Steagul Roşu, octombrie 1962 (Anul 17, nr. 3009-3034)

1962-10-02 / nr. 3009

4 r •> 1 * I ORGAN AL COMITETULUI RESIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU) NR. 3.009 (4.488) MARȚI 2 OCTOMBRIE 1962 4 pagini 20 bani Intense pregătiri pentru iarnă la întreprinderea regională de electricitate Sosirea unui nou anotimp trebuie privită cu multă seriozitate. Avînd acumulată o experiență poziti­vă în această direcție colectivul de muncă de la întreprinderea regională de electricitate din Bacău acordă toa­tă atenția pregătirilor pentru sezonul de iarnă. Cunoscînd bine faptul că cea mai mare putere de energie elec­trică este cerută de sistemul națio­nal în perioada noiembrie—ianuarie, cînd instalațiile sînt supuse la solici­tări maxime, conducerea întreprinde­rii, sub directa îndrumare a organiza­ției de partid și-a îndreptat atenția spre punerea în funcțiune a noi re­zerve interne pe de-o parte, iar pe de altă parte spre revizuirea cit mai co­rectă a instalațiilor în așa fel incit acestea să funcționeze normal și pe timpul iernii. Intensificînd ritmul lucrărilor de la stația de 35 kW din Săvinești s-au creat condiții ca începînd cu cea de a doua jumătate să se furnizeze o a lunii octombrie importantă can­titate de energie electrică. Irț ce privește punerea în ordine a in­stalațiilor pentru perioada de vîrf s-au efectuat în cursul primelor două de­cade ale lunii septembrie mai multe controale în urma cărora s-a întoc­mit un judicios plan de lucrări. Aceste lucrări care au început a fi executate vor continua pînă la 1 noiembrie a.c. Important de subliniat este faptul că reviziile instalațiilor electrice se vor efectua pe cît posibil în același timp cu reviziile ce urmează a le face con­­sumatorii importanți (fabrici, uzine etc) aceasta în scopul de a nu se stînjeni procesul de producție. Tot pînă la 1 noiembrie au fost planificate a se e­­xecuta în totalitate lucrările capitale. Pînă în prezent au fost puși în ordine 11 transformatori și s-au reparat circa 30 km de rețea electrică în Bacău, Comănești, Moinești și Bicaz. Pentru reducerea timpului de oprire a instalațiilor au fost luate măsuri ce acolo unde volumul de lucrări este mai mare să fie concentrat per­sonalul de întreținere de la toate sec­­toarele de muncă. In acest fel se va proceda la lucrările necesare a se face liniei de 35 kW Prca,- Gheor­­gheni, liniei de 110 kW Borzești— Roman—Piatra Neamț—Stejarii, la stația de transformare din Roman. Controalele făcute pe teren au pre­cizat ce anume lucrări trebuie făcute în această perioadă. De exemplu, pen­tru­ întărirea izolației liniilor se vor face înlocuiri de izolatori conturnați în urma descărcărilor atmosferice, se vor verifica clemele de înnădire a conductelor, revizia întrerupătoarelor care au avut de suferit în urma ac­ționărilor repetate, etanșarea izolato­rilor la transformatorii din Săvinești etc. Ținînd seama de faptul că lucră­rile se execută la date bine stabilite, necunoscîndu-se deci starea timpului, s-au procurat din vreme mijloacele de protecție (pelerine de ploaie, cizme de cauciuc, mănuși, scurtcircuitoare etc). De asemenea, s-au procurat ma­teriale ce urmează a intra in operă, s-au completat trusele cu scule și s-au pregătit mijloacele de transport. Anul acesta s-a dat o atenție mai mare instruirii personalului de întreținere ce are ca sarcină să execute reparațiile și reviziile. In scopul transportării ma­terialelor și sculelor în lo­curile greu accesibile au fost executate remorci pe pneuri care au avantajul că pot fi ușor deplasate. De asemenea, fost mărit parcul de telescoape, ușu­­a­rîndu-se în acest fel lucrul la rețele și în afara orașelor. Rezultatele obținute pînă în prezent dovedesc că la Întreprinderea regio­nală de electricitate din Bacău se mun­cește intens și eficient, asigurîndu-se încă de pe acum pentru iarnă func­ționarea în condiții optime a tuturor instalațiilor electrice și pe timpul iernii. G. Pirnoiu Curs de specializare a maiștrilor la Fabrica de țevi din Roman Dat fiind complexitatea problemelor tehnice pe care le ridică utilajul de înaltă tehnicitate cu care este dotată Fabrica de țevi din Roman, în ce pri­vește exploatarea, reparațiile și între­ținerea, s-a hotărît — la indicația co­mitetului de partid, ca un număr de 17 maiștri, tineri absolvenți ai școli­lor de maiștri, să urmeze un curs de specializare în uzină.­­ Scopul acestui curs de specializare este ca prin lecțiile expuse, maiștrii­­elevi să cunoască la scurt timp carac­teristicile tehnice ale utilajului, modul lui de funcționare, preîntîmpinarea u­­nor opriri ca și posibilitatea efectuării unor intervenții operative și eficace. Lecțiile se predau de către cei mai buni ingineri ai uzinei, cu practică în­delungată în producție. Secția de deschidere a fost expusă de tovarășul inginer Ioan Pența, di­rector tehnic și s-a intitulat: „Rolul maistrului în producție“ și a scos în evidență rolul maistrului ca organi­zator principal al producției. O altă lecție, audiată cu deosebit interes, a fost „Standardizarea“ — expusă de inginerul Tudose Ungurea­­nu care a elucidat cu multă compe­tență în fața maiștrilor­­ elevi proble­mele legate de standardizare în eco­nomia socialistă. Mihai Adăscăliței, inginer Mihai Aiuresei, economist (Din postul de corespondenți vo­luntari de la Fabrica de țevi din Roman) Cu zece zile mai devreme Muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii de industrie locală „23 August“ Bacău desfășurînd larg între­cerea socialistă au obținut lună de lună succese însemnate în producție. Ei au raportat că încă de la 20 sep­tembrie a.c. au îndeplinit planul de producție pe primele 9 luni ale anului 1962. S-au produs peste plan cca. 100.000 cărămizi presate, 15.000 plăci teracotă și prefabricate beton și altele. O contribuție însemnată la obținerea acestor succese au adus-o și: Petru Rață, betonist, Silvestru Huncăr, șef de echipă la Fabrica de cărămizi, Io­nel Lichi, betonist, Mihai Buriceanu, muncitor la secția de produse zaha­roase. Carol Marcushon funcționar ­ In cinstea Zilei petrolistului Economii la prețul de cost Mecanicii de pompe­­extralc fie, in frunte cu maistrul Găuriță Milo­­neanu, au montat în cursul lunii septembrie 75 de pompe de fund au controlat 45 de pompe insert și peste 800 de pistoane ventile din schelă. Executind bine și la timp toate a­­ceste lucrări ei au obți­nut și economii în va­loare de peste 6.000 lei. Printre fruntașii de aici se mențin de mai mult timp tinerii Ion Gică, Clement Dîrlău, Dumi­tru Creangă, Nicolae Ciobanu, Ion Chiriac, Mihai Mojică, Gheorghe Pirjol. Acum lucratorii secției „Suprafață" din Zemeș contribuie din plin, prin lucrările ce le fac, la pregătirile de iarnă. Pasiune comună pentru calitate Colectivul de mecanici al secției gaze-compre­­soare este format în cea mai mare parte din ti­neri absolvenți ai școlii profesionale. Una din trăsăturile evidente ale acestui colectiv este pa­siunea comună față de calitatea lucrărilor, față de scurtarea timpilor ne­productivi în funcționa­rea motocompresoarelor­ , și elanul molipsitor al tinereții, e și nivelul înalt al pregătirii profe­sionale și unitatea sufle­tească a colectivului. Ion Albu, Nicolae Alăză­­roaie, Dumitru Cernat, Dumitru Jiana. Găuriță Horincar sau Gheorghe Ungur­eaniu, Ion A­petre, Nicolae Vesela sînt nu­mai o parte dintre cele mai cunoscute nume din rindul fruntașilor. Ei, alături de maistrul Constantin Manole, caută ca pe Ungă reparațiile ce le fac să contribuie prin inovații la micșora­rea prețului de cost al reparațiilor, la reducerea consumului specific de lubrifianți etc. Difuzorii de presă Treptat, treptat, a­­proape toți muncitorii secțiilor din schela Ze­meș au făcut abona­mente la diferite publi­cații. Faptul că oamenii, la terminarea schimbului, pleacă acasă cu publi­cațiile preferate este un merit al difuzorilor de presă care, voluntar, muncesc pentru o bună și operativă deservire a tovarășilor lor de muncă. Printre cei mai activi di­fuzări de presă din ca­drul schelei Zemeș se a­­flă și Gherghina Gritu, Elena Stredie, Dumitru Cărăușu, Gheorghe Bar­­can, Petre Apostolescu și Vasile Leonte mecanici Ștefan Șteoalfă, bibliotecar (Din postul de corespondenți voluntari din Zemeș) Lucrările agricole de sezon Intre lucrătorii fruntași în lup­ta pentru calitate de la fabrica de confecții „Ba­căul“ din Bacău s se află Ion Tă­­taru și Victor Se­­denciuc, pe care vi-i prezentăm în clișeul alăturat. Ei depășesc cu regularitate pla­nul și realizează însemnate eco­nomii. Foto: B. Constantin Peste 120 hectare semănate cu grîu Harnicii colectiviști din comuna Ză­­nești, raionul Buhuși, se străduiesc să folosească fiecare zi prielnică pentru e­­fectuarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă. Dînd o atenție deosebită însămînțări­­lor, colectiviștii au însămînțat pînă în ziua de 22 septembrie a. c. peste 120 hectare cu grîu de toamnă și 14 hectare cu secara furajeră. Colectiviștii au în plan să însămîn­­țeze în toamna aceasta 560 hectare cu grîu de toamnă și 50 hectare cu secară furajeră. Arăturile și însămînțările de toamnă pe tarlalele colectiviștilor se execută în­­tr-un ritm intens cu ajutorul mecaniza­torilor de la S.M.T. Podoleni. Printre tractoriștii fruntași se numără Vasile Nemea, Mihai Grigoriu, Mircea Mereuță, Mihai Toader, toți din brigada nr. 17, condusă de Gheorghe Cojocaru­, iar dintre colectiviștii care și-au adus un aport deosebit la selecționarea și tra­tarea semințelor cit și la buna desfă­șurare a Însămînțărilor, sînt Olimpia A­­petroaie, Filofteia Apetroaie, Maria Tă­­nase, Gheorghe V. Bursuc și alții. Printr-o bună organizare a muncii, co­lectiviștii din Zănești sînt hotărîți să în­­sămînțeze în perioada optimă întreaga suprafață planificată. Florentin Frunză La Drăgănești In perioada actuală în centrul aten­ției Consiliului de conducere al G.A.C. din Drăgănești, Tg. Neamț, stă pro­blema executării însămînțărilor de toamnă în timpul optim și în condiții agrotehnice cît mai bune. Colectiviștii din Drăgănești au de însămînțat cu grîu, secară și orz suprafața de 450 hectare. Pentru a putea executa însămînțările la timp, colectiviștii au selecționat și con­diționat întreaga cantitate de 90 tone sămînță din soiuri de mare producti­vitate. Pavel Pitrinjel colectivist Insă­mînțează de zor La G.A.C. „Unirea“ din satul Bi­­birești, comuna Leca, raionul Bacău, campania de însămînțări de toamnă se află în toi. După ce au pregătit tere­nul și au selecționat sămînța nece­sară pentru toate cele 180 de hectare prevăzute a fi însămînțate cu grîu în toamna aceasta, s-a trecut la însă­mînțat. Sub directa îndrumare a organelor de partid și de stat precum și a in­ginerului Varga N, s-a trecut la însă­­mînțarea soiului de grîu B-301 pe tarlaua respectivă. Numai în trei zile, de la începutul campaniei de însă­mînțări, au fost însămînțată cu acest soi suprafața de peste 60 hectare. Cele peste 100 hectare, gata pregătite, aș­teaptă să fie semănate, in această campanie s-a evidențiat brigada a II-a de cîmp condusă de Bibire Gh. Va­sile. Din cadrul brigăzii echipele con­duse de Bibire Petrică și Tudorache Constantin însămînțările continuă . în condiții bune M. Cordescu învățător Au terminat recoltatul florii-soarelui Gospodăriile colective din raionul Buhuși au mărit an de an suprafe­țele cultivate cu floarea­­soarelui — această va­loroasă plantă tehnică Numai in acest an gos­podăriile colective din ra­ionul Buhuși au sporit suprafața cu floarea-soa­relui cu mai mult de 35 la sută față de anul tre­cut. Aplicînd, la indicația inginerului agronom, re­gulile agrotehnice, gospo­dăriile colective din ra­ionul Buhuși au reușit să obțină anul acesta o pro­ducție bună de floarea­­soarelui. In aceste zile de toamnă, sub îndrumarea ingineri­lor, colectiviștii au recol­tat la timpul optim floa­rea-soarelui pentru a e­vita pierderile ce s-ar produce dacă se întîrzie cu recoltatul. Gospodăria agricolă co­lectivă „Filimon Sîrbu" din Goșmani a cultivat anul acesta floarea-soa­relui pe suprafața de 65 hectare. Harnicii colecti­viști din această gospo­dărie au trecut cu toate forțele la recoltatul florii­­soarelui de îndată ce a­­ceastă cultură a ajuns în stadiul de coacere. Mo­bilized toate forțele, ei au izbutit să termine strînsul florii-soarelui în timpul optim. Și colectiviștii din G.A.C. Romîni au termi­nat recoltatul florii-soa­relui. Colectiviștii de aici acordînd atenția cuvenită lucrărilor de întreținere și recoltării la timp, vor ob­ține o producție de a­­proape 1.600 kg floarea­soarelui la hectar. Recoltatul florii-soare­lui s-a terminat și la gos­podăria colectivă „Siliș­tea“ din comuna Romîni, la gospodăria colectivă „Ruseni“ din comuna Borlești, precum și la gospodăria colectivă din Gîrleni și altele. In gospodăriile colec­tive care au terminat re­coltatul florii-soarelui, se treieră recolta obținută și se însilozează capitalele (pălăriile) de floarea -soarelui în amestec cu alte nutrețuri pentru a a­­sigura o furajare rațio­nală și cît mai variată animalelor de producție. Ion Ciuraru instructor al Comite­tului executiv al Sfa­tului­­ popular al re­giunii Bacău Printre codași In comuna Luizi Călugăra, în ziua de 28 septembrie a.c. m­ începuse încă semănatul griului. Care sînt cauzele? în primul rînd lipsa de organizare a muztcii, slaba preocupare față de a­­ceastă campanie deosebit de impor­tantă, din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal. Pînă în ziua de 28 septembrie a. o., de pildă, nu se schimbase nici să­­m­înța. De asemenea, din cele 63 hec­tare arate din vară s-au pregătit pen­tru semănat doar 20 de hectare. Cînd se va pregăti restul terenului Mutru iflșămifilsi i Vizita in Indonezia a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu - Dej și Ion Gheorghe Maurer Călduroasa primire făcuta la Djakarta DJAKARTA 1. Trimisul special Ager­­pres, Ion Gălățeanu transmite­ Tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președin­tele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mâne, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consi­liului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vi­zită de prietenie în Indonezia la invi­tația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kernajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sunt arbo­rate drapele de stat ale Republicii In­donezia, și Republicii Populare Române, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducăto­rilor de stat ai Republicii Populare Ro­mâne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit exce­lenței sale domnul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne". In întîmpinarea înalților oaspeți ro­mîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Repu­blicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasu­­tion, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, persona­lități ale vieții politice, culturale și e­­conomice, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest în frunte cu reverendul Ru­mania. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului di­plomația Erau prezenți Pavel Silard, ambasa­dorul R. P. Române in Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indo­nezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști romîni. Avionul „IL-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținînd forțelor armate in­doneziene și după cîteva minute a a­­terizat. Din avion a coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Cor­neliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîm­pinați de președintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Su­karno persoanele care ii însoțesc. Pre­ședintele Indoneziei a prezentat tova­rășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Repu­blicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Re­publicii Populară Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnuri­lor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, com­pusă din subunități reprezentînd toate genurile de forțe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. To­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în­soțit de președintele dr. Sukarno, a tre­cut in revistă garda de onoare. Fan­fara a intonat „Imnul indonezian, pen­tru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apro­piat de microfon și a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus : Suntem­ foarte bucuroși că avem pri­lejul să vă urăm bun sosit pe pă­­mîntul­ indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indo­nezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din­ nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sînt prietenii noștri, to­varășii noștri, ci pentru că sînt con­vins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie intre țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită în­semnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și dato­rită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colo­nialismul olandez. Astăzi a fost co­borît drapelul olandez care a flutu­rat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceas­ta este o zi deosebit de însemnată pentru noi în lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucu­rat în permanență de sprijinul simpatia poporului și guvernului ro­și­man. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noas­tră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nu­trește sentimente de adîncă prietenie față de poporul român, că noi, indo­nezienii, muncim și luptăm cu dîrze­­nie pentru cauza libertății, pentru con­struirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre Romînia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej: Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila in­vitație de a vizita frumoasa do. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca har­nicului și talentatului popor indone­zian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Româ­ne, în numele poporului român­ -vă transmit dv și Întregului popor­­ al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. „ Ziua sosirii noastre la Djakarta coin­cide cu un eveniment de mare îm­eb­i­­nătate istorică în viața țării dv. . As­tăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrșit în mod oficial domnia colonială olandeză în I­­rianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucuria pentru a­­cest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea a­­cestei jude năzuințe naționale a po­porului indonezian. Poporul romin dă o înaltă apreciere și privește cu simpa­tie eforturile poporului indonezian în­dreptate spre prosperitatea economici și social-culturală a patriei sale, rolu­lui activ al Indoneziei în viața interna­țională, meritelor deosebite ale scumpu­lui nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență paș­nică între state cu orindu­ri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că intre țările noastre, situate in regiuni geografice îndepăr­tate una de alta, s­au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza că­rora stă atașamentul comun al popoare­lor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se președintelui Indoneziei tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sînt încă vii in amintirea noastră vi­zitele dv. în Romînia, convorbirile rod­nice care ne-au prilejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în prin­cipalele probleme internaționale coin­cid, contribuția puternică pe care a­­ceste vizite au adus-o la cauza­ priete­niei dintre țările și popoarele noastre. îngăduiți-mi să-mi exprim convinge­rea că vizita noastră va constitui o nouă­­ contribuție la consolidarea­ și dez­voltarea legăturilor de prietenie și co­laborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpînați. In încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus in limba indo­ (Continuare in pag. a 4-a) S-a deschis noul an în învățămîntul superior Bacău 1 octombrie 1962. Zi de săr­bătoare pentru studenții băcăuani și ca­drele didactice ale Institutului Pedago­gic de 3 ani. Se deschide noul an uni­versitar. Cel de-al doilea an din istoria tinerei instituții băcăuane de învăță­­mint superior create de partidul și gu­vernul nostru in cadrul revoluției cul­turale. Festivitatea deschiderii a avut loc in sala de ședințe a Sfatului popular re­gional. Sala a devenit arhiplină. Cei peste 300 de studenți, alături de ca­drele didactice ale Institutului, iau loc pe scaune așteptînd cu o legitimă emo­ție începerea festivității. Pe fețele stu­denților din anul II se poate citi bucu­ria că au absolvit cu succes primul an de invățămint superior. Momentul mult așteptat a sosit. La masa prezidiului pe care s-au așezat din timp flori in semn de sărbătoare,­­au loc tovarășii Gheorghe Roșu, mem­bru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid, Constan­tin Mitrofan, membru al Biroului Co­mitetului regional Bacău al P.M.R., șe­ful secției de propagandă și agitație, Gheorghe Hasan, conferențiar universi­tar, directorul Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău, Radovica Săsăreanu, secretară cu problemele de școli și pio­nieri a Comitetului regional Bacău al U.T.M., Petre Enășoaie, prim-secretar al Comitetului orășenesc Bacău U.T.M., Dumitru Funaru, secretar al or­­l­ganizației de partid a cadrelor didac­tice din institut, lector la catedra de pedagogie. Tovarășul Gheorghe Hasan, directo­rul Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău a declarat deschisă festivitatea începerii noului an universitar în ora­șul Bacău, după care a prezentat un re­ferat în legătură­­ cu realizările anului universitar trecut. Din referat reiese, că sub conducerea organizației de partid, cadrele didactice au desfășurat o acti­vitate fructuoasă, la nivelul implicat de învățămîntul superior, ceea ce a dus la înarmarea studenților cu temeinica cunoștințe științifice, indispensabile pro­fesiunii pe care și-au ales-o. A luat apoi cuvântul tovarășul Dumi­tru Funaru, secretarul organizației de partid a cadrelor didactice, care în nu­mele organizației de bază P.M.R. și al corpului profesoral a m­ulțumit Comi­tetului regional de partid pentru grija permanentă purtată Institutului, grijă care a făcut să se înregistreze succese importante în toate domeniile de acti­vitate. Luînd cuvintul din partea studenților, tovarășul Tofan Vasile, președintele A­­sociației studențești din Institut, a mul­țumit organelor locale de partid și de stat care au creat condiții optime de studiu viitorilor profesori, arătu­a că studenții băcăuani sînt hotărîți să do­vedească prin studiu și comportare că sînt la înălțimea grijii părintești de cart sini înconjurați. Un cald cuvînt de mul­țumire a adresat muncitorilor construc­tori care au înălțat la timp pentru stu­denții băcăuani frumosul și modernul cămin in valoare de peste 4.000.000 mm. In aplauze entuziaste și prelungite a luat­ cuvintul tovarășul Gheorghe Roșu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secre­tar­­ al Comitetului regional Bacău al P.M.R. Studenții și profesorii au ascul­tat cu atenție cuvântul vorbitorului in care au văzut un îndreptar, o călăuză clară și sigură pentru întreaga activi­tate care urmează să se desfășoare ia­ noul an universitar. Tovarășul Gheorghe Roșu s-a referit la realizările din regiunea Bacău, in anii puterii populare, la noile obiective industriale înscrise pe harta regiunii, subliniind contrastul dintre fos­­tele județe înapoiate și fața tot mai lu­minoasă și înfloritoare a regiunii Ba­cău din anii noștri. A amintit apoi de condițiile minunate de studiu și odihnă create astăzi studenților. Mulți dintre ei și-au petrecut o parte din vacanță de vară în tabere studențești, organizate in locuri pitorești ale țării ca Tușnad, Bușteni, Predeal, Costinești, Slănic- Moldova. Studenții băcăuani trebuie să fie conștienți de pe acum de sarcina de mare cinste și răspundere totodată, pe­ care le-o va acorda parti­dul după absolvirea institutului, sarcină de a educa pe copiii oamenilor muncii de a le face cunoscut tezaurul științei și artei, îndeplinirea acestei sarcini pere studenților o temeinică pregătire cu ca­racter de continuitate și perseverență. Tovarășul Gheorghe Roșu a atras aten­ția studenților asupra faptului că vor trebui să se adapteze cu rapiditate la­ noul stil de muncă, caracteristic vieții studențești, ceea ce implică necesitatea pregătirii lor de zi cu zi. Aplauzele îndelungate care au urmat după încheierea cuvântului tovarășului Gheorghe Roșu, au exprimat hotărirea studenților și cadrelor didactice de a ține cont de toate prețioasele sfaturi­ date, precum și dragostea fierbinte față de Partidul Muncitoresc Român, in frunte cu Comitetul său Central, care ne conduce pașii pe drumul luminos al desăvirșirii construirii socialismului in scumpa noastră patrie. După încheierea festivității, studenții s-au deplasat la sediul Institutului unde s-au ținut primele prelegeri la toate fa­cultățile de la ambii ani de studiu.­­Revedere după vacanță la Institutul pedagogic de 3 ani din orașul Bacău In pagina a II-a a numărului de azi: un fotoreportaj de la această insti­tuție de învățămînt superior din , localitate, mrj Srnolwaar...... ..............., vm

Next