Steagul Roşu, noiembrie 1962 (Anul 17, nr. 3035-3060)
1962-11-01 / nr. 3035
y 1 -A > *1 »M.^ Proletar! din toate tarile uniti vá! I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR$I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU) Nr. 3.035 (4.514) JOI 1 NOIEMBRIE 1962 4 pagini 20 bani La ordinea In toate comunele raionului Buhuși, însămînțările de toamnă s-au terminat cu succes. Datorită efectuării din vremea însămînțărilor, pe ogoarele multor gospodarii agricole colective, griul a răsărit descoperia, a crescut mare și frumos, ceea ce înseamnă că va rezista mai ușor la temperaturile scăzute din timpul iernii. Campania agricolă de toamnă însă, nu se încheie odată cu terminarea însămînțărilor. In scopul obținerii unor recolte mari de porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, cartofi etc. în zilele care urmează trebuie intensificat ritmul executării arăturilor actinei de toamnă, de care depinde în mare măsură succesul producției la culturile de primăvară. In raionul Buhuși, această lucrare trebuie făcută în acest an, pe o suprafața de 6500 hectare, ințelegînd importanța arăturilor ca o condiție favorabilă reținerii aerului și a apei în sol, mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat din Zănești au făcut arături de toamnă pe o bună parte din suprafața ce urmează a fi cultivată în primăvară. Iar colectiviștii din comunele Roznov și Zănești au făcut arături adinei de toamnă pe cste 100- 120 hectare fiecare gospodărie. Merită să fie subliniate și eforturile depuse de membrii gospodăriei colective „Scînteia" din comuna Racova care ajutați de mecanizatorii de la S.M.T. Podoleni au executat pină acum arături adînci de toamnă pe o suprafață de 112 hectare, planul fiind de 250 hectare. Cit de important este să efectuăm pe suprafețe mari arături adînci de toamnă, bine îngrășate cu gunoi de grajd, se vede și din faptul că multe gospodării colective din raion printre care amintim: Romîni și Gîrleni, au obținut de pe terenurile arate adine în toamnă, un spor de 300-400 kg porumb boabe la hectar. Sporuri însemnate de recolte au obținut și colectiviștii din alte sate. De pildă, membrii gospodăriei colective din satul Broșteni, comuna Bahna, au obținut în toamna aceasta peste 1500 kg grîu la hectar. Producția de porumb boabe evaluată la gospodăria colectivă din Romînia ajuns în medie la peste 3000 kg boabe la ha. Dacă analizăm ritmul de executare a arăturilor adînci de toamnă în raionul Buhuși și ne referim la cifra de 1350 hectare realizate pina acum, vedem că rezultatele în această privință sînt nesatisfăcătoare. Îusămîntările în raionul Buhuși așa cum am mai arătat și mai sus s-au terminat de aproape o săptămîna. Cu toate acestea în unele gospodării colective cum ar fi cele din satele și comunele Ruptura, Bîrjoveni, Blăgești și altele, nu s-a trecut să se execute arături adinci. In comuna Ruptura unde președinte al gospodăriei colective este tovarășul Ion Rusu nu s-a arat pînă în prezent nici o palmă de pămînt. De asemenea, la gospodăria colectivă „30 Decembrie" din comuna Podoleni, din 550 hectare pînă acum nu s-a arat nimic. Ar fi bine, ca tovarășii din conducerea gospodăriei colective să nu meargă pe aceeași linie pe care au mers anul trecut cînd n-au executat arături adînci de toamnă nici pe jumătate din suprafața propusă. De aceea și producția de porumb obținută în toamna aceasta (de 2500 kg boabe la hectar) este sub posibilitățile gospodăriei colective din Podoleni. Timpul este bun de lucru. Pină la venirea ploilor trebuie mobilizate toate forțele la executarea arăturilor adînci de toamnă. Există în raionul Buhuși un număr mare de tractoare, de atelaje, cu ajutorul cărora viteza zilnică de lucru nu numai că se poate realiza dar poate fi chiar depășită cu mult. De aceea mecanizatorii, colectiviștii, inginerii și tehnicienii agronomi din raionul Buhuși sunt chemați să-și dubleze eforturile în vederea executări arăturilor de toamnă pe întreaga suprafață pentru obținerea unor recolte bogate in anul viitor. C. Stoicescu In raionul Bufanși Toate forțele pentru executarea araturilor adînci de toamnă O valoroasă acțiune Tinerii colectiviști din comuna Helegiu organizează „Seri de muncă obștească”1 In aceste zile de toamnă, pentru terminarea trebui mai vrednici au fost insă in gospodăriile colective rilor In gospidăria co- tinerii colectiviști Tinea sint sumedenii de trelectivă. Cristea, Constantin Dabutri care„ se cer făcute In seara aceea ei au vioi, Nicolae Vasiloaie, cu iuțeală. Cunoscînd a lucrat la desfăcut pe Maria Popescu, Nicolae cest lucru, tinerii din corumbai. E bogată de Ardeleana, ca și toți ceimuna Helegiu, raionul coda. Tot anul, ei și ceilalți. Nu poate fi trecut Tg. Ocna la chemarea lalți colectiviști au lo cu vederea spirituluoorganizației de partid crat cu nădejde ca săbilizator și antrenant al din gospodărie și a corniculeagă o asemenea re tinerilor atemiști Cotitetului comunal U.T.M. coltă. Treaba însă tre sfanții Bilceanu și Ion , participă de vreo citeva baie dusă pînă la capăt. Tănase. zile la seri ale muncii purtînd cu toții In suflet Tinerii din comuna obștești, executînd dife sentimentul de grijă față Helegiu sînt însuflețiți rite lucrări în cadrul de avutul colectivei, alte dorința de a continua gospodăriei colective. La tuturor a ceastă acțiune de o asemenea acțiune au Cu cintec și voie bună, muncă obșteascăi spre participat în seara zilei mulți dintre ei au a .. . . ele 29 octombrie a. c. dus de acasă aparate de 1,1 ol.e SosP ° anei 00 ...începuse de acum să radio ca transistori, elective, coboare peste comună lucrul a mers cu spor. Exemplele lor sunt vălul inserării. Din cele La capătul a șase ore demne de urmat pentru două sate, Helegiu și de muncă plină de ea- toți tinerii din regiunea Drăgugești, piscuri, plicuri tuziasm tineresc, rezulta noastră, de tineri veneau, spre setul e deosebit de valabide brigăzilor de acolo. Jos, au fost desfăcute Gheorghe Sandu La ambele brigăzi s au a 15.000 kg știuleți de pe vicepreședinte al Comidunat vreo 120 de tineri, nimic. Și ca să începi tetului executiv al Staloii animați de dorința să-i înșirui pe fruntași, titlui popular raional de a munci cu entuziasm spațiul nu permite. Cei Tg. Ocna i jOENTiv I 4 1 ^aN^aj” Javi își respectă angajamentele In timpul care a trecut de la începutul acestui an și pînă în prezent, în fiecare secție a fabricii de țevi din Roman s-a muncit cu multă însuflețire. Rezultatele obținute au fost de fiecare dată mai bogate ele subliniind susținuta bătălie pe care o dau la minoriștii pentru creșterea producției de țevi și pentru reducerea cheltuielilor. Planul de producție pa uzină pe luna octombrie a fost realizat încă în ziua de 29. Tot la această dată a fost realizat și planul la expediții. La acest rezultat au participat toate secțiile din fabrică prin aceea că începînd de la 25 octombrie și pînă în ziua de 29 toate secțiile au raportat îndeplinirea sarcinilor ce le-au revenit. Care din colective a muncit mai bine este greu de afirmat fiindcă atît luminatorii și ajustorii, filetatorii și cei de la prăjini, energeticul, și mecanicul șef și toți ceilalți muncitori tehnicieni și ingineri nu și-au precupețit eforturile pentru ridicarea prestigiului fabricii prin modul cel mai bun de îndeplinire a angajamentelor luate. Totuși printre secțiile fruntașe se remarcă și secția filotaj care și-a îndeplinit planul lunar de producție cu aproape 5 zile mai devreme. In jurul instructoarei lor superioare tovarășa Tasica Sandu, pionierii de la școala din Brătila, raionul Tg. Ocna, iau cunoștință de normele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a cuceri mult rîvnita distincție pionierească. _____________________________ Foto : V. Bogdăneț PEISAJ SÂVINIȘTEAN ea'sîi'ara Materialele economisite valorează 3.000.000 lei Unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste ce se desfășoară cu însuflețire între colectivele de muncă ale întreprinderilor din cadrul Trustului regional de construcții Bacău este și cel al reducerii consumurilor de materiale, la îndeplinirea sarcinii anuale Astfel de reducere a prețului de cost și sporire a beneficiilor planificate, o contribuție importantă au adus-o și economiile la materiale Prin continua reducere a pierderilor admisibile la manipulare și a consumurilor specifice, prin schimbări de soluții și folosirea unor materiale noi, eficiente, s-a reușit ca în 9 luni valoarea economiilor de materiale să se ridice la circa 3.000.000 tei. Cantitativ, la principalele materiale s-au economisit: 604 tone ciment, 33 tone oțel beton, 298 m.c. var pastă, 451 m.c. cherestea 194 m.c. bile brad, 324.000 bucăți cărămizi, panouri mari pentru 4 apartamente, diverse materiale de instalații etc. In fruntea luptei pentru economii s-au situat comuniștii Rădoi Tudor Belea Constantin, Vasiliu Vasile și alții, care prin exemplul lor au antrenat marea masă de muncitori la înlăturarea risipei și reducerea consumurilor specifice de materiale. C. Aciobăniței, inginer (Din postul de corespondenți voluntari de la Trustul regional de construcții) Constructorii comsomoliști ai termocentraiei din Zmievsk, regiunea Harkov, antrenați în întrecerea socialistă „Să intîmpinăm cu cinste cea de-a 45-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie“ au încheiat înainte de termen lucrările de construcție a blocului energetic de 200.000 kilowați. Evidența la fermece zootehnice Pentru dezvoltarea economico-organizatorică, a fiecărei gospodării colective, ținerea unei evidențe stricte a mijloacelor de producție, a muncii colectiviștilor și a producției realizate prezintă o importanță deosebită. Sectorul zootehnic fiind unul din sectoarele de bază ale producției, necesită o evidență specifică și bine pusă la punct. întocmirea și ținerea evidenței la fermele zootehnice cade în sarcina responsabililor zootehnici, a șefilor de ferme sau a brigadierilor care conduc aceste ferme. . Evidența colectiviștilor, a construcțiilor, a aniamalelor de muncă, inventarului agricol, a furajelor și a materialelor atribuite fermei se ține, ca și în , sectorul, producției vegetale în" „Carnetul, bun , ,. ., , gabierului" (vezi ziarul „Steagul roșu", nr. 3.017 din 11 octombrie ,a. c.,materialul, intitulat „Cum se calculează ,zîiele-muncă, și ce evidență trebuie, ținută într-o brigadă de cîmp“). ■ • In ceea ce privește evidența animalelor și a producției rezultate, aceasta, nu se poate ține corect decît atunci cînd toate animalele sînt marcate prin crotalii, butoni, tatuaje etc. La individualizarea animalelor prin marcare, fiecare din ele trebuie să primească un număr de ordine și un nume care se va trece în toate registrele de evidență zootehnică și în primul rînd, în registrul inventar. Numărul, matricol și numele se dau animalelor imediat după naștere, iar în cazul cînd un animal și-a pierdut numărul matricol se marchează din nou cu același număr. Numărul matricol și numele animalelor nou născute cît și a celor cumpărate care nu au nume și nu sînt marcate trebuie să se dea de către brigadierul zootehnic sau șeful de fermă, iar lista de nume să se aprobe de către conducerea gospodăriei. Numele animalelor trebuie să fie simple, pe înțelesul tuturor și cu mai scurte. Nu este recomandat să se numească animalele cu nume de oameni. Numărătoarea animalelor dintr-o gospodărie colectivă trebuie să înceapă întotdeauna, de la numărul 1 pentru fiecare specie și se va avea grijă ca să nu se repete, același număr la două sau mai multe animale. La tineretul bovin marca cu numărul matricol, se va pune, întotdeauna pe urechea dreaptă, iar cînd tineretul trece în rîndul animalelor adulte, același număr,,se va înfiera pe cqrsțul drept său, se va pune o altă crotație pe urechea, stiigă pentru a se putea deosebi ușor, animalele adulte de cele tinere. Prima evidență ■ zootehnică care trebuie întocmită, în fiecare gospodărie, în mod normal, încă din luna decembrie pentru anul care urmează o constituie „PLANUL DE MONTA ȘI FATARI“. La întocmirea lui se va ține cont de faptul că de la fiecare vacă trebuie să se obțină un vițel pe an, iar la scroafele în vîrstă de peste 9 luni planificarea la montă trebuie făcută în așa fel, încît să se obțină două fătări în același an. Pentru a se stabili data montei, la întocmirea planului trebuie să se țină cont de starea de gestație (dacă este gestantă sau nu) a fiecărei femele. Dacă femela este gestantă se va socoti data cînd va trebui să fete după care se lasă repaus două luni la vaci, iar la scroafe perioada pînă ce înțarcă purceii, și se vor planifica iarăși la montă. Acest repaus este necesar organismului animal pentru a se reface în vederea unei noi perioade de gestație. In cazul cînd femela respectivă ia data întocmirii planului (luna decembrie) nu este gestantă, și arătat cu cel puțin două luni în urmă, va fi planificată la montă în prima lună a anului următor. La oi, după cum se știe, există numai un singur sezon de montă, în timpul toamnei, cînd se planifică la montă toate oile apte de reproducție. La stabilirea datei cînd trebuie să fete fiecare femelă se va ține cont de timpul cît durează perioada de gestație la specia respectivă. In medie durata de gestație este de 9 luni și o săptămînă la vacă, 5 luni la oaie și capră, 3 luni, 3 săptămîni și 3 zile la scroafă. Toate vacile care s-au montat în trei cicluri de călduri consecutive (căldurile se repetă la 18—25 zile) și ,nu au rămas gestante vor fi controlate și tratate de medicul veterinar pentru a fi redate producției. Cînd în urma controlului se constată că vaca nu va putea rămîne gestantă — cu toate intervențiile medicale ,— aceasta se va reforma și îngrășa în vederea valorificării. Menținerea ei în efectivul de prăsilă este i nerentabilă pentru gospodărie, dar dre la fiecare 1Í.A.C. normare corectă exilenă ,clară și ia rî ful fermei și se semă viața și opera marelui scriitor sovietic nează de către preșeul Amîhail Șolohov aflăm din ultimele două dintele gospodăriei: «scrisor, pe care ni le-a trimis coresponseparat pentru fie »(]erou] nostru voluntar. M. Chiriac, care specie de om» De corespondenții voluntari cneșt' , suscilindu-se 0> n; am primit zügle acestea multe scri vițeii individual, iar». care ș. „ tovarășei Maria purceii și mieii global. A doua zi pro- p directoare a casei pionierilor, cesul verbal se predă la contabilitate « n. prileji! Lunii prieteniei romîne-sepentru înregistrare în evidențele contabile. Din procesul verbal de fătări trebuie să rezulte numele și numărul matricol ale femelei care a fătat, numele și numărul matricol al reproducătorului cu care s-a montat, data fătării, sexul noului produs, numele și numărul matricol ce i se dă noului produs, rasa acestuia și greutatea la naștere. In procesul verbal de fătări pentru scroafe se va specifica numărul total de purcei fătați din care cîți mascuii și cite femele. „Proces verbal de adaus în greutatea animalelor". La animalele tinere trebuie ca periodic să se urmărească prin cîntărire sporul în greutate care ne indică felul cum se dezvoltă tineretul. Datele obținute la cîntărire se vor înscrie in procesul verbal întocmit de către șeful fermei din care să rezulte data cîntăririi și greutatea fiecăruia. Cîntărirea se face lunar, la trecerea în grupe superioare de vîrstă a animalelor tinere, la trecerea și scoaterea de la îngrășat a animalelor, precum și la sfîrșitul anului cu ocazia inventarierii. Procesul verbal se depune la contabilitate pentru verificare și aprobare ca după aceea să se facă operațiunile contabile. După cum se știe, sporul în greutate, este unul dintre indicatorii principali după care se calculează zilelemuncă ale îngrijitorilor. Tocmai de aceea cîntărirea trebuie făcută în mod regulat la datele stabilite pentru a se cunoaște cu exactitate producția realizată și a se face o justă retribuire a muncii. Din păcate în unele gospodării sporul în greutatea animalelor nu se stabilește prin cîntărire și nu se întocmește proces verbal, ci se apreciază la hartă din ochi. Așa se petrec lucrurile de exemplu la G.A.C. „Dumbrava Roșie“ — Piatra Neamț și altele. O altă evidență indispensabilă pentru fermele zootehnice este „Registrul de crescătorie pe specii“ Evidența tuturor animalelor dintr-o gospodărie cu Laurențiu Baciu inginer zootehnist Longin Ciumașu inspector la Banca de Stat. Sucursala regională Bacău (Continuare In pagina a II-a) Bogat program de manifestări culturale RELATĂRI ALE CORESPONDENȚILOR NOȘTRI VOLUNTARI . ... De la scrisoarea-poem a feroviarului Neculai Negri din Adjud, scrisoare consacrată cuceririi spațiului cosmic și pînă la traducerea unui foileton din limba rusă — încercată de pensionara Zina Axlerad din Bacău, există, in această Lună a marii prietenii româno-sovietice, sosit pe adresă redacției noastre un întreg ciclu de scrisori în care fie că e vorba de un simpozion literar romino-sovietic, fie de vizionarea colectivă a creațiilor cinematografice sovietice mai recente — evenimentul enunțat aduce totodată și ceva din simțămintul de adîncă și caldă dragoste și prețuire a semnatarului scrisorii pentru țara constructorilor comunismului, biie neapărat.,înlocuită cu o altă vacă bună pentru reproducție. ., Din planul de montă și fătări, la »cjj centrale regionale, ne-a scris laînceputul fiecărei luni șeful de fermă la 65 sjre Haret, elev al școlii. De mult scextrage pe tabele separate vacile care a ces s au bucurat poeziile „Noul profanează să fie date la montă sau să </gram de Andrei Merișcov și „Oglinda“ fete în cursul lunii pentru ca mulgător^aria Banuș. iar să le urmărească îndeaproape. Știind « încă de la deschiderea Lunii marii cu aproximație data cînd trebuie să fete 5)prietenii și în decursul zilelor urmăvara, este necesar să întrerupem mulsul «toare din orașul Buhuși am fost informu două luni înainte de tătare pentru a mați la zi asupra manifestărilor cultuala posibilitate organismului să se «ral-artistice care au avut loc. Astfel, refacă în vederea unei noi perioade de »despre un jurnal vorbit „Știința și teflactație. Cinica sovietică" și despre conferința ,,Procesul verbal de fătări" se întoca scriitorului Victor Kernbach expusă în ineșie de către șe «fața textiliștilor buhuieni cu privire la Elevul Eugen Teicău din anul IV al școlii pedagogice din Bacău a participat la un program artistic pe care colegii săi l-au prezentat în fața colectiviștilor din Mărgineni. Programul a fost consacrat prieteniei româno-sovietice și va fi reluat în cadrul vizitelor care le fac elevii școlii, colectiviștilor. Bucățile muzicale ca și recitările sunt mesagere ale creației folclorice ale ambelor țări. Despre un montaj literar intitulat „ acum cîțiva ani—ni se afla nimic. CaNoiembrie în poezie“ și care a avut loc respondentul ne relatează pe larg rsto la Școala de partid de un an din Bacău r cu] la minorului — un istoric care — prezentat de un colectiv al bibliotencepe de cîțiva ani — și în care se simte permanent prezența ajutorului frățesc al specialiștilor sovietici. Intre scrisori avem și o poezie a altui corespondent romașcan — tînăruliorel Iorga. Poezia, cu toate stîngăciile ei literare, inerente începutului, reușește să emoționeze prin sinceritatea cu care autorul ei spune „în iureșul luptei, cu Lenin în frunte, poporul a-nvins“ ! » O expunere despre lupta popoarelor în frunte cu U.R.S.S. îndreptată către apărarea păcii, e tema unei știri trimise din Roman de tovarășul Gheorghe Dumbravă, președintele Comitetului orășenesc de luptă pentru pace. Pe tema aceasta ne au mai scris și alți corespondenți printre care I. ONEA și TEODOR STAVAR muncitori iar Roznov, V. RIPAȘ și P. ROIBU acti-aiviști culturali din comuna Săvinești,(6 PETRE TARABOANȚA, colectivist dinte comuna Brusturi — Tg. Neamț, ȘTE»HAN D. Ș.TEOALFĂ bibliotecar la victime — ne informează semnatura scrisorii — s-au ținut și multe adunări, cu pionierii și școlarii, adunări în cadrul cărora li s-a povestit acestora despre pionierii-eroi ai Uniunii Sovietice. La una clubul muncitoresc din Zemeș — Moinești și CORNEL REBEGEA, învățăgitor din comuna Corbasca, raionul Adjud. . . »dintre aceste adunări s-a hotărît încenearea unei corespondențe prietenești cu »școala în care a învățat pionierul sovie tii planul anual îndeplinit în ziua de 28 octombrie conducerea întreprinderii raionale industriale din Tg. Ocna a raportat că a îndeplinit sarcinile de plan pe lanul 1962 la producția globală cât și la producția marfă. In obținerea acestui succes un rol deosebit l-a avut organizația de partid care a reușit să mobilizeze ,între erou Volodia Dubinin. In pregătirea se află un simpozion literar întitulat. „Octombrie roșu“. Tot de la Onești ne-a parvenit prin intermediul tovarășului Constantin Bute, mecanic la Combinatul dei cauciuc — o informație despre o jomeg a tineretului care a avut loc la școala medie din localitate și la care cei 250 de elevi participanții au ascultat citeva din creațiile literarei ale poeților sovieticii „Laminorul romaș,< can este de asemenea o expresie a strînsei colaborări teh•nico-economice dintre țara noastră și» Uniunea Sovietică“ — remarcă lăcăturșui Constantin Smerea de la Fabrica de țevi din Roman în scrisoarea în care ne vorbește despre locul în care atregul colectiv de Tripcă la îndeplinirea și depășirea sarcinilor. . . In fruntea luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de plan înainte de termen s-au situat comuniștii ,damar fi : Constantin Ropoit și Gheorghe Minciună de, la, sectorul, lemn,Victoria Bostan de la spălătoria ,mecanică, loan Boam, și Petre Dogarii da la ,cafera, de piatră etc. •••• •••• Școala nouă la Nisiporești — Roman Recent, muncitorii' întreprinderii ' adaugă la celelalte ,6 predate “ ' construcții nr. 3—Roman 'au dat înfolosința copiilor, colectiviștilor din Nisiporești, raionul Romari uni frumos local de școală cu 8 săli de cursuri, săli pentru laboratoare, și bibliotecă. Noul edificiu de învățămînt, care se ■--------cest an pe cuprinsul, religiimii Bagîiu, a fost apreciat de comisia de recepțiipentru calitatea ■ lucrărilor executate. (De la postul de corespondenți ■ voluntari de la Trustul regional de constructii Bacău) .Prieteni ai cărții. Organizațiile U.T.M. din cadrul șantierelor și întreprinderilor oneșteneț, desfășoară o frumoasă activitate-în direcția atragerii de cit mari mulți tineri - în rîndurile , cititorilor ■ pasionați. Astfel, în cadrul concursurilor pentru citirea literaturii ce se desfășoară pe lingă biblioteci, de la începutul anului și pînă în prezent au fost atrași un număr de 2500 tineri, mentori, instalat---------------• • ■ zori, constructori, izolatori,,chimiști. Din acest număr ,600. ău„.primii••Insigna „Prieten al cărții“. Cai, mai mulți ■ tineri purtători ai insignei „Prieten al cărții“ sînt în cadrul organizațiilor, U.T.M. de la grupul 4 șantiere, I.M.B ., I.I.B., Șantierul 1 Cauciuc și, combinatul de cauciuc sintetic. ■ • •-----------—. Constantin Bute mecanic Construcții noi în G.A.C. Membrii gospodăriei agricole colective „Tudor Vladimirescu“ din comuna Răucești, raionul Tg. Neamț, acordă atenția cuvenită construcțiilor de folos obștesc. Prin munca harnicilor colectiviști de aici, și folosind materialele din resurse locale, constructorii au terminat de executat 3 grajduri mari la o capacitate de cite 100 capete vite fiecare, o maternitate pentru 50 capete porci, 1 coteț de păsări și o magazie. în această muncă s-a evidențiat întreaga echipă de tîmplari și zidari condusă de Iov- Teodor Popa. Dobru