Steagul Roşu, iulie 1963 (Anul 18, nr. 3240-3265)
1963-07-02 / nr. 3240
Proletari din toate tarile uniti vá! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani i Oamenii muncii din agricultura regiunii noastre luptă cu însuflețire pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. privind dezvoltarea agriculturii. In Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. cu privire la planul de dezvoltare a economiei naționale , pe anii 1960—1965 se arată că : „...producția globală agricolă trebuie să crească pînă la sfirșitul acestei perioade, cu 70—80 la sută față de 1959, asigurînd un belșug de produse agroalimentare pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al. populației“. Directivele subliniază în mod deosebit necesitatea executării lucrărilor agricole la timpul potrivit și la un nivel agrotehnic ridicat în scopul realizării unor recolte bogate. Condițiile naturale din această primăvară au făcut ca însămînțările să fie amînate cu cîteva zile din cauza iernii prelungite. Totuși, datorită înzestrării agriculturii cu mașini și unelte, hărniciei colectiviștilor și mecanizatorilor s-a reușit ca într-un timp relativ scurt însămînțările să fie terminate. Dar aceasta nu a constituit decît o primă etapă în care s-a pus bazele recoltei. A doua etapă nu mai puțin importantă, este etapa îngrijirii culturilor. Această îngrijire este cu atît mai necesară cu cît în această perioadă au căzut ploi în toate raioanele regiunii noastre, în urma cărora culturile se dezvoltă repede. Odată cu plantele se dezvoltă și cel mai periculos dușman al lor — buruienile. Iată de ce în centrul atenției organizațiilor de partid, al consiliilor de conducere din g.a.c., a tuturor agitatorilor trebuie să stea acum problema mobilizării tuturor colectiviștilor la efectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor la cel mai înalt nivel agrotehnic, fiind convinși că numai prin aplicarea corectă și la timp a acestor lucrări vom putea să realizăm și să depășim producțiile planificate. Lucrările de întreținere a culturilor, după cum știm au ca scop să distrugă buruienile, precum și menținerea unui strat afinat la suprafața solului care să împiedice evaporarea apei, să rețină in întregime apa provenită din ploi și să creeze posibilități optime de dezvoltare a plantelor. Buruienile sînt păgubitoare în primul rînd prin aceea că iau plantelor cultivate o mare cantitate de hrană și de apă, sărăcind și uscînd pămîntul. Acest lucru se explică prin aceea că buruienile sînt mai bine adaptate la condițiile de viață Ele au rădăcini mai adînci decît plantele cultivate, astfel rezistă mai bine la secetă. Experiențele au arătat că buruienile iau de trei ori mai multă apă din pămînt decît plantele cultivate. Cantitatea de hrană pe care buruienile o iau din pămînt este de asemenea mare. Astfel, o plantă de muștar sălbatic ia din pămînt de două ori mai mult azot și fosfor și de patru ori mai mult potasiu și apă decît o plantă de ovăz. Cele mai lacome buruieni sînt pălămida, muștarul și loboda. Pagubele produse de buruieni fac ca producțiile plantelor cultivate să scadă foarte mult, în multe cazuri ajungîndu-se chiar la compromiterea totală a culturilor. Experiența gospodăriilor colective fruntașe ilustrează pe deplin necesitatea efectuării la timp a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Astfel, în anul trecut g.a.c. Davideni, raionul Tg. Neamț efectuînd 3 prașile la porumb a obținut de pe întreaga suprafață cultivată 3668 kg porumb boabe la hectar, g.a.c. din comuna Ștefan cel Mare, Piatra Neamț 2940 kg la hectar. Colectiviștii din g.a.c. N. Bălcescu, raionul Bacău, efectuînd 4 prașile la sfecla de zahăr au obținut 21.840 kg sfeclă de zahăr la hectar, g.a.c. Ștefan cel Mare, Piatra Neamț a obținut la sfecla de zahăr 21.950 kg la hectar, iar la cartofi 17.000 kg la hectar. Culturile prășitoare (porumbul, sfecla, floarea-soarelui, cartofii, macul) cer un pămînt afînat, curat de buruieni, bine încălzit și aerisit, deoarece rădăcinile au nevoie și de aer. In afară de aceasta în solul afînat, fără crustă sau scoarță, apa se păstrează mai bine, iar bacteriile au condiții mai bune pentru a se înmulți De asemenea, buruienile care iau hrana și apa plantelor și le stînjenesc în creștere sunt distruse tot prin prășit. Este deci necesar ca la fiecare din culturile amintite mai sus să se aplice cel puțin 3 prașile, iar la sfecla de zahăr și cartofi cel puțin 4 prașile. Mărind numărul prașilelor de la două la trei sau chiar patru prașile se obțin sporuri de producție la hectar de 300—500 kg porumb sau 3000—4000 kg la sfecla de zahăr și cartofi. Prășitul porumbului este una din lucrările de bază în îngrijirea acestei culturi Prin această lucrare, afînăm solul și distrugem buruienile. Porumbul are nevoie de 3—4 prașile. Numărul lor este în legătură cu felul solului, și numărul buruienilor. Astfel, pe solurile grele se fac mai multe prașile decît pe cele ușoare. Pe cele puternic îmi armîenate, ca și pe cele cu buruieni care lăstăresc din rădăcină, ca susaiul, volbura etc. se fac mai multe prașile. Paralel cu prășitul mecanic între rînduri, se execută și prășila manuală pe rînd In acest timp se efectuează și rănitul. Pentru asigurarea densității optime de plante la mp, răritul se va face de echipe special instruite în acest scop. În această primăvară pentru a se obține producții mari de porumb la hectar, s-a folosit aproape peste tot sămînța selecționată de înaltă productivitate. Dar nu este de ajuns să introduci sămînța bună în pămînt. Anul trecut s-a observat că deși s-a asigurat o sămînță bună la semănat, în unele locuri, odată cu lucrările de întreținere, mai cu seamă odată cu prășitul al doilea, firele s-au rărit prea mult, iar numărul de plante recoltabile la hectar s-a micșorat, ceea ce a dus de fapt la scăderea considerabilă a producției. Astfel, la g.a.c. Trifești- Roman, datorită răririi excesive plantelor s-a diminuat mult producția a de porumb la hectar; dacă brigada s-a condusă de comunistul Butnaru M. Ioan a asigurat o densitate corespunzătoare și a efectuat numai lucrări de calitate bună, obținînd în medie la hectar 6.458 kg porumb boabe, celelalte brigăzi, nerespectînd densitatea optimă și neefectuînd lucrările de întreținere la timp și de bună calitate, au obținut o producție cu mult mai mică. De aceea, organizațiile de partid trebuie să îndrume consiliile de conducere din g.a.c., inginerii și tehnicienii agronomi, brigadierii să controleze temeinic calitatea lucrărilor, felul cum se execută prașilele, dacă peste tot se respectă recomandările date de specialiști în ceea ce privește răritul. Agitatorii din gospodăriile colective trebuie să desfășoare o susținută muncă de la (Continuare în pag. a 3-a) La recentul spectacol de gală al formațiilor artistice de amatori din comunele raionului Bacău, tînăra colectivistă Maria Enache, solistă a căminului cultural din Valea Seacă a cucerit publicul prin vocea ei plină de farmec și melodicitate. Foto: V. BOGDANEȚ Oneștiul se dezvolta continuu în timp ce în marile unități ale industriei chimice de la Onești se muncește de zor pentru realizarea a tot mai multe produse cu caracteristici calitativ superioare, în timp ce la rafinărie și termocentrală munca plină de elan își arată mereu roadele, în noul oraș, alături de sutele de blocuri tei, constructorii înalță noi schele. Ei se avîntă pe schele tot mai sus, tot mai repede și scot la iveală în scurt timp siluetele zvelte ale blocurilor „turn“ sau ale altor blocuri. De la începutul anului și pînă acum constructorii oneșteni au dat în folosință 216 apartamente. Ei au în lucru acum alte 780 de apartamente. Rețin mult atenția blocurile cu 9 etaje care sunt înălțate într-un ritm rapid. In primul bloc de acest fel locatarii s-au și mutat. Alte două blocuri cu cîte 9 etaje sunt gata de recepție. Se lucrează intens la 6 blocuri „turn“ la care constructorii montează planșeele, instalațiile, execută tencuielile interioare. Constructori harnici cum sunt cei conduși de comuniștii Karoly Bakó, Gheorghe Bucelea și alții muncesc în aceste zile cu elan deosebit pentru a construi din ce în ce mai bine și mai repede. Strădania lor de ani de zile a făcut ca Oneștiul să aibă astăzi mai bine de 240 de blocuri noi care cuprind aproape 6.000 de apartamente.. ^ în introducerea noului în producție o contribuție importantă o au inovatorii Introducerea pe scară tot mai largă a progresului tehnic, folosirea în toate ramurile economiei noastre naționale a celor mai valoroase cuceriri ale tehnicii moderne, întrebuințarea metodelor de muncă avansate, iată sarcini deosebit de importante pe care partidul le pune în fața noastră. Colectivele de muncă ale întreprinderilor petroliere din raionul Moinești se străduiesc ca pe zi ce trece să înregistreze realizări remarcabile în această direcție, tocmai datorită faptului că îm--------------------------------------------------------------cer sarcina de a da patriei tot mai mult Prieteni buni ai noului, muncitorii, inginerii și tehnicienii inovatori au o contribuție importantă la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan în întreprinderile petroliere moineștene. Mișcarea de invenții și inovații s-a soldat de fiecare dată la Moinești cu frumoase rezultate. Este demn de amintit faptul că în anul care a trecut trei întreprinderi petroliere de la Moinești au fost premiate la concursul de inovații organizat în ramura petrol-chimie. Deși inovațiile realizate au contribuit foarte mult la îmbunătățirea activității economice a întreprinderilor, trebuie arătat totuși că în ceea ce privește cuprinderea în mișcarea de inovații a tot mai mulți salariați nu s-a făcut totul. Cei 370 de inovatori din anul trecut au fost totuși prea puțini în raport cu numărul total de salariați. In felul acesta se reflectă slaba preocupare din partea unor cabinete tehnice pentru popularizarea acelora care fac importante inovații, în vederea atragerii a tot mai mulți muncitori, ingineri, tehnicieni în mișcarea de inovații. Se constată la Moinești că planurile tematice de inovații elaborate de M.I.P.Ch. nu sînt suficient de popularizate, iar cabinetele tehnice nu au reușit să formeze brigăzi complexe de inovații care să-și propună rezolvarea temelor incluse în planurile tematice. Tocmai pentru acest fapt inovatorii nu au urmărit să rezolve și teme din plan. O muncă de îndrumare mai atentă a inovatorilor se face mult simțită în întreprinderile petroliere moineștene. Exemplul petroliștilor de la Zemeș care au organizat recent două concursuri pe tema „Să cunoaștem inovatorii și activitatea lor“ ar trebui urmat de celelalte schele petroliere. Făcînd cunoscută munca inovatorilor, apreciind-o la justa ei valoare vom reuși să atragem mulți muncitori, ingineri și tehnicieni în această frumoasă acțiune de introducere a noului în producție. Activitatea depusă de inovatori în anul 1963 este, pînă în prezent, mult mai rodnică decît cea depusă în aceeași perioadă a anului trecut. Pînă la 1 iunie a. c. s-au înregistrat 253 de inovații din care se aplică 123. Dacă munca va continua să se desfășoare tot atît de bine se va putea depăși numărul inovațiilor înregistrate în anul trecut (484). Remarcabil este și faptul că în timpul care a trecut din acest an se constată și o creștere pînă la 71 la sută a numărului inovatorilor muncitori, în anul acesta inovatorii din întreprinderile petroliere ale raionului Moinești au reușit să rezolve în mod ingenios probleme mult mai grele, care au o eficacitate economică însemnată. La Rafinăria din Dărmănești este remarcată inovația „Automatizarea alimentării cu apă a cazanelor de aburi“ și cea intitulată „Comanda de la distanță a vanelor de pe conducte ieșire-aburi“. Demne de amintit sînt și inovațiile: „Instalații pentru verificarea, recondiționarea și probarea materialului tubular“, „Instalație excavator adaptabilă la tractor S-80“, „Mașina pentru bobinat demenți de rezistență la încălzitoarele de apă“ și altele concepute de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile petroliere, inovații care rezolvă unele dintre cele mai importante probleme de producție. Ele fac munca mai ușoară, mult mai productivă și destul de economicoasă. Faptul că inovatorii au trecut în acest an la rezolvarea unor asemenea probleme care îi ajută să automatizeze, să mecanizeze, să aducă reale îmbunătățiri proceselor tehnologice dovedește că și cabinetele tehnice muncesc mai mult acum Este foarte adevărat însă că munca ar putea să fie și mai rodnică. Vom relata aici alte cîteva aspecte negative care într-o oarecare măsură fac ca eficacitatea muncii inovatorilor să fie încă sub nivelul posibilităților. Un aspect destul de neplăcut este, bunăoară, acela că niciunul dintre cele 10 cabinete tehnice din raion nu poartă cores- GH. N. CALARAȘU ing. șef adjunct la Schela de extracție Moinești (Continuare în pagina a 3-a) i Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ in regiune . O participare numeroasă a cunoscut orașul Adjud. Sala cinematografului „Popular“ devenise neîncăpătoare. După cuvîntul de deschidere și după salutul adresat din partea organelor raionale de partid și de stat, s-a prezentat expunerea „Ziua învățătorului — zi închinată învățătorilor și profesorilor — unul dintre cele mai numeroase detașamente ale intelectualității“ Au luat cuvîntul numeroase cadre didactice, au fost acordate distincții. Programul artistic a fost susținut de către formațiile artistice și soliștii Casei raionale de cultură, precum și de cele participante la spectacolul de gală. A La Tg Ocna festivitatea cadrelor didactice s-a desfășurat în sala Casei raionale de cultură. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de către tovarășul Alexandru Crețu, secretar al Comitetului raional Tg. Ocna al P.M.R., expunerea fiind susținută de tovarășul Petre Idiță, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Ocna. După cuvîntul unor învățători și profesori, a urmat spectacolul de gală susținut de formațiile artistice de amatori clasate pe primul loc la faza raională a celui de-al Vll-lea concurs. A Tn sala de cultură „Ion Creangă“ din Tg. Neamț, ședința festivă a fost deschisă de tovarășul Constantin Bocăneț, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț, tovarășul Nicolae Avădanei — șeful secției învățământ al sfatului popular raional, prezentînd expunerea privind importanța sărbătoririi „Zilei învățătorului“. Programul artistic a fost susținut de către corul căminului cultural Drăgănești, brigada artistică de agitație a căminului cultural din Filioara, formațiile de dansuri de la Bălintești și Răucești. Peste 160 de cadre didactice au fost distinse cu titluri și premii. Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ a decurs într-o atmosferă sărbătorească în toate reședințele raionale ale regiunii, programele artistice fiind susținute de către artiștii amatori. Bunăoară la Moinești, după festivitate, a susținut un spectacol cu piesa de teatru „Ochiul babei“, formația de teatru a căminului cultural din Solonț, formație distinsă cu „Medalia de argint“ la ultimul festival republican al teatrului de amatori. A. S. GRIGORAȘ întinsele lanuri cu grîu ale gospodăriei colective din comuna Costișa raionul Buhuși au început să capete culoarea aurie. In imaginea de mai sus tovarășii Irimia Plantos, activistul de partid din comună, Gheorghe N. Goriță, vicepreședinte al gospodăriei colective și I. Negruș, tehnician la Consiliul agricol raional, cercetînd starea de vegetație a griului. Foto: TEODOR STANCIU Informație Luni dimineața a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o delegație militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate ale R. P. Romîne, care, la invitația ministrului apărării al U.R.S.S., mareșal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeași zi, delegația a sosit la Moscova. Pe aeroportul Șeremetievo, în întîmpinarea oaspeților au fost prezenți ministrul apărării al U.R.S.S., mareșal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, mareșal al Uniunii Sovietice A. A. Greciko, mareșali și generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Guină, R. P. Romîne la Moscova, ambasadorul de armată Leontin Sălăjan. Generalul împreună cu mareșalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegația militară romînă a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareșalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeților militari romîni. (Agerpres) Concert de muzică populară la g.a.c. Păstrăveni La clubul colectiviștilor din Păstrăveni, raionul Tg. Neamț, orchestra populară „Cernegura“ de pe lingă Teatrul de stat din Piatra Neamț a prezentat un frumos concert de muzică populară romînească. Concertul a fost susținut cu concursul soliștilor Ioana Radu, Artistă Emerită, Victoria Baciu, Mariana Baciu. A dirijat Ionel Beer Spectacol și s-a bucurat de un binemeritat succes. Peste 500 de colectiviști, tineri și vîrstnici, au aplaudat îndelung pe interpreți. Modernizarea băilor medicale din orașul Tg. Ocna Avînd în vedere efectul terapeutic bun pe care îl au băile din Parcul „Pușkin“ și ca urmare a deselor solicitări din partea cetățenilor, Comitetul executiv al Sfatului popular oraș Tg. Ocna a luat hotărirea să repare și să modernizeze sistemul de funcționare al băilor. Așa, bunăoară, în afară de lucrările de tencuit și văruit, s-au efectuat la băi lucrări de instalare a conductelor de apă, înlocuirea cazanului de presiune, îmbunătățirea sistemului de ventilație, canalizarea și faianțarea pereților din interiorul cabinelor. Pînă acum la renovarea băilor din Parcul „Pușkin" s-a cheltuit suma de peste 80.000 lei. în mijlocul colectiviștilor Zilele trecute o brigadă de medici ai Spitalul unificat Tg. Ocna compusă din dr. Mariana Simon, dr. Gh. Dumitriu și dr. Bruno Lazare au acordat consultații de ftiziologie-pediatrie-medicină internă și dermatologie, colectiviștilor din comuna Bîrsănești — raionul Tg. Ocna. ••• - ---------Colectiviștilor li s-au mai dat indicații terapeutice și dietetice. Dr. BRUNO LAZARE Ritm intens la executarea lucrărilor de întreținere Muncind cu hărnicie, colectiviștii din Tupilați, raionul Tg. Neamț au reușit incă de la sfîrșitul săptămânii trecute să termine de executat prașila a II-a pe întreaga suprafață de 510 hectare cultivată cu porumb boabe și au trecut cu toate forțele la efectuarea celei de-a III-a prașile. Pînă în prezent au prășit deja a treia oară peste 15 la sută din suprafața planificată. Avînd în vedere că ploile abundente din ultima perioadă au favorizat atît dezvoltarea plantelor cît și a buruienilor, care fură din hrana culturilor, colectiviștii din Tupilați grăbesc executarea celei de-a IlI-a prașile. Grăbirea prașilei a II-a este impusă și de considerentul că campania de recoltare a cerealelor păioase se apropie cu pași repezi și pînă atunci va trebui deja terminată prașila a IlI-a pe întreaga suprafață cultivată cu porumb și celelalte culturi prășitoare La porumbul planificat a se realiza 5.000 kg boabe la hectar in cultură neirigată, precum și la sfecla de zahăr și floarea-soarelui, colectiviștii din Tupilați sînt hotărîți să execute patru prașile. In acest fel înțeleg ei să muncească cu rîvnă pentru aplicarea complexului de reguli agrozootehnice — factor hotărîtor în sporirea producției agricole la hectar. Colectiviștii din comunele raionului Adjud se întrec în aceste zile pentru terminarea prașilei a doua. Unele comune ca Sascut-Sat, Corbasca, Homocea și Pufești au și terminat de prășit culturile pentru a doua oară. Demn de evidențiat este faptul că în raionul Adjud a început de cîteva zile și prașila a IlI-a la porumb. La executarea prășitului porumbului pentru a treia oară merită a fi scoasă în evidență munca cu spor desfășurată de colectiviștii din Florești, care au executat praștia a IlI-a pe o suprafață de 127 hectare (pînă pe 29 iunie a. e.), Adjudu Vechi 100 hectare și tjiiuești 42 teetare. ★ E vorba și de-o altfel de căldură !••• De cteva zile canicula încearcă să asemenea locuri — în aer liber — unde imprime contrariul gerului extrem de s-ar fi putut desfășura totul într-o... acastă iarnă. Pînă și termometrele se... mosferă mai plăcută. Spunem aceasta miză și... transpiră anunțînd +38, 39, pentru că marea majoritate a locuito- 40 grade la umbră, determinînd în zilor s-a deplasat către atmosfera ca timpul liber consum larg de răcoritoare de ștrand și de zăvoi ale Trotușului, și călătorii scurte și urgente către veiar pe activiștii culturali ai Adjudului getația bogată și răcoroasă, îi știm de obicei bine inspirați în prin duminica lui 30 iunie căldura aganizarea manifestărilor cu caracter atins creșteri uimitoare. Și ca niciodată cultural-educativ. N-ar fi fost greșit, parcă, în Bacău, Piatra Neamț, Roman, ci dimpotrivă — de aplaudat — dacă Adjud, Tg. Ocna și în toate orașele re- atît spectacolul de gală cît și sărbăciunii noastre au fost văzuți atîți ce terirea Zilei învățătorului s-ar fi petrecățeni deplasîndu-se către marile cui în aer liber, într-un sat din iieparcuri de odihnă, către malurile Tro-diata vecinătate a Adjudului, luîndu-se tușului, Siretului, Bistriței și Moldovei, măsurile organizatorice de cuviință, cu La această căldură, așezămintele cui atît mai mult cu cît temperatura la Acturale au răspuns cu o altă căldură, sud a fost mult mai ridicată decît la De altfel au prevăzut dinainte totul. Bacău. Cît de satisfăcuți au fost băcăuanii ■— Și romașcanii au avut o zi bogată muncitori și intelectuali, — cînd se în manifestări cultural-sportive. La fine în umbrele primitoare ale Parcu ștrandul tineretului s-au desfășurat conlui Gherăești au constatat o dublă atcursurile de natație și un program susmosferă primitoare prin prezența unor ținut de formațiile artistice ale O.C.L. formații artistice pe scena amenajată în Mica navigație fluvială pe traseul Cîaer liber. Muncitori de la fabricile dinți—Ion Creangă a cunoscut mulți „Proletarul", „Partizanul", „Muncitorul doritori de călătorii de agrement cu valiber", ,„Steaua roșie"și „Confecția", porașul „Pionier", iar 4 autocare O.N.T. din multe alte întreprinderi și iisti- au dus numeroși romașcani pe un circuții băcăuane, precum și colectiviști cuit interesant și pitoresc . Roman— din sate ca Letea și Traian, au aplaudat Bicaz, Lacu Roșu—Brașov—Valea Praîndelung și... cu căldură programul sus- hovei, Focșani—Bacău—Roman, ținut de brigada artistică de agitație Au evoluat pe scenele parcurilor roa clubului C.F.R. și de către o formație masca de formații ca taraful și dansavenită în ospeție : orchestra de muzică rile Întreprinderii de plante medicinale, populară ,,"Lrotușul" din Onești. S-au orchestre de muzică ușoară și soliștii perindat apoi multe alte formații artis- cluburilor Fabricii de zahăr și O.C.L. zice locale. Organizatorii merită toată din multe alte orașe ale regiunii lauda. In Parcul Gherăești la Bistrița ne-au sosit vești despre cum și-au peau avut loc și concursuri spontane de trecut oamenii muncii timpul liber în natație și multe alte jocuri distractive, aer liber. La Onești și Bicaz, Tîrgu La Adjud însă, deși foarte reușit, Neamț, Piatra Neamț și Buhuși au fost spectacolul de gală al formațiilor ar- organizate în locurile cele mai accesitistice de amatori — clasate pe loc de bile, manifestări culturale și sportive frunte la faza raională a celui de-al care au învins căldura tropicală, cu ce- VII-lea concurs — s-a desfășurat între rind-o pe cea a numeroșilor participatru pereți, punînd la grea încercare panț, atît participarea spectatorilor adjudeni cît și a formațiilor înșiși. Are Adjudul AUREL STANGIU S-au deschis cursurile externe ale școlii populare de arta Născută din grija părintească a partidului pentru înflorirea artei amatoare, școala populară de artă și-a cucerit în geografia culturală a orașului și regiunii Bacău un loc de seamă. Nu a existat manifestare artistică mai deosebită în orașele și satele regiunii noastre la care să nu-și fi adus contribuția elevi sau absolvenți ai școlii populare de artă. Elevii de la cursurile de zi, recrutați din rîndurile muncitorilor, funcționarilor și elevilor din orașul Bacău au prezentat recent spectacolul de sfîrșit de an. Dar activitatea școlii continuă și pe timpul verii. Cu începere de la 1 iulie a. c. se deschid cursurile externe ale școlii. Acestea vor fi frecventate de 380 instructori ai formațiilor corale, de teatru, brigăzi artistice de agitație și dansuri. Ca și în anii trecuți, oameni de artă și profesori din orașul Bacău se vor ocupa de creșterea posibilităților artistice ale cursanților, de îmbogățirea cunoștiințelor lor cu privire la interpretare, pe genuri de artă. Elevii veniți din întreaga regiune și înscriși la cursurile de vară ale școlii populare de artă vor deveni instructori calificați ai formațiilor artistice de c întori. Ei vor ajuta, prin contribuția ce o vor aduce, la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a artei amatoare din regiunea Bacău. Acțiuni gospodărești Terminarea înainte de data stabilită a reparațiilor necesare parcului de mașini și utilaje pentru campania de vară, permite muncitorilor din S.M.T. Adjud să-și rezerve o pane din timp lucrărilor de gospodărire: amenajări de drumuri interioare, amenajarea parcului și altele. In acest scop ei au împrăștiat voluntar peste 300 mc pietriș și bolovani de rîu. întregul material a fost transportat cu rutierele stațiunii folosindu-se carburanți economisiți de rutieriștii Ion Dogaru, Vicențiu Fulga și Gheorghe Hagiu. sfllȘt. La întreprinderea de utilaj și transport (S.U.T.) din orașul Bacău se muncește cu multă însuflețire pentru ca șantierele deservite de întreprindere să aibă la timp reparate și bine întreținute mașinile și utilajele. întrecerea socialistă care se desfășoară aici scoate la iveală numeroși evidențiați. Vă prezentăm în clișeul nostru pe maistrul de atelier Mircea Croitoru și pe mecanicii Petrică Petrof și Ion Bujor care se pregătesc să înceapă reparațiile la un motor. Foto: C. BURSa ®