Steagul Roşu, septembrie 1962 (Anul 17, nr. 2983-3008)

1962-09-16 / nr. 2996

c V > V ft . JB.viL­.i.iiv.U"* iAi>i Prole­tari din toate tarile unitivá! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RHR.ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 2.996 (4.475) DUMINICĂ 16 SEPTEMBRIE 1962 4 pagini 20 bani Sosirea în tara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane in frunte cu tovarășul Walter Ulbricht primire făcută de oamenii muncii din Capitală Călduroasa Sim­bătă la amiază a sosit în Capitală delereatict de part­id și guvernamentală a Republicii Democrate Germane in frunte cu tovarășul Walter Ulbricht, prim­-se­­cretar al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al­ R. D. Germane, care la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc­ Român, a Con­siliului­ de Stat și a Consiliului de Mi­niștri al R. P. Române, face o vizită de prietenie in țara noastră. Din dele­gație fac parte: Bruno Leuschner, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. D. G., membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.S.U.G., membru al Con­siliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, mi­nistrul Afacerilor Externe al R. D. G., președintele Partidului Național De­mocrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor și Sil­viculturii, Gunther Wyschofsky, vicepre­ședinte al Comisiei de Stat a Planifică­rii, Erwin Kerber, adjunct al ministru­lui Comerțului Exterior și Intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membră supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor „Walter Ulbricht“ Leuna, Frieda Sternberg, președinta Cooperativei agricole de pro­ducție „Ernst Thalmainn" din­­ Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, mun­citoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna și Wilhelm Bick, am­basador extraordinar și plenipotențiar al R. D. G. in R.P.R. Tovarășul Walter Ulbricht este însoțit de tovarășa Lotte Ulbricht, soția sa. Aeroportul Băneasa, era pavoazat fes­tiv cu drapelele de stat ale R. D. Ger­mane si R. P. Române. Pe clădirea aero­gării se aflau portretele tovarășilor Wal­ter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, in limbile romînă și germană, urările „Bine ați venit, oaspeți dragi !“, „Trăiască prie­tenia frățească dintre Republica Popu­lară Romînă și Republica Democrată Germană t". Pe aeroport se afla un mare număr de reprezentanți ai oamenilor muncii din întreprinderile și instituțiile Bucureștiu­­lui veniți să salute sosirea in țara noas­­tră a înalților oaspeți, erau de față tineri din R. D. Germană aflați la studii in țara noastră. In intîmpinarea delegației R. D. Ger­mane, au venit tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Pe­tre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu­, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mi­hai Dalea, Cornelia Mănescu, ministrul­­ A­­facerilor Externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, conducători ai instituțiilor cen­trale și ai organizațiilor obștești, gene­rali și ofițeri superiori, oameni de știință, artă și literatură, ziariști româ­ni și străini. Erau prezenți șefii unor misiuni diplo­matice acreditați în R. P. Romînă, mem­brii ambasadei R. D. Germane, alți mem­bri ai­ corpului diplomatic. La ora 12,15 avionul cu care a că­lătorit delegația, escortat de avioane cu reacție românești, își face apariția deasupra aeroportului. La coborârea din avion membrii dele­gației R. D. German­e, sunt intim­pinați cu puternice aplauze. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Walter Ulbricht se îm­brățișează. Conducătorii de partid, și de stat ai țării noastre și membrii delegației R. D. Germane, se salută cordial, împreună cu delegația a sosit și am­basadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Române la Berlin, Ștefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aero­port prezintă onorul. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale R. D. Germane și R. P. Române. Răsună 9.1 salve de tun. Tovarășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej primesc raportul și trec in revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Membrilor delegației le sunt prezen­tați apoi șefii misiunilor diplomatice (Continuare in pagina a IV-a) Cuuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Ulbricht, Dragi tovarăși membri ai delegației de partid și gu­vernamentale a Republicii Democrate Germane. La sosirea dumneavoastră pe pămintul patriei noastre, permiteți-mi ca in numele Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guver­nului Republicii Populare Romîne, în numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros și frățesc bine ați venit. Vizita dumneavoastră în Republica Populară Romînă va prilejui incă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat c­e, leagă țările și popoarele noastre. In zilele ce le veți petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroși să vă împărtășim din rezultatele muncii pe care o desfășoară cu abnegație poporul român în desăvîrșirea construcției socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al lll-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare și înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă prețuire succeselor de seamă obținute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Demo­crată Germană, în opera de construire a socialismului și de întărire a primului stat german al muncitorilor și țăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste duc cu consecvență o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale și totale sub un strict control inter­național, pentru reglementarea pe calea tratativelor, a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină intrutotul inițiativele Uniunii Sovietice și ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial prin înche­ierea Tratatului de pace german și transformarea pe a­­ceastă bază a Berlinului occidental în oraș liber, demili­tarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăși, că vizita dv. fn Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre, la m­­ărirea unității de nezdruncinat a puternicei comu­­nități a țărilor socialiste și a mișcării comuniste mon­diale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască și să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă și Republica Democrată Ger­mană ! Trăiască familia frățească a țărilor socialiste! Trăiască pacea în lumea întreagă! Cuvîntarea tovarășului Walter Ulbricht Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Scumpi tovarăși și prieteni, Dragi locuitori ai orașului București. Ingăduiți-mi să vă transmit dumneavoastră și prin dum­neavoastră întregului popor frate român cel mai căldu­ros salut frățesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum și în numele tuturor partidelor unite în Frontul Național al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al gu­vernului și al populației Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarășe Gheorghe Gheorghiu- Dej pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Zile exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea țelurilor și luptei noas­tre. Puteți fi siguri că această prietenie, această comuni­tate de țeluri și de luptă este foarte apropiată imnilor noastre. Vă mulțumim dv., dragi locuitori ai Bucureștiului pen­tru primirea atît de însuflețită, ce ne-ați făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanții frumoasei și glorioasei dv. capitale. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit in frumoasa dv. țară la in­vitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Populare Romîne. Vă exprimăm mulțumirile noastre pen­tru această invitație la care am răspuns cu mare bu­curie. Ne bucurăm­ mult să putem vedea și studia în timpul șederii noastre noile realizări ale muncitorilor, țăranilor colectiviști și intelectualilor tării dv. socialiste. Suntem­ ferm convinși că vizita noastră în țara dv. și convorbirile noastre comune vor întări și intensifica rela­țiile politice și economice dintre țările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcției socialiste în cele două țări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist și la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în țara dv. dragi tovarăși și prieteni, are loc intr-o perioadă de luptă încordată a tuturor for­țelor păcii pentru triumful principiilor coexistenței pașnice intre state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarma­rea generală și totală, pentru asigurarea unei păci trai­nice în Europa și în lumea întreagă. In această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german și lichidarea situației anormale, primejdioase din Berlinul occidental prin transformarea acestuia într-un (Continuare In pagina a IV-a) Mecanizatorii sînt gata să înceapă însămînțările de toamnă Peste citeva zile, pe ogoarele regiunii noastre vor începe din plin insămin­­țările de toamnă. Colectiviștii și mecanizatorii, lucrătorii din gospodăriile a­­gricole de stat vor ieși in cîm­p cu toate forțele și mijloacele la pregătitul te­renului și semănat, parând astfel trainice baze recoltei viitoare. Un rol de seamă in actuala campanie îl au mecanizatorii. Prin folosirea rațională a mașinilor agricole, lucrind fără întrerupere, la un m­aU nivel agro­tehnic ei trebuie să termine într-un timp scurt lucrările de însămintare a cul­turilor din toamna acestui an Pentru a afla modul cum mecanizatorii de la S.M.T. Adjud s-au pregătit în vederea desfășurării insămînțării de toamnă, ne-am adresat cu citeva în­trebări tovarășului Eftimie Trifoin,, inginer șef mecanic de la această stațiune. — Care sînt succesele obținute de mecanizatori în campania de vară ? — 151,7 la sută. Aceasta este cifra care exprimă in ce procent a fost rea­lisat planul in campania de vară. Me­canizatorii au efectuat pe ogoarele­­ co­lectiviștilor cu 16.061 d. a.n. mai mult decit prevedea planul. De asemenea, pîrla la data de 31 august pe stațiune s-au realizat economii în valoare de 193.000 lei, iar prețul de cost a fost re­dus per candru cu 15 la sută. Aceste succese au fost obținute datorită mun­cii neobosite desfășurate de mecaniza­torii fruntași ca Ghiță Ostahie, Ion­ Ciu­­ciu și cei­ din­ brigăzile de tractoare con­duse de Ion Mihalea, Nicolae Stoian, Tudor Negreanu, Anton Iacob și Dima Bogdan. In tot timpul campaniei agri­cole de vară, nici lucrătorii din secto­rul reparații n­u s-au lăsat mai prejos. — Cum s-au pregătit mecanizatorii pentru buna desfășurare a lucrărilor a­­gricole de toamnă ? — Experiența acumulată de noi de-a lungul anilor a dovedit că de felul cum muncesc mecanizatorii depinde executa­rea într-un timp scurt a însămînțărilor De aceea atenția noastră s-a îndreptat spre pregătirea cu atenție a tractoare­lor și mașinilor agricole și buna orga­nizare a muncii în campanie. In toamna acestui an, stațiunea va lucra pe ogoa­rele colectiviștilor cu 204 tractoare, 84 semănători, 30 grupe cu disc și 13 tă­vălugi. Muncind cu sîrguință, mecanizatorii au izbutit să termine revizuirea și re­parațiile la toate tractoarele și cele­lalte mașini agricole care acum se află pe ogoare în așteptarea începerii însă­­ni în țărilor. Unele brigăzi de tractoare au și început lucrul. Pe ogoarele colec­tiviștilor din Homocea, Perchiu și la Por­cești, vrednicii tractoriști discuiesc arătura de toamnă și peste citeva zile vor începe semănatul griului. — Cum se desfășoară întrecerea so­cialistă în rîndurile mecanizatorilor ? — Avînd exemplul însuflețitor al co­muniștilor, toți mecanizatorii muncesc cu elan pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Comitetul cazului, îndrumat de organizația sindi­de partid a inițiat o vie întrecere socia­listă între brigăzi și tractoriști. Șeful unei brigăzi fruntașe, comunistul Ion Mihalea a lansat o chemare către toate brigăzile cu obiective mobilizatoare. Chemării la întrecere i-au răspuns toate brigăzile, toți mecanizatorii. Bri­gada condusă de Constantin Gurgu s-a angajat să realizeze planul în campania de toamnă în proporție de 120 la sută. Comunistul Ioan Chiper, șeful atelieru­lui de reparații s-a angajat în numele colectivului de muncă că se va interveni la timp pentru remedierea rapidă a e­ventualelor defecțiuni, că se vor­­ obține însemnate economii. Nu de mult, lucrătorii din stațiunea noastră au vizitat câteva brigăzi perma­nente bine organizate de la Stațiunea de mașini și tractoare Podu Turcului Cu acest prilej mai mulți șefi de bri­gadă de acolo au împărtășit din expe­riența lor în organizarea brigăzilor per­manente. Acum, în cadrul stațiunii noastre se desfășoară un concurs „Pen­tru cea mai bună brigadă permanentă". Nu știm care­ vor fi cîștigătorii. Cert este un singur lucru: întrecerea va fi însuflețită, căci fiecare brigadă tinde să cîștige trofeele ce se vor acorda pentru 5 brigăzi fruntașe. Hotărîrea mecanizatorilor din cadrul stațiunii de mașini și tractoare Adjud este de a munci fără preget pentru dez­voltarea succeselor obținute pînă acum, să muncească bine din punct de­ vedere calitativ și cantitativ, pentru ca în felul acesta colectiviștii să cul­eagă recolte din ce în ce mai bogate, i • • I în cadrul vizitei pe care o face în țara noastră, mîine sosește în regiunea Bacău, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane, în frunte cu tovarășul Walter Ulbricht, prim-secretar al C. C. al P. S. U. G., președintele Consiliului de Stat al R.D. Germane. Populația regiunii noastre urează înalților oaspeți un călduros Bun Venit! t tUTTTTtUTTTT Prima zi de școală . După o vacanță plină de bucurii și de neuitate im­presii culese în tabere, in excursii ori­­n drumeții prin regiune, a sosit și prima zi de școală. Cu obrajii , rumeni și forțe proaspete, elevii au umplut din nou sălile de clasă, curțile și coridoarele școlilor cu glasu­rile lor vesele. Prima zi de școală a fost pretutindeni prilej de sărbătoare. Florile, bucuria din inimi și din priviri, cuvintele calde de bun venit, rostite de cadre didactice și părinți, au sporit solemnitatea momentului, în sălile prin ale căror ferestre largi lumina blindă de septembrie se revarsă din plin, elevii claselor I—VII au primit In cea dinții zi din anul școlar 1962—1963 manualele —­ acest prețios dar oferit lor cu toată grija de către partidul și statul nostru. Tot ieri, mulți elevi din regiunea Bacău au pășit emoționați pragul unor școli noi, in care mai stăruia incă mirosul vopselei proaspete. JiAA­A--4- AAA.a A. x­A­a. TTTTTTTTTTTTI + + + + + + + + + + +♦ [UNK] [UNK] [UNK]+♦ [UNK] + ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Succes, deplin­ deri și-a deschis porțile și școala medie nr. 2 „Vasile Alecsandri“ din Bacău. Peste șase sute de elevi din clasele a IX—XI și, alături de ei, încă două sute de elevi din clasele a Vlll-a in­­trînd cu sfială în localul școlii des­coperă cu plăcere lucruri noi: table mari, spațioase, zidite în pereți, cate­dre elegante, dulapuri și rafturi noi în laboratoare și bibliotecă și altele. Din cuvîntul­ de deschidere al to­varășei directoare Popovici Maria și al tovarășului Enășoaie Petru, prim­­secretar al Comitetului orășenesc Ba­cău al U.T.M. ca și din cele văzute în jurul lor, tinerii elevi înțeleg astfel încă o dată, grija partidului și go­rmoționați in prima zi de școală sunt și elevii Școlii medii nr. 3 din ora­șul Bacău, școală construită in anii puterii populare. Printre cei 1.600 de elevi prezenți la deschidere se văd și figuri noi. Sunt elevii clasei a V-a. Pe fețele lor citești emoția pe care o dă orice început, dar și minduna că au pășit pragul unei noi clase. Și fostele lor învățătoare au venit la această des­chidere. Cu grijă se explică faptul că, incepînd din ziua de azi, vor avea de muncit mai m­­ult, dar cunoștințele te­meinice dobîndite le vor fi răsplată. De la elevii mai mari, cei din clasa a V-a au mai aflat, de un concurs tradițional in școală, concursul pentru cea mai frumoasă clasă, cel mai bun colectiv". Cei care au ciștigat între­cerea acum un an sint elevii clasei a VII-a E. Ci­ de mult ar dori să le semene I­vernului pentru ca ei să devină oa­meni de nădejde ai patriei, noastre so­cialiste. ...Soneria a vestit prelung prima o­­ră de școală. In așteptarea profesorului, două e­­leve de la clasa a VIII-a se întreabă: oare ce profesor diriginte vor avea? Alături în­­ clasa a IX-a , o elevă scrie frumos pe tabla nouă : „Succes in noul an școlar!". Revederi așteptate cu nerăbdare. Discuții aprinse Preocupări serioase de la bun început. Iată semnele bune ale unui nou an de învățătură, de muncă susținută și de succes. M. C. Delasabar Din cuvîntul tovarășei directoare Vicol Maria, al tovarășei profesoare Semianu Florica, din cuvîntul tovară­șului Ignat care a vorbit din partea comitetului de părinți, al tovarășei Bo­tez M., din partea Casei pionierilor și a utemistului Popa Florin s-a desprins dragostea și grija pe care o poartă partidul tinerei generații. Cu altă emoție au primit manualele, maiurate date gratuit care valorează numai la această școală peste 53.000 lei. Au început să le răsjoaiască, bucurindu-se că-i așa de frumoase și interesante. Și școala li s-a .A­ ,­i părut mai frumoasă, strălucind­­­­ de curățenie, împodobită săr­­­­bătorește, înzestrată cu­­ laboratoare, utilată cu tot materialul necesar, și cu o bibliotecă pusă la punct. Vasilica Enășoaie Cei dintr-a cincea z Viitori constructori Viitorii muncitori calificați, care vor lucra pe șantierele de construcții ale regiunii s-au adunat ieri dimineață în curtea Școlii profesionale de ucenici constructori din orașul Bacău, la tra­­diționala festivitate a începerii noulu­i an școlar. „Bun venit, dragi elevi!“, „Sper la muncă în noul an școlar !“ — acestea au fost urările ce li s-au adresat în cea dinții zi a începerii cursurilor. Cu toată atenția a fost ascultat cu­­vîntul tovarășului Petru Lăcătușu, di­­rectorul­ școlii. „Orice meserie are far­­mecul ei — spunea vorbitorul. Dar ca să-i cunoști, să-i guști acest far­­mec trebuie să o îndrăgești, să pă­trunzi în tainele ei învățînd“. Vorbe calde, pline de grijă părintească au fost adresate elevilor și de alți parti­cipanți la festivitate. Anul, acesta școala profesională de mecanici constructori va fi frecventată de 417 elevi. Au mai fost înființate două­­­ noi secții — montatori de prefabricate și mecanici de utilaj. Festivitatea dedicată începerii cursu­rilor la școala profesională de ucenici constructori s-a încheiat cu un pro­­gram artistic alcătuit din coruri ș­­i recitări. Apoi elevii au participat unii ..... la prima oră de a­telier, alții la­­ prima oră de diri­­ginție. X. Deschi­derea a­lpe­nului de in­­vățămint noul complex șco­la­rar , petrol-chim­e­r dej pe lingă Fa­brica „Steaua ro­­­­șie" din orașu­l Bacău. Citiți în pa­gina a IlI-a alte știri des­pre deschide­rea noului an școlar in in­­vățămîntul de stat. Sesiunea a VI-a a Sfatului popular regional Ieri, în sala de ședințe a Sfa­tului popular regional, și-a desfă­șurat lucrările cea de-a VI-a sesiu­ne ordinară a Sfatului popular re­gional. Sesiunea a dezbătut urmă­toarele probleme: a) Raportul Comitetului executiv al Sfatului popular regional și pla­nul de măsuri privind combaterea eroziunii solului, prezentat de to­varășul deputat inginer Gh. Ibănescu, președintele Consiliului agricol re­gional. b) Informare privind măsurile luate de către Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Bacău pentru pregătirea și desfășurarea campaniei agricole de toamnă, pre­zentată de inginerul Vasile Ghera­sim, șeful secției cereale și plante tehnice a Consiliului agricol regio­nal. c) Planul tematic de cercetare științifică pe anul 1963 a Stațiunii experimentale agricole Secuieni — Roman prezentat de tovarășul confe­rențiar dr. Ion Lungu, șeful labo­ratorului de agrotehnică de la a­­ceastă stațiune. Pe marginea problemelor discutate, a luat cuvîntul un număr important de participanți din rîndul deputați­lor și invitaților, făcînd propuneri prețioase. In încheierea lucrărilor, cea de-a VI-a sesiune ordinară a Sfa­tului popular regional Bacău, a a­­doptat hotărîri corespunzătoare. I« •­ Cu planul pe nouă luni îndeplinit (De la postul de corespondenți vo­­rnite de stat, rețele de apă luniari de la Trustul regional de în diverse orașe, magazine, drumuri construcții), Colectivul de muncă al moderne etc. La nici un obiectiv Trustului regional de construcții Ba­ nu s-au depășit termenele din" pla­­că" și-a realizat sarcinile de plan­­ul de stat, calitatea lucrărilor s­a la producția globală pe primele 9 îmbunătățit continuu, iar sarcina de luni ale anului cu 20 zile înainte reducere­a prețului de cost a fost de termen, volumul realizat fiind cu realizată, dîndu-se și importante e- 18 la sută mai mare decît în peri­­conomii peste plan.­oada corespunzătoare a anului tre- Datorită condițiilor bune de lucru cut, ce s-au creat pe șantiere, a folo­ Succesul obținut de constructorii sirii unor metode și materiale noi, băcăuani este rodul avîntajei între­ a măririi gradului de mecanizare celi socialiste de pe șantiere, ce se a lucrărilor și a folosirii pe o sca­­desfășoară pe baza unor obiective că mai largă a prefabricatelor de concrete, mobilizatoare, beton, a fost realizată și o sporită Realizarea înainte de termen o productivitate a muncii, planului valoric a dus în mod ne­­ta obținerea acestor rezultate cu mijlocit și la scurtarea duratei de e­ care constructorii din cadrul trus­­xecuție a numeroaselor obiective tului se mîndresc, un aport deosebit care s-au predat cu multe zile și este cel al brigăzilor conduse de chiar luni înainte de termen. Pînă Gh. Popa și Șt. Pușcașu — zidari. In prezent au fost date în foto­ C. Popescu — mozaicar, Alex. Doniéi sința oamenilor muncii 652 de apar­tamente, s-au predat 4 școli noi cu 40 săli de clasă, numeroase con­strucții agrozootehnice la gospodă­riântul de prefabricate, Moise A­­d­amfii* — dulgher, precum și alții. Nicolaie Buzdugan, economist Șantierelor—materiale de construcții de bună calitate și ieftine Industria materialelor de construcții este una din ramurile industriale cu mare pondere în regiunea Bacău. Fa­brica de ciment de la Bicaz, fabricile de cărămizi din Roman și Piatra Neamț întreprinderea de prefabricate din Ro­man își aduc o mare contribuție la creșterea volumului construcțiilor. Ma­terialele furnizate de aceste unități îi ajută pe constructori să­­ înalțe mai repe­de și la un nivel calitativ corespun­zător obiectivele industriale și social­­culturale pe care le întîlnim la tot pasul în regiune. Colectivele de muncă din întreprin­derile care produc materiale de con­strucții s-au străduit în perioada ce a trecut din acest an să muncească în așa fel încît să poată furniza la timp și în cantități suficiente mate­riale de construcție de bună calitate. In primele 7 luni, cimentiștii de la Bicaz au depășit, la liniile vechi, pla­nul producției de clincher cu 3 la sută și pe cel al producției de ciment cu­ 4 la sută. La producția de tuburi din azbociment fabrica și-a realizat sar­cina în proporție de 103,5 la sută, iar la sortimentul plăci din azbociment depășirea de plan este de 4,1 la sută. Raportate la liniile vechi, realizările fabricii de ciment sunt desigur, meri­torii. Meritorii sunt de altfel și reali­zările fabricii de cărămizi din Roman, unitate în care s-au realizat cu 2.708.000 bucăți cărămizi mai mult. Aceasta înseamnă că harnicii cărămi­dari romașcani au pregătit pentru șan­tiere cărămidă în plus echivalentă cu circa 160 de apartamente. La fabrica „Zorile noi" din Piatra Neamț s-a înregistrat o frumoasă realizare mai ales în ceea ce privește calitatea pro­duselor , cărămizile și țiglele produse aici satisfac exigențele beneficiarilor. Sarcina de creștere continuă a gra­dului de industrializare a lucrărilor pe șantiere este lesne de realizat in re­giunea noastră, printre altele și pen­tru faptul că întreprinderea de prefa­bricate din beton de la Roman a reu­șit să-și realizeze sarcinile de plan la panouri mari (101,8 la sută) și fășii cu goluri (108,3 la sută). Această în­treprindere prezintă corelații bune la toți indicatorii de plan, fapt care­ va face ca anul 1962 să se încheie cu un bilanț bogat. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan în ramura materialelor de construcții s-au reliefat realizările frumoase ale întreprinderilor, experiența lor poziti­vă în lupta pentru îndeplinirea sar­­cinilor de plan, ajungîndu-se la con­­cluzia că la sfîrșitul anului toate în­­treprinderile din regiunea Bacău în care se fabrică materiale de construcție pot raporta realizarea cu succes a sarci­nilor lor. Va trebui însă ca încă de pe acum să se ia măsu­ri eficace pen­­tru înlăturarea deficiențelor semnalate. Unii indicatori de plan nu au fost îndepliniți și acest lucru trebuie să dea de gîndit fiecărei întreprinderi care are unul, sau altul dintre indi­catori neîndeplinit. La întreprinderea de prefabricate din Roman, unde corelația indicatorilor de plan este foarte bună, se puteau obține produse mai multe și mai bune dacă s-ar fi acordat, bunăoară, o atenție mai mare aprovizionării cu materii pri­me și materiale. Aprovizionarea s-a făcut neritmic, anevoios, ducînd in ui­nele cazuri la efectuarea de cheltuieli in plus. In primul semestru al anului, Trustul, regional de construcții­ a re­clamat calitatea necorespunzătoare a unor loturi de panouri mari, între­prinderea trebuia să vadă la­ timp că atunci cînd betonul era vibrat se deformau tuburile de policlorură de vinil, dozele, se deplasau diblurile, ceea ce provoca greutăți pe șantier. Aceste lipsuri, care știrbesc calitatea, pot fi ușor înlăturate dacă înainte de a se turna betonul se verifică bine fiecare panou (formele). Matrițele tre­buie remozaicate, accesoriile lipsă tre­buie completate. La această întreprin­dere s-au ivit lipsuri și în ceea ce privește consumul specific de materia­le. In trimestrul II s-au irosit 108 tone de ciment la turnarea panourilor și a altor piese prefabricate Sarcinile de plan prevăzute pentru Stelian Nanianu (Continuare. In pagina a Hl-a)

Next