Steagul Roşu, decembrie 1961 (Anul 16, nr. 2750-2776)

1961-12-01 / nr. 2750

r ) r > •< > f BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ I .M. EMINESCU“ IAȘI Protz­ori din toate țările unitivu­l 1 ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 2.750 (4.229) VINERI 1 DECEMBRIE 1961 4 pagini 20 bani Să dezbatem în mod creator și cu toată răspunderea cifrele de plan pe 1962 ieri, în întreprinderi și pe șan­tiere, în gospodăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare a început dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1962, un bun prilej de a evi­denția rezultatele valoroase obținute în anul acesta de muncitorii, ingine­rii și tehnicienii din regiunea noas­tră, și de a analiza cu multă pro­funzime, și temeinicie măsurile ce trebuiesc luate pentru ca sarcinile de plan pe 1962 să fie îndeplinite încă din primele zile ale anului. Experiența anului trecut a dovedit că atunci cînd sarcinile de plan sunt cunoscute din timp, colectivele de muncă au posibilitatea să mobilizeze toți factorii, să caute să descopere și să pună în valoare noi căi, noi rezerve interne, care să conducă la continua perfecționare a procesului de producție, la realizarea unor in­dici superiori în ceea ce privește pro­ductivitatea muncii, utilizarea mași­nilor și agregatelor, cît și în direc­ția continuei îmbunătățiri a tehnolo­giilor de fabricație și reducerea pre­țului de cost. Organizarea judicioasă a produc­ției în anul acesta a făcut ca ma­rea majoritate a întreprinderilor să-și realizeze în mod ritmic sarcinile și să obțină importante depășiri de plan. Multe întreprinderi și-au rea­lizat planul anual cu zeci de zile înainte de sfîrșitul anului. Tînărul colectiv al Combinatului chimic din Borzești și-a realizat, de pildă, angajamentele anuale și pla­nul de stat pe anul 1961 cu mult timp înainte de termen. Prin măsu­rile tehnico-organizatorice luate și ca urmare a bunei organizări a în­trecerii socialiste, muncitorii, ingine­rii și tehnicienii de la Combinatul chimic­­ Borzești au raportat obți­nerea pînă în prezent a peste 7.000. 000 lei economic peste angaja­mentul anual care era de 8.000.000 lei. Succese remarcabile în îndeplini­rea angajamentelor anuale au înscris și textiliștii de la fabrica „Proleta­rul“ și de la fabrica din Buhuși, co­lectivele de muncă ale fabricilor de hîrtie și celuloză „Steaua roșie" din Bacău și „Comuna din Paris“-Piatra Neamț, fabrica de zahăr din Roman, Șantierul combinatului de industria­lizare a lemnului din Comănești, fa­brica de țevi și fabrica de cărămizi de la Roman, Salina Tg. Ocna și altele. în regiunea noastră în primele 10 luni ale anului acesta planul pro­ducției globale a fost depășit cu 2,9 la sută ceea ce reprezintă o produc­ție suplimentară în valoare de 125.000. 000 lei. Datorită faptului că în dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1961, mun­citorii, inginerii și tehnicienii și-au îndreptat atenția spre introducerea tehnicii noi, spre perfecționarea con­tinuă a producției, spre acele mă­suri care au condus la realizarea unei producții de o calitate din ce în ce mai bună, rezultatele obținute în a­­cest an au scos în evidență imensele posibilități existente la fiecare loc de muncă, rezervele interne încă nefolosite și au determinat îndeplini­rea și depășirea angajamentelor a­­nuale. în anul 1962 întreprinderile și șan­tierele, gospodăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare au sarcini mult sporite față de anul 1961. In total pe regiune industria repu­blicană va trebui să realizeze o pro­ducție industrială cu 15,6 la sută mai mare decît cea din 1961. Numai spo­rul de producție din anul viitor în regiunea Bacău va reprezenta în­treaga producție industrială a anului 1938. Cele mai importante creșteri vor înregistra ramura energiei elec­trice și a minelor 34,7 la sută, a ma­terialelor de construcții 30,7 la sută, industria chimică 23,9 la sută. Indus­tria locală va produce de asemenea cu 17 la sută mai multe produse de consum pentru populație. Există de­pline posibilități ca producția agri­colă globală să crească în anul vii­tor cu 20 la sută față de producția anului 1961. In marea majoritate a întreprinde­rilor, discutînd cifrele de plan pe a­­nul 1962 conducerile tehnice au sta­bilit planuri de măsuri tehnico-orga­­nizatorice cu cele mai bune și eficace măsuri pentru a se asigura condiții concrete îndeplinirii ritmice a planu­lui de producție în anul viitor. Ast­fel de planuri de măsuri tehnico-or­­ganizatorice bune s-au luat la fa­brica de țevi de la Roman, la fa­brica de ciment de la­ Bicaz, la fa­bricile de cărămizi de la Roman și Piatra Neamț. Iată de ce dezbătind cifrele de plan pe anul 1962 muncitorii, ingine­rii și tehnicienii întreprinderilor și șantierelor regiunii noastre, studiind îndeaproape condițiile concrete de la fiecare loc de muncă, trebuie să ana­lizeze în mod creator și cu tot sim­țul de răspundere măsurile ce tre­buie luate pentru ca încă din pri­mele zile ale anului viitor planul de producție să fie realizat ritmic și la toți indicii. Sarcinile de plan pentru anul 1962 au fost cunoscute încă cu 6 luni de zile înainte de începutul anului, ceea ce a dat posibilitatea ca planul să fie îmbunătățit în acest timp chiar la propunerea colectivelor de muncă respective. Începînd de ieri se des­fășoară dezbaterea cifrelor definitive de plan pentru anul viitor cu toți muncitorii, tehnicienii și inginerii. Sarcinile de plan pentru 1962, așa cum a reieșit din discuțiile purtate la ni­velul conducerilor întreprinderilor, nu sunt ușoare, dar sunt mobiliza­toare și realizabile. Pentru realiza­rea lor ritmică trebuie însă o preo­cupare permanentă, încă de pe acum, folosind prilejul dezbaterii cifrelor de plan, trebuie analizate cu temei­nicie măsurile ce se vor lua pentru a realiza în mod exemplar planul de producție în cel de-al III-lea an al sesenalului. Cu precădere atenția trebuie în­dreptată, alături de realizarea inte­grală a planului, spre problema îm­bunătățirii continue a calității produ­selor în toate ramurile economiei. „Tot mai bun" să fie lozinca vie care să însuflețească pe toți muncitorii, inginerii și tehnicienii. Să nu ne mulțumim cu nivelul atins, ci să ne străduim în permanență să perfecțio­năm procesele tehnologice, să intro­ducem tehnica nouă, să dezvoltăm mișcarea de inovații și raționalizări, cît și introducerea pe scară largă a micii mecanizări, pentru a realiza astfel produse la nivelul tehnicii mondiale. întreprinderile care produc pentru export trebuie să manifeste o exi­gență sporită în ceea ce privește con­trolul calității produselor. Mărfurile purtînd marca fabricii alături de in­scripția „Fabricat în R.P.R.“ merg as­tăzi în multe țări ale globului, și desigur, că așa cum va fi calitatea produselor realizate, tot la fel vor fi și aprecierile la adresa industriei țării noastre. Să luptăm ca aceste a­­precieri să fie cît mai favorabile. Să ridicăm calitatea produselor și, prin aceasta prestigiul internațional al pa­triei noastre. Cît privește reducerea prețului de cost e necesar să se stimuleze lupta pentru economii, pentru folosirea tu­turor izvoarelor. Sarcinile de plan în această direcție sînt destul de mari și de aceea trebuie să existe o preo­cupare serioasă. Să­ fie lichidată ri­sipa, să se creeze o opinie de masă în rîndul tuturor muncitorilor ară­­tîndu-se că micile economii duc la cele mari, și care apoi se întorc în folosul tuturor celor ce muncesc. E­­conomiile să fie realizate numai cu condiția păstrării sau chiar îmbună­tățirii calității produselor. O atenție deosebită trebuie acor­dată rolului important pe care îl au în realizarea sarcinilor de plan ini­țiativele prețioase de muncă, izvorîte din rîndul colectivelor din regiu­nea noastră. „Cu cei mai înalți in­dici de producție, numai produse de calitate superioară" chemarea țesă­torilor de la Buhuși, ca și prețioasa inițiativă a fierarului-betonist Gheor­­ghe Bucelea „Să reducem cu cel pu­­țin 2 la sută consumul specific la ma­terialele cu care lucrăm“ sunt cunos­cute astăzi de către toți oamenii mun­­­­cii din regiunea noastră. Tocmai de aceea în întrecerea socialistă, alături de întrecerea pe profesii, să desfă­șurăm larg frontul luptei pentru o calitate superioară a produselor, rea­­lizînd în același timp indici înalți de producție și consumuri specifice de materiale din ce în ce mai re­duse. Și în agricultură sarcinile de plan pentru anul 1962 sunt mobilizatoare. Dacă pregătirile care se execută de pe acum vor fi însă temeinic făcute, apoi, desigur că recoltele în anul vii­tor vor fi superioare celor realizate în acest an, în regiunea noastră industria lo­cală ocupă o pondere însemnată și are o contribuție prețioasă la apro­vizionarea populației cu o serie de produse de consum. Dezbaterea ci­frelor de plan în întreprinderile in­dustriei locale va trebui să prile­­juiască o serioasă analiză a sarci­nilor pentru anul viitor și să se ia măsuri corespunzătoare menite să îmbunătățească aprovizionarea cu materii prime, să ridice nivelul cali­tativ al producției, mergîndu-se pe linia valorificării în mai mare mă­sură a resurselor locale. O problemă căreia trebuie să i se acorde o mai mare atenție în prezent este aceea a încheierii contractelor economice cu furnizorii de materii prime și cu beneficiarii produselor, întreprinderile, fie în calitate de fur­nizori sau beneficiari, sau în am­bele roluri, să facă totul pentru a definitiva din timp contractele pe a­­nul 1962, fixîndu-se termene precise de livrare, condițiile de manipulare, modalitățile de plată etc. și să se u­rmărească îndeaproape respectarea acestor prevederi contractuale. Sindicatele, consiliile raionale și orășenești ale sindicatelor au dato­ria să acorde o permanentă grijă organizării întrecerii socialiste, mobi­lizării tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea încă din primele zile ale anului a sarcinilor de pian pe 1962. Alături de preocuparea pentru creș­ (Continuare în pag. a 3-a) ONEȘTI 1961 BOABE LA HECTAR. PE SUPLIMITE DIN CE IM CI MAI MARI 'W."/Misiunirs PENTRU O PRODUCȚIE DE PORUMB Vom realiza cu succes o produc­ție de 5.000 kg porumb bombe la hectar pe teren neirigat In urma indicațiilor date de către Ministerul Agriculturii cu privire la organizarea loturilor demonstrative, fiecare membru din colectivul de mun­că al S.M.T. Podoleni răspunde de câte o gospodărie colectivă. Personal m-am ocupat de organizarea unui lot demon­strativ de porumb la gospodăria agri­colă colectivă „A XV-a aniversare” din comuna Rom­îni, raionul Buhuși. Pentru organizarea acestui lot am­ luat legătura cu președintele gospodă­­riei tov. Dumitru Ursu și cu briga­dierii­ de cîmp tovarășul Ștefan Chiri­­loiu. Avantajele și scopul acestor lo­turi demonstrative au fost fost înțelese din partea tuturor colectiviștilor. Încă din toamna anului 1960 pe su­prafața destinată însămînțării cu po­rumb ca lot demonstrativ s-au luat măsuri de aplicarea întocmai a regu­lilor agrotehnice. Pentru executarea lucrărilor meca­nizat a fost angrenat în această­ mun­că și șeful,de brigadă, de la S.M.T. tovarășul, Nicolaie Păduraru ,și trac­toristul Vasile Șerb­an. . încă din toamnă, Tovarășul ’Vasile Șerban ■ a efectuat ’arături 'adinei ' de calitate foarte' bu­nă1 colaborînd indea­­proape cu brigadierul1 de cîm­p. Irt pri­măvară terenul ja fost cultivat și dis­cuit de 'oile' ori a fost nevoie,’ astfel că el a fost menținut pînă la însămîn­­țare, afinat ,la suprafață și lipsit, de buruieni Sem­ănaiuk s-a făcut în condi­­țiuni optime, ,iar prin executarea patru prafile mecanizat... buruienile, nu a au avut răgaz să crească.­ Care a­ fost­ rezultatul?1 (Desigur,c ’această­ proble­mă interesează mai mult).Pe supra­fața de 4,25 ha lot demonstrativ' s-a obținut o recoltă medie de peste 3000­ kg boabe la hectar." " ’ Acest lucru, — spunea Tovarășul pre­ședinte Dumitru­­ Ursu,,— va face ca în anul viitor , colectiviștii, să , obțină,, asemenea producție­i de­ pe întreaga suprafață cultivată cu porumb, lutru, care demonstrează că ’ lotul ’ și-a­u atins scopul. Pentru acest succes sînt demni de felicitat­e tovarășii: Ștefan Chiriloiu,­ brigadier de cîmp, tractoristul Vasile­ Șerban, șeful de brigadă S.M.T., Ni­colaie Păduraru, care au făcut ca prin munca lor realizările­­ lotului demon­strativ să dea roade. Mai zilele trecute, discutînd cu to­varășul, Ioan Ursu îmi spunea: „Dacă fără îngrășăminte suplimentare am ob­ținut această recoltă de porumb la hectar, apoi dînd îngrășăminte vom reuși desigur să realizăm cu succes recolte de peste 5000 kg porumb boabe la hectar“. Pentru acesta brigada de cîmp cît­­ și cea de tractoare au început din­­ vrerile pregătirea terenului ce se va însămînța cu­ porumb în anul viitor. Costică Arnautu ing. mecanic șef — S.M.T. • Podoleni Scrisoarea celor 7 gospodării agricole colective fruntașe,,VENIȚI ALĂTURI DE NOI“ are un­­ puternic ecou in rîndul țăranilor muncitori j întovărășiți și cu gospodărie individuală din întreaga regiune (Citiți în pagina a iI-a însemnări și imagini din comuna Bahna, raionul Buhuși) Aspect de la construcția Hidrocentralei Roznov 1. Foto: Agerpres V E $ TI *..VEȘTI..*...VEȘTI Festivalul filmului pentru sate Intre 1 decembrie 1961 și 28 februarie 1962 se desfășoară în întreaga­­ țară Festivalul filmului pentru sate. Acțiune culturală de masă, devenită tradițională, Festivalul va consti­tui un prilej de îmbogățire a cunoștințelor de cultură generală ale oameni­lor muncii de la sate de răspînidire a metodelor agrozootehnice înaintate. In perioada Festivalului vor fi prezentate, în peste 13.000 de localități, aproximativ 300 de filme artistice educative și 280 de filme documentare cu caracter social-politic, agrozootehnic, filme de știință popularizată, jur­nale de actualități — toate în premieră pentru localitățile respective. In repertoriu figurează producții ale cinematografiei româ­nești, sovietice și ale­ celorlalte țări socialiste, precum și realizări ale cineaștilor din alte țări. In localitățile care încă nu au cinematografe proprii, acțiunea se va des­fășura cu ajutorul caravanelor. Numeroase alte manifestări culturale întregesc această acțiune, conferințe și discuții pe marginea filmelor pre­zentate etc. Pentru copiii și tineretul de la sate­le "[ ■­ .. ț v’.y­, ' ■ [UNK] vor organiza spec­tacole speciale, cu filme de desene a­­nimate, documenta­re sau artistice, a­­decvate. In acest an Fes­tivalul are loc, circa 3200 de cine­ma­matografe sătești — număr care în­trece de­­ aproape zece ori ■ pe acela al Unităților cine­­matografice existen­te în anul 1938 în întreaga țară, Acțiuni patriotice Elevii școlii a­­gricole din Ră­­chitoasa, raionul Adjud­ în timpul lor liber participă cu drag la diferite acțiuni patriotice. Ei­­ au participat , în toamna aceasta, prin munca patrio­tică la lucrările de recoltare de la­­ gospodăria agri­colă de­­ stat din­­ Oprișești,­ eviden­­țiindu-se în mod­ deosebit elevii:­­Grigore­ Diaconu­,­­Aurica Dorin,1­lein Elisei, Petru Le­conte,­­ Maria Dincă și alții. :■< . ü * Nicolae Beda maistru instructor 1 Conferință despre evenimentele interne și internaționale Recent în sala căminu­lui cultural din comu­na Chetriș, satul Gio­seni, raionul Bacău, peste 250 de țărani muncitori au ascultat o expunere pe tema eve­nimentelor interne și internaționale. După expunere, mulți dintre participanți au pus întrebări, la care li s-au dat răspunsu­rile cuvenite într-o for­mă cît mai accesibilă. I. Georgescu activist al Sfatului popular regional Concurs „Cine știe meserie cîștigă“ Pentru verificarea cu­noștințelor teoretice și practice ale muncitorilor la întreprinderea mi­nieră „Salina“ Tg. Ocna s-a organizat un concurs „Cine știe meserie cîș­­tigă“ cu tema „Extrage­rea sării prin sistemul sondelor“. Au concurat muncito­rii de la sondele de sa­ramură. Concursul a fost­­ urmărit cu interes de în­­tre­g colectivul de mun­citori, tehnicieni și ingi­neri ai întreprinderii. Dînd cele mai bune răs­punsuri, juriul a decla­rat cîștigător pe tovară­șul Magda­lean, care a obținut premiul I. Concursul „Cine știe ciștigă" ce s-a desfășu­rat recent constituie doar începutul unei serii de manifestări culturale asemănătoare ce vor mai avea loc la între­prinderea „Salina“. Andrei A. George șeful seriviciului plan și organizarea muncii la „Salina“-Tg. Ocna De peste hotare , Președintele Sukarno însoțit de ministrul Chairul Saleh­, amiralul Martadinate, șeful marelui stat major al Forțelor­ maritime militare, primarul Djakartei, Su­­ka­rno și alți funcționari superiori a vizitat orășelul mun­­citorilor sovietici din Djakarta. Președintele Sukarno _ a sădit alături de "­bustul " lui­ Lenin,­ un pom al prieteniei.­­ De la 29 noiembrie în Olanda nu se transmite nici o emisiune de televiziune.' 95 la­­ sută din­ întregul personal, al­ televiziunii olandeze a declarat o grevă de două zile în semn de protest împotriva­ salariilor scăzute.­­ La 29 noiembrie un grup de circa 600 de per­­soane s-a adunat în­­ fața consulatului S.U.A­ din Santo Domingo manifestar.d. împotriva regimului lui Balaguer și strigînd „Libertaté, libertatés“. Baza polițienească în jurul consulatului a fost întărită.­­ In Conferința de la Geneva a celor trei puteri pen­­tru interzicerea experiențelor cu arma nucleară continuă dezbaterile. (Amănunte în pag. IV-a). La Bacău duminică meci internațional de fotbal „Dinamo“ Bacău—„Moldova“ Chișinău După cum este știut, echipa de fotbal „Mol­dova“ prinde Chișinău între­un turneu în care susține cîteva în­­tîlniri prietenești cu e­­chipe din țara noastră, in primul meci echipa oaspe a jucat duminică la Iași ,cu C.S.M.S. în compania căreia a ofe­rit un spectacol fotba­listic de bună calitate și pe care a întrecut-o cu scorul de 3—1. In al doilea meci fotbaliștii de la „Moldova“ au în­vins pe „Dinamo“ Su­ceava cu 1—0. Dumini­ca aceasta, respectiv pe data de 3 decembrie, va juca la Bacău în compania formației di­­namoviste, întâlnirea se anunță interesantă de­oarece (deși amicală) își dispută șansele două echipe puternice: pe de­o parte „Dinamo“, care în ultima parte a tu­rului actualului sezon fotbalistic a făcut par­tide spectaculoase și a învins echipe destul de puternice, iar pe de altă parte „Moldova“, care activează în prima ca­tegorie de fotbal a U­­niunii Sovietice și se situează pe o poziție bună în clasament. Din lotul formației de­­ fotbal „Moldovă“ Chiși­nău printre alții fac parte jucătorii: Scepo­­valenko, Burd, Larin, Zelen­eaev, Kolbosiuk, Es­in, Tiikler, Mironov, Gorșkov, Dobrovski, Kirotkov, Kobileanski. „Luna cadourilor“ in orașul Bacău Ca in întreaga țară și la Bacău se deschide astăzi „Luna cadourilor“, organizată din inițiativa Ministerului Comerțului. Această acțiune are me­nirea de a pune la dispoziția cum­părătorilor o gamă­ cit mai variată de mărfuri de sezon, precum și di­ferite cadouri și articole tradiționale in vederea sărbătorilor de iarnă. Numeroase unități comerciale din o­­rașul Bacău au pregătit in acest sens noi surprize pentru populație, în această perioadă, 1—31 decem­brie, cu­ ține „Luna cadourilor", re­țeaua comerțului de stat va pune in vînzare noi sortimente de mărfuri ații din țară cit și din import. La magazinul Universal „Bacăul“ de pildă, au fost pregătite pentru „Luna cadourilor" 12 raioane. La fiecare raion s-au amenajat rafturi speciale unde sînt expuse surpri­zele , pungile cu diferite obiecte. A­­poi sînt amenajate­ o vitrină spe­cială cu obiecte-surpriză și 2 ra­ioane specializate cu articole pen­tru copii — la parterul magazinului. De asemenea, la etajul I s-a amena­jat o frumoasă expoziție cu ca­douri, în încăperile magazinului la tonete,­ se amenajează locuri spe­ciale cu demonstrații practice de jucării mecanice. Vizitînd raioanele magazinului mai sus-amintit, am rămas plăcut impresionați de modul cum lucră­torii de aici s-au pregătit ■ pentru „Luna cadourilor“.­­ " Magazinul universal „Bacăul“ este aprovizionat din abundență cu mărfurile de sezon cele mai solici­tate, iar lucrătorii își cunosc foarte bine îndatoririle față de cumpără­tori. Pregătiri frumoase în vederea deschiderii „Lunii cadourilor“ au fă­cut și unitățile care aparțin de O.C.L. Alimentara, OC.L. Aprozar și T.A.P.L. Astfel, au fost organi­zate vitrine, s-au amenajat rafturi speciale împodobite cu pachete care conțin produse zaharoase, lichioruri, pungi ca fructe etc. în vederea pregătirii pentru po­mul de iarnă O.C.L. Aprozar va pune la indemina oamenilor muncii prin unitățile respective un număr suficient de brazi. Demn de sub­liniat, este faptul că in același timp unitățile comerțului nostru de stat din orașul Bacău, vor avea o apro­vizionare abundentă și­ cu mărfurile solicitate de populație in orice sezon. N. Cosma

Next