Steagul Roşu, februarie 1962 (Anul 17, nr. 2802-2825)
1962-02-14 / nr. 2813
I ■viliN £^U“ ‘ Proletari din toate tarile uniti va ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU Nr. 2.813 (4.292) MIERCURI 14 FEBRUARIE 1962 4 pagini 20 bani Primirea de catre tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a ambasadorului U.R.S.S., I.K. Jegalin Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej a primit în audiență pe ambasadorul U.R.S.S. I. K. Jegalin care i-a înmînat textul mesajului, conținînd propunerea ca lucrările Comitetului celor 18 state să înceapă la nivel înalt, adresat de N. S. Hrușciov, președintelui Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintelui Consiliului de Miniștri, tovarășului Ion Gheorghe Maurer. Urmînd cu încredere calea tot mai mulți țărani muncitori intră o sărbătoare cum n-a fost alta „Muncind toți laolaltă în gospodării colective, pe tot întinsul țării, vom făuri bunăstarea și fericirea pentru toți, pentru noi și familiile noastre“.Din chemarea Consfătuirii pe ț ară a țăranilor colectiviști). Cinematografia și televiziunea — la Căbești Da, da, Nu-i nici o greșeală. Reporteri ai Cinematografiei și Televiziunii Române au fost în comuna Căbești. Au urcat nămeții de pe colinele de dincolo de Podu Turcului și au poposit în Căbești, într-un sat departe de oraș, unde acum cîteva decenii veneau doar trimișii boierilor pentru cumpărarea forței de muncă, unde tăiau și spînzurau îmbuibați ca Ghebt, unde domnea mizeria, foamea, întunericul. Au venit ș' au imortalizat pe peliculă, pentru a le face cunoscute întregii țări, momente de neuitat din viața țăranilor muncitori din Căbești. Au filmat marea sărbătoare care a avut loc aici duminică, 11 februarie 1962: inaugurarea gospodăriei agricole colective „16 Februarie“ în care au intrat 433 de familii unind în marele ogor al colectivei 1.703 ha de pămînt. Retrospectivă plina de învățăminte Sînt cîțiva ani de cînd țăranii muncitori din cele patru sate ale comunei Căbești au renunțat la vechiul obicei de a-și lucra ogoarele în mod individual și le-au unit în 5 întovărășiri agricole. Aflînd că alți țărani muncitori din însuși raionul Adjud, și anume colectiviștii, recoltează producții mult mai mari decit ei, că trăiesc mult mai bine ca ei, multi întovărășiți din Căbești g-au hotărît să meargă și să vadă cu ochii lor belșugul din casele colectiviștilor. Ajutați de organizația de partid, de Sfaturile populare comunal și raional, au vizitat gospodăriile colective din Homocea, Corbița, Ploscuțeni și din Țibucani. Ce-au văzut acolo i-a minunat. La Țibucani au văzut 368 de case noi construite de colectiviști. Colectiviștii din Țibucani și-au cumpărat 767 aparate de radio, 16 motociclete, 285 mașini de cusut și alte lucruri de mare valoare. La O A.C. din Homocea, gospodărie tînără, au văzut turma obștească formată din 106 vaci de lapte, 67 juninci, 1.100 oi din care 700 cu lună fină și semifină. Au văzut 18 case noi aparținind colectiviștilor, printre care cea a colectivistului Redeș C. Ion. Colectiviștii de aici au primit la ziua muncă în 1961 produse și bani în valoare de 30.25 lei. Au mai văzut întovărășită magaziile doldora de grîne fiindcă colectiva din Homocea a recoltat la hectar o producție medie la porumb, spre exemplu, de 3.500 kg. Colectiviștii din Proscureni, pe care de asemenea i-au vizitat întovărășiții din Găleești, au recoltat la hectar o producție medie de 2.000 kg grîu, 2.910 kg orz, 2.620 kg porumb boabe. Văzînd cu ochii lor belșugul din casele colectiviștilor pe care i-au vizitat, Întovărășită din Căbești au făcut o retrospectivă plină de învățăminte asupra a ceea ce au realizat ei în cei cîțiva ani de muncă în întovărășire. Și-au dat astfel mai bine seama că dacă ar fi lucrat și ei în gospodăria colectivă ar fi cîștigat mai mult. „Fiindcă, au socotit ei, noi am recoltat mai puțin cu 750 kg griu și 820 kg porumb la hectar față ■ de colectiviștii din Ploscuțeni, bunăoară. Fără să mai socotim și celelalte posibilități de creștere a veniturilor pe care le are gospodăria colectivă“. Dîndu-și seama pe deplin că adevăratul belșug se dobîndește numai muncind în gospodăria colectivă au cerut să devină colectiviști mai întîi Traian Bîclea, Adam Mircea, Costache Agache apoi aici și ală întovărășiți, la 10 februarie, în ajunul inaugurării gospodăriei, numărul cererilor depășise cifra de 370 Atunci, în seara aceea, cînd s-a constituit gospodăria au mai venit vreo 40 de întovărășiți cu cererea de intrare în colectivă. Iar a doua zi, cînd la căminul cultural se sărbătorea inaugurarea, cînd cinematografia și televiziunea înregistrau cele mai interesante aspecte de la această mare sărbătoare, încă vreo 18 întovărășiți printre care i-am remarcat pe Nicu Spulber și Iordache Melinte au prezentat cereri de a veni alături de consătenii lor și au sărbătorit cu totii pînă seara tîrziu pornirea pe drumul belșugului, drumul arătat de partid. P. Pavel Cu cîțiva ani in urmă, mulți țărani muncitori din comuna Urechești, raionul Adjud au renunțat la modul individual de a-și lucra pămintul și au intrat in Întovărășirea agricolă. Recoltele pe care le obțineau in întovărășirile agricole erau mai mari decit cele pe care le realizau Înainte cind Își muncea fiecare ogorul lui Îngust de pămint. Cu timpul insă rezultatele pe care le obtineau in întovărășire au Început să nu-i mai mulțumească. Au aflat că sunt azi țărani muncitori chiar In raionul Adjud care obțin de pe fiecare hectar recolte mult mai mari ca ei Este vorba de colectiviștii din Homocea, din Ploscu(eni și din alte sate. Din partea organizației de partid din comună, a Statului popular comunal și a căminului cultural ai îi Intovărășiții , cit și țăranii muncitori cu gospodărie individuală au primit un real ajutor in direcția cunoașterii muncii și vieții colectiviștilor din raionul Adjudești din alte raioane ale regiunii noastre. Vizita pe care au făcut-o , la gospodaria colectivă de la Homocea a avut o mare importantă. Acolo au stat de vorbă cu colectiviștii, au văzut o cireadă de 237 bovine, din care 106, vaci de lapte, 67 juninci, 1.100 oi din care 700 cu lună fină și semitihă. Gospodăria aceasta a recoltat in anul 1961 o producție medie de 3.500 kg porumb și culeți, 25.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Veniturile mari obținute de către gospodăria colectivă au făcut să crească și valoarea zilei muzcă a colectiviștilor. Colectivistul Dumitru Zgumbea, spre exemplu, a primit în anul 1961 produse și bani in valoare de 16.092 lei. Cinci au fost la gospodăria agricolă coeolivă din Proscureni oaspeții din Urechești au aflat că Tomozei Costică pentru cele 437 zile-muncă efectuate in gospodăria colectivă a ptimit produse și bani in valoare de 15.439 lei. Colectiviștii din Proscuteni și-au construit intr-un singur an 23 case noi, și-au cumpărat 25 garnituri de mobilă, 93 biciclete, 28 aparate de radio, 83 mașini de cusut Gospodăria colectivă de la Proscureni are 211 capete bovine, din care 100 vaci și juninci, 1.000 oi, din care 405 au lină femilună, 15 scroafe de rasă „Landrace" etc. Ei au obținut in 1961 o producție medie la hectar de 2.000 kg grâu, 2.910 kg orz, 2.620 kg porumb boabe. Intr-o bună zi, președintele Întovărășirii agricole din satul Lunca Dochiei, Munteanu Gh. Ion I, un om energic și bun gospodar, după ce a aflat că membrii tinerei gospodării colective din Ciorani, un sat apărtinind de comuna Putești, au recoltat in anul care a trecut o producție medie ia hectar de 2.030 kg grîu și 3.400 kg porumb boabe, s-aspect din timpul festivității de inaugurare a gospodăriei colective „16 Februarie" > din Căbești, dus acasă, a pus mina pe creion și, știind că mina Urechești Întovărășită din ceau recoltat in același an doar 1.700 kg grîu la hectar și 1.600 kg porumb la hectar, a făcut un simplu calcul. A aflat in felul acesta că Întovărășită din Urechești au recoltat de pe fiecare hectar cu 1.800 kg porumb și 330 kg greu mai puțin decit colectiviștii din Ciorani, înmulțind apoi aceste diferențe cu întreaga suprafață cultivată de întovărășiți cu grîu (72 hectare) și cu porumb (312 hectare) a aflat că întovărășiții din Urechești dacă ar fi fost colectiviști ar fi putut obține în anul trecut cu 23.760 kg grîu și 561.600 kg porumb mai mult. Știind că țăranii cu gospodărie individuală din Urechești au recoltat n 1901 o producție medie la hectar ce 800 kg gru și 1.000 kg porumb a făcut același ca'cu' și a aflat că aceștia dacă ar fi fost colectiști ar fi putut recolta cu 305.040 kg griu și cu 1.526.400 kg porumb mai mult decit au realizat în anul care a trecut. Despre calculul pe care l-a facul au aflat multi consăteni de-ai săi. Allind despre toate aceste succese ale gospodăriilor colective, mulți țărani intovărășiți și cu gospodărie individuală din comuna Urechești printre care amintim pe tovarășii Iile Călin, Ct frnms.nscu fiind Îndemnul partidului, au cerut să se inaugureze in comuna lor o gospodărie colectivă. Duminică, 11 februarie 1962, cele 253 de familii care au cerut aceasta, au sărbătorit inaugurarea gospodăriei agricole colective „Victoria socialismului" din Urechești. Gospodăria colectivă din Urechești numără 314 hectare. La sărbătorirea inaugurării au participat sute de cetățeni din satele comunei Urechești. Duminică, pină seara tîrziu, participanții la această mare sărbătoare au dansat și au vizionat minunatele programe artistice prezentate pe scena căminului cultural de către artiștii amatori din comuna Urechești și din Adjud P. Pîntea arătată de partid in gospodăriile colective Faptele-cel mai convingător argument Sărbătoarea țăranilor muncitori din Căbești a continuat pină tîrziu, în cîntec, joc și voie bună Foto: C. Bursuc însemnate realizări la stația CFR Piatra Neamț Muncitorii ceferiști care lucrează în stația Piatra Neamț se străduiesc ca zi de zi să adauge realizărilor lor alte însemnate succese pentru a întimpina așa cum se cuvine Ziua ceferiștilor. Munca lor se dovedește a fi plină de roade. Ceferiști harnici ca Ion Sava, Nicolae Arhipei, Vasile Macovei, Gheorghe Apetri II — toți comuniști, au dat prin munca lor plină de abnegație un bun exemplu întregului colectiv, contribuind la acest fel într-o măsură și mai mare la înregistrarea unor realizări care fac cinste statici C.F.R. Piatra Nean. In anunl trecut planul global al statiei a fost Îndeplinit cu 25 de zile mai devreme, iar de la siguranța circulației nu s-a semnalat nici o abatere. In timpul care s-a scurs din acest an plănul stafiei a fost Îndeplinit și depășit și de asemenea s-a realizat o siguranța perfectă a circulației. Luna ianuarie a scos in reliet hărnicia ceferișlilor pietreni prin aceea că a fost depășit planul la tone Încărcate cu 2 998 tone, la vagoane incărcate cu 189 de vagoane, iar la descărcare cu 169 de vagoane. Fiecare din trenurile Încărcate In luna ianuarie a fost cu 156 tone mai greu, ceea ce a făcut ca stația să-și depășească cu mult sarcina la indicatorul tone brute ne tren de marfă. Aceasta a condus la folosirea cu 30 de locomotive mai puțin decit ar fi fost necesare pentru a transporta supratonaul. Și in ceea ce privește staționarea vagoanelor, ceferiștii pietreni au reușit să-și dovedească hărnicia. Faptul că ei au redus staționările la vagoanele în tranzit cu și fără manevră și că la operația de încărcare-descărcare au depășit sarcina cu 3,8 la sută (adică au finnt mai puțin vagoanele la staționare) a făcut posibilă economisirea a 7.151 de vagoane. S-a iului obține această realizare deoarece ceferiștii au executat compunerea trenurilor simultan cu descompunerea, ceea ce a dus la scurtarea procesului de Încărcare și descărcare. Faptul că și în luna februarie (in timpul scurs pină acum) ceferiștii din stafia Piatra Neamț au reușit să lucreze bine (au depășit planul cu 5,4 la sută la tone Încărcate, cu 6,1 la sută la vagoane încărcate și cu 2,3 la sută la vagoane descărcate) scoate in evidență hotârirea colectivului stafiei C.F.R. Piatra Neamț de a Întimpina Ziua ceferiștilor cu cele mai frumoase realizări. In acest fel ceferiștii reușesc să Îndeplinească cu cinste sarcinile care le trasează partidul lucrătorilor din transporturi. N. Stelian Arcomiscul C. Săsdaub și tacitistul V. Raicu de pe locomotiva 150.247 se numără printre fruntașii în muncă de la Depoul C.F.R. Bacău.Ei realizează însemnate economii de combustibil. Astfel în ianuarie aici întreaga echipă de pe această locomotivă au economisit 37 tone , combustibil. In luptă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1962 Producție de țevi sporită cu cheltuieli cit mai reduse Mergînd pe drumul luminos arătat de partid, cu încredere în perspectivele ce nu se deschid prin Hotărîrile celui de-al lll-lea Congres al partidului, colectivul de muncă al Fabricii de țevi din orașul Roman se angajează : — să îmbunătățească cu 0,80 procente calitatea produselor tubulare obținînd astfel 2.000 tone țevi de calitate superioară peste indicele planificat. La acest succes vor contribui și măsurile privind retezarea corectă și centrarea țaglelor, sporirea cadenței de laminare și folosirea sculelor de laminare corespunzătoare calitativ; — efectuînd o revizie minuțioasă a agregatelor de laminare și prelucrare a țevilor, întreținerea și reparații de calitate se vor obține indici de utilizare ridicați care vor asigura depășirea sarcinilor de plan cu 3000 tone țevi și 280 bucăți prăjini grele. — vom îmbogăți gama produselor noastre prin asimilarea în 1962 a laminării țevilor pentru prăjini grele cu diametrul de 146 mm. și fabricația prăjinilor grele de 27/8 tone .— prin folosirea mai judicioasă a consumurilor specifice la țaglele pentru țevi, a energiei electrice și prin scăderea șurajului și a rebuturilor, precum și prin automitizarea unor regiuni de mecanisme și altele, vom reduce prețul de cost cu 1.165.000 lei peste sarcina planificată; — creșterea calității țevilor, depășirea planului de producție și reducerea prețului de cost, vor conduce la obținerea a 5.585.000 lei beneficii peste plan. Rașinorii din Onești, antrenați Ia întrecerea socialistă pe baza criteriilor principale indicate de Directivele C.C. al P.M.R. au dezbătut cu multă atenție problemele legate de continua îmbunătățire a calității produselor petroliere și și-au concretizat recent angajamentul pentru realizarea căruia își concentrează acum toate forțele. Iată angajamentul pe care ei și-ai luat: Produse petroliere de calitate superioară — va fi îmbunătățită cifra octanică medie și curba de distilație a benzinelor prin creșterea producției de componenți superiori și utilizarea lor cu trai rațională în amestecuri — se vor produce peste pian 5000 tone de motorină specială pentru export cu congelare scăzută (—15 ° C) : — se vor produce 30.000 tone de combustibil cu congelare scăzută, reducindu-se producția de păcură de călităre inferioară ; — va fi îmbunătățită calitatea cocsului, astfel incit să se producă numai ■ ccs de calitatea la : — se vor realiza peste prevederile pianului 2.600 tone de propilenă, asigurîndu-se astfel necesarul pentru combinatul de cauciuc sintetic: — pierderile de produse petroliere vor fi reduse cu 1 la sută față de plan și se vor economisi de asemenea chimicale (50 tone de sodă caustică). Rafinorii oneșteni s-au angajat să dea peste planu anual produse în valoare de 3.000.000 lei și să realizeze economii la prețul de cost peste sarcina de plan în valoare de 2.800.000 lei și beneficii peste plan în valoare de 2.850.000 lei. Aceste angajamente concrete și la întrecerea socialistă pe care o desfășoară utilizatoare însuflețesc acum și mai mult colectivul de muncă al Rafinăriei din Onești. Contribuția textiliștilor băcăuani Angajamentul colectivului de muncă de la fabrica „Proletarul“ din Bacău Sala de festivități a fabricii „Proletarul“ din orașul Bacău era arhiplină. Circa 300 de muncitori veniseră aici. Toți știau că se va da citire angajamentului întregului colectiv pe anul 1962. „VOM MUNCI CU ABNEGAȚIE PENTRU REALIZAREA ANGAJAMENTULUI PE 1962, ASTFEL CONTRIBUIND LA TRADUCEREA CIT MAI GRABNICA IN VIAȚA A DIRECTIVELOR CELUI DE-AL III-LEA CONGRES AL P.M.R.“ — acestea erau cuvintele cu care începea fiecare vorbitor. In cuvîntul său, tovarășul Ion Mierlușcă, director al fabricii a arătat că întregul colectiv se angajează să realizeze toți indicii de plan și să obțină chiar depășiri. Pentru îmbunătățirea calității produselor, crearea de articole noi și cu un aspect atrăgător, pe măsura exigențelor, harnicul colectiv va realiza un grad de finisare superior prin elaborarea și aplicarea celor mai superioare procedee tehnologice. IN CURSUL ACESTUI AN, SE VOR PRODUCE CU 2 LA SUTA MAI MULTE ȚESĂTURI DE CALITATE EXTRA, FAȚA DE 1961 . SE VA LARGI SORTIMENTUL DE ARTICOLE ȘI DESENE PRIN CREAREA UNUI NUMĂR DE 29 ARTICOLE IN 145 DESENE ȘI CULORI NOI ȘI SE (Continuare în pagina a 3-a) PrtSiiMA INOVATORULUI Nelimitate sunt 1: proprietățile, chimici și fără de număr îi sînt încă tainele ! Perseverența și geniul omului au putut să se smulgă, una cîte una, Căci tot nelimitate și tot fără de număr sunt posibilitățile și năzuințele minții ! Tot mai sus, mai larg și cuprinzător se anunță ,astăzi, mintea omului din orinduirea nouă. Iată-1. E doar un muncitor. E un electrician auto. Și mai mult decât atit, e un om. Cu înclinații și pasiuni. Se numește Ștefan Ionescu, lucrează la Sectorul de utilaj și transport din Onești și îi place mult, foarte mult chimia. Să fie tocmai acesta motivul pentru care a ajuns astăzi un stimat inovator ? Nu-i exclus. Dar nici lipsit de semnificație. O pasiune sănătoasă, generează și multă perseverență, migală, pentru îndeplinirea ei. „Zi de, zi, ceas de ceas“. E legea pasiunilor nobile și a nașterii inovațiilor ★ Prima „Reducerea inovație s-a numit simplu a timpului de execuție a acumulatorilor“. Numai el știe insă, după clte nopți albe a văzut că de fapt „cheia" stă în folosirea vaporilor de benzină . Dar prima inovație n-a fost și cea mai importantă. „Regenerarea plăcilor negative vechi și reintroducerea lor în ciclul de funcționare prin transformarea în plăci pozitive" avea sa iasă mai tîrziu, din volbura frământărilor lăuntrice ale electricianului și nestăvilita lui dragoste pentru chimie. Uzate, plăcile pozitive ale acumulatorilor erau predate ca plumb vechi la I.C.M., odată cu cele negative încă bune. „Oare nu s-ar putea face nimic? Păcat de bietele negative" — și-a spus glumeț Ștefan Ionescu. De atunci a mai trecut destul timp. Dar plăcile negative nu părăseau atenția electricianului. Și, intr-o zi, apăru amânuruui. Abia vizibil, știut de cînd lumea, cu totul nesemnificativ și neglijabil, așa cum sînt mereu — la prima vedere — simburii noului. Reacția chimică iorna pe plăcile pozitive un strat identic cu cel de pe plăcile negative. Nimic deosebit pentru un moment, dar tocmai aceasta îi arătă lui Ștefan Ionescu calea spre importanta lui inovație. Din negativele bune, intervenția acidului sulfuric face... plăci pozitive. Nu se cunoștea acest lucru ? Ba da ! Dar nimmeni nu-l folosise până acum, în cazul acumulatorilor. Datorită inovației lui Ștefan Ionescu fiecare baterie de acumulatori va aduce de-acum înainte o economie de 547 lei ! La sectorul de utilaj și transport din Onești aceasta echivalează cu 35—40.000 lei anual. Cum însemna pe întreaga țară? ...E un electrician, un pui cu înclinații și pasiuni. Se numește Ștefan Ionescu și-i place mult, foarte mult chimia... Eug. O. Georgescu