Steagul Roşu, noiembrie 1963 (Anul 18, nr. 3344-3369)

1963-11-01 / nr. 3344

h ■> y ir a. A, IORGAH AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU1 NR. 3.344 (4.823) VINERI 1 NOIEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani IN RAIONUL BUHUȘI Toată grija efectuării arăturilor adînci de toamnă Pe ogoarele multor gospodării agri­cole din raionul Buhuși se muncește în aceste zile cu stăruință la execu­tarea arăturilor adînci. Imediat după terminarea semănatului culturilor de toamnă, vrednicii mecanizatori de la S.M.T. Podoleni au trecut la execu­tarea acestei lucrări cu forțe sporite. In multe gospodării agricole colective realizările la această lucrare sunt fru­moase. In dimineața zilei de 30 octombrie a.c. la gospodăria agricolă colectivă din Zănești trei tractoare lucrau din plin la arat pe o tarla situată în a­­propierea sectorului zootehnic. — Fac treabă bună băieții — ne-a spus tovarășul Toader Ciubotaru, pre­ședintele gospodăriei agricole colective. Se grăbesc ca să termine repede su­prafața ce o avem prevăzută în plan. Sîntem hotărîți să nu lăsăm nici o palmă de pămînt nearat. Și în­­tr-adevăr, la această gospodărie agri­colă colectivă se arase adînc, pină în­ ziua de 30 octombrie a.c., suprafața de 252 hectare, adică aproape jumă­tate din suprafața planificată. Colectiviștii din Slobozia și Roznov, au cules în această toamnă, în ciuda condițiilor climaterice nefavorabile, o producție frumoasă de porumb. Ei ex­plică acest lucru și prin faptul că pa­ralel cu aplicarea întocmai a reguli­lor agrotehnice în toamna anului tre­cut, au arat adînc o bună parte din suprafața însămințată în primăvară cu porumb. Iată de ce în aceste zile, cu sprijinul mecanizatorilor, ei zoresc e­­fectuarea arăturilor adînci. La aceas­tă gospodărie agricolă peste 100 hec­tare au fost deja arate. Bine lucrează la arături și mecanizatorii care deser­vesc gospodăriile agricole colective din Mastacăn, Coșmani, Rediu. Dar din păcate însă în unele­ gos­podării agricole colective din acest raion arăturile adînci de toamnă abia au început și se fac anevoios. Condu­cerea gospodăriei agricole colective din Podoleni a raportat Consiliului a­­gricol raional că pină acum aproape pe 10 hectare au fost executate ară­turi adînci. Se cuvine să amintim că gospodăria agricolă colectivă din Po­doleni întotdeauna s-a situat fruntașă la efectuarea lucrărilor agricole și e păcat ca bunul renume să fie umbrit acum la executarea arăturilor adînci. Tot cu încetineală se lucrează la a­­rături și la gospodăriile agricole co­lective din Cîndești (30 hectare) și Borlești (55 hectare). Este necesar ca în următoarele zile în toate gospodăriile agricole colective din raion să se grăbească executarea arăturilor adînci de toamnă. Se știe doar că executîndu-se aceste lucrări se înmagazinează în pămînt o mare cantitate de umiditate, se îmbunătă­țește structura solului. Stă în putința fiecărei unități agri­cole din raion, a mecanizatorilor, ca folosind vremea bună de lucru și tractoarele la întreaga lor capacitate, acordîndu-se mai multă atenție bunei organizări a muncii și calității lu­crărilor să intensifice ritmul execută­rii arăturilor. T. STÂNCII) Araturi pe întreaga suprafață de teren De cîteva zile, în toate gospodăriile agricole colective din raionul Roman a luat sfîrșit campania însămînțări­­lor de toamnă. In raion au fost însă­­mînțate peste 18.000 hectare cu grîu, orz și secară. Succesul acesta se da­­torește muncii pline de avînt a me­canizatorilor care împreună cu colecti­viștii au depus eforturi susținute în vederea urgentării însămînțărilor. Conștienți de importanța pe care o au arăturile adînci de toamnă pentru însămînțările de primăvară, într-o se­rie de gospodării colective din raio­nul Roman, imediat după ce s-au ter­minat însămînțările, tractoriștii conti­nuă cu același elan arăturile adînci. Cele mai mari suprafețe de teren au fost arate de către gospodăriile co­lective din comunele Bozieni, Butnă­­rești și Săbăoani. De pildă, colecti­viștii din comuna Săbăoani (preșe­dinte tovarășul Frenț Pușcașu, ingi­ner agronom tovarășul Alexandru Ro­mulus) au efectuat arături adînci de toamnă pe o suprafață de peste 150 hectare teren. Să asigurăm animalelor pe timpul iernii furaje din abundență și în sortimente cît mai bogate, Iată o sarcină pentru care colectiviștii din comuna Ștefan cel Mare, raionul Piatra Neamț, depun în prezent eforturi susținute. In fotogra­fie : O parte din membrii brigăzii a treia, condusă de V. Leuștean, însilo­­zează cocenii de porumb în amestec cu resturi de la grădina de legume și zar­zavaturi. Plenara Comite­tului regional Bacău al femeilor Miercuri dimineața a a­­vut loc Plenara Comite­tului regional Bacău al fe­meilor care a dezbătut aportul comitetelor și co­misiilor femeilor în mun­ca de educație sanitară a maselor de femei de la o­­rașe și sate. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind organizarea și desfășura­rea muncii politice și cul­tural-educative în rîndul femeilor în perioada de iarnă. Iarna îl găsește pregătit) Conducerea tehnico-administrativă a Uzinei de țevi din Roman, îndrumată de organizația de par­tid, se preocupă in aceste zile de pregătirile nece­sare pentru buna organizare și desfășurare a pro­cesului de producție pe timpul iernii. Paralel cu a­­sigurarea stocului de materii prime (țagle, oxigen, carbid) și piese de schimb pentru agregatele side­rurgice, o mare atenție se acordă creării unor condiții de lucru cît mai bune pe timpul iernii. Din cele 36 de măsuri prevăzute în planul pregătirilor de iarnă, 26 au fost deja îndeplinite iar restul se află în curs de realizare Astfel, cu sprijinul serviciului mecanic șef s-au înfăptuit unele lucrări principale ca : punerea în stare de funcțiune a perdelelor de aer cald la secțiile prelucrate la rece, completarea geamurilor la toate halele din secții și cabinetele de lucru, revizuirea vagoanelor de clasă pentru transportul muncitorilor la uzină și îm­ oraș etc. In scopul aprovizionării ritmice a laminorului cu țagle cît și al ușurării muncii sudorilor ce le debi­tează, s-au luat măsuri de amenajare a două pa­turi de debitare în hala intîia laminor. Macaragiii care lucrează în hale și depozitul exterior au primit echi­pament călduros de iarnă, iar în ca­binele macaralelor s-au montat re­­șouri electrice. Pe­­ baza propunerilor făcute de muncitori în consfătuirile de produc­ție, s-a hotărît să se instaleze calo­rifere și grătare de lemn la toate ma­șinile de filetat, în fiecare an Casa agronomului de la Călugăra a adăpostit sute de colecti­viști. Aici, cadre cu o înaltă calificare se explică din tainele științei agroteh­nice. Nu de mult 133 de colectiviste crescătoare de păsări, au frecventat­­ în două serii) un curs de ridicare a cunoș­tințelor profesionale. In fotografie . Un aspect din sala de curs. Cu angajamentul anual la economii depășit Echipele de mecanici și montori conduse de petroliștii Traian Dîrlău și Mircea Zota de la întreprinderea de foraj Moinești au terminat zilele acestea montajul și au predat insta­lația de foraj de la sonda 964­ Ze­­meș cu 2 zile mai devreme. Orga­­nizîndu-și mai bine munca, colecti­vul secției de montaje din cadrul întreprinderii de foraj Moinești a terminat pînă acum și a pus în funcțiune 15 instalații de foraj mai mult față de perioada corespunză­toare a anului trecut. Succesele de seamă obținute sînt concretizate și prin aceea că anga­jamentul anual privind realizarea u­­nei economii peste pian în valoare de 200.000 lei a fost îndeplinit și depășit încă de pe acum. In numărul de astăzi: •­ Producții sporite — rezultat al a­­plicării agrotehnicii — Din realizările Sta­țiunii experimentale agricole Secueni — Roman. (pagina a 2-a) • Cum se desfășoară munca de pro­pagandă — de C. APETRI și LEON HAS­­CALOVICI. (pagina a 3-a) · In fiecare brigadă din G.A.C. — or­ganizații de partid puternice — de C. PREOTU. (pagina a 3-a) • Sărbătoarea poporului algerian — de R. CAPLESCU. (pagina a 4-a) Din întreprinderile forestiere Indici de mecanizare crescuți Un aport deosebit la creșterea in­dicelui de utilizare a masei lemnoase, precum și la mărirea productivității muncii în întreprinderile­­ forestiere din regiunea noastră îl are mecaniza­rea operațiunilor de exploatare (dobo­­rît, secționat, scos, apropiat, încărcat mecanic). De la începutul anului și pînă acum întreprinderile forestiere din cadrul DRFF—Bacău au primit 74 ferăstraie mecanice „Drujba“, 15 funiculare pasagere, 6 tractoare, 5 fu­niculare „Mîneciu“, 50 trolii auto, 5 încărcătoare. Prin creșterea parcului de meca­nisme forestiere față de anul 1962, în primele 9 luni care au trecut din acest an, pe DREF au crescut cu mult indicii de mecanizare în exploa­tările forestiere : la doborît-secționat a crescut cu 4,3 la sută, la scos-apro­­piat cu 11,6 la sută, iar la încărcat mecanic cu 11,5 la sută. 167 forestieri trimiși la odihnă și tratament Comitetul sindicatului de la I. F. Comănești acordă o atenție deosebită felului cum forestierii își petrec con­cediul de odihnă. Acest lucru ni-1 con­firmă faptul că de la începutul anu­lui și pînă în prezent au fost trimiși să-și petreacă concediul de odihnă în stațiunile balneo-climaterice 167 mun­citori, ingineri și tehnicieni. Cei mai mulți au fost trimiși să-și petreacă concediul de odihnă în sta­țiunile balneo-climaterice din Sovata, Tușnad, Sinaia, Călimănești, Borsec, Slănic și litoral. In prezent comite­tul sindicatului de la I. F. Comănești distribuie forestierilor biletele sosite pentru trimestrul IV din acest an. O mare parte dintre cei care au primit biletele pentru luna octombrie a.c., •ut și b­locat în stațiuni. dinainte. de­ mem­e­ le cum intri pe șantierul nodului hidroenergetic de la Piatra Neamț, stadiul lucrărilor de construcții ți se conturează precis și armonios pe fondul munților îmbrăcați în culori­le variate ale anotimpului de toamnă. Constructori încercați, mulți din ei au lucrat cu entuziasm la con­strucțiile de la barajul, tunelul de aducțiune și uzina hidrocentralei de la Bicaz, continuă munca­ lor plină de abnegație, alături de noi con­structori tineri, pentru a da viață hotărîrilor partidului în vederea creș­terii potențialului de energie electri­cii în țara noastră. Cu prilejul adu­nării generale de dare de seamă și alegeri a organizației de partid, muncitorii inginerii și tehnicienii lo­­tului I.C.H. Piatra Neamț au rapor­tat cu mîndrie realizarea planului anual de stat în 9 luni și creșterea productivității muncii cu 1,5 la sută. -- — •----n­*.­­ Acest important rezultat este ur­marea faptului că în centrul aten­ției organizației de partid a lotu­lui au stat problemele producției în vederea realizării obiectivelor principale, lucru realizat prin con­trolul periodic asupra conducerii teh­­nico-administrative și prin reparti­zarea de sarcini concrete membri­lor și candidaților de partid. Mun­ca de partid în rîndurile muncito­rilor, la punctele cheie ale produc­ției, a fost continuu îmbunătățită prin repartizarea în aceste locuri ale producției a celor­­ mai buni ,comu­niști care au dat viață angajamen­telor luate. Fac cinste atelierului tovarășii care s-au evidențiat în mod deose­bit și printre care se numără Re­mus Baltag, Vasile Filioreanu, Imbre Oprea, Teodor Pascu, Mihai Popa, Gheorghe Ciubotaru, Vasile Manole, conducători auto, maiștrii Scarlat Călinescu, Ștefan Zadhman, Gheor­ghe Costan, Neculai Munteanu, St. Timpea, inginerul Ion Mănăiln, Constantin Baroi și mulți alții. Conducerea tehnico-administrativă a reușit prin aplicarea planului M.T.O. și prin unele raționalizări ju­dicioase să valorifice o serie de re­zerve interne, care au adus impor­tante economii întreprinderii. De asemenea, au fost introduse cu succes fișele limită de materiale pe lucrări, iar la fiecare punct de lucru s-au predat maiștrilor în ca­drul lansării planului lunar, planul de producție, cu toți indicatorii teh­­nico-economici. O preocupare de seamă ce a stat în fața conducerii tehnico-adminis­­trative și a comitetului sindical de secție a fost extinderea întrecerii socialiste pe brigăzi. Roadele acestei întreceri sînt evidente: printre e­­vidențiați se numără în prezent bri­găzile conduse de tovarășii Vasile Damian, Ion Alexandroaie, Constan­tin Vasiliu, Constantin Isac și alții. Prin eforturile susținute ale mun­citorilor, inginerilor și tehnicienilor lotului s-a reușit ca în anul acesta să se scurteze timpul de rea­lizare la următoarele obiec­tive principale­: predarea grinzii po­dului rulant la montaj s-a făcut cu 76 zile înainte de termen ; acope­rirea completă a sălii mașinilor la centrală cu 25 zile înainte și termi­narea lucrărilor la digul de cămin în vederea acumulării apei în lac a avut loc cu 30 zile mai devreme față de program. Au mai rămas puține zile, pînă la realizarea în întregime a nodului hidroenergetic de la Piatra Neamț. Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni ai lotului I.C.H. Piatra Neamț, hotărîți să realizeze înainte de vreme propriile angajamente mun­cesc în prezent cu multă abnegație și entuziasm pentru a putea raporta noi și valoroase rezultate. ing. VLADIMIR PODBORSCHI șef de lot la I.C.H. Piatra Neamț Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Austriei în R. P. Romîn. La 31 octombrie, ambasadorul extra­ordinar și plenipotențiar al Republicii Austria în Republica Populară Romînă, dr. Paul Wetzler, a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej. In cuvîntul său, ambasadorul austriac și-a exprimat bucuria atît pentru onoa­rea pe care o are de a remite scriso­rile de acreditare, în calitate de amba­sador, cît și pentru faptul că ridicarea misiunilor diplomatice de la București și Viena la rang de ambasade subli­niază, printre alți factori, voința sin­ceră a celor două țări de a dezvolta, mai mult ca în trecut, relațiile lor și de a strînge legăturile în toate domeniile. Dr. Paul Wetzler a subliniat că in cursul ultimelor 15 luni problemele fi­­nanciare rămase în suspensie între cele două țări au fost rezolvate în mod fe­ricit. In vederea creșterii schimburilor în sectorul agricol, a fost încheiat un a­­cord veterinar. Amintind că recent doi miniștri austrieci, printre alte personali­tăți au vizitat România unde au găsit generoasa ospitalitate proprie poporului român, el și-a exprimat bucuria în legă­tură cu vizita apropiată în Austria a mi­nistrului afacerilor externe român. „Această strîngere a legăturilor între două popoare — a remarcat ambasado­rul — corespunde bine cu înțelepciunea și chibzuință pe care o arătați în con­ducerea destinelor frumoasei dv. țări. Contactele, atît oficiale cît și particu­lare, pe care le-am putut avea cu com­patrioții dv., de cînd am onoarea să re­prezint țara mea în patria dv., îmi con­firmă mereu convingerea că nu există chestiuni care să nu poată fi rezolvate intr-un spirit de bună credință și bun simț, prin bunăvoință și prin înțelegerea lucrurilor simple, omenești“. In încheiere, ambasadorul aus­triac a transmis tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej cele mai sincere urări pentru fericirea sa personală și pentru prosperitatea tot mai mare a poporului român și a asigurat că își va folosi toate forțele, ca și în trecut, pentru a contri­bui la dezvoltarea legăturilor romîno­­austriece Răspunzind ambasadorului austriac, președintele Consiliului de Stat, tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și-a ex­primat satisfacția în legătură cu acest moment important în relațiile româno­­austriece și a declarat că împărtășește pe deplin aprecierea ambasadorului că ridicarea misiunilor diplomatice la rang de ambasade subliniază — printre alți factori — voința sinceră a celor două țări de a dezvolta mai mult ca în tre­cut, relațiile lor și de a strînge legătu­rile in toate domeniile. El a remarcat că această voință co­mună s-a manifestat cu prilejul întîlni­­rii dintre conducătorii celor două state și de care, personal, își amintește cu plăcere. Acea întîlnire a fost urmată de vi­zitele unor membri ai guvernului ro­mân și austriac, de schimburile, în continuă creștere, de ingineri, specia­liști, oameni de cultură, ziariști, tu­riști. Președintele Consiliului de Stat a arătat că guvernul român acordă o deosebită importanță acestor contacte pentru că ele contribuie la o mai bună cunoaștere și Înțelegere, la găsirea unor noi căi pentru dezvoltarea rela­țiilor noastre. Este grăitor în această privință că față de 1955, volumul schimburilor co­merciale romîno-austriece a crescut, in 1952, de peste trei ori și există toate premizele ca în anul în curs să atin­gă un volum de aproape patru ori mai mare decit cel din 1955 Relevînd că rezultatele obținute sunt încurajatoare și îndreptățesc satisfacția noastră, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat că aceste rezultate creează condiții pentru noi progrese in colaborarea romîno-austriacă. Inginerii, tehnicienii și muncitorii ro­­mini au avut, nu o dată, prilejul sa prețuiască nivelul utilajului și mașini­lor austriece, expresie a tehnicii indus­triei austriece. In continuare, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat că posibili­tățile de dezvoltare a relațiilor dintre cele două țări sînt departe de a fi epuizate și că prin eforturi comune se va reuși să se valorifice aceste po­sibilități în folosul popoarelor noastre, contribuind în același timp la o mai bună înțelegere internaționala, e­xprimind sentimentele de stimă și prietenie pe care poporul român le nu­trește Față de harnicul și talentatul popor austriac și mulțumind în în­cheiere pentru bunele urări, președin­tele Consiliului de Stat a rugat pe ambasador să transmită poporului aus­triac urări de pace și prosperitate, iar președintelui Republicii Austria, cele mai bune urări de sănătate și fericire. Totodată, l-a asigurat pe ambasadorul Austriei că în activitatea sa se va bucura în continuare de sprijinul Con­siliului de Stat și al guvernului Repu­blicii Populare Române. Intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne și am­basadorul dr. Paul Wetzler a avut loc apoi o convorbire care a decurs într-o atmosferă cordială. La solemnitate și la convorbire au asistat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și George Maco­­vescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul austriac a fost însoțit de dr. Franz Irbinger și Heinrich Win­ter, membri ai ambasadei. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenței sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BET­T­A Președintele Republicii Algeriene Democratice și Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Algeriene De­mocratice și Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín și al meu personal, Dumneavoastră, guvernului și poporului alge­rian cordiale felicitări și cele mai bune urări de fericire și progres. Poporul român urmărește cu multă simpatie eforturile pline de abnegație ale poporului algerian, îndreptate spre consolidarea independenței naționale și se bucură sincer de realizările remarcabile obținute în scurta perioadă de la eli­berarea patriei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumneavoastră nobilă de dezvoltare economică, socială și culturală a Algeriei, îmi ex­prim convingerea că prietenia și colaborarea dintre țările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare și triumful cauzei păcii în lumea întreagă. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ UNDE DUCE INCONSECVENȚA în procesul de producție al fabricii „Proletarul" din orașul Bacău un loc im­portant îl ocupă sectorul filatură care a­­limentează cu necesarul de fire secția țesătorie. Sub conducerea organizației de bază, comitetul sindical de secție a mo­bilizat filaturii în întrecerea socialistă pentru sporirea producției de fire, pen­tru îmbunătățirea calității produselor și pentru descoperirea și valorificarea pe scară tot mai largă a rezervelor interne. După nouă luni de activitate din acest an planul producției a fost simțitor de­pășit la filatură, dîndu-se peste prevederi 9.000 kg fire de lînă cardată, depășindu-se în acest fel și angajamentul luat în între­cerea socialistă cu 4 500 kg fire. Succesele acestui colectiv sînt legate de grija pen­tru organizarea cît mai temeinică a mun­cii, pentru folosirea din plin a mașini­lor, fapt care a făcut ca în perioada amintită indicele de utilizare să fie rea­lizat la „carde" în proporție de 100,25 la sută și la selfactoare 100,6 la sută. Indreptîndu-se atenția asupra îmbună­tățirii compoziției amestecului, în secto­rul filatură au fost puse la dispoziția sor­timentelor de carde și selfactoarelor, ma­teriale de calitate superioară. Muncitori ca Ion Părvănescu, Constantin Văid­anu, Ioan Toia, Cecilia Balint, Elena Anghel, Ținca Bodea, Gheorghe Soltuz, Maria Ben­­ghiu și alții se numără printre eviden­țiații în întrecerea socialistă, ca rezultat al realizărilor obținute în realizarea unei producții mărite de fire. Folosind în mod rațional materia primă, unii ajutori de meșteri ca Ioan Ciupercă, Gheorghe Be­­jan și alții au obținut din aceeași canti­tate de materie primă mai multe produse, în cadrul sectorului filatură își desfă­șoară activitatea 18 brigăzi de producție care, aplicînd metode înaintate de muncă, au reușit să obțină însemnate succese. Una dintre ele este cea condusă de Maria Hulubă. Sub directa îndrumare a maistru­lui Ioan Ciupercă, oamenii din brigadă sînt repartizați pe mașini și se străduiesc în permanență să dea produse de calitate superioară. Numai în trimestrul III al a­­nului în curs această brigadă a realizat în plus mai bine de 600 kg fire față de angajamentul luat, obținînd titlul de brigadă evidențiată în întrecerea socia­listă. Frumoasele realizări ale brigăzilor din filatură au făcut ca sectorul să dețină multă vreme titlul de evidențiat în între­cere; în momentul de față însă, filatura a pierdut titlul de sector evidențiat. De ce oare ? Iată cîteva cauze: în sectorul fila­tură nu s-a făcut totul pentru valorifica­rea rezervelor interne ce mai există în privința creșterii productivității muncii. Deși planul de producție a fost îndeplinit și depășit, productivitatea muncii este sub cea planificată, în trimestrul III, de pildă, acest indicator de plan a fost îndeplinit numai în proporție de 94,6 la sută. Este drept că la nerealizarea lui au contribuit și unele cauze obiective, dar și lipsa de preocupare pentru folosirea din plin a rezervelor interne existente a dus la a­­ceastă situație. Bunăoară, în cursul tri­mestrului III filatura a produs fire neu­niforme și cu rezistență slabă la artico­lele 123—ex. 400—07, 400—09. De ase­menea, au fost produse fire cu ruperi din cauza cardării­­ necorespunzătoare la arti­colele 424, 122—1 și fire cu impurități diferite la articolul 220—01. La aceste de­ficiențe au contribuit toate atelierele fila­turii datorită insuficientei supravegheri a procesului de producție din partea ajuto­rilor de meșteri. De exemplu, la atelierul sortare, din cauza unor materiale prost sortate, așa cum s-a întîmplat pentru ar­ticolul 220—01, partizile au avut însem­nate cantități de fibre străine. Aceasta a impus ca partizile să fie din nou sortate. La fel, la atelierul amestec au fost pro­gramate pentru sortimente partizi, emul­­sionate necorespunzătoare. Tot în cadrul acestui atelier, uneori nu este respectat procesul tehnologic și nu se face o justă repartiție a sarcinilor de producție pe fie­care mașinist sau echipă în parte. La ate­lierul de dărăcit nu s-au obținut rezultate bune în ceea ce privește calitatea pretor­iului, în cursul trimestrului III filatorii au livrat fire cu nopeuri. Aceste defec­țiuni produse la articolele cu pondere mare în planul de producție au generat greutăți în secția țesătorie și mai ales în apretură, unde au fost necesare operațiuni suplimentare pentru remedierea lor. Unii meșteri dărăcitori ca : Mihai Pascu, Du­mitru Dițu, Dumitru Bogdan, nu sînt la înălțimea sarcinilor ce le revin pe linia or­ganizării producției. Pe raza lor de acti­vitate nu sînt bine supravegheate mași­nile, iar organizarea locurilor de muncă lasă de dorit. Nu se pot spune cuvinte de laudă nici despre curățitorii Vasile Purcari, Mihai Balint, Gheorghe Bologa, Ion Lovin, care nu respectă dispozițiile maiștrilor privind curățirea utilajului. Și în ce privește disciplina de producție e­­xistă unele lipsuri ce au influențat rezul­tatele obținute. In cadrul sectorului filatură, de pildă, din cauza absențelor nemotivate și a în­voirilor de la lucru s-au pierdut peste 1.300 kg fire, lucru ce a influențat asupra productivității muncii. Unii tovarăși ca Ana Biciușca, Olga Ureche, Moise Grim­berg, Muzac Ilie, Iancu Zisman, Maxim Mircea lipsesc sistematic de la lucru, în­­greunînd astfel realizarea sarcinilor de producție. Nu este mai puțin adevărat că vinovate de aceste lipsuri se fac și co­mitetele sindicale de secție de la atelie­rul dărăcit și tors care nu au folosit toate mijloacele pentru ca rezultatele bune ale celor mai harnici filatori să fie un bun al tuturora, impulsionîndu-se în acest fel întrecerea socialistă, în cadrul sectorului filatură, de mult timp nu au fost inițiate schimburi de ex­periență între brigăzi, maiștri pentru a se împărtăși experiența lor în domeniul or­ganizării muncii cu scopul de a contri­bui la îmbogățirea cunoștințelor profesio­nale ale muncitorilor. In anul viitor, sec­torului filatură îi revin sarcini de plan sporite. Dar realizarea lor cu succes de­pinde în bună măsură de îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan pe anul în curs. De­ aceea va trebui ca în­tregul colectiv de muncă al sectorului filatură să muncească cu rîvnă în vederea recuperării rămînerii în urmă, iar con­ducerea tehnico-administrativă trebuie să asigure tot timpul condiții bune­ de lucru. Comitetele sindicale de secție (cel de la atelierul de dărăcit și cel de la tors) au datoria să intensifice munca lor în toate atelierele, să contribuie la crearea unei opinii de masă împotriva manifestărilor de indisciplină. Experiența bună a brigă­zilor evidențiate în întrecerea socialistă conduse de Micu Maria, Maria Hulubă, Ion Părvănescu și alții va trebui să fie larg răspîndită. Colectivul de muncă al sectorului filatură dispune de condiții op­time pentru obținerea din nou a titlului de evidențiat în întrecerea socialistă (titlu pe care acum l-a pierdut) dacă va mobi­liza întregul colectiv la descoperirea și valorificarea rezervelor interne de la fie­care loc de muncă. Avem certitudinea că harnicii filatori de la „Proletarul" vor re­­cîștiga bunul lor renume cît de curînd. De ce a pierdut sectorul filatură al fabricii „ Proletarul” Bacău titlul de evidențiază în întrecerea socialistă 9

Next