Steagul Roşu, iunie 1962 (Anul 17, nr. 2905-2930)
1962-06-01 / nr. 2905
a y "T A ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU [ Nr. 2.905 (41384>) VINARI 1 HIWIE 1*962 4 padini 20 bani Mișcarea de inovații — fector important în promovarea noului Apreciind nemăsuratele posibilități și avantaje,precum și rezultatele ei concrete deosebit de valoroase în toate domeniile de activitate, Congresul al IlI-lea al Partidului Muncitoresc Român a considerat mișcarea de inovații existentă în țara noastră ca pe o adevărată mișcare de masă ce grupează și canalizează în chip creator eforturile, experiența și avîntul patriotic al oamenilor muncii. Ca pirghie importantă în răspîndirea noului, mișcarea inovatorilor cîștigă tot mai mulți aderenți. Fiecare dintre aceștia, la locul unde își exercită profesiunea, dau viața ____ ideilor înnoitoare, inițiativei și talentului lor în scopul îmbunătățirii activității de producție, reducerii prețului de cost, ridicării productivității muncii, contenite obiectiv îmbunătățirii necalității lucrărilor — caprincipal al întrecerii socialiste — ușurării eforturilor fizice ale muncitorilor, perfecționării proceselor tehnice etc. Așezînd activitatea pe linie de inovații la locul important ce i se cuvine, colectivele de muncă din cadrul unităților de producție aparținînd de întreprinderea de șantiere de construcții și montaje din Onești și au propus ca sub îndrumarea și cu sprijinul organizațiilor de partid și de sindicat să privească ca pe o sarcină permanentă promovarea a tot ceea ce este nou, înaintat și superior, vechilor metode și procedee de lucru. Muncitorii, maiștrii, inginerii și tehnicienii au căutat să țină seama și să-și însușească recomandările făcute de cabinetul tehnic al întreprinderii privind abordarea și rezolvarea acelor probleme apte pentru a fi transformate în inovații, probleme cuprinse în planurile tematice, tipărite și răspîndite pe fiecare șantier. Drept rezultat, an de an și cu deosebire începînd din anul 1959 succesele obținute în acest domeniu s-au întrecut unele pe altele atît ca număr de inovații propuse spre discutare și aprobare, cit și ca problematică impusă de ritmul lucrărilor, de cunoașterea centrului lor de greutate. Bilanțul activității inovatorilor din cadrul I.S.C.M. Onești în anul 1961 și în perioada care s-a scurs de la începutul acestui an și pînă acum este deosebit de elocvent. Așa, de pildă, în anul la care ne referim numărul inovatorilor din șantierele ce aparțin de I.S.O.M. Onești a ajuns la 120. Individual sau în colectiv — ca urmare a aplicării inițiativei de constituire a unor brigăzi complexe de inovatori care s-au dovedit productive în sensul realizării unor inovații valoroase, gîndite judicios din punct de vedere tehnic — aceștia au înaintat spre aprobarea colectivului de inovații 78 de propuneri. Dintre propuneri au fost acceptate și aplicate în procesul de producție la specificul de construcții un număr de 39. Au fost respinse ca fiind nejustificate 17, iar în studiu sau completare, incluzînd propunerile primite în ultimul timp se află alte 17. Efectul economic al celor aplicate — fapt ce s-a răsfrînt pozitiv asupra reducerii prețului de cost al lucrărilor — înglobează conform postcalculelor efectuate 1.801.000 lei din care, 234.000 lei sunt proveniți numai din economiile rezultate în anul acesta. Enunțarea rezultatelor prin intermediul cifrelor cu graiul lor laconic dar semnificativ se poate completa cu unele exemple asupra unor inovații care s-au înscris printre cele mai importante, așa cum este cea intitulată: "Anorat pentru deschiderea ochiurilor basculante" realizată de colectivul format din tovarășii Tănăsescu Ștefan, Asar dei George și Năstase Gheorghe. Tot din categoria amintită face parte și inovația „Reducerea volumului de lucru la tunetele decantoare de la prizele de apa", autori fiind inginerii Mateș Alexandru și Moga Octavian prin aplicarea căreia s-a obținut o economie de 153.898 lei. Mai poate fi amintită inovația tovarășilor Suru Dorin și Grigoraș Dumitru numită „Schimbarea hidroizolației la turnurile de răcire" care a ieftinit prețul de cost cu 41.000 lei, precum și dispozitivul pentru con_____ secționat frete concepute de fierarul betonist Gheorghe ș.a. Grigore Inovatorii sunt oameni înaintați, cu o conștiință cetățenească avansată. Ei nu-și precupețesc eforturile și timpul pentru aflarea altor metode înaintate de lucru. Ei sunt oameni care se frământă, caută și descoperă noi rezerve interne, oameni care-și împletesc imaginația cu o cunoaștere profundă a realităților de la locurile de muncă, oameni care nu ocolesc greul și nu caută să pășească pe poteci bătătorite. Cu oameni ca aceștia colectivele șantierelor oneștene se mîndresc. Printre cei care s-au încadrat cu entuziasm în această muncă frumoasă, creatoare, plină de satisfacții și îndemnuri spre noi cunoașteri se numără inovatorii fruntași Bejan Eugen, Bălan Nicolae, Grigoraș Alexandru, Matei Leon, Grigoraș Dumitru, Mihalache Nicolae, Bîtcașu Petre, Cristea Emil, Chiriac Iordache, Stănescu Dumitru, Vidrașcu Gheorghe, Scarlat Ion și mulți alții care au conceput clte două, trei sau chiar mai multe inovații. Pentru activitatea lor intensă, inovatorii sau cei care ajută efectiv la concretizarea ideilor ce stau la baza materializării lor, sunt stimulați și popularizați pe diferite căi. Experiența lor este răspîndită în rindul maselor largi de muncitori. Unul din stimulentele arhinute este și cel prevăzut în regulamentul de inovații cu privire la criteriile de premiere în raport cu valoarea economiilor realizate sau cu aportul pe care îl aduc unii în susținerea acțiunilor întreprinse pe linie de asistență și propagandă tehnică, a schimburilor de experiență, a consfătuirilor cu inovatorii etc. Din fondurile de premiere alocate in acest scop s-au consumat din anul 1961 și pînă în prezent peste 50.000 lei. De asemenea, se investesc sume importante pentru realizarea unor prototipuri, organizarea de expoziții, întocmirea de albume, îmbogățirea fondului bibliotecii tehnice și a publicațiilor diverse de specialitate puse toate la îndemîna celor ce vor să-și îmbogățească cunoștințele, să-și perfecționeze pregătirea profesională. Este îndeobște cunoscut faptul că realizările, oricît ar fi ele de mari, tind întotdeauna să urmeze o scară ascendentă. Dar numai atunci cînd se duce o muncă consecventă pentru atingerea acestui scop. Iată însă că mai intervin și lipsurile. Fără existența lor rezultatele muncii pe linie de inovații de la I.S.G.M. Onești ar fi fost mai îmbucurătoare. Astfel, este încă nemulțumitoare activitatea subcolectivelor de cabinet tehnic înființate la nivelul șantierelor, cu excepția celui de la șantierul 3-oraș, care rezolvă și sprijină în timp util întocmirea dosarelor și ajută pe inovatori să elucideze problemele neclare, subcolectivele celelalte nu-și aduc con continuare în pagina a IV-a) Din activitatea constructorilor oneșteni Reiss tipÂusițial orjasisan pi din întreprinderile moineștene Realizări de seamă Colectivul de muncă al întreprinderii transpoarte, extracție din Moinești desfășoară în mod susținut întrecerea socialistă pentru sporirea continuă a realizărilor în ceea ce privește sprijinirea activă a muncitorilor petroliști. Luna aprilie, precum și luna mai au adus colectivului de muncă satisfacția unior realizări demne de laudă „greu“ Astfel, la secția planul de producție a fost îndeplinit în proporție de 180 la sută la tractoare pe șenile și 130 la sută la troni pentru intervenții și reparații.. întreprinderea se mîndrește cu muncitori fruntași ca Dumitru Apostoaie, Constantin Dinică, Vasile Maxim, loan Barnea, Constantin Daviduță și alții care contribuie din plin la depășirea sarcinilor de plan și executarea unor lucrări de cea mai bună calitate. I. Pădurarii mecanic Lucrări de bună calitate să nu aibă nici o lucrare repetată, operațiile executate la sonde să fie mereu de bună calitate, troliul , și sculele de lucru să fie bine întreținute pentru a se putea lucra din plin cu ele, disciplină fermă — iată numai citeva din angajamentele și în același timp realizările brigăzii de intervenție pe care o conduce comunistul Gheorghe Dudău din secția a lll-a extracție a Schelei Zemeș. Realizările din ultimul timp confirmă întocmai acest lucru. In aprilie brigada a redus timpul de intervenție cu 17,6 la sută și nu a avut de repetat nici o lucrare deoarece le executase la un nivel calitativ superior. Lucrările de intervenție pe care brigada le-a făcut la sondele 4008, 4157, 4102 și altele au fost terminate fiecare mai devreme decit se planificase să dureze. Priceperea și elanul care ii caracterizează pe Nicolaie Brigăană, Iordache Lupu, Gheorghe Axinte, Ion Măciucă și pe ceilalți muncitori din brigada de intervenție au făcut posibil ca lucrările la sondele amintite să fie terminate mai repede și în același timp să fie de bună calitate. Operatorii troriști toader Marica, Ilie Botez, Alexandru Vîlcu au făcut și ei dovada deplinei înțelegeri a contribuției pe care trebuie să o aducă la dobindirea de către întreaga brigadă, a unor rezultate tot mai bune în muncă. Troliul a funcționat bine și eu folos de fiecare dată, ceea ce a făcut ca și munca brigăzii, să fie de fiecare dată rodnică. Brigada pe care o conduce comunistul Gheorghe Dudău este compusă din oameni harnici, disciplinați și cu dragoste de muncă care știu bine că reducind tot mai mult timpul de intervenție, executând numai lucrări de bună calitate îndeplinesc cu cinste sarcinile trasate de partid celor care muncesc, pentru a scoate din adincarile pămintului țițeicl. Vasile Leonte, mecanic (Din postul de corespondenți voluntari foraj-extracție de la Moinești—Zemeș). ■ Copilărie fericită Sărbătorind 1 Iunie — Ziua internațională a copilului, salutăm cu anticipație viitorul. Și intre cuvintele imnurilor noastre, intre livezile care, pentru copii înfrumusețăm bogat pamintul, izbucnește permanent fibrărîrea: — Pentru copii... — Pace! — Pentru copii... — Viitorul de aur al omenirii! — Pentru copii... — Mai multe plini I — Și cărți ! — Și jucării ! — Și hăinuței — Și totul pentru copii !... Cuvintele acestea cu trepte de poem se înfăptuiesc pretutindeni in patria și in regiunea noastră. De atitea ori surprindem aplecat cu mirare căpușorul ciufulit, bălai, sau brun al copilului lingă timpla noastră urmărind cu silabisire dulce despre tot ce se petrece In epoca aceasta, de la Pămint in Cosmos, în toate anotimpurile și înoate împrejurările sociale. Copiii uneori nu înțeleg și întreabă. Noi înțelegem și trebuie să le răspundem. Să le răspundem: de ce o a treia parte din glob iși concretizează lupta pentru pace și pentru viitorul lor prin mai multe cărți, plini și cintece, pentru ce în lumea capitaliștilor, în care pînă și copiii de la o fragedă virstă cunosc foamea, mizeria, bolile, fără ca părinții să aibă putința să-i ocrotească, un mănunchi de îmbuibați, de sătui de bine pregătesc în umbră războaie, visind ca acestea să le aducă și mai multe cîștiguri. Am urmărit adeseori luindu-și zborul către seninul albastru al cerului de pe palmele gingașe ale copiilor porumbeii. Tot mai mulți copii trimit acești mesageri ai păcii infrumusețind zilele de permanentă luptă pentru pace. Trebuie să le spunem copiilor pentru ce toți părinții din lume, toate glasurile mamelor rostesc cuvinte in folosul păcii, întreprind acțiuni pentru apărarea ei. Peste numai citeva zile se va desfășura la București , Congresul Național al Femeilor, la care femeile patriei, noastre vor vorbi in numele fericirii mlădițelor care cresc sub grija părintească a partidului. Acest 1 Iunie cunoaște o atmosferă sărbătorească și pe cuprinsul regiunii noastre, unde s-au întreprins numeroase acțiuni menite să exprime întreaga atmosferă festivă în care își petrec copilăria generațiile mici ale satelor și orașelor noastre. Astfel, Comitetul regional al femeilor, împreună cu alte organizații de masă, în cadrul cluburilor întreprinderilor ști ind sălile căminelor culturale a organizat festivități consacre Zilei Internaționale a Copilului. Aceste Iume aparține anului Unu al triumfului, socialismului la sate. Acum citeva luni, cind încă nu veniseră cocorii, i-am văzut pe copiii noștri caligrafiind pe care [UNK] tele de curat cu multă grijă școlărească, cu litere rotund echilibrate acestei cuvinte semnificative „întreaga, țara este colectivizata.^)" „traiasca partidUL ■ muncitopesc roman ! Pentru copii dealurile au devenit livezi înfloritoare, iar meșterii dulgheri-mobilieri au șlefuit bănci de școală in care „mogilderele" noastre sunt numai ochi și urechi către un alt barbă cot de numai 8 ani care in fața tablei nou-nouțe comunică întregii clase problema de aritmetică din care reiese că Popușoiul poate trece și peste 5000 de kg grăunțe la un hectar. Intr-alt loc, in Onești bunăoară, (devenit intr-un timp record din fost sat — orașul cu deosebită importanță petrochimică a țării noastre), școlarii constată că ridicarea unui apartament la finiș echivalează cu durata unei zile de școală. Se miră copiii noștri că in jurul lor tații desăvirșesc edificii cu ritm și capacitate care depășește imaginația pe care și-au îngăduit-o basmele. Iar fiecare mamă?... — Mamei mele li spun colectiviștii : „tovarășă deputată" (afirmă fetița Măriei Vlasie din Rusenii Borleștilor) — Mama mea minuie o mașină mare care face fir subțire pentru haine, (de data aceasta se mindresc copiii săvineștencelor). Aceștia sunt copiii noștri de astăzi, între florile parcurilor tot mai numeroase, pun astfel de întrebări: — L-ați văzut pe Așchiuță la televizor ? — L-am văzut, răspund mai multe glasuri vesele, deodată arătind cu brațele văzduhul cu antene al blocurilor. Copilăria de astăzi crește în cele mei prielnice condiții. Fii fericită copilărie sub soarele socialismului victorios ! Iar glasurile copiilor stăpânind parcurile, cărările munților și litoralul Mării Negre, răspund chitind „Mulțumim din inimă partidului". Tată atenția terminării lucrărilor de întreținere a culturilor și bunei pregătiri a campaniei de recoltare Corespondenții de la Muncă spornică pe tarlalele sale scriu despre lu i ^ -1 j.crar//engr/co/e de sezon gOSf JO darilior COIPCtIVe Zilnic, la redacția ziarului nostru, ne sosesc de la corespondenții voluntari, din toate colțurile regiunii noastre, zeci de scrisori prin care informează redacția despre elanul cu care muncesc colectiviștii la efectuarea lucrările de sezon, în centrul atenției scrisorilor corespondenților voluntari stau lucrările de îngrijire a culturilor. Colectiviștii din comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț — relatează în scrisoarea sa corespondentul voluntar ALEXANDRU ZOTA - mobilizați de organizația de partid, muncesc cu multă însuflețire pe ogoare, la întreținerea culturilor. Ei au reușit să privească întreaga suprafață a semănată cu grîu. De asemenea, au executat, tot pe întreaga suprafață, prașila I a la culturile de sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, în prezent lucrează cu spor la prășitul porumbului. Pînă acum s-au remarcat la efectuarea lucrărilor de întreținere, mai ales brigăzile din satele Tîrzia, Poiana și cele din satul Brusturi. Brigăzile de cîmp ale gospodăriei colective „7 Noiembrie“ din comuna Petricani, raionul Tg. Neamț se găsesc acum la întreținerea culturilor într-o avîntată întrecere socialistă — arată în corespondența sa tovarășul, GH. GHERASIM. Acest lucru le-a dat posibilitatea ca într-un timp scurt să termine lucrările de întreținere a culturilor (prașila I-a) la culturile de floarea-soarelui (80 hectare) și sfecla de zahăr (50 hectare). Acum colectiviștii din Petricani execută prașila I-a la porumb și au început prașila a II-a la sfecla de zahăr. In întrecere,, cele mai bune rezultate le-a obținut brigada condusă de Profira Nechita. Tovarășul N. DINU, colectivist din comuna Ruptura, raionul Buhuși, ne scrie printre altele: membrii gospodăriei1 noastre organizați pe brigăzi și echipe dau zor cu lucrările de întreținere a culturilor, fiind convinși că procedînd astfel vor culege rod bogat. In atenția lor stă în primul rînd efectuarea prașilelor pe lotul destinat realizării unei producții de 5.000 kg porumb boabe la hectar in condiții de neirigare, pe care au terminat de executat, prima prașilă. Prima prașilă s-a terminat de efectuat și la culturile de floarea-soarelui și sfecla de zahăr, la cartofi această lucrare se află pe terminate. La recomandarea inginerului agronom, zilele acestea colectiviștii din Ruptura au început cea de-a doua prașilă la sfecla de zahăr. Tot în legătură cu întreținerea culturilor ne-au scris și harnicii corespondenți DUMITRU BREJAN din comuna Plopana, raionul Bacău și GH. GABARA din comuna Roșiori, raionul Roman. In gospodăria noastră, — a ținut să ne informeze tov. GH. GABARA — întreaga suprafață semănată cu floareasoarelui a fost lucrată cu sapa rotativă și s-a aplicat și prima prașilă, la sfecla de zahăr se execută răritul, iar terenul semănat cu porumb s-a lucrat cu sapa rotativă și acum se execută prima prașilă. La întreținerea culturilor în mod deosebit s-au evidențiat colectiviștii V. Roman, Mircea Olaru, A. Bologan și alții. La gospodăria colectivă din Bădeni Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Badeni, raionul Bacău muncesc cu eforturi sporite în vederea dobîndirii , de recolte, sporite la hectar. Astfel, pînă în prezent ei au terminat de prășit întreaga suprafață însănpnțată cu floarea-soarelui (66 hectare) și au prășit peste 140 hectare cultivate cu porumb. Paralel cu întreținerea culturilor cerealiere, colectiviștii din Rădeni se îngrijesc și de culturile de legume și zarzavaturi. Aici, s-au terminat de plantat varza timpurie, roșiile, ardeii grași și alte legume și zarzavaturi, s-a amenajat iazul de acumulare a apei pentru udat, s-a curățat canalul de , conducerea apei și s-au instalat țevile. La acțiunea de întreținere a culturilor cerealiere, a legumelor și zarzavaturilor s-a evidențiat în mod deosebit brigada a IlI-a condusă de Constantin Vasile Tsircu. Lazăr D. Popa învățător Una în birou și... alta pe teren Zilele trecute am vizitat gospodăria agricolă colectivă „8 Mai“ din comuna Cordun — Roman. Dornici să cunoaștem stadiul întreținerii culturilor ne-am adresat tovarășului Ion Cîrstea tehnicianul agronom al gospodăriei. — Am vrea să știm cum este organizată munca in colectivă și in ce stadiu se află lucrările de întreținere a culturilor ? — In gospodăria colectivă „8 Mai“ , munca este organizată pe brigăzi și pe echipe de producție — a ținut să ne informeze tov. Cistea. In cele 6 brigăzi de producție lucrează în prezent 1000 de brațe de muncă. Lucrările de întreținere a culturilor le-am început cu vreo 3-4 săptămîni în urmă, mai precis pe ziua de 6 mai a.c. Pînă acum , noi am terminat de prășit toate cele 20 hectare cu floarea-soarelui, 300 hectare sfeclă de zahăr și 20 hectare carstofi. Mai notați că pe o suprafață de 1 ISO hectare teren s-a executat răritul sfeclei de zahăr. Cum, vedeți la noi munca este bine organizată și lucrurile merg — cum s-ar spune — ca pe roate. — Cum se prezintă treaba la prășitul porumbului ? — Bine tovarășe, și aici puteți să ne lăudați. Gospodăria noastră colectivă a însămânțat anul acesta 400 hectare cu porumb din care, pe o suprafață de 100 hectare de-am propus să obținem 5000 kg porumb boabe la hectar. Prășite să tot fie, vreo 200 hectare cu porumb. ■ Tot ca realizări puteți să mai treceți și plivitul griului de buruieni pe o suprafață de peste 200 hectare teren. După ce notasem datele furnizate de tehnicianul agronom, după ce discuția noastră luase' s'firșiti ne-'ă'm deplasat îmreună pe timp din mijlocul oamenilor. Ajunși pe tarlaua la „Cărămidărie“, spre surprinderea noastră lucrurile nu stăteau tocmai, cum le relatase tehnicianul agronom., Iată de ce? Mai întîi nu toți membrii brigăzii conduse de tovarășul Constantin Pănicaru erau prezenți deși după spusele tovarășului tehnician agronom, toți se găseau la prășitul porumbului. Dintre aceștia , nu se găseai nici un șef de echipă. Prașila I-a, nu s-a executat decit pe vreo 6-8 hectare din 100 de hectare care există în tarlaua respectivă. Cu totul mai supărători se prezintă situația. prășitului porumbului pe lotul de la" punctul Balta Pitiei" (70 de hectare),'propus să se obțină»-5000 kg porumb la hectar. Aici buruienile au crescut mai mari ca porumbul și pînă pe ziua de 30 mai nu se executase prima prășită la acest tătarla nici pe l O hectare. Am văzut și lanurile cu grîu ale gospodăriei ,colective care, unduiau ușor , în bătaia vîntului de ța vară. Intr-adevăr , gospodăria colectivă „8 Mai“ din Coridun, are anul acesta o frumusețe de 1 grîu.. înălțimea griului trece dincolo de genunchi. Trebuie arătat însă că pe mai bine, de 200 hectare, (printre care se numără și tarlaua de la punctul Nica) din 300 hectare cste necesită de a fi privite, pălămida și rapița mănâncă lacom din hrana plantelor. In comuna Cordun, ritmul întreținerii culturilor este mult rămas în urmă. Organizația de partid, consiliul de conducere al gospodăriei, prea puțin se ocupă de această importantă lucrare. Timpul nu așteaptă deloc, buruienile cresc văzînd cu ochii, nestîrpindu-le la timp, ele împiedică dezvoltarea normală a plantelor, iată de ce biroul organizației de bază, consiliul de conducere al gospodăriei colective din comuna Cordun are datoria să desfășoare o susținută muncă politică de masă care să asigure succesul deplin în campania de îngrijire a culturilor. C. Stoicescu ■ . 1 Reparațiile sunt pe terminate S.M.T. de combine ADJUD. Din cele 44 citate stațiunea de mașini și tractoare Adjud, au mai rămas de reparat doar două. Pentru treieratul păioaselor de pe suprafețele ce nu pot fi recoltate cu combina se pregătesc pentru treierat batozele. Din 55 au fost reparate complet 40, iar celelalte parțial. In același timp s-au făcut și remedierile necesare tractoarelor. Conducerea stațiunii s-a îngrijit ca începînd cu data de 5 iunie să se desfășoare scurte cursuri de pregătire a combinierilor (5 lecții teoretice și 3 lecții practice) pentru verificarea și adîncirea cunoștințelor. Sînt premize ca această campaniei de recoltare să decurgă intr-un timp s curt și fără pierderi. S.M.T. ROMAN. Aici au fost stabilite mașinile pe brigăzi (combine, batoze, cositorii tocători etc.) și cum planul de reparații întocmit prevede ca brigăzile să-și repare inventarul ce-l are în primire, cu forțe proprii, lupta pentru reparații de calitate, are o bază sigură. Din 62 combine, sunt deja gata reparate 41. Mai anevoios merg treburile în ce privește reparatul batozelor (19 din 43), lucru la care contribuie și baza de aprovizionare cu piese de schimb, care nu are un stoc necesarul de rulmenți pentru batoze și combine, suporți de șină pentru batoze etc. Odată cu reparațiile sunt reîmprospătate cunoștințele combinierilor și ale celor care vor treiera cu batozele printr-un ciclu de 8 secții. G.A.S. GORDUN. Colectivul de muncă al G A S Cordun — Roman s-a angajat ca recoltatul celor 575 hectare păioase să se facă în numai 9 zile. Zece din cele 13 combine sunt reparate ca și cele două prese pentru balotat paie. De asemenea, planul de măsuri întocmit, și de acum cunoscut de brigăzi, prevede, în funcție de suprafețe, și mașinile agricole cu care sunt dotate brigăzile. Rezultatele vor fi urmărite zilnic după graficul de lucrări. Pentru reușita campaniei s-au luat măsuri ca pe lângă remorcile, atelajele și cele două camioane ale gospodăriei să fie închiriate alte 7 mașini de la I.R.T.A. pentru transportul cerealelor la baza de recepție.