Steagul Roşu, octombrie 1962 (Anul 17, nr. 3009-3034)
1962-10-02 / nr. 3009
4 r •> 1 * I ORGAN AL COMITETULUI RESIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU) NR. 3.009 (4.488) MARȚI 2 OCTOMBRIE 1962 4 pagini 20 bani Intense pregătiri pentru iarnă la întreprinderea regională de electricitate Sosirea unui nou anotimp trebuie privită cu multă seriozitate. Avînd acumulată o experiență pozitivă în această direcție colectivul de muncă de la întreprinderea regională de electricitate din Bacău acordă toată atenția pregătirilor pentru sezonul de iarnă. Cunoscînd bine faptul că cea mai mare putere de energie electrică este cerută de sistemul național în perioada noiembrie—ianuarie, cînd instalațiile sînt supuse la solicitări maxime, conducerea întreprinderii, sub directa îndrumare a organizației de partid și-a îndreptat atenția spre punerea în funcțiune a noi rezerve interne pe de-o parte, iar pe de altă parte spre revizuirea cit mai corectă a instalațiilor în așa fel incit acestea să funcționeze normal și pe timpul iernii. Intensificînd ritmul lucrărilor de la stația de 35 kW din Săvinești s-au creat condiții ca începînd cu cea de a doua jumătate să se furnizeze o a lunii octombrie importantă cantitate de energie electrică. Irț ce privește punerea în ordine a instalațiilor pentru perioada de vîrf s-au efectuat în cursul primelor două decade ale lunii septembrie mai multe controale în urma cărora s-a întocmit un judicios plan de lucrări. Aceste lucrări care au început a fi executate vor continua pînă la 1 noiembrie a.c. Important de subliniat este faptul că reviziile instalațiilor electrice se vor efectua pe cît posibil în același timp cu reviziile ce urmează a le face consumatorii importanți (fabrici, uzine etc) aceasta în scopul de a nu se stînjeni procesul de producție. Tot pînă la 1 noiembrie au fost planificate a se executa în totalitate lucrările capitale. Pînă în prezent au fost puși în ordine 11 transformatori și s-au reparat circa 30 km de rețea electrică în Bacău, Comănești, Moinești și Bicaz. Pentru reducerea timpului de oprire a instalațiilor au fost luate măsuri ce acolo unde volumul de lucrări este mai mare să fie concentrat personalul de întreținere de la toate sectoarele de muncă. In acest fel se va proceda la lucrările necesare a se face liniei de 35 kW Prca,- Gheorgheni, liniei de 110 kW Borzești— Roman—Piatra Neamț—Stejarii, la stația de transformare din Roman. Controalele făcute pe teren au precizat ce anume lucrări trebuie făcute în această perioadă. De exemplu, pentru întărirea izolației liniilor se vor face înlocuiri de izolatori conturnați în urma descărcărilor atmosferice, se vor verifica clemele de înnădire a conductelor, revizia întrerupătoarelor care au avut de suferit în urma acționărilor repetate, etanșarea izolatorilor la transformatorii din Săvinești etc. Ținînd seama de faptul că lucrările se execută la date bine stabilite, necunoscîndu-se deci starea timpului, s-au procurat din vreme mijloacele de protecție (pelerine de ploaie, cizme de cauciuc, mănuși, scurtcircuitoare etc). De asemenea, s-au procurat materiale ce urmează a intra in operă, s-au completat trusele cu scule și s-au pregătit mijloacele de transport. Anul acesta s-a dat o atenție mai mare instruirii personalului de întreținere ce are ca sarcină să execute reparațiile și reviziile. In scopul transportării materialelor și sculelor în locurile greu accesibile au fost executate remorci pe pneuri care au avantajul că pot fi ușor deplasate. De asemenea, fost mărit parcul de telescoape, ușuarîndu-se în acest fel lucrul la rețele și în afara orașelor. Rezultatele obținute pînă în prezent dovedesc că la Întreprinderea regională de electricitate din Bacău se muncește intens și eficient, asigurîndu-se încă de pe acum pentru iarnă funcționarea în condiții optime a tuturor instalațiilor electrice și pe timpul iernii. G. Pirnoiu Curs de specializare a maiștrilor la Fabrica de țevi din Roman Dat fiind complexitatea problemelor tehnice pe care le ridică utilajul de înaltă tehnicitate cu care este dotată Fabrica de țevi din Roman, în ce privește exploatarea, reparațiile și întreținerea, s-a hotărît — la indicația comitetului de partid, ca un număr de 17 maiștri, tineri absolvenți ai școlilor de maiștri, să urmeze un curs de specializare în uzină. Scopul acestui curs de specializare este ca prin lecțiile expuse, maiștriielevi să cunoască la scurt timp caracteristicile tehnice ale utilajului, modul lui de funcționare, preîntîmpinarea unor opriri ca și posibilitatea efectuării unor intervenții operative și eficace. Lecțiile se predau de către cei mai buni ingineri ai uzinei, cu practică îndelungată în producție. Secția de deschidere a fost expusă de tovarășul inginer Ioan Pența, director tehnic și s-a intitulat: „Rolul maistrului în producție“ și a scos în evidență rolul maistrului ca organizator principal al producției. O altă lecție, audiată cu deosebit interes, a fost „Standardizarea“ — expusă de inginerul Tudose Ungureanu care a elucidat cu multă competență în fața maiștrilor elevi problemele legate de standardizare în economia socialistă. Mihai Adăscăliței, inginer Mihai Aiuresei, economist (Din postul de corespondenți voluntari de la Fabrica de țevi din Roman) Cu zece zile mai devreme Muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii de industrie locală „23 August“ Bacău desfășurînd larg întrecerea socialistă au obținut lună de lună succese însemnate în producție. Ei au raportat că încă de la 20 septembrie a.c. au îndeplinit planul de producție pe primele 9 luni ale anului 1962. S-au produs peste plan cca. 100.000 cărămizi presate, 15.000 plăci teracotă și prefabricate beton și altele. O contribuție însemnată la obținerea acestor succese au adus-o și: Petru Rață, betonist, Silvestru Huncăr, șef de echipă la Fabrica de cărămizi, Ionel Lichi, betonist, Mihai Buriceanu, muncitor la secția de produse zaharoase. Carol Marcushon funcționar In cinstea Zilei petrolistului Economii la prețul de cost Mecanicii de pompeextralc fie, in frunte cu maistrul Găuriță Miloneanu, au montat în cursul lunii septembrie 75 de pompe de fund au controlat 45 de pompe insert și peste 800 de pistoane ventile din schelă. Executind bine și la timp toate aceste lucrări ei au obținut și economii în valoare de peste 6.000 lei. Printre fruntașii de aici se mențin de mai mult timp tinerii Ion Gică, Clement Dîrlău, Dumitru Creangă, Nicolae Ciobanu, Ion Chiriac, Mihai Mojică, Gheorghe Pirjol. Acum lucratorii secției „Suprafață" din Zemeș contribuie din plin, prin lucrările ce le fac, la pregătirile de iarnă. Pasiune comună pentru calitate Colectivul de mecanici al secției gaze-compresoare este format în cea mai mare parte din tineri absolvenți ai școlii profesionale. Una din trăsăturile evidente ale acestui colectiv este pasiunea comună față de calitatea lucrărilor, față de scurtarea timpilor neproductivi în funcționarea motocompresoarelor , și elanul molipsitor al tinereții, e și nivelul înalt al pregătirii profesionale și unitatea sufletească a colectivului. Ion Albu, Nicolae Alăzăroaie, Dumitru Cernat, Dumitru Jiana. Găuriță Horincar sau Gheorghe Ungureaniu, Ion Apetre, Nicolae Vesela sînt numai o parte dintre cele mai cunoscute nume din rindul fruntașilor. Ei, alături de maistrul Constantin Manole, caută ca pe Ungă reparațiile ce le fac să contribuie prin inovații la micșorarea prețului de cost al reparațiilor, la reducerea consumului specific de lubrifianți etc. Difuzorii de presă Treptat, treptat, aproape toți muncitorii secțiilor din schela Zemeș au făcut abonamente la diferite publicații. Faptul că oamenii, la terminarea schimbului, pleacă acasă cu publicațiile preferate este un merit al difuzorilor de presă care, voluntar, muncesc pentru o bună și operativă deservire a tovarășilor lor de muncă. Printre cei mai activi difuzări de presă din cadrul schelei Zemeș se află și Gherghina Gritu, Elena Stredie, Dumitru Cărăușu, Gheorghe Barcan, Petre Apostolescu și Vasile Leonte mecanici Ștefan Șteoalfă, bibliotecar (Din postul de corespondenți voluntari din Zemeș) Lucrările agricole de sezon Intre lucrătorii fruntași în lupta pentru calitate de la fabrica de confecții „Bacăul“ din Bacău s se află Ion Tătaru și Victor Sedenciuc, pe care vi-i prezentăm în clișeul alăturat. Ei depășesc cu regularitate planul și realizează însemnate economii. Foto: B. Constantin Peste 120 hectare semănate cu grîu Harnicii colectiviști din comuna Zănești, raionul Buhuși, se străduiesc să folosească fiecare zi prielnică pentru efectuarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă. Dînd o atenție deosebită însămînțărilor, colectiviștii au însămînțat pînă în ziua de 22 septembrie a. c. peste 120 hectare cu grîu de toamnă și 14 hectare cu secara furajeră. Colectiviștii au în plan să însămînțeze în toamna aceasta 560 hectare cu grîu de toamnă și 50 hectare cu secară furajeră. Arăturile și însămînțările de toamnă pe tarlalele colectiviștilor se execută într-un ritm intens cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Podoleni. Printre tractoriștii fruntași se numără Vasile Nemea, Mihai Grigoriu, Mircea Mereuță, Mihai Toader, toți din brigada nr. 17, condusă de Gheorghe Cojocaru, iar dintre colectiviștii care și-au adus un aport deosebit la selecționarea și tratarea semințelor cit și la buna desfășurare a Însămînțărilor, sînt Olimpia Apetroaie, Filofteia Apetroaie, Maria Tănase, Gheorghe V. Bursuc și alții. Printr-o bună organizare a muncii, colectiviștii din Zănești sînt hotărîți să însămînțeze în perioada optimă întreaga suprafață planificată. Florentin Frunză La Drăgănești In perioada actuală în centrul atenției Consiliului de conducere al G.A.C. din Drăgănești, Tg. Neamț, stă problema executării însămînțărilor de toamnă în timpul optim și în condiții agrotehnice cît mai bune. Colectiviștii din Drăgănești au de însămînțat cu grîu, secară și orz suprafața de 450 hectare. Pentru a putea executa însămînțările la timp, colectiviștii au selecționat și condiționat întreaga cantitate de 90 tone sămînță din soiuri de mare productivitate. Pavel Pitrinjel colectivist Insămînțează de zor La G.A.C. „Unirea“ din satul Bibirești, comuna Leca, raionul Bacău, campania de însămînțări de toamnă se află în toi. După ce au pregătit terenul și au selecționat sămînța necesară pentru toate cele 180 de hectare prevăzute a fi însămînțate cu grîu în toamna aceasta, s-a trecut la însămînțat. Sub directa îndrumare a organelor de partid și de stat precum și a inginerului Varga N, s-a trecut la însămînțarea soiului de grîu B-301 pe tarlaua respectivă. Numai în trei zile, de la începutul campaniei de însămînțări, au fost însămînțată cu acest soi suprafața de peste 60 hectare. Cele peste 100 hectare, gata pregătite, așteaptă să fie semănate, in această campanie s-a evidențiat brigada a II-a de cîmp condusă de Bibire Gh. Vasile. Din cadrul brigăzii echipele conduse de Bibire Petrică și Tudorache Constantin însămînțările continuă . în condiții bune M. Cordescu învățător Au terminat recoltatul florii-soarelui Gospodăriile colective din raionul Buhuși au mărit an de an suprafețele cultivate cu floareasoarelui — această valoroasă plantă tehnică Numai in acest an gospodăriile colective din raionul Buhuși au sporit suprafața cu floarea-soarelui cu mai mult de 35 la sută față de anul trecut. Aplicînd, la indicația inginerului agronom, regulile agrotehnice, gospodăriile colective din raionul Buhuși au reușit să obțină anul acesta o producție bună de floareasoarelui. In aceste zile de toamnă, sub îndrumarea inginerilor, colectiviștii au recoltat la timpul optim floarea-soarelui pentru a evita pierderile ce s-ar produce dacă se întîrzie cu recoltatul. Gospodăria agricolă colectivă „Filimon Sîrbu" din Goșmani a cultivat anul acesta floarea-soarelui pe suprafața de 65 hectare. Harnicii colectiviști din această gospodărie au trecut cu toate forțele la recoltatul floriisoarelui de îndată ce această cultură a ajuns în stadiul de coacere. Mobilized toate forțele, ei au izbutit să termine strînsul florii-soarelui în timpul optim. Și colectiviștii din G.A.C. Romîni au terminat recoltatul florii-soarelui. Colectiviștii de aici acordînd atenția cuvenită lucrărilor de întreținere și recoltării la timp, vor obține o producție de aproape 1.600 kg floareasoarelui la hectar. Recoltatul florii-soarelui s-a terminat și la gospodăria colectivă „Siliștea“ din comuna Romîni, la gospodăria colectivă „Ruseni“ din comuna Borlești, precum și la gospodăria colectivă din Gîrleni și altele. In gospodăriile colective care au terminat recoltatul florii-soarelui, se treieră recolta obținută și se însilozează capitalele (pălăriile) de floarea -soarelui în amestec cu alte nutrețuri pentru a asigura o furajare rațională și cît mai variată animalelor de producție. Ion Ciuraru instructor al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bacău Printre codași In comuna Luizi Călugăra, în ziua de 28 septembrie a.c. m începuse încă semănatul griului. Care sînt cauzele? în primul rînd lipsa de organizare a muztcii, slaba preocupare față de această campanie deosebit de importantă, din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal. Pînă în ziua de 28 septembrie a. o., de pildă, nu se schimbase nici sămînța. De asemenea, din cele 63 hectare arate din vară s-au pregătit pentru semănat doar 20 de hectare. Cînd se va pregăti restul terenului Mutru iflșămifilsi i Vizita in Indonezia a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu - Dej și Ion Gheorghe Maurer Călduroasa primire făcuta la Djakarta DJAKARTA 1. Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu transmite Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kernajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Române și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelenței sale domnul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne". In întîmpinarea înalților oaspeți romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumania. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomația Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române in Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști romîni. Avionul „IL-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținînd forțelor armate indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din avion a coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care ii însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populară Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezentînd toate genurile de forțe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut in revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian, pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus : Suntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sînt prietenii noștri, tovarășii noștri, ci pentru că sînt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie intre țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi în lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanență de sprijinul simpatia poporului și guvernului roșiman. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutrește sentimente de adîncă prietenie față de poporul român, că noi, indonezienii, muncim și luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre Romînia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej: Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa do. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca harnicului și talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului român -vă transmit dv și Întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. „ Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare îmebinătate istorică în viața țării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrșit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei jude năzuințe naționale a poporului indonezian. Poporul romin dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economici și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viața internațională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orinduri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că intre țările noastre, situate in regiuni geografice îndepărtate una de alta, sau dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se președintelui Indoneziei tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sînt încă vii in amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoarele noastre. îngăduiți-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea legăturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpînați. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus in limba indo (Continuare in pag. a 4-a) S-a deschis noul an în învățămîntul superior Bacău 1 octombrie 1962. Zi de sărbătoare pentru studenții băcăuani și cadrele didactice ale Institutului Pedagogic de 3 ani. Se deschide noul an universitar. Cel de-al doilea an din istoria tinerei instituții băcăuane de învățămint superior create de partidul și guvernul nostru in cadrul revoluției culturale. Festivitatea deschiderii a avut loc in sala de ședințe a Sfatului popular regional. Sala a devenit arhiplină. Cei peste 300 de studenți, alături de cadrele didactice ale Institutului, iau loc pe scaune așteptînd cu o legitimă emoție începerea festivității. Pe fețele studenților din anul II se poate citi bucuria că au absolvit cu succes primul an de invățămint superior. Momentul mult așteptat a sosit. La masa prezidiului pe care s-au așezat din timp flori in semn de sărbătoare,au loc tovarășii Gheorghe Roșu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid, Constantin Mitrofan, membru al Biroului Comitetului regional Bacău al P.M.R., șeful secției de propagandă și agitație, Gheorghe Hasan, conferențiar universitar, directorul Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău, Radovica Săsăreanu, secretară cu problemele de școli și pionieri a Comitetului regional Bacău al U.T.M., Petre Enășoaie, prim-secretar al Comitetului orășenesc Bacău U.T.M., Dumitru Funaru, secretar al orlganizației de partid a cadrelor didactice din institut, lector la catedra de pedagogie. Tovarășul Gheorghe Hasan, directorul Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău a declarat deschisă festivitatea începerii noului an universitar în orașul Bacău, după care a prezentat un referat în legătură cu realizările anului universitar trecut. Din referat reiese, că sub conducerea organizației de partid, cadrele didactice au desfășurat o activitate fructuoasă, la nivelul implicat de învățămîntul superior, ceea ce a dus la înarmarea studenților cu temeinica cunoștințe științifice, indispensabile profesiunii pe care și-au ales-o. A luat apoi cuvântul tovarășul Dumitru Funaru, secretarul organizației de partid a cadrelor didactice, care în numele organizației de bază P.M.R. și al corpului profesoral a mulțumit Comitetului regional de partid pentru grija permanentă purtată Institutului, grijă care a făcut să se înregistreze succese importante în toate domeniile de activitate. Luînd cuvintul din partea studenților, tovarășul Tofan Vasile, președintele Asociației studențești din Institut, a mulțumit organelor locale de partid și de stat care au creat condiții optime de studiu viitorilor profesori, arătua că studenții băcăuani sînt hotărîți să dovedească prin studiu și comportare că sînt la înălțimea grijii părintești de cart sini înconjurați. Un cald cuvînt de mulțumire a adresat muncitorilor constructori care au înălțat la timp pentru studenții băcăuani frumosul și modernul cămin in valoare de peste 4.000.000 mm. In aplauze entuziaste și prelungite a luat cuvintul tovarășul Gheorghe Roșu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R. Studenții și profesorii au ascultat cu atenție cuvântul vorbitorului in care au văzut un îndreptar, o călăuză clară și sigură pentru întreaga activitate care urmează să se desfășoare ia noul an universitar. Tovarășul Gheorghe Roșu s-a referit la realizările din regiunea Bacău, in anii puterii populare, la noile obiective industriale înscrise pe harta regiunii, subliniind contrastul dintre fostele județe înapoiate și fața tot mai luminoasă și înfloritoare a regiunii Bacău din anii noștri. A amintit apoi de condițiile minunate de studiu și odihnă create astăzi studenților. Mulți dintre ei și-au petrecut o parte din vacanță de vară în tabere studențești, organizate in locuri pitorești ale țării ca Tușnad, Bușteni, Predeal, Costinești, Slănic- Moldova. Studenții băcăuani trebuie să fie conștienți de pe acum de sarcina de mare cinste și răspundere totodată, pe care le-o va acorda partidul după absolvirea institutului, sarcină de a educa pe copiii oamenilor muncii de a le face cunoscut tezaurul științei și artei, îndeplinirea acestei sarcini pere studenților o temeinică pregătire cu caracter de continuitate și perseverență. Tovarășul Gheorghe Roșu a atras atenția studenților asupra faptului că vor trebui să se adapteze cu rapiditate la noul stil de muncă, caracteristic vieții studențești, ceea ce implică necesitatea pregătirii lor de zi cu zi. Aplauzele îndelungate care au urmat după încheierea cuvântului tovarășului Gheorghe Roșu, au exprimat hotărirea studenților și cadrelor didactice de a ține cont de toate prețioasele sfaturi date, precum și dragostea fierbinte față de Partidul Muncitoresc Român, in frunte cu Comitetul său Central, care ne conduce pașii pe drumul luminos al desăvirșirii construirii socialismului in scumpa noastră patrie. După încheierea festivității, studenții s-au deplasat la sediul Institutului unde s-au ținut primele prelegeri la toate facultățile de la ambii ani de studiu.Revedere după vacanță la Institutul pedagogic de 3 ani din orașul Bacău In pagina a II-a a numărului de azi: un fotoreportaj de la această instituție de învățămînt superior din , localitate, mrj Srnolwaar...... ..............., vm