Steagul Roşu, iulie 1963 (Anul 18, nr. 3240-3265)

1963-07-02 / nr. 3240

Proletari din toate tarile uniti vá! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani i Oamenii muncii din agricultura re­giunii noastre luptă cu însuflețire pen­tru traducerea în viață a sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. privind dezvoltarea agriculturii. In Directivele Congresului al­ IlI-lea al P.M.R. cu privire la planul de dez­voltare a economiei naționale , pe­­ anii 1960—1965 se arată­­ că : „...producția globală agricolă trebuie să crească pînă la sfirșitul­ acestei perioade, cu 70—80 la sută față de 1959, asigu­­rînd un belșug de produse agroali­­mentare pentru ridicarea­­ continuă a nivelului de trai­ al. populației“. Directivele subliniază în mod deo­sebit necesitatea executării lucrărilor a­­gricole la timpul potrivit și la un ni­vel agrotehnic ridicat în scopul rea­lizării unor recolte bogate. Condițiile naturale din această pri­măvară au făcut ca însămînțările să fie amînate cu cîteva zile din cauza iernii prelungite. Totuși, datorită în­zestrării agriculturii cu mașini și u­­nelte, hărniciei colectiviștilor și me­canizatorilor s-a reușit ca într-un timp relativ scurt însămînțările să fie terminate. Dar aceasta nu a constituit decît o primă etapă în care s-a pus ba­zele recoltei. A doua etapă nu mai puțin importantă, este etapa îngrijirii culturilor. Această îngrijire este cu a­­tît mai necesară cu cît în această pe­rioadă au căzut ploi în toate raioanele regiunii noastre, în urma cărora cul­turile se dezvoltă repede. Odată cu plantele se dezvoltă și cel mai peri­culos dușman al lor — buruienile. Iată de ce în centrul atenției organizațiilor de partid, al consiliilor de conducere din g.a.c., a tuturor agitatorilor trebuie să stea acum problema mobilizării tu­turor colectiviștilor la efectuarea lu­crărilor de întreținere a culturilor la cel mai înalt nivel agrotehnic, fiind convinși că numai prin aplicarea co­rectă și la timp a acestor lucrări vom putea să realizăm și să depășim pro­ducțiile planificate. Lucrările de întreținere a culturilor, după cum­ știm au ca scop să distrugă buruienile, precum și menținerea unui strat afinat la suprafața solului care să împiedice evaporarea apei, să re­țină in întregime apa provenită din ploi și să creeze posibilități optime de dezvoltare a plantelor. Buruienile sînt păgubitoare în pri­mul rînd prin aceea că iau plantelor cultivate o mare cantitate de hrană și de apă, sărăcind și uscînd pămîntul. Acest lucru se explică prin aceea că buruienile sînt mai bine adaptate la condițiile de viață Ele au rădăcini mai adînci decît plantele cultivate, astfel rezistă mai bine la secetă. Experiențele au arătat că buruienile iau de trei ori mai multă apă din pă­­mînt decît plantele cultivate. Canti­tatea de hrană pe care buruienile o iau din pămînt este de asemenea mare. Astfel, o plantă de muștar sălbatic ia din pămînt de două ori mai mult azot și fosfor și de patru ori mai mult po­tasiu și apă decît o plantă de ovăz. Cele mai lacome buruieni sînt pălă­­mida, muștarul și loboda. Pagubele produse de buruieni fac ca producțiile plantelor cultivate să scadă foarte mult, în multe cazuri ajungîndu-se chiar la compromiterea totală a culturilor. Experiența gospodăriilor colective fruntașe ilustrează pe deplin necesita­tea efectuării la timp a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Astfel, în anul trecut g.a.c. Davideni, raionul Tg. Neamț efectuînd 3 prașile la porumb a obținut de pe întreaga su­prafață cultivată 3668 kg porumb boa­be la hectar, g.a.c. din comuna Ștefan cel Mare, Piatra Neamț 2940 kg la hectar. Colectiviștii din g.a.c. N. Băl­­cescu, raionul Bacău, efectuînd 4 pra­șile la sfecla de­­ zahăr au obținut 21.840 kg sfeclă de zahăr la hectar, g.a.c. Ștefan cel Mare, Piatra Neamț a obținut la sfecla de zahăr 21.950 kg la hectar, iar la cartofi 17.000 kg la hectar. Culturile prășitoare (porumbul, sfe­cla, floarea-soarelui, cartofii, macul) cer un pămînt afînat, curat de buru­ieni, bine încălzit și aerisit, deoarece rădăcinile au nevoie și de aer. In a­­fară de aceasta în solul afînat, fără crustă sau scoarță, apa se păstrează mai bine, iar bacteriile au condiții mai bune pentru a se înmulți De aseme­nea, buruienile care iau hrana și apa plantelor și le stînjenesc în creștere sunt distruse tot prin prășit. Este deci necesar ca la fiecare din culturile amintite mai sus să se aplice cel puțin 3 prașile, iar la sfecla de zahăr și cartofi cel puțin 4 prașile. Mărind numărul prașilelor de la două la trei sau chiar patru prașile se ob­țin sporuri de producție la hectar de 300—500 kg porumb sau 3000—4000 kg la sfecla de zahăr și cartofi. Prășitul porumbului este una din lu­crările de bază în îngrijirea acestei culturi Prin această lucrare, afînăm solul și distrugem buruienile. Porum­bul are nevoie de 3—4 prașile. Nu­mărul lor este în legătură cu felul solului, și numărul­ buruienilor. Astfel, pe solurile grele se fac mai multe pra­șile decît pe cele ușoare. Pe cele pu­ternic îmi armîenate, ca și pe cele cu buruieni care lăstăresc din rădăcină, ca susaiul, volbura etc. se fac mai multe prașile. Paralel cu prășitul mecanic între rînduri, se execută și prășil­a manuală pe rîn­d In acest timp se efectuează și rănitul. Pentru asigurarea densității optime de plante la m­p, răritul se va face de echipe special instruite în a­­cest scop. În această primăvară pentru a se obține producții mari de porumb la hec­tar, s-a folosit aproape peste tot să­­mînța selecționată de înaltă producti­vitate. Dar nu este de ajuns să intro­duci sămînța bună în pămînt. Anul trecut s-a observat că deși s-a asigu­rat o sămînță bună la semănat, în u­­nele locuri, odată cu lucrările de în­treținere, mai cu seamă odată cu pră­șitul al doilea, firele s-au rărit prea mult, iar numărul de plante recolta­­bile la hectar s-a micșorat, ceea ce a dus de fapt la scăderea considerabilă a producției. Astfel, la g.a.c. Trifești- Roman, datorită răririi excesive plantelor s-a diminuat mult producția a de porumb la hectar; dacă brigada s-a condusă de comunistul Butnaru M. Ioan a asigurat o densitate corespun­zătoare și a efectuat numai lucrări de calitate bună, obținînd în medie la hectar 6.458 kg porumb boabe, cele­lalte brigăzi, nerespectînd densitatea optimă și neefectuînd lucrările de între­ținere la timp și de bună calitate, au obținut o producție cu mult mai mică. De aceea, organizațiile de partid tre­buie să îndrume consiliile de conducere din g.a.c., inginerii și tehnicienii agro­nomi, brigadierii să controleze temeinic calitatea lucrărilor, felul cum se e­­xecută prașilele, dacă peste tot se res­pectă recomandările date de specialiști în ceea ce privește răritul. Agitatorii din gospodăriile colective trebuie să desfășoare o susținută muncă de la (Continuare în pag. a 3-a) La recentul spectacol de gală al forma­țiilor artistice de amatori din comunele raionului Bacău, tînăra colectivistă Ma­ria Enache, solistă a căminului cultural din Valea Seacă a cucerit publicul prin vocea ei plină de farmec și melodicitate. Foto: V. BOGDANEȚ Oneștiul se dezvolta continuu în timp ce în marile u­­nități ale industriei chi­mice de la Onești se mun­cește de zor pentru rea­lizarea a tot mai multe produse cu caracteristici calitativ superioare, în timp ce la rafinărie și ter­mocentrală munca plină de elan își arată mereu roadele, în noul oraș, ală­turi de sutele de blocuri tei, constructorii înalță noi schele. Ei se avîntă pe schele tot mai sus, tot mai repede și scot la i­­veală în scurt timp silue­tele zvelte ale blocurilor „turn“ sau ale altor blocuri. De la începutul anului și pînă acum constructorii oneșteni au dat în folo­sință 216 apartamente. Ei au în lucru acum alte 780 de apartamente. Rețin mult atenția blocurile cu 9 etaje care sunt înălțate într-un ritm rapid. In primul bloc de acest fel locatarii s-au și mutat. Alte două blocuri cu cîte 9 etaje sunt gata de re­cepție. Se lucrează intens la 6 blocuri „turn“ la care constructorii mon­tează planșeele, instala­țiile, execută tencuielile interioare. Constructori harnici cum sunt cei conduși de comu­niștii Karoly Bakó, Gheor­ghe Bucelea și alții mun­cesc în aceste zile cu elan deosebit pentru a construi din ce în ce mai bine și mai repede. Strădania lor de ani de zile a făcut ca Oneștiul să aibă astăzi mai bine de 240 de blocuri noi care cuprind aproape 6.000 de aparta­mente.. ^ în introducerea noului în producție o contribuție importantă o au inovatorii Introducerea pe scară tot mai largă a progresului tehnic, folosirea în toate ramurile economiei noastre naționale a celor mai valoroase cuceriri ale tehnicii moderne, întrebuințarea metodelor de muncă avansate, iată sarcini deosebit de importante pe care partidul le pune în fața noastră. Colectivele de muncă ale întreprinde­rilor petroliere din raionul Moinești se străduiesc ca pe zi ce trece să înregis­treze realizări remarcabile în această di­recție, tocmai datorită faptului că îm­--------------------------------------------------------------cer sarcina de a da patriei tot mai mult Prieteni buni ai noului, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii inovatori au o con­tribuție importantă la îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan în întreprin­derile petroliere moineștene. Mișcarea de invenții și inovații s-a soldat de fiecare dată la Moinești cu frumoase rezultate. Este demn de amin­tit faptul că în anul care a trecut trei întreprinderi petroliere de la Moinești au fost premiate la concursul de inovații organizat în ramura petrol-chimie. Deși inovațiile realizate au contribuit foarte mult la îmbunătățirea activității economice a întreprinderilor, trebuie a­­rătat totuși că în­ ceea ce privește cu­prinderea în mișcarea de inovații a tot mai mulți salariați nu s-a făcut totul. Cei 370 de inovatori din anul trecut au fost totuși prea puțini în raport cu nu­mărul total de salariați. In felul acesta se reflectă slaba preocupare din partea unor cabinete tehnice pentru popu­larizarea acelora care fac importante inovații, în vederea atragerii a tot mai mulți muncitori, ingineri, tehnicieni în mișcarea de inovații. Se constată la Moinești că planurile tematice de ino­vații elaborate de M.I.P.Ch. nu sînt su­ficient de popularizate, iar cabinetele tehnice nu au reușit să formeze brigăzi complexe de inovații care să-și propună rezolvarea temelor incluse în planurile tematice. Tocmai pentru acest fapt ino­vatorii nu au urmărit să rezolve și teme din plan. O muncă de îndrumare mai a­­tentă a inovatorilor se face mult sim­țită în întreprinderile petroliere moi­neștene. Exemplul petroliștilor de la Zemeș care au organizat recent două concursuri pe tema „Să cunoaștem ino­vatorii și activitatea lor“ ar trebui ur­mat de celelalte schele petroliere. Fă­­cînd cunoscută munca inovatorilor, a­­preciind-o la justa ei valoare vom reuși să atragem mulți muncitori, ingineri și tehnicieni în această frumoasă acțiune de introducere a noului în producție. Activitatea depusă de inovatori în a­­nul 1963 este, pînă în prezent, mult mai rodnică decît cea depusă în aceeași pe­rioadă a anului trecut. Pînă la 1 iunie a. c. s-au înregistrat 253 de inovații din care se aplică 123. Dacă munca va continua să se desfășoare tot atît de bine se va putea depăși numărul inova­țiilor înregistrate în anul trecut (484). Remarcabil este și faptul că în timpul care a trecut din acest an se constată și o creștere pînă la 71 la sută a nu­mărului inovatorilor muncitori, în anul acesta inovatorii din între­prinderile petroliere ale raionului Moi­nești au reușit să rezolve în mod in­genios probleme mult mai grele, care au o eficacitate economică însemnată. La Rafinăria din Dărmănești este remarcată inovația „Automatizarea alimentării cu apă a cazanelor de aburi“ și cea intitu­lată „Comanda de la distanță a vane­lor de pe conducte ieșire-aburi“. Demne de amintit sînt și inovațiile: „Instalații pentru verificarea, recondiționarea și probarea materialului tubular“, „Insta­lație excavator adaptabilă la tractor S-80“, „Mașina pentru bobinat demenți de rezistență la încălzitoarele de apă“ și altele concepute de muncitori, ingi­neri și tehnicieni din întreprinderile pe­troliere, inovații care rezolvă unele din­tre cele mai importante probleme de pro­ducție. Ele fac munca mai ușoară, mult mai productivă și destul de econo­micoasă. Faptul că inovatorii au trecut în a­­cest an la rezolvarea unor asemenea probleme care îi ajută să automatizeze, să mecanizeze, să aducă reale îmbună­tățiri proceselor tehnologice dovedește că și cabinetele tehnice muncesc mai mult acum Este foarte adevărat însă că munca ar putea să fie și mai rodnică. Vom re­lata aici alte cîteva aspecte negative care într-o oarecare măsură fac ca eficacitatea muncii inovatorilor să fie încă sub nivelul posibilităților. Un­ as­pect destul de neplăcut este, bunăoară, acela că niciunul dintre cele 10 cabi­nete tehnice din raion nu poartă cores- GH. N. CALARAȘU ing. șef adjunct la Schela de extracție Moinești (Continuare în pagina a 3-a) i Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ in regiune . O participare numeroasă a cu­noscut orașul Adjud. Sala cinematogra­fului „Popular“ devenise neîncăpătoare. După cuvîntul de deschidere și după salutul adresat din partea organelor raionale de partid și de stat, s-a prezentat expunerea „Ziua învățătorului — zi închinată învățăto­rilor și profesorilor — unul dintre cele mai numeroase detașamente ale inte­lectualității“ Au luat cuvîntul numeroase cadre didactice, au fost acordate distincții. Programul artistic a fost susținut de către formațiile artistice și soliștii Ca­sei raionale de cultură, precum­ și de cele participante la spectacolul de gală. A La Tg Ocna festivitatea cadre­lor didactice s-a desfășurat în sala Casei raionale de cultură. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de către tova­rășul Alexandru Crețu, secretar al Co­mitetului raional Tg. Ocna al P.M.R., expunerea fiind susținută de tovarășul Petre Idiță, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Ocna. După cuvîntul unor învățători și pro­fesori, a urmat spectacolul de gală susținut de formațiile artistice de ama­tori clasate pe primul loc la faza ra­ională a celui de-al Vll-lea concurs. A Tn sala de cultură „Ion Creangă“ din Tg. Neamț, ședința festivă a fost deschisă de tovarășul Constantin Bo­­căneț, președintele Comitetului execu­tiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț, tovarășul Nicolae Avădanei — șeful secției învățământ al sfatului popular raional, prezentînd expunerea privind importanța sărbătoririi „Zilei învățătorului“. Programul artistic a fost susținut de către corul căminului cultural Dră­­gănești, brigada artistică de agitație a căminului cultural din Filioara, for­mațiile de dans­uri de la Bălintești și Răucești. Peste 160 de cadre didactice au fost distinse cu titluri și premii. Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ a decurs într-o atmosferă sărbătorească în toate reședințele raionale ale re­giunii, programele artistice fiind sus­ținute de către artiștii amatori. Bună­oară la Moinești, după festivitate, a susținut un spectacol cu piesa de tea­tru „Ochiul babei“, formația de teatru a căminului cultural din Solonț, for­mație distinsă cu „Medalia de argint“ la ultimul festival republican al tea­trului de amatori. A. S. GRIGORAȘ întinsele lanuri cu grîu ale gospodăriei colective din comuna Costișa ra­ionul Buhuși au început să capete culoarea aurie. In imaginea de mai sus tovarășii Irimia Plantos, activistul de partid din co­mună, Gheorghe N. Goriță, vicepreședinte al gospodăriei colective și I. Negruș, tehnician la Consiliul agricol raional, cercetînd starea de vegetație a griului. Foto: TEODOR STANCIU Informație Luni dimineața a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o dele­gație militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate ale R. P. Romîne, care, la invitația ministrului apărării al U.R.S.S., mareșal R. I. Ma­­linovski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeași zi, delegația a sosit la Moscova. Pe aeroportul Șeremetievo, în întîmpinarea oaspeților au fost prezenți ministrul apărării al U.R.S.S., mareșal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, mareșal al Uniunii Sovietice A. A. Greciko, mareșali și generali ai arma­tei sovietice. A fost prezent, de ase­menea, Nicolae Guină, R. P. Romîne la Moscova, ambasadorul de armată Leontin Sălăjan. Generalul împreună cu mareșalul R. I. Malinovski au tre­cut în revistă compania de onoare. După sosire, delegația militară ro­mînă a făcut o vizită ministrului apă­rării al U.R.S.S. Mareșalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeților militari romîni. (Agerpres) Concert de muzică populară la g.a.c. Păstrăveni La clubul colectiviștilor din Păstră­veni, raionul Tg. Neamț, orchestra populară „Cernegura“ de pe lingă Teatrul de stat din Piatra Neamț a prezentat un frumos­ concert­ de mu­zică­­ populară romînească. Concertul a fost susținut cu concursul soliști­lor Ioana Radu, Artistă Emerită, Vic­toria Baciu, Mariana Baciu. A diri­jat Ionel Beer Spectacol și s-a bucurat de­­ un bine­meritat succes. Peste 500 de colecti­viști, tineri și vîrstnici, au aplaudat îndelung pe interpreți. Modernizarea băilor medicale din orașul Tg. Ocna Avînd în vedere efectul terapeutic bun pe care îl au băile din Parcul „Pușkin“ și ca urmare a deselor soli­citări din partea cetățenilor, Comitetul executiv al Sfatului popular oraș Tg. Ocna a luat hotărirea să repare și să modernizeze sistemul de funcționare al băilor. Așa, bunăoară, în afară de lu­crările de tencuit și văruit, s-au efec­tuat la băi lucrări de instalare a con­ductelor de apă, înlocuirea cazanului de presiune, îmbunătățirea sistemului de ventilație, canalizarea și faianțarea pereților din interiorul cabinelor. Pînă acum la renovarea băilor din Parcul „Pușkin" s-a cheltuit suma de peste 80.000 lei. în mijlocul colectiviștilor Zilele trecute o brigadă de medici ai Spitalul unificat Tg. Ocna compusă din dr. Mariana Simon, dr. Gh. Dumi­­triu și dr. Bruno Lazare au acordat consultații de ftiziologie-pediatrie-medi­cină internă și dermatologie, colecti­viștilor din comuna Bîrsănești — ra­­ionul Tg. Ocna. ••• - ---------­Colectiviștilor li s-au mai dat indi­cații terapeutice și dietetice. Dr. BRUNO LAZARE Ritm intens la executarea lucrărilor de întreținere Muncind cu hărnicie, colectiviștii din Tupilați, raionul Tg. Neamț au reușit incă de la sfîrșitul săptămânii trecute să termine de executat prașila a II-a pe întreaga suprafață de 510 hectare cultivată cu porumb boabe și au trecut cu toate forțele la efectuarea celei de-a III-a prașile. Pînă în prezent au prășit deja a treia oară peste 15 la sută din suprafața planificată. Avînd în vedere că ploile abundente din ultima perioadă au favorizat atît dezvoltarea plantelor cît și a buruieni­lor, care fură din hrana culturilor, colec­tiviștii din­ Tupilați grăbesc executarea celei de-a IlI-a prașile. Grăbirea pra­­șilei a II-a este impusă și de conside­rentul că campania de recoltare a cerea­lelor păioase se apropie cu pași repezi și pînă atunci va trebui deja terminată prașila a IlI-a pe întreaga suprafață cultivată cu porumb și celelalte culturi prășitoare La porumbul planificat a se realiza 5.000 kg boabe la hectar in cultură neirigată, precum și la sfecla de zahăr și floarea-soarelui, colectiviștii din Tupilați sînt hotărîți să execute pa­tru prașile. In acest fel înțeleg ei să muncească cu rîvnă pentru aplicarea complexului de reguli agrozootehnice — factor hotărîtor în sporirea producției agricole la hectar. Colectiviștii din comunele raionului Adjud se întrec în aceste zile pentru terminarea prașilei a doua. Unele co­mune ca Sascut-Sat, Corbasca, Homo­­cea și Pufești au și terminat de prășit culturile pentru a doua oară. Demn de evidențiat este faptul că în raionul Adjud a început de cîteva zile și prașila a IlI-a la porumb. La execu­tarea prășitului porumbului pentru a treia oară merită a fi scoasă în evidență munca cu spor desfășurată de colecti­viștii din Florești, care au executat pra­­știa a IlI-a pe o suprafață de 127 hec­tare (pînă pe 29 iunie a. e.), Adjudu Vechi 100 hectare și tjii­uești 42 te­etare. ★ E vorba și de-o altfel de căldură­­ !••• De cteva zile canicula încearcă să asemenea locuri — în aer liber — unde imprime contrariul gerului extrem de s-ar fi putut desfășura totul într-o... ac­­astă­ iarnă. Pînă și termometrele se... mosferă mai plăcută. Spunem aceasta miză și... transpiră anunțînd +38, 39, pentru că marea majoritate a locuito- 40 grade la umbră, determinînd în zilor s-a deplasat către atmosfera ca timpul liber consum larg de răcoritoare de ștrand și de zăvoi ale Trotușului, și călătorii scurte și urgente către ve­­iar pe activiștii culturali ai Adjudului getația bogată și răcoroasă, îi știm de obicei bine inspirați în pr­in duminica lui 30 iunie căldura a­ganizarea manifestărilor cu caracter atins creșteri uimitoare. Și ca niciodată cultural-educativ. N-ar fi fost greșit, parcă, în Bacău, Piatra Neamț, Roman, ci dimpotrivă — de aplaudat — dacă Adjud, Tg. Ocna și în toate orașele re- atît spectacolul de gală cît și sărbă­­ciunii noastre au fost văzuți atîți ce­ terirea Zilei învățătorului s-ar fi petre­­cățeni deplasîndu-se către marile cui în aer liber, într-un sat din iie­­parcuri de odihnă, către malurile Tro-­diata vecinătate a Adjudului, luîndu-se tușului, Siretului, Bistriței și Moldovei, măsurile organizatorice de cuviință, cu La această căldură, așezămintele cui­ atît mai mult cu cît temperatura la Ac­­turale au răspuns cu o altă căldură, sud a fost mult mai ridicată decît la De altfel au prevăzut dinainte totul. Bacău. Cît de satisfăcuți au fost băcăuanii ■— Și romașcanii au avut o zi bogată muncitori și intelectuali, — cînd se­ în manifestări cultural-sportive. La fine în umbrele primitoare ale Parcu­ ștrandul tineretului s-au desfășurat con­­lui Gherăești au constatat o dublă at­­cursurile de natație și un program sus­­mosferă primitoare prin prezența unor ținut de formațiile artistice ale O.C.L. formații artistice pe scena amenajată în Mica navigație fluvială pe traseul Cî­­aer liber. Muncitori de la fabricile dinți—Ion Creangă a cunoscut mulți „Proletarul", „Partizanul", „Muncitorul doritori de călătorii de agrement cu va­­liber", ,„Steaua roșie"­și „Confecția", porașul „Pionier", iar 4 autocare O.N.T. din multe alte întreprinderi și iisti- au dus numeroși romașcani pe un cir­­cuții băcăuane, precum și colectiviști cuit interesant și pitoresc . Roman— din sate ca Letea și Traian, au aplaudat Bicaz, Lacu Roșu—Brașov—Valea Pra­­îndelung și... cu căldură programul sus- hovei, Focșani—Bacău—Roman, ținut de brigada artistică de agitație Au evoluat pe scenele parcurilor ro­­a clubului C.F.R. și de către o formație masca de formații ca taraful și dansa­­venită în ospeție : orchestra de muzică rile Întreprinderii de plante medicinale, populară ,,"L­rotușul" din Onești. S-au orchestre de muzică ușoară și soliștii perindat apoi multe alte formații artis- cluburilor Fabricii de zahăr și O.C.L. zice locale. Organizatorii merită toată din multe alte orașe ale regiunii lauda. In Parcul Gherăești la Bistrița ne-au sosit vești despre cum și-au pe­­au avut loc și concursuri spontane de trecut oamenii muncii timpul liber în natație și multe alte jocuri distractive, aer liber. La Onești și Bicaz, Tîrgu La Adjud însă, deși foarte reușit, Neamț, Piatra Neamț și Buhuși au fost spectacolul de gală al formațiilor ar- organizate în locurile cele mai accesi­­tistice de amatori — clasate pe loc de bile, manifestări culturale și sportive frunte la faza raională a celui de-al care au învins căldura tropicală, cu ce- VII-lea concurs — s-a desfășurat între rind-o pe cea a numeroșilor partici­­patru pereți, punînd la grea încercare panț­, atît participarea spectatorilor adjudeni cît și a formațiilor înșiși. Are Adjudul AUREL STANGIU S-au deschis cursurile externe ale școlii populare de arta Născută din grija părintească a parti­dului pentru înflorirea artei amatoare, școala populară de artă și-a cucerit în geografia culturală a orașului și regiunii Bacău un loc de seamă. Nu a existat ma­nifestare artistică mai deosebită în ora­șele și satele regiunii noastre la care să nu-și fi adus contribuția elevi sau absol­venți ai școlii populare de artă. Elevii de la cursurile de zi, recrutați din rîndu­­rile muncitorilor, funcționarilor și elevi­lor din orașul Bacău au prezentat recent spectacolul de sfîrșit de an. Dar activi­tatea școlii continuă și pe timpul verii. Cu începere de la 1 iulie a. c. se deschid cursurile externe ale școlii. Acestea vor fi frecventate de 380 instructori ai for­mațiilor corale, de teatru, brigăzi artis­tice de agitație și dansuri. Ca și în anii trecuți, oameni de artă și profesori din orașul Bacău se vor ocupa de creșterea posibilităților artistice ale cursanților, de îmbogățirea cunoștiin­­țelor lor cu privire la interpretare, pe ge­nuri de artă. Elevii veniți din întreaga regiune și înscriși la cursurile de vară ale școlii populare de artă vor deveni in­structori calificați ai formațiilor artistice de c­­ întori. Ei vor ajuta, prin contribuția ce o vor aduce, la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a artei amatoare din regiunea Bacău. Acțiuni gospodărești Terminarea înainte de data stabilită a reparațiilor necesare parcului de mașini și utilaje pentru campania de vară, per­mite muncitorilor din S.M.T. Adjud să-și rezerve o pane din timp lucrărilor de gospodărire: amenajări de drumuri in­terioare, amenajarea parcului și altele. In acest scop ei au împrăștiat volun­tar peste 300 m­­c pietriș și bolovani de rîu. întregul material a fost trans­portat cu rutierele stațiunii folosindu-se carburanți economisiți de rutieriștii Ion Dogaru, Vicențiu Fulga și Gheorghe Hagiu. sfllȘt. La întreprinderea de utilaj și trans­port (S.U.T.) din o­­rașul Bacău se muncește cu multă însuflețire pentru ca șantierele deservite de întreprindere să aibă la timp repa­rate și bine întreți­nute mașinile și u­­tilajele. întrecerea so­cialistă care se des­fășoară aici scoate la iveală numeroși evidențiați. Vă pre­zentăm în clișeul nostru pe maistrul de atelier Mircea Croitoru și pe me­canicii Petrică Pe­­trof și Ion Bujor care se pregătesc să înceapă reparațiile la un motor. Foto: C. BURSa ®

Next