Steagul Roşu, iunie 1962 (Anul 17, nr. 2905-2930)

1962-06-01 / nr. 2905

a y "T A ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU [ Nr. 2.905 (41384>) VI­NARI 1 HIW­IE 1*962 4 padini 20 bani Mișcarea de inovații — fector important în promovarea noului Apreciind nemăsuratele posibilități și avantaje,­­precum­ și rezultatele ei con­crete deosebit­ de valoroase în toate do­meniile de activitate, Congresul al IlI-lea al Partidului Muncitoresc Ro­m­ân a considerat mișcarea de inovații existentă în țara noastră ca pe o a­­devărată mișcare de masă ce grupează și canalizează în chip creator efortu­rile, experiența și avîntul patriotic al oamenilor muncii. Ca pirghie importantă în răspîndirea noului, mișcarea inovatorilor cîștigă tot mai mulți aderenți. Fiecare dintre a­­ceștia, la locul unde își exercită profe­siunea, dau viața ____ ideilor înnoitoare, inițiativei și talen­tului lor în scopul îmbunătățirii activi­tății de producție, reducerii prețului de cost, ridicării pro­ductivității muncii, contenite o­biectiv îmbunătățirii ne­­calității lucrărilor — ca­­­­principal al întrecerii socia­­liste — ușurării eforturilor fizice ale muncitorilor, perfecționării proceselor tehnice etc. Așezînd activitatea pe linie de ino­vații la locul important ce i se cuvine, colectivele de muncă din cadrul uni­tăților de producție aparținînd de în­treprinderea de șantiere de construcții și montaje din Onești și­ au propus ca sub îndrumarea și cu sprijinul organi­zațiilor de partid și de sindicat să pri­vească ca pe o sarcină permanentă promovarea a tot ceea ce este nou, înaintat și superior, vechilor metode și procedee de lucru. Muncitorii, maiștrii, inginerii și teh­nicienii au căutat să țină seama și să-și însușească recomandările făcute de cabinetul tehnic al întreprinderii privind abordarea și rezolvarea acelor probleme apte pentru a fi transformate în inovații, probleme cuprinse în pla­nurile tematice, tipărite și răspîndite pe fiecare șantier. Drept rezultat, an de an și cu deosebire începînd din anul 1959 succesele obținute în acest dome­niu s-au întrecut unele pe altele atît ca număr de inovații propuse spre discu­tare și aprobare­, cit și ca problema­tică impusă de ritmul lucrărilor, de cu­noașterea centrului lor de greutate. Bilanțul activității inovatorilor din cadrul I.S.C.M. Onești în anul 1961 și în perioada care s-a scurs de la începutul acestui an și pînă acum este deosebit de elocvent. Așa, de pildă, în anul la care ne re­ferim numărul inovatorilor din șantie­rele ce aparțin de I.S.O.M. Onești a ajuns la 120. Individual sau în colec­tiv — ca urmare a aplicării inițiativei­­ de constituire a unor brigăzi com­plexe de inovatori care s-au dovedit productive în sensul realizării unor ino­vații valoroase, gîndite judicios din punct de vedere tehnic — aceștia au înaintat spre aprobarea colectivului de inovații 78 de propuneri. Dintre propu­neri au fost acceptate și aplicate în procesul de producție la specificul de construcții un număr de 39. Au fost respinse ca fiind nejustificate 17, iar în studiu sau completare, incluzînd propu­nerile primite în ultimul timp se află alte 17. Efectul economic al celor a­­plicate — fapt ce s-a răsfrînt pozitiv asupra reducerii prețului de cost al lu­crărilor — înglobează conform post­­calculelor efectuate 1.801.000 lei din care, 234.000 lei sunt proveniți numai din economiile rezultate în anul a­­cesta. Enunțarea rezultatelor prin interme­diul cifrelor cu graiul lor laconic dar semnificativ se poate completa cu u­­nele exemple asupra unor inovații care s-au înscris printre cele mai impor­tante, așa cum este cea intitulată: "Anorat pentru deschiderea ochiurilor basculante" realizată de colectivul for­mat din tovarășii Tănăsescu Ștefan, A­­sar­ dei George­ și Năstase Gheorghe. Tot din categoria amintită face parte și inovația „Reducerea volumului de lucru la tunetele decantoare de la pri­zele de apa", autori fiind inginerii Ma­­teș Alexandru și Moga Octavian prin aplicarea căreia s-a obținut o econo­mie de 153.898 lei. Mai poate­ fi amin­tită inovația tovarășilor Suru Dorin și Grigoraș Dumitru numită „Schimbarea hidroizolației la turnurile de răcire" care a ieftinit prețul de cost cu 41.000 lei, precum și dispozitivul pentru con­­_____ secționat frete con­cepute de fierarul betonist Gheorghe ș.a. Grigore Inovatorii sunt oa­meni înaintați, cu o conștiință cetățe­nească avansată. Ei nu-și precupețesc eforturile și timpul pentru aflarea altor metode înaintate de lucru. Ei sunt oameni care se fră­mântă, caută și descoperă noi rezerve interne, oameni care-și împletesc ima­ginația cu o­­ cunoaștere­­­ prof­undă a realităților de la locurile­­ de muncă, oameni care nu ocolesc greul și nu caută să pășească pe poteci bătătorite. Cu oameni ca aceștia colectivele șan­tierelor oneștene se m­îndresc. Printre cei care s-au încadrat cu entuziasm în această muncă frumoasă, creatoare, plină de satisfacții și îndemnuri spre noi cunoașteri se numără inovatorii fruntași Bejan Eugen, Bălan Nicolae, Grigoraș Alexandru, Matei Leon, Gri­goraș Dumitru, Mihalache Nicolae, Bît­­cașu Petre, Cristea Emil, Chiriac Ior­­dache, Stănescu Dumitru, Vidrașcu Gheorghe, Scarlat Ion și mulți alții care au conceput clte două, trei sau chia­r mai multe inovații. Pentru activitatea lor intensă, inova­torii sau cei care ajută efectiv la con­cretizarea ideilor ce stau la baza ma­terializării lor, sunt stimulați și popu­larizați pe diferite căi. Experiența lor este răspîndită în rindul maselor largi de muncitori. Unul din stimulentele a­­rhinu­te este și cel prevăzut în regula­mentul de inovații cu privire la crite­riile de­ premiere în raport cu valoarea economiilor realizate sau cu aportul pe care îl aduc unii în susținerea acțiu­nilor întreprinse pe linie de asistență și propagandă tehnică, a schimburilor de experiență, a consfătuirilor cu ino­vatorii etc. Din fondurile de premiere alocate in acest scop s-au consumat din anul 1961 și pînă în prezent peste 50.000 lei. De asemenea, se investesc sume importante pentru realizarea unor prototipuri, organizarea de expoziții, în­tocmirea de albume, îmbogățirea fon­dului bibliotecii tehnice și a publicații­lor diverse de specialitate puse toate la îndemîna celor ce vor să-și îmbo­gățească cunoștințele, să-și perfecțio­neze pregătirea profesională. Este îndeobște cunoscut faptul că realizările, oricît ar fi ele de mari, tind întotdeauna să urmeze o scară ascendentă. Dar numai atunci cînd se duce o muncă consecventă pentru atin­gerea acestui scop. Iată însă că mai intervin și lipsurile. Fără existența lor rezultatele muncii pe linie de inovații de la I.S.G.M. Onești ar fi fost mai îmbucurătoare. Astfel, este încă nem­ulțumitoare ac­tivitatea subcolectivelor de cabinet teh­nic înființate la nivelul șantierelor, cu excepția celui de la șantierul 3-oraș, care rezolvă și sprijină în timp util întocmirea dosarelor și ajută pe inova­tori să elucideze problemele neclare, subcolectivele celelalte nu-și aduc con­­ continuare în pagina a IV-a) Din activitatea constructorilor oneșteni Reiss tipÂusițial orjasisan pi din­ întreprinderile moineștene Realizări de seamă Colectivul de muncă al întreprinderii transpoarte­, extracție din Moinești des­fășoară în mod susținut întrecerea socialistă pen­tru sporirea continuă a realizărilor în ceea ce pri­vește sprijinirea activă a muncitorilor petroliști. Lu­na aprilie, precum și luna mai au adus colectivului de muncă satisfacția u­­nior realizări demne de laudă „greu“ Astfel, la secția planul de pro­ducție a fost îndeplinit în proporție de 180 la sută la tractoare pe șe­nile și 130 la sută la tro­­­ni pentru intervenții și reparații.. întreprinderea se mîn­drește cu muncitori frun­tași ca Dumitru Apos­­toaie, Constantin Dinică, Vasile Maxim, loan Bar­­nea, Constantin Daviduță și alții care contribuie din plin la depășirea sar­cinilor de plan și execu­tarea unor lucrări de cea mai bună calitate. I. Pădurarii mecanic Lucrări de bună calitate să nu aibă nici o lucrare repetată, operațiile executate la sonde să fie mereu de bună calitate, troliul , și sculele de lucru să fie bine întreți­nute pentru a se putea lucra din plin cu ele, disciplină fermă — iată nu­mai citeva din angajamentele și în același timp realizările brigăzii de in­tervenție pe care o conduce comunis­tul Gheorghe Dudău din secția a lll-a extracție a Schelei Zemeș. Realizările din ultimul timp confir­mă întocmai acest lucru.­ In­­ aprilie bri­gada a redus timpul de intervenție cu 17,6 la sută și nu a avut de repetat nici o lucrare deoarece le executase la un nivel calitativ superior. Lucrările de intervenție pe care brigada le-a făcut la sondele 4008, 4157, 4102 și altele au fost terminate fiecare mai devreme decit se planificase să dure­ze. Priceperea și elanul care ii carac­terizează pe Nicolaie Brigăană, Ior­­dache Lupu, Gheorghe Axinte, Ion Măciucă și pe ceilalți muncitori din brigada­ de intervenție au­­ făcut­ posi­bil ca lucrările la sondele­ amintite să fie terminate mai repede și în același timp să fie de­­ bună calitate. Operatorii troriști toader Marica, Ilie Botez, Alexandru Vîlcu au făcut și ei dovada deplinei înțelegeri a con­tribuției pe care trebuie să o aducă la dobindirea de către întreaga briga­dă, a unor rezultate tot mai bune în muncă. Troliul a funcționat bine și eu folos de­ fiecare dată, ceea ce a făcut ca și munca brigăzii, să fie de fiecare dată rodnică. Brigada pe care o conduce comu­nistul Gheorghe Dudău este compusă din oameni harnici, disciplinați și cu dragoste de muncă care știu bine că reducind tot­ mai mult­ tim­pul de inter­venție, executând numai lucrări de bună calitate îndeplinesc cu cinste sarcinile trasate­ de partid celor care muncesc, pentru a­­ scoate din adinca­­rile pămintului țițeicl. Vasile Leonte, mecanic (Din postul de corespondenți vo­luntari foraj-extracție de la Moi­nești—Zemeș). ■ Copilărie fericită Sărbătorind 1 Iunie — Ziua­ in­ternațională a copilului, salutăm cu anticipație viitorul. Și intre cuvin­tele imnurilor noastre, intre livezile care, pentru copii înfrumusețăm bo­gat pamintul, izbucnește permanent fibrărîrea: — Pentru copii... — Pace! — Pentru copii... — Viitorul de aur al omenirii! — Pentru copii... — Mai multe plini I — Și cărți ! — Și jucării ! — Și hăinuței — Și totul pentru copii !... Cuvintele acestea cu trepte de poem se înfăptuiesc pretutindeni in patria și in regiunea noastră. De a­­titea ori surprindem aplecat cu mi­rare căpușorul ciufulit, bălai, sau brun al copilului lingă timpla noas­tră urmărind cu silabisire dulce des­pre tot ce se petrece In epoca aceas­ta, de la Pămint in Cosmos, în toate anotimpurile și în­­oate împrejură­rile sociale. Copiii uneori nu înțe­leg și întreabă. Noi înțelegem și tre­buie să le răspundem. Să le răs­pundem: de ce o a treia parte din glob iși concretizează lupta pen­tru pace și pentru viitorul lor prin mai­ multe cărți, plini și cintece, pentru ce în lumea capitaliștilor, în care pînă și copiii de la o fragedă virstă cunosc foamea, mizeria, bo­lile, fără ca părinții să aibă pu­tința să-i ocrotească, un mănunchi de îmbuibați, de sătui de bine pre­gătesc în umbră războaie, visind ca acestea să le aducă și mai multe cîștiguri. Am­ urmărit adeseori luindu-și zbo­rul către seninul albastru al ceru­lui de pe palmele gingașe ale co­piilor porumbeii. Tot mai mulți co­pii trimit acești mesageri­­ ai păcii infrumusețind zilele de permanentă luptă pentru pace. Trebuie să le spunem copiilor pentru ce toți pă­rinții din lume, toate glasurile ma­melor rostesc cuvinte in folosul păcii, întreprind acțiuni pentru apărarea ei. Peste numai citeva zile se va desfășura la București , Congresul Național al Femeilor, la care feme­ile patriei, noastre vor vorbi in nu­mele fericirii mlădițelor care cresc sub grija părintească a partidului. Acest­­ 1 Iunie cunoaște o atmos­feră­­ sărbătorească și pe cuprinsul regiunii noastre, unde s-au între­prins numeroase acțiuni menite să exprime întreaga atmosferă festivă în care își petrec copilăria genera­țiile mici ale satelor și orașelor noas­tre. Astfel, Comitetul regional al femeilor, împreună cu alte organi­zații de masă, în cadrul cluburilor întreprinderilor ști ind sălile cămine­lor culturale a organizat festivități consacre Zilei Internaționale a Co­pilului. Acest­e Ium­e aparține anului Unu­ al triumfului, socialismului la sate. Acum citeva luni, cind încă nu veniseră­­­ cocorii, i-am văzut pe copiii noștri caligrafiind pe care [UNK] tele de­ curat cu multă grijă șco­lărească, cu litere rotund­ echilibra­te aceste­i cuvinte semnificative „întreaga, țara este colec­tivizata.^)" „traiasca parti­dUL ■ muncitopesc roman ! Pentru copii dealurile au devenit livezi înfloritoare, iar meșterii dul­­gheri-mobilieri au șlefuit bănci de școală in care „mogilderele" noastre sunt numai ochi și urechi către un alt barbă­ cot de numai 8 ani care in fața tablei nou-nouțe comunică întregii clase problema de aritme­tică din care reiese că Popușoiul poate trece și peste 5000 de kg grăunțe la un hectar. Intr-alt loc, in Onești bunăoară, (devenit intr-un timp record din fost sat — orașul cu deosebită im­portanță petrochimică a țării noas­tre), școlarii­­ constată că ridicarea unui apartament la finiș echivalea­ză cu durata unei zile de școală. Se miră copiii noștri că in jurul lor tații desăvirșesc edificii cu ritm și capacitate care depășește ima­ginația pe care și-au îngăduit-o bas­mele. Iar fiecare mamă?... — Mamei mele li spun colecti­viștii : „tovarășă deputată" (afirmă fetița Măriei Vlasie din Rusenii Borleștilor) — Mama mea minuie o mașină mare care face fir subțire pentru haine, (de data aceasta se mindresc copiii săvineștencelor). Aceștia sunt copiii noștri de astăzi, între florile parcurilor tot mai nu­meroase, pun astfel de întrebări: — L-ați văzut pe Așchiuță la te­levizor ? — L-am văzut, răspund mai multe glasuri vesele, deodată ară­­tind cu brațele văzduhul cu antene al blocurilor. Copilăria de astăzi crește în cele mei prielnice condiții. Fii fericită co­pilărie sub soarele socialismului victorios ! Iar glasurile copiilor stăpânind parcurile, cărările munților și lito­ralul Mării Negre, răspund chitind „Mulțumim din­­ inimă partidului". Tată atenția terminării lucrărilor de întreținere a culturilor și bunei pregătiri a campaniei de recoltare Corespondenții de la Muncă spornică pe tarlalele sale scriu despre lu­ i ^ -1 j.­­crar//engr/co/e de sezon gOSf JO darilior COIPCtIVe Zilnic, la redacția ziarului nostru, ne sosesc de la cores­pondenții voluntari, din toate colțurile regiunii noastre, zeci de scrisori prin care informează redacția despre elanul cu care muncesc colectiviștii la efectuarea lucrările de sezon, în centrul atenției scrisorilor corespondenților voluntari stau lucrările de în­grijire a culturilor. Colectiviștii din comuna Brusturi, ra­ionul Tg. Neamț — relatează în scri­soarea sa corespondentul voluntar A­­LEXANDRU ZOTA - mobilizați de organizația de partid, muncesc cu multă însuflețire pe ogoare, la între­ținerea culturilor. Ei au reușit să pri­vească întreaga suprafață a semănată cu grîu. De asemenea, au executat, tot pe întreaga suprafață, prașila I­ a la cultu­rile de sfeclă de zahăr și floarea-soa­­relui, în prezent lucrează cu spor la prășitul porumbului. Pînă acum s-au remarcat la efectua­rea lucrărilor de întreținere, mai ales brigăzile din satele Tîrzia, Poiana și cele din satul Brusturi. Brigăzile de cîmp ale gospodăriei co­lective „7 Noiembrie“ din comuna Pe­­tricani, raionul Tg. Neamț se găsesc a­­cum la întreținerea culturilor într-o avîntată întrecere socialistă — arată­­ în corespondența sa tovarășul, GH. GHERASIM. Acest lucru le-a dat po­sibilitatea­ ca într-un timp scurt să ter­­­mine lucrările de întreținere a cultu­rilor (prașila I-a) la culturile de floa­­rea-soarelui (80 hectare) și sfecla de zahăr (50 hectare). Acum colectiviștii din Petricani exe­cută prașila I-a­ la porumb și au început prașila a II-a la sfecla de zahăr. In întrecere,, cele mai bune rezultate le-a obținut brigada condusă de Profira Nechita. Tovarășul N. DINU, colectivist din comuna Ruptura, raionul Buhuși, ne scrie printre altele: membrii gospo­dăriei1 noastre organizați pe brigăzi și echipe dau zor cu lucrările de în­treținere a culturilor, fiind convinși că procedînd astfel vor culege rod bogat. In atenția lor stă în primul rînd efec­tuarea prașilelor pe lotul destinat rea­lizării unei producții de 5.000 kg po­rumb boabe la hectar in condiții de neirigare, pe care au terminat de exe­cutat, prima prașilă. Prima prașilă s-a terminat de efectuat și la culturile de floarea-soarelui și sfecla de zahăr, la cartofi această­­ lucrare se află pe ter­minate. La recomandarea inginerului agronom, zilele acestea­­ colectiviștii din Ruptura au început cea de-a doua pra­șilă la sfecla de zahăr. Tot în legătură cu întreținerea cul­turilor ne-au scris și harnicii corespon­denți DUMITRU BREJAN din comuna Plopana, raionul Bacău și GH. GA­­BARA din comuna Roșiori, raionul Ro­man. In gospodăria noastră, — a ținut să ne informeze tov. GH. GABARA — în­treaga suprafață semănată cu floarea­­soarelui a fost lucrată cu sapa rota­tivă și s-a aplicat și prima prașilă, la sfecla de zahăr se execută răritul, iar terenul semănat cu porumb s-a lucrat cu sapa rotativă și acum se execută prima prașilă. La întreținerea culturilor în mod deo­sebit­­­­ s-au evidențiat colectiviștii V. Roman, Mircea Olaru, A. Bologan și alții. La gospodăria colectivă din Bădeni Membrii­ gospodăriei agricole colec­tive din comuna Badeni, raionul Ba­cău muncesc cu eforturi sporite în vederea dobîndirii , de recolte, sporite la hectar. Astfel, pînă în­­ prezent ei au terminat de prășit întreaga su­prafață însănpnț­a­tă cu floarea-soare­­lui (66 hectare) și au­ prășit peste 140 hectare cultivate­ cu porumb. Paralel cu întreținerea culturilor ce­realiere, colectiviștii din Rădeni se în­grijesc și de­ culturile de legume și zar­zavaturi. Aici, s-au terminat de plan­tat varza timpurie, roșiile, ardeii grași­­ și alte legume și zarzavaturi, s-a a­­menajat iazul de acumulare a apei pentru udat, s-a curățat canalul de , conducerea apei și s-au­ instalat țe­­­­vile. La acțiunea de întreținere a cultu­rilor cerealiere, a legumelor și zarza­vaturilor s-a evidențiat în mod deose­bit brigada a IlI-a condusă de Con­stantin Vasile Tsircu. Lazăr D. Popa învățător Una în birou și... alta pe teren Zilele trecute am vizitat gospodăria agricolă colectivă „8 Mai“ din comuna Cordun — Roman. Dornici să cunoaș­tem stadiul întreținerii culturilor ne-am adresat tovarășului Ion Cîrstea tehni­cianul agronom al gospodăriei. — Am vrea să știm cum este orga­nizată munca in colectivă și in ce sta­diu se află lucrările de întreținere a culturilor ? — In gospodăria colectivă „8 Mai“ , munca este organizată pe brigăzi și­­ pe echipe de producție — a ținut să­­ ne informeze tov. Ci­stea. In cele 6­­ brigăzi de producție lucrează în pre­­­­zent 1000 de brațe de muncă. Lucrările­­ de întreținere a culturilor le-am început­­ cu vreo 3-4 săptămîni în urmă, mai precis pe ziua de 6 mai a.c. Pînă acum , noi am terminat de prășit toate cele­­ 20 hectare cu floarea-soarelui, 300 hec­tare sfeclă de zahăr și 20 hectare car­­s­tofi. Mai notați că pe o suprafață de 1 ISO hectare teren s-a executat răritul sfeclei de zahăr. Cum, vedeți la noi munca este bine organizată și lucrurile merg — cum s-ar spune — ca pe roate. — Cum se prezintă treaba la prăși­tul porumbului ? — Bine tovarășe, și aici puteți să ne lăudați. Gospodăria noastră colectivă a însămânțat anul acesta 400 hectare cu porumb din care, pe o suprafață de 100 hectare de-am­­ propus să obținem 5000 kg­ porumb boabe la hectar. Pră­șite să tot fie,­­ vreo 200 hectare cu porumb. ■ Tot ca­ realizări puteți să mai­ treceți și plivitul griului de buruieni pe o su­prafață de peste 200 hectare teren. După ce notasem datele furnizate de tehnicianul agronom, după ce discuția noastră luase' s'firșiti ne-'ă'm deplasat îm­­­reună pe timp din mijlocul oamenilor. Ajunși pe tarlaua la „Cărămidărie“, spre surprinderea noastră lucrurile nu stăteau tocmai, cum le­­ relatase tehni­cianul agronom., Iată de ce? Mai întîi nu­ toți membrii brigăzii conduse de to­varășul­­ Constantin Pănicaru erau pre­zenți deși după spusele tovarășului tehnician agronom, toți se găseau la prășitul porumbului. Dintre aceștia , nu se­­ găseai nici un șef­ de­ echipă. Pra­­șila I-a, nu s-a executat decit pe vreo 6-8­ hectare din 100 de hectare care există în tarlaua respectivă. Cu totul mai supărători se prezintă­ situația. prășitu­lui porumbului pe lotul de la" punctul Balta Pitiei" (70 de hec­tare),'propus să se obțină»-5000 kg po­rumb la hectar. Aici buruienile au­ crescut mai mari ca porumbul și pînă pe ziua de 30 mai nu se executase prima prășită la aces­­t tă­tarla nici pe l­ O hectare. Am văzut și lanurile cu grîu ale gospodăriei ,colective care, unduiau ușor , în bătaia­ vîntului de ța vară. Intr-adevăr , gospodăria­ colectivă „8 Mai“ din Cor­­i­dun, are anul acesta o­­ frumu­sețe de 1 grîu.. înălțimea griului trece dincolo de genunchi. Trebuie arătat însă că pe mai bine, de­­ 200 hectare, (printre care se numără și tarlaua de la punc­tul Nica) din 300 hectare­ cste nece­sită de a fi privite,­ pălămida și rapița mănâncă lacom din hrana plantelor. In comuna Cordun, ritmul întreți­nerii culturilor este mult rămas în urmă. Organizația de partid, consiliul de con­ducere al gospodăriei, prea puțin se ocupă de această importantă lucrare. Timpul nu așteaptă deloc, buruienile cresc văzînd cu ochii, nestîrpindu-le la timp, ele împiedică dezvoltarea nor­mală a plantelor, iată de ce biroul or­ganizației de bază, consiliul de condu­cere al gospodăriei colective din co­muna Cordun are datoria să desfă­șoare o susținută muncă politică de masă care să asigure succesul deplin în campania de îngrijire a culturilor. C. Stoicescu ■ . 1 Reparațiile sunt pe terminate S.M.T. de combine ADJ­UD. Din cele 44 cit­ate stațiunea de mașini și tractoare Adjud, au mai rămas de reparat doar două. Pen­tru treieratul păioaselor de pe supra­­fețele ce nu pot fi recoltate cu com­bina se pregătesc pentru treierat ba­tozele. Din 55 au fost reparate com­plet 40, iar celelalte parțial. In ace­lași timp s-au făcut și remedierile necesare tractoarelor. Conducerea sta­țiunii s-a îngrijit ca începînd cu data de 5 iunie să se desfășoare scurte cursuri de pregătire a combinierilor (5 lecții teoretice și 3 lecții prac­tice) pentru verificarea și adîncirea cun­oștințelor. Sînt prem­ize ca această campaniei de recoltare să decurgă in­tr-un timp s curt și fără pierderi. S.M.T. ROMAN. Aici au fost stabilite mașinile pe brigăzi (com­bine, batoze, cositorii tocători etc.) și cum planul de reparații întocmit pre­vede ca brigăzile să-și repare inven­tarul ce-l are în primire, cu forțe proprii, lupta pentru reparații de cali­tate, are o bază sigură. Din 62 combine, sunt deja gata reparate 41. Mai anevoios merg treburile în ce privește reparatul batozelor (19 din 43), lucru la care contribuie și baza de aprovizionare cu piese de schimb, care nu are un stoc necesarul de rul­menți pentru batoze și combine, su­porți de șină pentru batoze etc. Odată cu reparațiile sunt reîmpros­pătate cunoștințele combinierilor și a­le celor care vor treiera cu bato­zele printr-un ciclu de 8 secții. G.A.S. GORDUN. Colectivul de muncă al G A S Cordun — Ro­man s-a angajat ca recoltatul celor 575 hectare păioase să se facă în nu­mai 9 zile. Zece din cele 13 com­bine sunt reparate ca și cele două prese pentru balotat paie. De ase­menea, planul de măsuri întocmit, și de acum cunoscut de brigăzi, pre­vede, în funcție de suprafețe, și ma­șinile agricole cu care sunt dotate brigăzile. Rezultatele vor fi urmă­rite zilnic după graficul de lucrări. Pentru­ reușita campaniei s-au luat măsuri ca pe lângă remorcile, atela­jele și cele două camioane ale gos­podăriei să fie închiriate alte 7 ma­șini de la I.R.T.A. pentru transpor­tul cerealelor la baza de recepție.

Next