Steagul Roşu, ianuarie 1962 (Anul 17, nr. 2777-2801)

1962-01-03 / nr. 2777

Nr. 2.777 *4.256) -a..1,".!.: MIERCURI 3 IANUARIE 1962 4 pagini 20 bani C­u­vîn­­tarea tovarășului Gheorghe Gh­eorghiu-De­­ rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Romîne.­­ Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou.­­ Reuniți în această noapte în mijlocul celor dragi, al­ fa­miliilor, prietenilor și tovarășilor de muncă, în fața apa­ratelor de radio sau de televiziune, așteptăm sosirea Anului Nou intr-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie și voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptățită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru — deosebit de bogate. Cunoașteți tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfățișat la recenta sesiune a Marii Adunări Naționale. Planul producției in­dustriale pe anul 1961 a fost Îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii și tehnicienii pot privi cu satisfacție rezultatele muncii lor pline de abnegație. In toate ramu­rile economiei au fost puse în funcțiune noi capacități de producție. Economia națională a primit mai mult metal, mai multe mașini, mai mult petrol, cărbune, minereu, en­­­ergie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri construc­­tori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuințe, așezăminte de învățămînt, sănătate, cultură. Milioane de țărani, uniți în gospodării colective, au cu­ ies rod bogat, se schimbă întreaga înfățișare a satului și felul de trai al țărănimii. Țăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat și S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a­ da patriei un belșug de produse necesare bunului trai al populației. Cadrele noastre didactice din învățămîntul de toate gra­dele, lucrătorii din institutele de cercetări științifice, dîn domeniul culturii și creației artistice au muncit cu devota­ment pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialiști, pentru dezvoltarea științei și editurii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însuflețită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei și culturii, la fău­rirea bunăstării poporului se adresăm calde felicitări, urări de noi realizări și spor la muncă.­Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă mun­citoare care își îndeplinește cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societății, țărănimea noastră care a pășit cu hotărire pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care și-au pus cunoștințele și forțele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi și noi victorii celor obținute pînă acum, încrezător în capacitățile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obținute, poporul nostru, sub condu­cerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiec­tivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile, de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa­­ și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși. |­­­n­»­Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoa­relor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle rațiunii umane sînt puse în slujba omului și a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului și comunismului pe tot globul pă­­mîntesc. Mărețele victorii ale poporului sovietic în construirea co­munismului, realizările remarcabile ale celorlalte țări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forțe noi luptei oamenilor muncii din țările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democrație și progres social, însuflețesc po­poarele în lupta pentru lichidarea definitivă a rușinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuința cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigura­rea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menținută este o nouă dovadă că forțele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agre­sive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică și alături de ea celelalte țări ale lagărului socialist, țin su­s steagul luptei pentru pace, care unește în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită și hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa și omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Romînia își va aduce și pe viitor întreaga ei contribuție la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistență pașnică între­ toate statele fără deosebire de sistem social. In­­ același timp avem Îndatorirea de a ține trează vigi­lența, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofițerii și ostașii Forțelor Armate ale Repu­blicii Populare Române, care stau neclintit de strajă inde­pendenței patriei și cuceririlor revoluționare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc­­ Romín, al­ Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Populare Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le să­nătate, fericire și noi succese în munca rodnică pe care o desfășoară. In clipa cînd se vestește începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului! La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni ! REVELION 1962 Primele succese Mulți din harnicii munci­tori, tehnicieni și ingineri de la fabrica de hîrtiii „Steaua roșie" din Bacău au întîmpinat noul an la­ 1 pro­­ducție. Ei au sărbătorit reve­­lionul supraveghind mașinile care produc htrite. Printre cei prezenți la locul de mun­­că am întîlnit mulți fruntași in întrecerea socialistă. Iată de exemplu, pe Ion Durcu, de la mașina a doua și pe Gheorghe Gabor de la ma­șina a­­ șaptea, care, împreună cu echipele lor, în noaptea de revelion nu numai că și-au îndeplinit sarcinile de producție, dar le-au și depă­șit.­ Astfel, echipa lui Ion Dorcu a produs peste plan 100 kg hîrtie pergament, iar a lui Gheorghe Gabor circa 3 tone hîrtie pentru ziar și alte sortimente. bunje au obținut și Rezultate alte echipe care au întîmpinat noul an In producție. In a­­ceste rezultate se vede însu­flețirea cu care harnicul co­lectiv de muncă se strădu­iește să-și aducă contribuția cu cinste la dezvoltarea suc­ceselor poporului nostru pe drumul desăvîrșirii construc­ției socialite. Gh. Dănilă ­ ................................................................. .. ■ Omagiu celor ce au întîmpinat noul an la datorie La drum Un șuierat prelung și locomotiva 150.250, de la marchiza căreia se vede zîmbitoare ca de obicei fața mecanicului Ioan Ailincăi, pornește din nou LA DRUM,­­ ora 23,35 și comunistul Ailincăi, mînuind cu pricepere mecanismele lo­comotivei, pune în mișcare colosul de oțel. „Drum bun", spune el mecanicului Ion Mardare. Și într-adevăr drumul a fost bun. Dar lung, „grozav de lung“. Pînă la Pașcani trenul care șerpuia după locomotiva aceasta a mers timp de... un an de zile. A plecat în ’61 și a ajuns în ’62. Ce să-i faci, așa-i de Anul Nou! Pe cînd în casele oamenilor se ciocneau pahare și se rosteau urări, pe cînd în cluburi se petrecea de zor în în­­tîmpinarea unui nou an, ceferiștii de la Depoul și stația Bacău (cei care se aflau în tură), iși îndeplineau cu multă conștiinciozitate sarcinile lor de servici. Nicolae Dumitru Coman, Vasile Gristea, Mihai Gavriliu și Cazan, încă mulți alții de la Depou se aflau la drum pe locomotivele lor. Mircea Niță, M. Hîrjan și alaturi de ei și alți lucrători ai Depoului au muncit la fel de bine ca și pînă în această zi. Gînd­acele ceasornicului au indicat miezul nopții ei s­au St. Nanianu (continuare în pag. a 4-a) l ------------------------------------------------­ ....**La „Reconstrucția“... • *La fabrica „Re-­­­construcția" din­­ Piatra Neamț, ia­r noaptea de reve­­­­lion pe coșul fa­­­bricii a continuat­­ să iasă fum. Mun­­?­citorii din schim­­­­bul de noapte erau­­ prezenți la dato­­­­rie. Ei au vrut să • cinstească cu re­­­zultate noi și­n muncă primele • clipe ale Anului Nou 1962. Comu­nistul Corea C-tin de la „sulfit“ (pre­pararea leșiei) a dat in schimbul său peste plan 10 metri cubi de le­șie. Comunistul Vasile­­ Acatrinei, de la secția sulfat, a dat peste plan 7 tona de celuloză de bună calitate, iar utemistul, Mi­hai Nazim cu bri­gada sa a dat pes­te plan aproape trei tone de hîrtie. Lucrătorii de la „Reconstrucția" a­­flați la datorie In noaptea de reve­lion au obținut primele succese din noul an, des­­chizînd drum larg pentru realizările de seamă ce le va obține întregul co­lecția in 1962. Tinerețe și entuziasm cu paharele pline, în entuziasmul și voia bună specifice vârstei, tinerii din orașul Bacău au îmbiat în noaptea de 31 decembrie pe așteptatul oaspete 1962 și la revelionul tine­retului. L-au poftit la masă și i-au vorbit despre succesele lor în anul care a trecut, l-au asigurat că vor munci cu toată străduința așa încît peste un an cînd va trebui să-și ia rămas bun să aibă de dus cu el bagajul prețios al unor realizări de seamă. Apoi, după toasturi și urări, după tra­diționalul „La mulți ani", l-au invitat în sala de dans, acolo unde bogat împodobit bradul a zîmbit sărbătorește toată noaptea sub vestmîntul său multicolor. Tinerețea băcă­uană a salutat venirea noului an în cadrul revelionului or­ganizat de Comitetul orășenesc U.T.M. M. Mardare I (continuare în pag. a­d­a) | —-- —-----------------------------------— Pînă în zori... Mulți din textiliștii de la fabrica „Proletarul" din Bacău și-au sărbătorit re­velionul în sala frumoasă a cantinei. Erau numeroși familiști: bobinatoarea Lu­­creția Vîntu și soțul ei, conducător auto, maistrul filater Gheorghe Prut­­teanu cu soția, urzitoare în fabrică , Vasile Pușcă cu soția și alții. Au participat și numeroși tineri, printre care filatoarea Ecaterina Dosoftei, elevă în clasa a 9-a a școlii medii, care și- a sărbătorit zilele tre­cute majoratul. Erau acolo și cadre de conducere­ din fabrică, membrii comitetu­lui de partid etc. . Textiliștii au avut în a­­ceastă seară și invitați din alte întreprinderi — „Par­tizanul“, uzinele metalur­gice Bacău și altele. In sunetele orchestrei — or­chestra întreprinderii — muncitorii au petrecut pînă în zori. Un „plugu­­șor“ a scos în evidență munca harnică a unor sec­ții, brigăzi și echipe care au contribuit la depășirea planului anual pe între­prindere cu 60.000 m.p. țe­sături finite, la depășirea procentului țesăturilor de calitate extra cu 120.000 m.p. ele. N. Mocanii Bucuriile vacanței și ale noului an imbrtlșggiu­ de nea . / CHEMAREA Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, țărani ce vă mai cultivați singuri bucata de pă­­mint, mecanizatori din gospodării de stat și stațiuni de mașini și tractoare, tehnicieni, ingineri și oameni de știință din agricultură, spre voi toți îndreptăm această chemare în numele Consfătuirii pe țară a colecti­viștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile țării, colectiviști aleși de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în țara noastră agricultura socialistă. Știți de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului și sta­tului, cu oameni de știință, ingineri agronomi, zoo­­tehniști, cu mecanizatori și constructori de mașini, activiști de partid și de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cu­ mai bine gospodăriile co­lective, a le întări și a le crește tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile și a în­mulți cu­ mai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au vorbit mulți delegați, ară­­tând că au făcut ei pentru a obține cele mai ridicate recolte. A luat cuvintul și tovarășul Gheorghe Gh­eorghiu-Dej care ne-a dat povețe prețioase ca să putem îndeplini și mai cu spor sarcinile ce stau în fața agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegați ai colectiviștilor, noi înșine colectiviști. Cei care au o­rbit cunosc așa­dar bine viața gos­podăriilor colesive și ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întimplă cu adevărat în comunele și raioanele lor, viața de azi a țără­nimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile țării socia­lismul a învins, că cea mai mare parte a țăra­nilor de astăzi sînt colectiviști, că regiunile Do­­brogea și București, două dintre cele mai mari regiuni agricole din țară, sînt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat și Galați tre­cerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe țarinile țării de la un capăt la altul, vezi deoparte și de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective și case noi ca niște începu­turi de așezări orășenești. Noi, colectiviștii, suntem­ astăzi o mare forța, însumăm laolaltă peste două milioa­ne de familii și stâpînim mai mult de 5 mi­­lioane hectare de pămînt. Reprezentăm așa­dar marea mulțime a țărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din țara noastră, che­zășia belșugului. Ogoarele unite ne dau putința să facem mai multe culturi, să dăm păm­întului mai multe între­buințări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu mașini, in cea mai mare parte și în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în așa fel incit de la un an la altul să avem recolte tot mai mari și să creștem tot mai multe animale. Mulți dintre cei care au vorbit la Consfătuire, președinți, brigadieri sau țărani colectiviști, au arătat cu îndreptățită mândune, cum în gospodă­riile lor colective au obținut două și trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tovarășii­­ din, Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producția de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au întemeiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o dată cu acest belșug, colectiviștii trăiesc mult mai bine ca înainte, că și-au făcut case de cărămidă, aco­perite cu țiglă, ca la oraș, că nimeni nu mai umblă desculț, că sunt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sînt atît de înlesniți că și-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motociclete. Țăranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el­­ citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum le arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sînt mai fru­moase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști întâlnești seara, deseori, oameni — tineri și bă­­trîni, fete și femei — venind de la bibliotecă cu o carte in mină, că nn-i sat fără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe sate vezi ferestrele și curțile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difu­­zoarelor și, undeva, la căminul cultural, vezi mul­țime mare venită la cinematograf. Satul de colectiviști se cunoaște de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după șirele de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întîlnește pe diurn, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sunt rodul colectivizării care a dat satelor belșug și mare înlesnire. DRAGI TOVARĂȘI. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noas­tră s-a schimbat atît de mult asta o dato­răm partidului nostru, îndrumării lui înțe­lepte, căci grija lui de fiecare ceas e bună­starea și fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic și sigur, e­­roica noastră clasă muncitoare, clasă con­ducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, ii cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu cre­dite, cu tot ce este necesar pentru a întări agri­cultura noastră socialistă. Industria noastră fa­brică tractoare și mașini tot mai multe și mai bune. In uzinele țarii se fabrică Marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simțim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele și ma­șinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, in Consfătuire, în numele întregii țară­­nimi, noi am mulțumit din suflel harnicei noas­tre clase muncitoare pentru grija și dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca și toate celelalte mașini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Și îngră­­șămintele acelea albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sînt tăcute, prin munca și priceperea lor. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele noastre sînt hotărîți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare și mașini agricole tot mai bune și mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrășă­minte și alte produse chimice necesare agricul­turii. Le mulțumim încă o dată lor, Partidului Mun­citoresc Român și guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-1 dau. J­ug­itoaS O Miflili sa­u fiu la oaL colectiviștii, mai primim și ajutorul inginerilor, tehnicienilor și specialiștilor in agricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiții și după toate regulile științei. Congresul al II lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cu­ mai mult produc­ția de cereale și îndeosebi de grîu și po­rumb, de a crește cu­ mai multe animale pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină și altele. Țărani colectiviști, mecanizatori, lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată străduința și pri­ceperea noastră pentru a da viață aces­tor importante cerințe. Să folosim cu­ mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce știința agriculturii ne învață. Să facem arături adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu animalele de muncă, să dăm păm­întului îngrășămintele de care are nevoie, să folosim semințe de soi bun și hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit și cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme și cît se poate de bine toate muncile de îngrijire a semănăturilor și să stringem apoi recoltele la timp și fără pierderi. Să ne fie drept învățătură experien­ța, munca din gospodăriile care au obținut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putință ca in anul 1962 toate gospodă­riile colective să obțină asemenea recolte și chiar mai bogate. De ce unele da și altele nu? De­pinde numai de vrednicia oamenilor și de organi­zarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulți dintre vor­bitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge și mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obține recolte de 5.000 kg. porumb boabe la hectar, într-un pă­­mint neirigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învață știința și după metodele ve­rificate pe teren de fruntași. Asemenea rezultate, care creează colectiviștilor o viață tot mai îmbelșugată înseamnă un mare îndemn pentru țăranii care au mai rămas la gos­podăria individuală, unde nu se pot obține nici pe departe asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai și, trecînd pe dru­murile ce taie cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîșiile răzlețe ale individua­lilor și cele de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii și mii de familii de țărani se unesc, întemeiază gospodării colective și se poate spune că azi apare vădit că colectivi­zarea totală se va Înfăptui înainte de 1065. Țărani întovărășiți și cu gospo­dării individuale. Veniți cu toată încrederea alături de noi, de marea mulțime a țărănimii, de țărăni­mea colectivistă. Muncind toți laolaltă in gospodării colective, pe tot întinsul țării, vom făuri bunăstarea și fericirea pentru toți, pentru noi și familiile noastre. Să pară în soarele lunii iunie, cînd se coace griul, țara toată poleită în aur. Am suferit împreună în robie la moșieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belșug și fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, frați ai noștri. Sărbătoarea intrării voastre in colectivă va fi cununia cu belșugul. TOVARĂȘI, Viața din ce in ce mai îndestulată pe care o duc colectiviștii, o viață cum nici n-a visat vreo­dată țărănimea, ne arată fără greș că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea și fe­ricirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectiviști. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuși parcă ar cere colectivizarea, ca să poată avea și el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere și înnoire a vieții satului, a țărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viață și mai îmbelșugată a poporului muncitor. DRAGI TOVARĂȘI. Pentru a întări gospodăriile colective prin creș­terea veniturilor și a răspunde în același timp intereselor mari ale statului și nevoilor populației, chemăm întreaga țărănime și pe toți lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obține recolte tot mai mari de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole și să cultive cît mai multe legume, îndeosebi in jurul orașelor și a centrelor muncitorești, pentru a putea răspunde din bel­șug nevoilor populației. Să nu uităm apoi, tovarăși, că țara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi și vii. Sînt la noi multe dealuri pe care crește doar o iarbă aspră și spini, terenuri nisipoase pe care nu rodesc cereale și culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viță de vie și pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de meri și peri, de caiși și vișini, să le încărcăm cu vița purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noa­stră să fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populație bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate și gustoase, izvor de sănătate și bogăție de seamă a țării. Colectiviști, crescători de ani­male din toate gospodăriile co­lective. Toți știm că de totdeauna regiunile țării noastre sînt minunate pentru creșterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari ROVUtI. " Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a crește cît mai multe animale. Să le păstrăm și să le creștem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat în fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci și să căutăm a le în mulți an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lună fină și semifină și să le îngrijim astfel nicit să avem cît mai multă lună de la fiecare oaie. Cum nu există curte de țăran fără păsări, să nu existe în jurul orașelor și centrelor muncitorești gospo­dărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim și să îngrijim bine animalele și păsările. Știm doar foarte bine dintr-o experiență de sute de ani, din moși-strămoși, că numai astfel putem obține o producție mare de lapte, de carne, de lină, de ouă, încredințați, așadar, această muncă celor mai pricepuți și harnici colectiviști, celor care prin firea lor iubesc animalele și păsările. Ingrijiți-vă din timp de hrana îndestulătoare și bună pentru toate animalele. Ridicațî-le adăposturi sănătoase, folosind in mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri și tehnî­***"" .................................................................. lim cieni din stațiunile de mașini și tractoare. Noi, colectiviștii, simțim sprijinul puternic pe care ni-l dați zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolte tot mai îmbelșugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne dați și de aci înainte sprijinul vostru, într-o măsură și mai mare, pentru ca împreună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în fața agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogățiți tot mai mult cunoștințele îndeletnicirii folositoare pe care o aveți, pentru a putea întreține și repara ci­ mai bine mașinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiți din plin, cu chibzuință și destoinicie, mașinile și tractoarele, spre a obține tot ce ele pot da. Res­pectați cu sfințenie obligațiile ce v-ați luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre și fa­ceți lucrările cu tragere de inimă, la timp și cît mai bine. Ingineri și tehnicieni agronomi­­zooteranicieni, horticultori, meca­nizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilități de neînchipuit pentru multe și felurite ramuri de producție agricolă. Aveți totul pentru a desfășura o uriașă muncă, de un uriaș folos. Niciodată nu au existat ase­menea condiții. Niciodată nu s-a putut desfășura munca pe care o duceți cu atit avînt și cu atita măreție. Biruim numai cu ajutorul științei, al tuturor aplicațiilor ei, al cunoștințelor agrotehnice, care-â știința dărniciei pămîntului în care Stă belșugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toți laolaltă, in mijlocul gos­podăriilor colective și de stat, unde veți putea aduce și aplica pe scară mare bogăția cunoștințe­lor voastre, și veți putea cunoaște marea bucurie și mulțumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care ați dus-o pînă acum, sprijinul prețios pe care ni l-ați dat, umăr la umăr cu toți lucrătorii ogoarelor, pe care ne în­frățește într-o mare familie un țel comun, este prețuită cu toată căldura de marea mulțime a co­lectiviștilor. Veniți cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviștilor, și invățați-ne cum să ne or­ganizăm mai bine producția, ce trebuie să știm și cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie știința. Puneți toată înflăcărarea pe care o aveți pentru tot ce este nou și înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste și veți binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de știință din agricultură. Indreptați-vă eforturile spre rezolvarea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfășurați activitatea voastră științifică în strînsă legătură cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate ! Luptați pentru introducerea și generaliza­rea în practica agricolă a rezultatelor cer­cetărilor științifice! TOVARĂȘI, încredințăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorși în satele noas­tre, vom spune tuturor țăranilor și lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici și vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul și Înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvintului adevărului și-l vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga țărănime să se pătrundă de puterea lui și să vină alături de noi să întregim marele front al colectiviștilor, al noii țărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre co­lective, a agriculturii socialiste, pentru obținerea unui belșug de produse agricole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Trăiască alianța dintre eroica noastră clasă muncitoare și harnica țărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, conducă­torul încercat și iubit al luptei poporului nostru pen­tru desăvîrșirea construcției socialiste, pentru înflo­rirea scumpei noastre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce muncesc . Ca o chemare de bucium, chemarea noastră să răsune în inimile pline de avînt și încredere ale intrigii țărănimii

Next