16 SEPTEMBRIE 1961 4 pagini 20 bani Cum dezvoltăm noi mișcarea de inovații și raționalizări Congresul al 111-lea al partidului trasează sarcini importante și colectivelor de muncă din întreprinderile de industrie locală. Urmărind dezvoltarea contribuției ce urmează s-o aducă muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea de industrie locală din Tg. Neamț la îndeplinirea acestor sarcini, organizația de partid a cerut conducerii întreprinderii și comitetului sindicatului să pună în centrul preocupărilor lor și mișcarea de inovații și raționalizări. Despre mișcarea de inovații în întreprinderea noastră, pînă acum, nu s-au putut spune prea multe lucruri bune. Cauza este că prinsese rădăcini impresia că în întreprinderile de industrie locală mișcarea de inovații nu are teren prielnic de acțiune, lucrurile Practic insă nu stau așa. Experiența de- ----------------------bîndită anul acesta scoate în evidență contrariul. Titlul de inovator îl poate cîștiga nu unul, ci cu mai mulți muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile de industrie locală. De exemplu, pînă la 1 septembrie a. c., în întreprinderea noastră s-au aprobat pentru aplicare 17 propuneri de inovații și raționalizări, reprezentînd peste 50 la sută din numărul dosarelor înregistrate (32). Propunerile au venit din diferite sectoare de activitate și se referă la creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, reducerea cheltuielilor de producție și toate acestea printr-o simțitoare ușurare a efortului fizic al oamenilor. De exemplu, masa de croit, materialul lemnos necesar producției de mobilă atît pentru bucătării cît și pentru dormitoare, dispozitivul pentru bobinaj cu înregistrarea automată a numărului de spire, presa pentru scos rulmenți de pe axe și altele contribuie din plin la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție și la împuținarea eforturilor pe care trebuiau să le depună înainte muncitorii. In curs de experimentare sunt propunerile referitoare la uscarea artificială a cărămizilor, mașina de scos noduri la cherestea, presa de băgat rulmenți pe ax și altele. De pe urma celor 17 propuneri care s-au aprobat pentru aplicare, întreprinderea a înregistrat în acest an economii de circa 400.000 lei. Iată deci că și în întreprinderile de industrie locală, mișcarea de inovații și raționalizări își aduce o prețioasă contribuție în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. La acest rezultat a condus munca plină de elan a comuniștilor care sunt un bun exemplu pentru toți muncitorii. La propunerea lor a fost reorganizat colectivul cabinetului tehnic după care s-a trecut la muncă pe baza unui plan bine întocmit și în mod periodic controlat asupra felului cum sunt îndeplinite sarcinile trasate. Astfel, colectivul cabinetului tehnic a prezentat perio________________ de dări de seamă în fața organizației de partid, a comitetului sindicatului și chiar a Consiliului local al sindicatelor, că In metoda de mâna cabinetului colectivului tehnic sînt cuprinse diferite forme de antrenare și popularizare a rezultatelor obținute. Antrenarea cu mai mulți tovarăși în mișcarea de a inovații și raționalizări o realizăm prin formarea unor colective din 2—3 tovarăși cărora le sunt date spre studiere teme din planul tematic de inovații pe care noi îl întocmim trimestrial și uneori chiar lunar. Temele se stabilesc în scurte consfătuiri ale colectivului cabinetului tehnic la care invităm și muncitori fruntași, tehnicieni și ingineri. Cabinetul tehnic sprijină pe inovatori în clarificarea propunerilor ce le au și-i ajută la întocmirea schițelor, calculelor, iar atunci cînd propunerea a căpătat viață, autorul este popularizat începînd cu cadrul festiv în care se face înmînarea certificatului și a insignei de inovator și pînă la cuvintele de laudă, aduse prin articole scrise la gazeta de perete și prin stația de radioficare a orașului. Aceste metode de lucru care deși par a nu avea ceva nou, considerăm însă că pentru specificul muncii noastre din întreprinderile de industrie locală, sînt foarte eficace. Ele dau cele mai bune rezultate, ajutîndu-ne ,să ne respectăm cuvîntul dat. Ion Alexe inginer șef la întreprinderea de industrie locală din Tg. Neamț Din experiența cabinetulu tehnic al întreprinderii de industrie locală de la Tg. Neamț Furaje suculente și din belșug Asigurarea bazei tura- - 50.000 kg fin, sau reiere necesară animalelor . cșlcat cele 12 ha de o pe care se are ,gospodă- văz, precum, și întreaga hia agricolă colectivă „o cantitate de paie de Martie“ din orașul Onești grîu și orz. In prezent, este una din principalele se lucrează la însiloza- probleme de care se vrea porumbului de pe cupă acum consiliul de conducere al gospodăriei colective. Astfel, pînă în prezent s-au recoltat și pus la păstrat peste cele 18 ha și totodată se vor aduce pentru iarnă și 70.000 tone de borhot, de la fabrica de zahăr din Sascut In acest fel, furajarea animalelor gospodăriei colective va fi asigurată , cu nutrețuri suculente și din abundență. Gh. Gheorghe mecanic (Din postul de corespondenți voluntari de la Onești) M.b mini Elevii clasei a I a de la Școala elementară de 4 ani nr. 5 din orașul Bacău s-au așezat cuminți în bănci și ascultă prima lecție. In cartierul C. F. R. Dimineață însorită, de toamnă. Pe bulevardul 23 August din cartierul G.F.R. e multă lume. Pionierii și școlarii se îndreaptă emoționați spre școala lor dragă. In curtea școlii de 7 ani nr.6 e ca un zumzet de albine. Deodată s-a făcut liniște. Tovarășul Cercel Mircea, directorul școlii, luînd cuvîntul, urează celor prezenți „Bun venit în noul an școlari“, după care în cuvinte calde se adresează celor care au pășit pentru prima dată pe poarta școlii. Printre altele vorbitorul a spus: „Dragi copii, partidul și guvernul nostru v-a făcut astăzi o mare bucurie, un mare dar — cărțile vă așteaptă în clasele cum , e, paharul. Sîntem convinși curate că veți răspunde cu cinste grijii pe care v-o poartă părintele drag, Partidul“. Au mai luat cuvîntul tovarăși din partea Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, a secției de învățămint și cultură a sfatului popular orășenesc, din partea Casei pionierilor din orașul Bacău, părinți ai elevilor care au subliniat încă odată marea grijă pe care o acodă partidul și guvernul educării tinerei noastre generații. Cu prilejul deschiderii noului an școlar s-a prezentat un frumos program artistic: s-au cântat imnurile de stat ale R.P.R. și U.R.S.S., s-au recitat... poezii, despre școală, s-a prezentat un program de gimnastică. Un grup de eleve îmbrăcate în costume naționale au interpretat o suită de dansuri populare, după care pe scenă au urcat micile baletiste. La sfîrșitul festivității elevii s-au îndreptat spre sălile de clasă, nerăbdători să răsfoiască cărțile cele noi. Silvia Bibire Metode înaintate, producții mari Secția Ardeoani a gospodăriei agricole de stat din Sănduleni, raionul Tg. Ocna, are 60 vaci, 19 juninci, 36 viței, 128 scroafe, 211 tineret porcin de la 0—2 luni, 249 tineret porcin de la 2—4 luni, 2 boi și 4 vaci. Pentru a decurge în bune condițiuni, activitatea în secție s-a împărțit pe sectoare. Astfel se pot cunoaște mai bine sarcinile de producție ce revin fiecărui lucrător in vederea îndeplinirii și depășirii planului. Pentru a se obține rezultate din ce in ce mai bune periodic, în cadrul consfătuirilor de producție, se analizează rezultatele obținute, metodele bune de muncă aplicate, ce măsuri se mai pot lua pentru îmbunătățirea muncii pe viitor. Muncind astfel, îngrijitorii de la varf și de la tineretul porcin au reușit ca in anul 1960 să-și îndeplinească planul de producție la toți indicii, iar unii indici să fie chiar depășiți. Rezultate și mai bune s-au obținut în acest an. Pînă în prezent s-au obținut în medie peste 2300 litri lapte pe cap de vacă furajată. (In lunile mai, iunie, iulie, s-au obținut între 2.800 - 2.900 litri) Factorul important care a contribuit la obținerea unor asemenea cantități este hrana Vacile, de cind s-a început pășunatul, au fost duse la tabără, unde li s-a asigurat pășunea necesară, apa și concentratele. In tabără, vacile au un regim special față de cel din timpul iernii. Ele stau încontinuu în aer liber, fac plimbări, sînt lăsate să se odihnească, iar la orele fixate primesc cite 2 kg de concentrate în care intră: șroturi de tiparea-soarelui, tărițe de grîu, borhot. Cu o și mai mare atenție sînt Îngrijiți vițeii. Pînă la două luni, ei primesc lapte de la vaca mamă, iar apoi, pînă la 6 luni, li se dă lapte degresat. Pe lingă cele 6—7 kg lapte pe care le primesc zilnic, vițeilor de la 3 săptămâni li se dau uruieli de orz, ovăz, porumb, amestecate cu calciu, masă verde și concentrate. Respectîndu-se acest regim care s-a constatat că dă rezultate bune s-a reușit ca în luna mai, de exemplu, să se obțină o creștere în greutate pe zi de 950 grame față de 750 cît a fost planificat. Experiența a dovedit că atunci cind personalul de îngrijire nu are continuitate în muncă, cînd este des schimbat, nu se mai pot obține aceleași rezultate. Deci, cu cit un îngrijitor lucrează mai mult cu aceleași animale și se cunoaște toate posibilitățile lor, cu atît poate obține și rezultate mai bune Succese frumoase s-au obținut și la creșterea tineretului porcin. Pînă in prezent de aici nu s-a predat la îngrășat nici un purcel care să aibă mai puțin de 25 kg, greutate stabilită în plan. Peste 25 kg se predau cam întotdeauna, sub 25 însă nu. Cum se reușește totuși să se ajungă la această greutate in termenul stabilit ? Este o întrebare pe care oricine și-o poate spune. Cum se muncește în acest sector ? Purceii sînt lăsați să sugă de la scroafă pînă ajung la greutatea de 14 kg. Ei nu sînt luați de la scroafă pînă nu au 14 kg. Bineînțeles, în această perioadă, scroafele sînt supraalimentate pentru a avea laptele necesar tuturor purceilor, un lapte cu gradul de grăsime necesar. După ce sînt înțărcați, purceii mai sînt ținuți în una«► [UNK]*»-------------------fernitate pînă cînd se obișnuiesc cu hrana normală. In perioada de la 2 la 4 luni purceji sînt supraalimentați. Ei primesc nutreț verde și lapte degresat în care se pune vitaurin 40 in amestec cu uruială, făină de pește și calciu furajer. Datorită stabilirii unei rații juste pentru ‘tineretul ‘porcin între 2 și 4 luni s-a obținut o creștere zilnică în greutate de 333 grame față de 260 grame cît a fost planificat. La îngrijirea purceilor a dat dovadă de multă îndemînare îngrijitoarea Parfenie Maria care de 7 ani lucrează la îngrijirea tineretului porcin. Ea a îndrăgit mult această muncă și pune la contribuție toată priceperea, hărnicia și dragostea ei de a munci în sectorul zootehnie, sector pentru a cărui dezvoltare, își concentrează eforturile, toate unitățile socialiste din agricultura noastră. M. Eugenia I început un nou an școlar In școala nouă In atmosfera plină de emoție a sărbătoririi începerii noului an școlar, tradiționalele urări de „bun venit“ și „spor la muncă“ au întîmpinat în pragul școlilor pe toți elevii. La Școala medie nr. 4 din orașul Bacău, lozinca „Bun venit dragi elevi", prinsă pe zidul proaspăt al construcției, ca un zîmbet al bucuriei primei zile de școală a căpătat însă mai multe semnificații. Era urarea profesorilor care-și așteptau învățăceii. ;ra urarea părinților ce-și însoțiseră ca în fiecare an, în această zi, odraslele spre școală, era urarea localului însuși, tainic și strălucind deurățenie, îmbiindu-și prieteni. Pe școlarii profund emoționați de solemnitatea momentului, mîndri în uniformele lor noi, îi așteptau 16 săli noi de clasă inundate de lumină, în care mai stăruia încă puternic mirosul proaspăt de vopsea, trei laboratoare spațioase, două ateliere pentru orele de practică. Un dar de preț oferit de partid celor aproape 600 de elevi în ziua deschiderii noului an școlar. La festivitatea deschiderii noului an școlar și inaugurarea localului școlii medii nr. 4 din orașul Bacău au participat: tovarășul Pavel Bursuc, membru al Biroului Comitetului orășenesc Bacău al P.M.R., președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, cadre didactice, părinți, elevi, invitați. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarășul Constantin Vlad, directorul școlii medii nr. 4, care s-a referit la minunatele condiții de învățătură create elevilor de partidul și, statul nostru democrat-popular, la grija de care sînt înconjurați cei ce slujesc școala. „Abia cu un an în urmă — spunea tovarășul Pavel Bursuc, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău — cu ocazia începerii anului școlar, am trăit bucuria dara în folosință a frumoasei școli medii nr. 3 și iată ca astăzi inaugurăm in orașul Bacău o nouă școala medie, spațioasă, modernă. Aceasta este încă o realizare cu care ne mîndrim“. Alți vorbitori au luat cursului in numele comitetului de părinți, al elevilor și organizației de tineret. ..r . Participanții la festivitate s-au îndreptat apoi spre itrarea școlii unde tovarășul Pavel Bursuc, după ce a urat încă odată spor la muncă în noul an școlar ei țevilor și cadrelor didactice a tăiat panglica roșie de la intrare. Peste puțin timp elevii au intrat în clase și pe fiecare capăt de bancă, alături de buchetele de horn, au fost așezate pentru elevi manualele primite, în mod gratuit. Din cinci in cînd, de pe coridoarele largi putea fi auzită vocea oile unui profesor care făcea apelul. Noul an școlar începuse. M. Mardare Curtea spațioasă a Școlii mixte de meserii din Bacău a cunoscut în dimineața însorită a zilei de 15 septembrie o animație deosebită. Elevii și elevele din anul II, 111 și IV sînt angajați în discuții interesante. Mulți dintre ei povestesc cum au petrecut vacanța, undeva într-o stațiune sau acasă, ce înnoiri le-au mai împrospătat locurile natale. Noii elevi, „bobocii“, sînt nerăbdători. Ei vor să cunoască cît mai repede pe profesori, pe maiștri, să-și afle locurile în bănci sau în ateliere, să vadă strungurile și celelalte mașini, să-și facă prieteni. Dar iată că totul este gata și in jurul mesei de pe mica scenă iau loc tovarășii Claudia Ocenaș, directoarea școlii, Ion Milica, secretarul organizației de bază L.T.M. pe școală, Gheorghe Zaharia, președintele comitetului de părinți, care urează bun venit tuturor elevilor și spor la învățătură în noul an școlar. In cuvintele lor simple și emoționante, elevii Onea Zamfira, Băisan Maria, Moroșanu Elena și Pricop Nichita au asigurat conducerea școlii, pe profesori, pe maiștri și pe educatori că-și vor însuși temeinic meseriile și vor deveni muncitori destoinici. Apoi un grup de elevi și eleve au oferit celor din prezidiu buchete de flori. După festivitate, profesorii, maiștrii și diriginții din clasele anului întîi și-au luat elevii pentru a le arăta școala, sălile de clasă, atelierele, mașinile la care vor învăța. Am cunoscut aici la școala de meserii pe Măciucă Dumitru și Pricopie Mitică, fii ai colectiviștilor și întovărășiților din Bereștii Tazlăului și din Lichitișenii Adjudului cit și pe alții din raioanele Tg. Neamț, Moinești și Roman, de pe lângă Bicaz și Adiua, pe Ursache Eugen, și pe Rău Mina, pe Bordeianu Florica și luncanu Ion, fii de muncitori din orașul nostru, toți veniți aici să devină strungari sau lăcătuși mecanici, tîmplari, electricieni sau tinichigii, iar elevele croitorese și muncitoare iscusite în arta de mode și flori, toți elevii școlii vor deveni schimbul de mîine în fabrici și uzine, cetățeni de nădejde ai patriei. St. Doinescu festiv r „Ce frumoase sînt cărțile noastre“ — spun-In aceste zile elevii școlilor elementare care au primit gratuit toate manualele școlare de care au nevoit. Cu încredere în succesele viitoare Vineri 15 septembrie 1961. De atîtea ori s-a mai redeschis școala, și totuși, bucuria de pe fețele copiilor și ale părinților poartă semnele vizibile ale noutății. Atmosferă festivă la școala medie, nr. 2, la școala vecină de 4 ani, la toate școlile din raza orașului. Să poposim ceva mai mult la una din ele, bunăoară la școala medie nr. 1 „George Bacovia" din Bacău. Școlarii, își îndreaptă din nou pașii cu emoție către școală. Mulți dintre ei poartă • în ’ mîini frumoase buchete de flori,’ care întregesc atmosfera festivă. Ia sfîrșit, a sosit clipa mult așteptată.’ Tovarășul director Popescu Petre declară deschis noul an școlar și aridă că prin grija partidului și guvernului școala dispune de tot ceea ce-i trebuie pentru a-și începe activitatea în bune, condițiuni. In , aplauzele entuziaste ale întregii asistențe, urează succes deplin* în,muzica u Tor cadrelor didactice și elevilor școlii. Au mai luat cuvînhi: Bureiu Ioana, din partea organizației U.T.M., Dogaru ,Angela, din , partea primierilor, Oprea Panaite. ,secretarul organizației de bază P.M.R. a școlii. Toți vorbitorii au scos in evidență grija părintească a partidului pentru tinerele vlăstare. . „Partidul, părintele nostru iubit, a spus între altele pioniera Dogaru Angela din clasa ViI-a, a creat condiții minunate tuturor copiilor din scumpa noastră patrie, pentru a ne bucura de locurile desfătătoare de odihnă și întremare, de plaja însorită, de adăpostul răcoros și pitoresc al pădurilor și munților, de toate frumusețile naturale ale patriei". Pioniera s-a referit apoi la tabăra de la Valea Uzului, unde și-a petrecut o parte din vacanță, la Constanța, Eforie, Vasile Roaită, Techirghiol, Mangalia și alte localități pe care le-a vizitat in cadrul unei excursii. Festivitatea deschiderii anului școlar s-a încheiat. Copiii din clasele mai mici, ca și elevii claselor mai mari își îndreaptă pașii înspre sălile de clasă. Pe toți elevii pînă la clasa a-VII-a îi așteaptă o surpriză plăcută. De aceasta ne dăm seama intrînd în clasa VI-C, unde în dreptul fiecărui copil care se va așeza în bancă, este un teanc de cărți noi-nouțe, care le îmbie să le răsfoiești, să le afli tilcul tuturor slovelor. Limba română, Fizica, Aritmetica, Muzica, Geometria, Limba rusă, Zoologia, Geografia — iată cărțile pe care partidul, le-a dăruit lui Godeanu Vladimir, Dumitru Sergiu, Bureiu Vasilica și tuturor colegilor lor, din toată țara, așa cum a hotărît Congresul al 111-lea al Partidului Muncitoresc Român. Cu forțe împrospătate, cu elan sporit și cu hotărîrea de a înscrie în analele școlii noi succese, profesorii și elevii Școlii medii nr. 1 din Bacău au început noul an școlar într-o atmosferă sărbătorească și plină de încredere în succesele viitoare. D. Finaru profesor . tractoriștii de la b.M.I. HemeiuȘi care lucrează pentru gospodăria agricolă colectivă din Săucești-Bacău, participint la ședința sfatului SM,it fotQ. & (Constantin Succese ale filetatorilor romașcani Antrenați in întrecerea socialistă sub lozinca „In cinstea alegerilor noilor organe locale de partid să dăm cît mai multe produse peste plan și de calitate superioară !“, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri din secția de filetaj a fabricii de țevi din Roman a reușit ca pe luna august să depășească plănul de producție cu 6,86 la sută, situându-se pe locul I în întrecerea socialistă ce se desfășoară între secțiile fabricii. Brigăzile de producție „Avintul“, „7 Noiembrie" și „Voința" și-au depășit simțitor sarcinile de plan. Graficul întrecerii socialiste arată că pe prima decadă a lunii septembrie planul secției a fost realizat în proporție de 118,5 la sută. Printre fruntașii secției se numără N. Filipescu, Gh. Roman, I. Roșu, Gh. Buzdugan și alții. -♦ [UNK] [UNK]------ Hărnicie oarele a început să scape de spre asfințit. Dar la poalele dealului Slatinei zorul muncii nu slăbește o clipă. Aici, in apropiere de grajdul in construcție al gospodăriei colectivei, se clădește, final, hrană pentru vite pe timpul iernii.. Sînt numai bărbați aici. Munca este mai grea — de transportat, de ridicat... Sunt alte munci mai potrivite pentru femei, de pildă la scosul cartofilor de vară de pe terenul învecinat. Se și aud vocile lor intr-acolo, cintecul și voia bună care le însoțesc in muncă. Bărbații nu prea au timp de vorbă acum. Finul trebuie clădit cut vremea este frumoasă, cit nu vin iarăși ploi. Căci una e să dai vitelor furaje bine pregătite și păstrate, și alta e să se hrănești cu fin bătut de ploi, cu o valoare nutritivă mult scăzută. Deocamdată Vasele Caba, D. Humă și alți câțiva aruncă pe al doilea stog, care e clădit pe jumătate, pale mari de fin. Cei de sus îl iau și îl tot așează, cum ar lua zidarul cărămizile și le-ar pune acolo unde trebuie. Aici lipsește firul cu plumb și totuși stogul este o construcție bine chibzuită, bine ridicată pentru a rezista la viaturi și infornițe fie ele cît de mari. Este o muncă făcută cu răbdare, o muncă încordată, dar cu rezultate imediate. Cei de sus, de pe stog sunt cu fiecare minut încă și mai sus. Dar iată că se aud și aici, in apropiere, chiote. Din deal parcă alunecă încoace două căpițe. Cei cu transportul au legat căpițele cu frînghii și au pus caii să le tragă la vale. Nu mai pierd astfel timpul cu încărcatul și descărcatul. Atmosfera se înviorează cu adevărat cind lingă stog a ajuns primar colectivistul Mihai Roibu, unul dintre fruntașii colectivei nu numai in numărul de zile-muncă — are peste 200 el singur pină acum — dar și in hărnicia și devotamentul de care dă dovadă oricînd este vorba de viața și munca sn colectivă. Lui Mihai Roibu — sînt de părere ceilalți — in toiul nopții dacă i s-ar spune că trebuie să se apuce de cutare muncă, nu stă la gînduri o clipă. Și e totodată un om la care seriozitatea se îmbină cu gluma în orice moment. Cum sosește, îndată apucă o damigeană și înainte de a bea, îi îmbie pe toți de parcă n-ar avea în ea apă curată din fîntînâ, ci vin din podgorii cu renume. Și îndată, de dincolo, de la scosul cartofilor, se prezintă cineva care-l anunță că mîine dimineață in zori să fie la Aprozar la Piatra Neamț. Colectiva are contractată cu Aprozarul o cantitate de cartofi și obligația trebuie îndeplinită. Mai cu seamă că acest lucru înseamnă bani buni pentru viitoarele avansuri, între timp stogul a crescut. I se face vîrful Și e tocmai leit cu celălalt de alături, de parcă la clăditul lui s-ar fi întrebuințat de mai multe ori metrul și firul cu plumb. Oameni harnici și pricepuți, oameni gospodari sînnt colectiviștii din Negrești. Asemenea aprecieri sînt tot mai des intîlnite în tot cuprinsul raionului Piatra Neamț cînd vine vorba de comuna Negrești. Colectiviștii din Negrești, constituie un exemplu demn de urmat. Nichita Bistriceanu Au început însămințările culturilor de toamnă La gospodăria agricolă de stat Răcăciuni, secția „Gh. Doja“, muncitorii, tehnicienii și inginerii, îndrumați permanent de organizația de bază, au pregătit terenul în vederea însămînțărilor de toamnă, încorporînd în sol, pe suprafața de 20 hectare, 600 tone gunoi de grajd și însemnate cantități de îngrășăminte chimice. Pe suprafața de 10 ha secară masă verde și grîu de toamnă planificată s-a însămințat pînă în prezent secara masă verde și este în curs de însămînțare griul de toamnă. In vederea pregătirii terenului au contribuit cu mult elan mecanizatorii comuniști Bucur Constantin și Susanei Toader, Nelu Tabacaru secretarul organizației de bază de la S.A.S. Răcaciunt.