Steagul Roşu, februarie 1962 (Anul 17, nr. 2802-2825)

1962-02-14 / nr. 2813

I ■viliN £^U“ ‘ Proletari din toate tarile uniti va­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU Nr. 2.813 (4.292) MIERCURI 14 FEBRUARIE 1962 4 pagini 20 bani Primirea de catre tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej a ambasadorului U.R.S.S., I.K. Jegalin Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej a primit în audiență pe ambasadorul U.R.S.S. I. K. Jegalin care i-a înmînat textul mesajului, conținînd propunerea ca lucrările Comitetului celor 18 state să înceapă la nivel înalt, adresat de N. S. Hrușciov, președintelui Consiliu­­lui de Stat al R. P. Române, tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și preșe­dintelui Consiliului de Miniștri, tova­rășului Ion Gheorghe Maurer. U­rmînd cu încredere calea tot mai mulți țărani muncitori intră o sărbătoare cum n-a fost alta „Muncind toți laolaltă în gospodării colective, pe tot în­tinsul țării, vom făuri bunăstarea și fericirea pentru toți, pen­tru noi și familiile noastre“.­­Din chemarea Consfătuirii pe ț ară a țăranilor colectiviști). Cinematografia și televiziunea — la Căbești Da, da, Nu-i nici o greșeală. Re­porteri ai Cinematografiei și Televi­ziunii Române au fost în comuna Căbești. Au urcat nămeții de pe co­linele de dincolo de Podu Turcului și au poposit în Căbești, într-un sat departe de oraș, unde acum cîteva decenii veneau doar trimișii boieri­lor pentru cumpărarea forței de muncă, unde tăiau și spînzurau îm­buibați ca Ghebt, unde domnea mize­ria, foamea, întunericul. Au venit ș' au imortalizat pe peliculă, pentru a le face cunoscute întregii țări, mo­mente de neuitat din viața țărani­lor muncitori din Căbești. Au filmat marea sărbătoare care a avut loc aici duminică, 11 februarie 1962­: inaugurarea gospodăriei agricole co­lective „16 Februarie“ în care au in­trat 433 de familii unind în marele ogor al colectivei 1.703 ha de pămînt. Retrospectivă plina de învățăminte Sînt cîțiva ani de cînd țăranii muncitori din cele patru sate ale co­munei Căbești au renunțat la vechiul obicei de a-și lucra ogoarele în mod individual și le-au unit în 5 înto­vărășiri agricole. Aflînd că alți ță­rani muncitori din însuși raionul Adjud, și anume colectiviștii, re­coltează producții mult mai mari decit ei, că trăiesc mult mai bine ca ei, multi întovărășiți din Căbești g-­au hotărît să meargă și să vadă cu ochii lor belșugul din casele co­­lectiviștilor. Ajutați de organizația de partid, de Sfaturile populare comunal și raional, au vizitat gospodăriile co­­lective din Homocea, Corbița, Plos­­cuțeni și din Țibucani. Ce-au văzut acolo i-a minunat. La Țibucani au văzut 368 de case noi construite de colecti­viști. Colectiviștii din Țibucani și-au cumpărat 767 aparate de radio, 16 motociclete, 285 mașini de cusut și alte lucruri de mare valoare. La O A.C. din Homocea, gos­podărie tînără, au văzut turma obștească formată din 106 vaci de lapte, 67 juninci, 1.100 oi din care 700 cu lună fină și semi­­fină. Au văzut 18 case noi apar­­ținind colectiviștilor, printre care cea a colectivistului Redeș C. Ion. Colectiviștii de aici au pri­mit la ziua­ muncă în 1961 pro­duse și bani în valoare de 30.25 lei. Au mai văzut întovără­șită magaziile doldora de grîne fiindcă colectiva din Homocea a re­coltat la hectar o producție medie la porumb, spre exemplu, de 3.500 kg. Colectiviștii din Proscureni, pe care de asemenea i-au vizitat întovără­­șiții din Găleești, au recoltat la hec­tar o producție medie de 2.000 kg grîu, 2.910 kg orz, 2.620 kg porumb boabe. Văzînd cu ochii lor belșugul din casele colectiviștilor pe care i-au vizitat, Întovărășită din Căbești au făcut o retrospectivă plină de învă­țăminte asupra a ceea ce au reali­zat ei în cei cîțiva ani de muncă în întovărășire. Și-au dat astfel mai bine seama că dacă ar fi lucrat și ei în gospodăria colectivă ar fi cîș­­tigat mai mult. „Fiindcă, au soco­tit ei, noi am recoltat­­ mai puțin cu 750­ kg griu și 820 kg porumb la hectar față ■ de colectiviștii din Plos­­cuțeni,­ bunăoară. Fără să mai soco­tim și celelalte posibilități de creș­tere­ a veniturilor pe­ care le are gospodăria colectivă“. Dîndu-și seama pe deplin că ade­văratul­ belșug se dobîndește numai muncind în gospodăria colectivă au cerut să devină colectiviști mai în­­tîi Traian Bîclea, Adam­ Mircea, Costache Agache apoi aici și ală întovărășiți, la 10 februarie, în a­­junul inaugurării gospodăriei, numă­rul cererilor depășise cifra de 370 Atunci, în seara aceea, cînd s-a constituit gospodăria au mai venit vreo 40 de întovărășiți cu cererea de intrare în colectivă. Iar a doua zi, cînd la căminul cultural se săr­bătorea inaugurarea, cînd cinema­­tografia și televiziunea înregistrau cele mai interesante aspecte de la această mare sărbătoare, încă vreo 18 întovărășiți printre care i-am re­marcat pe Nicu Spulber și Iordache Melinte au prezentat cereri de a veni alături de consătenii lor și au sărbătorit cu totii pînă seara tîrziu pornirea pe drumul belșugului, dru­mul arătat de partid. P. Pavel Cu cîțiva ani in urmă, mulți ță­rani muncitori din comuna Urechești, raionul Adjud au renunțat la modul individual de a-și lucra pămintul și au intrat in Întovărășirea agricolă. Recoltele pe care le obțineau in în­tovărășirile agricole erau mai mari decit cele pe care le realizau Îna­inte cind Își muncea fiecare ogorul lui Îngust de pămint. Cu timpul insă rezultatele pe care le obtineau in întovărășire au Început să nu-i mai mulțumească. Au aflat că sunt azi țărani muncitori chiar In raio­nul Adjud care obțin de pe fiecare hectar recolte mult mai mari ca ei Este vorba de colectiviștii din Homo­cea, din Ploscu(eni și din alte sate. Din partea organizației de partid din comună, a Statului popular co­munal și a căminului cultural ai îi In­tovărășiții , cit și­­ țăranii­ muncitori cu gospodărie individuală au primit un real ajutor in direcția cunoașterii muncii și vieții colectiviștilor din raionul Adjud­e­ști din alte raioane ale regiunii noastre. Vizita pe­ care au făcut-o , la gos­­­podar­ia colectivă de la Homocea a avut o mare importantă. Acolo au stat de vorbă cu colectiviștii, au­­ văzut o cireadă de 237 bovine, din­ care 106­, vaci de lapte, 67 juninci, 1.100 oi din care 700 cu lună fină și semitihă.­ Gospodăria aceasta a recoltat in a­­­nul 1961 o producție medie de 3.500 kg porumb și culeți, 25.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Veniturile mari obținute de către gospodăria colec­tivă au făcut să crească și valoarea zilei­ muz­că a colectiviștilor. Colecti­vistul Dumitru Zgu­mbea, spre exemplu, a primit în anul 1961 pro­duse și bani in valoare de 16.092 lei. Cinci au fost la gospodăria agri­colă co­eolivă din Proscureni oaspe­ții din Urechești au aflat că Tomozei Costică pentru cele 437 zile-muncă efectuate in gospodăria colectivă a ptimit produse și bani in valoare de 15.439 lei. Colectiviștii din Proscu­teni și-au construit intr-un singur an 23 case noi, și-au cumpărat 25 garni­turi de mobilă, 93 biciclete, 28 apa­rate de radio, 83 mașini de cusut Gospodăria­ colectivă de la Proscu­reni are 211 capete bovine, din care 100 vaci și juninci, 1.000 oi, din care 405 au lină femilună, 15 scroafe de rasă „Landrace" etc. Ei au obți­nut in 1961 o producție medie la hectar de 2.000 kg grâu, 2.910 kg orz, 2.620 kg porumb boabe.­­ Intr-o bună zi, președintele Înto­vărășirii agricole din satul Lunca Dochiei, Munteanu Gh. Ion I­, un om energic și bun gospodar, după ce a aflat că membrii tinerei gospodă­rii colective din Ciorani, un sat a­­părtinind de comuna Putești, au re­coltat in anul care a trecut o pro­ducție medie ia hectar de 2.030 kg grîu și 3.400 kg­­ porumb boabe, s-a­­spect din timpul festivității de inaugurare a gospodăriei colective „16 Februarie" > din Căbești, dus acasă, a pus mina pe creion și, știind că mina Urechești Întovărășită din ce­au recoltat in a­­celași an doar 1.700 kg grîu la hec­tar și 1.600 kg porumb la hectar, a făcut un simplu calcul. A aflat in felul acesta că Întovărășită din U­­rechești au recoltat de pe fiecare hectar cu 1.800 kg porumb și 330 kg greu mai puțin decit colectiviștii din Ciorani, înmulțind apoi aceste diferențe cu întreaga suprafață cultivată de întovărășiți cu grîu (72 hectare) și cu porumb (312 hectare) a aflat că întovărășiții din Urechești dacă ar fi fost co­lectiviști ar fi putut obține în anul trecut cu 23.760 kg grîu și 561.600 kg porumb mai mult. Știind că țăranii cu gospodă­rie individuală din Urechești au recoltat n 1901 o producție me­die la hectar c­e 800 kg gr­u și 1.000 kg porumb a făcut ace­lași ca'cu' și a aflat că aceștia dacă ar fi fost colect­­iști ar fi putut recolta cu 305.040 kg griu și cu 1.526.400 kg porumb mai mult decit au realizat în anul care a trecut. Despre calculul pe care l-a facul au aflat multi consăteni de-ai săi. Allind despre toate aceste succese ale gospodăriilor colective, mulți ță­rani intovărășiți și cu gospodărie in­­dividuală din comuna Urechești prin­tre care amintim pe tovarășii Iile Călin, Ct­ frnms.­nscu fiind Îndem­nul partidului, au cerut să se inau­gureze in comuna lor o gospodărie colectivă. Duminică, 11 februarie 1962, cele 253 de familii care au ce­rut aceasta, au sărbătorit inaugu­rarea gospodăriei agricole colective „Victoria socialismului" din Ure­chești. Gospodăria colectivă din U­rechești numără 314 hectare. La sărbătorirea inaugurării au par­ticipat sute de cetățeni din satele comunei Urechești. Duminică, pină seara tîrziu, participanții la această mare sărbătoare au dansat și au vi­zionat minunatele programe artistice prezentate pe scena căminului cul­tural de către artiștii amatori din comuna Urechești și din Adjud P. Pîntea arătată de partid in gospodăriile colective Faptele-cel mai convingător argument Sărbătoarea țăranilor munci­tori din Căbești a continuat pină tîrziu, în cîntec, joc și voie bună Foto: C. Bursuc însemnate realizări la stația CFR Piatra Neamț Muncitorii ceferiști care lucrează în stația Piatra Neamț se strădu­iesc ca zi de zi să adauge realizări­lor lor alte însemnate succese pen­tru a întimpina așa cum se cuvine Ziua ceferiștilor. Munca lor se do­vedește a fi plină de roade. Cefe­riști harnici ca Ion Sava, Nicolae Arhip­ei, Vasile Macovei, Gheorghe Apetri II — toți comuniști, au dat prin munca lor plină de abnegație un bun exemplu întregului colec­tiv, contribuind la acest fel într-o măsură și mai mare la înregistra­rea unor realizări care fac cinste statici C.F.R. Piatra Nean. In anunl trecut planul global al statiei a fost Îndeplinit cu 25 de zile mai devreme, iar de la siguranța circulației nu s-a semnalat nici o abatere. In timpul care s-a scurs din acest an plănul stafiei a fost Îndeplinit și depășit și de asemenea s-a realizat o siguranța perfectă a circ­ulaț­iei. Luna ianuarie a scos in reliet hărnicia ceferișlilor pietreni prin aceea că a fost depășit planul la tone Încărcate cu 2 998 tone, la vagoan­e­ incărcate cu 189 de va­goane, iar la descărcare cu 169 de vagoane. Fiecare din trenurile În­cărcate In luna ianuarie a fost cu 156 tone mai greu, ceea ce a făcut ca stația să-și depășească cu mult sarcina la indicatorul tone­ brute ne tren de marfă. Aceasta a condus la folosirea cu 30 de locomotive mai puțin decit ar fi fost necesare pentru a transporta supratona­ul. Și in ceea ce privește staționarea vagoanelor, ceferiștii pietreni au reușit să-și dovedească hărnicia. Faptul că ei au redus staționările la vagoanele în tranzit cu și fără manevră și că la operația de î­ncărcare-descărcare au depășit sarcina cu 3,8 la sută (adică au finnt mai puțin vagoanele la staționare) a făcut posibilă eco­nomisirea a 7.151 de vagoane. S-a iului obține această realizare deoarece ceferiștii au executat com­punerea trenurilor simultan cu des­compunerea, ceea ce a dus la scur­tarea procesului de Încărcare și descărcare. Faptul că și în luna februarie (in timpul scurs pină acum) ceferiștii din stafia Piatra Neamț au reușit să lucreze bine (au depășit planul cu 5,4 la sută la tone Încărcate, cu 6,1 la sută la vagoane încărcate și cu 2,3 la sută la vagoane descăr­cate) scoate in evidență hotârirea colectivului stafiei C.F.R. Piatra Neamț de a Întimpina Ziua ceferiș­tilor cu cele mai frumoase reali­zări. In acest fel ceferiștii reușesc să Îndeplinească cu cinste sarcinile care le trasează partidul lucrători­lor din transporturi. N. Stelian Arcomiscul C. Săsdaub și­ tacitistul V.­ Raicu de pe locomotiva 150.247 se numără printre fruntașii în muncă de la Depoul C.F.R. Bacău.­Ei rea­­lizează însemnate economii de com­­bustibil. Astfel în ianuarie ai­ci în­­treaga echipă de pe această lo­comotivă a­­u econom­isit 37 tone , combustibil. In luptă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1962 Producție de țevi sporită cu cheltuieli cit mai reduse Mergînd pe drumul luminos arătat de partid, cu încredere în perspecti­vele ce nu se deschid prin Hotărîrile celui de-al lll-lea Congres al parti­dului, colectivul de muncă al Fabri­cii de țevi din orașul Roman se an­gajează : — să îmbunătățească cu 0,80 pro­cente calitatea produselor tubulare obținînd astfel 2.000 tone țevi de ca­litate superioară peste indicele pla­nificat. La acest succes vor contri­bui și măsurile privind retezarea co­rectă și centrarea țaglelor, sporirea cadenței de laminare și folosirea sculelor de laminare corespunzătoare calitativ; — efectuînd o revizie minuțioasă a agregatelor de laminare și prelu­crare a țevilor, întreținerea și re­parații de calitate se vor obține in­dici de utilizare ridicați care vor asigura depășirea sarcinilor de plan cu 3000 tone țevi și 280 bucăți pră­jini grele. — vom îmbogăți gama produselor noastre prin asimilarea în 1962 a laminării țevilor pentru prăjini grele cu diametrul de 146 mm. și fabri­cația prăjinilor grele de 27/8 ton­e .— prin folosirea mai judicioasă a consumurilor specifice la țaglele pentru țevi, a­­ energiei electrice și prin scăderea șurajului și a­­­ rebuturi­lor, precum și prin automitizarea u­­nor regiuni de mecanisme și altele, vom reduce prețul de cost cu 1.165.000 lei peste sarcina planificată; — creșterea calității țevilor, de­pășirea planului de producție și re­ducerea prețului de cost, vor con­duce la obținerea a 5.585.000 lei be­neficii peste plan. Rașinorii din Onești, antrenați Ia în­trecerea socialistă pe baza criteriilor principale indicate de Directivele C.C. al P.M.R. au dezbătut cu multă atenție problemele legate de continua îmbună­tățire a calității produselor petroliere și și-au concretizat recent angajamentul pentru realizarea căruia își concentrează acum toate forțele. Iată angajamentul pe care ei și­­-ai luat: Produse petroliere de calitate superioară — va fi îmbunătățită cifra octanică medie și curba de distilație a ben­zinelor prin creșterea producției de componenți superiori și utilizarea lor cu­ trai rațională în amestecuri­ — se vor produce peste pian 5000 tone de motorină specială pentru ex­port cu congelare scăzută (—15 ° C) : — se vor produce 30.000 tone de combustibil cu congelare scăzută, redu­­cindu-se producția de păcură de călită­re inferioară ; — va fi îmbunătățită calitatea coc­sului, astfel incit să se producă numai ■ ccs de calitatea l­a : — se vor realiza peste prevederile pianului 2.600 tone de propilenă, asi­­gurîndu-se astfel necesarul pentru combinatul de cauciuc sintetic: — pierderile de produse petroliere vor fi reduse cu 1 la sută față de plan și se vor economisi de asemenea chimicale (50 tone de sodă caustică). Rafinorii oneșteni s-au angajat să dea peste planu­­ anual produse în va­loare de 3.000.000 lei și să realizeze economii la prețul de cost peste sarcina de plan în valoare de 2.800.000 lei și beneficii peste plan în valoare de 2.850.000 lei. Aceste angajamente concrete și la­ întrecerea socialistă pe care o desfășoară utilizatoare însuflețesc acum și mai mult colectivul de muncă al Rafinăriei din Onești. Contribuția textiliștilor băcăuani Angajamentul colectivului de muncă de la fabrica „Proletarul“ din Bacău Sala de festivități a fabricii „Pro­letarul“ din orașul Bacău era arhi­plină. Circa 300 de muncitori veniseră aici. Toți știau că se va da citire anga­jamentului întregului colectiv pe anul 1962. „VOM MUNCI CU ABNEGAȚIE PENTRU REALIZAREA ANGAJAMEN­­TULUI PE 1962, ASTFEL CONTRI­BUIND LA TRADUCEREA CIT MAI GRABNICA IN VIAȚA A DIRECTIVE­LOR CELUI DE-AL III-LEA CONGRES AL P.M.R.“ — acestea erau cuvintele cu care începea fiecare vorbitor. In cuvîntul său, tovarășul Ion Mier­­lușcă, director al fabricii a arătat că întregul colectiv se angajează să rea­lizeze toți indicii­ de plan și să obțină chiar depășiri. Pentru îmbunătățirea calității produ­selor, crearea de articole noi și cu un aspect atrăgător, pe măsura exigențe­lor, harnicul colectiv va realiza un grad de finisare superior prin elaborarea și aplicarea celor mai superioare pro­cedee tehnologice. IN CURSUL ACESTUI AN, SE VOR PRODUCE CU 2 LA SUTA MAI MULTE ȚESĂTURI DE CALITATE EXTRA, FAȚA DE 1961 . SE­­ VA LARGI SORTIMENTUL DE ARTI­COLE ȘI DESENE PRIN CREAREA UNUI NUMĂR DE 29 ARTICOLE IN 145 DESENE ȘI CULORI NOI ȘI SE (Continuare în pagina a­ 3-a) PrtSii­MA INOVATORULUI­ ­ Nelimitate sunt 1: proprietățile, chimici și fără de număr îi sînt încă tainele ! Perseverența și geniul omului au pu­tut să se smulgă, una cîte una­, Căci tot nelimitate și tot fără de număr sunt posibilitățile și năzuințele minții ! Tot mai sus, mai larg și cuprinzător se anunță­ ,astăzi, mintea omului din orinduirea nouă. Iată-1. E doar un muncitor. E un electrician auto. Și mai mult decât a­tit, e un om. Cu înclinații și pasiuni. Se numește Ștefan Ionescu, lucrează la Sectorul­ de utilaj și transport din Onești și îi place mult, foarte mult chimia. Să fie tocmai acesta motivul pentru care a ajuns­ astăzi un stimat inovator ? Nu-i exclus. Dar nici lipsit de semnificație. O pasiune sănătoasă, generează și­­ multă perseverență, mi­gală, pentru îndeplinirea ei. „Zi de, zi, ceas de ceas“. E legea pasiunilor nobile și a nașterii inova­țiilor­­ ★ Prima „Reducerea inovație s-a numit simplu a timpului de execuție a acumulatorilor“. Numai el știe insă, după clte nopți albe a văzut că de fapt „cheia" stă în folosirea vaporilor de benzină . Dar prima inovație n-a fost și cea mai importantă. „Regenerarea plăcilor ne­gative vechi și reintroducerea lor în ciclul de funcționare prin transforma­rea în plăci pozitive" avea sa iasă mai tîrziu, din volbura frământărilor lăuntrice ale electricianului și nestăvi­lita lui dragoste pentru chimie. Uzate, plăcile pozitive ale acumulato­rilor erau predate ca plumb vechi la I.C.M., odată cu cele negative încă bune. „Oare nu s-ar putea face nimic? Păcat de bietele negative" — și-a spus glumeț Ștefan Ionescu. De a­­tunci a mai trecut destul timp. Dar plăcile negative nu părăseau atenția electricianului. Și, intr-o zi, apăru amânuruui. Abia vizibil, știut de cînd lumea, cu totul nesemnificativ și neglijabil, așa cum sînt mereu — la prima vedere — simburii noului. Reacția chimică iorna pe plă­cile pozitive un strat identic cu cel de pe plăcile negative. Nimic deosebit pentru un moment, dar tocmai aceasta îi arătă lui Ștefan Ionescu calea spre importanta lui inovație. Din negativele bune, intervenția acidului sulfuric face... plăci pozitive. Nu se cunoș­tea acest lucru ? Ba da ! Dar nimm­eni nu-l folosise­­ până acum, în cazul acu­­­­mulatorilor. Datorită inovației lui Ștefan Ionescu fiecare baterie de acumulatori va aduce de-acum înainte o economie de 547 lei ! La sectorul de utilaj și transport din Onești aceasta echivalează cu 35—40.000 lei anual. Cu­­m însemna pe întreaga țară? ...E un electrician, un pui cu în­clinații și pasiuni. Se numește Ștefan Ionescu și-i place mult, foarte mult chimia... Eug. O. Georgescu

Next