Steagul Roşu, noiembrie 1963 (Anul 18, nr. 3344-3369)
1963-11-01 / nr. 3344
h ■> y ir a. A, IORGAH AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU1 NR. 3.344 (4.823) VINERI 1 NOIEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani IN RAIONUL BUHUȘI Toată grija efectuării arăturilor adînci de toamnă Pe ogoarele multor gospodării agricole din raionul Buhuși se muncește în aceste zile cu stăruință la executarea arăturilor adînci. Imediat după terminarea semănatului culturilor de toamnă, vrednicii mecanizatori de la S.M.T. Podoleni au trecut la executarea acestei lucrări cu forțe sporite. In multe gospodării agricole colective realizările la această lucrare sunt frumoase. In dimineața zilei de 30 octombrie a.c. la gospodăria agricolă colectivă din Zănești trei tractoare lucrau din plin la arat pe o tarla situată în apropierea sectorului zootehnic. — Fac treabă bună băieții — ne-a spus tovarășul Toader Ciubotaru, președintele gospodăriei agricole colective. Se grăbesc ca să termine repede suprafața ce o avem prevăzută în plan. Sîntem hotărîți să nu lăsăm nici o palmă de pămînt nearat. Și într-adevăr, la această gospodărie agricolă colectivă se arase adînc, pină în ziua de 30 octombrie a.c., suprafața de 252 hectare, adică aproape jumătate din suprafața planificată. Colectiviștii din Slobozia și Roznov, au cules în această toamnă, în ciuda condițiilor climaterice nefavorabile, o producție frumoasă de porumb. Ei explică acest lucru și prin faptul că paralel cu aplicarea întocmai a regulilor agrotehnice în toamna anului trecut, au arat adînc o bună parte din suprafața însămințată în primăvară cu porumb. Iată de ce în aceste zile, cu sprijinul mecanizatorilor, ei zoresc efectuarea arăturilor adînci. La această gospodărie agricolă peste 100 hectare au fost deja arate. Bine lucrează la arături și mecanizatorii care deservesc gospodăriile agricole colective din Mastacăn, Coșmani, Rediu. Dar din păcate însă în unele gospodării agricole colective din acest raion arăturile adînci de toamnă abia au început și se fac anevoios. Conducerea gospodăriei agricole colective din Podoleni a raportat Consiliului agricol raional că pină acum aproape pe 10 hectare au fost executate arături adînci. Se cuvine să amintim că gospodăria agricolă colectivă din Podoleni întotdeauna s-a situat fruntașă la efectuarea lucrărilor agricole și e păcat ca bunul renume să fie umbrit acum la executarea arăturilor adînci. Tot cu încetineală se lucrează la arături și la gospodăriile agricole colective din Cîndești (30 hectare) și Borlești (55 hectare). Este necesar ca în următoarele zile în toate gospodăriile agricole colective din raion să se grăbească executarea arăturilor adînci de toamnă. Se știe doar că executîndu-se aceste lucrări se înmagazinează în pămînt o mare cantitate de umiditate, se îmbunătățește structura solului. Stă în putința fiecărei unități agricole din raion, a mecanizatorilor, ca folosind vremea bună de lucru și tractoarele la întreaga lor capacitate, acordîndu-se mai multă atenție bunei organizări a muncii și calității lucrărilor să intensifice ritmul executării arăturilor. T. STÂNCII) Araturi pe întreaga suprafață de teren De cîteva zile, în toate gospodăriile agricole colective din raionul Roman a luat sfîrșit campania însămînțărilor de toamnă. In raion au fost însămînțate peste 18.000 hectare cu grîu, orz și secară. Succesul acesta se datorește muncii pline de avînt a mecanizatorilor care împreună cu colectiviștii au depus eforturi susținute în vederea urgentării însămînțărilor. Conștienți de importanța pe care o au arăturile adînci de toamnă pentru însămînțările de primăvară, într-o serie de gospodării colective din raionul Roman, imediat după ce s-au terminat însămînțările, tractoriștii continuă cu același elan arăturile adînci. Cele mai mari suprafețe de teren au fost arate de către gospodăriile colective din comunele Bozieni, Butnărești și Săbăoani. De pildă, colectiviștii din comuna Săbăoani (președinte tovarășul Frenț Pușcașu, inginer agronom tovarășul Alexandru Romulus) au efectuat arături adînci de toamnă pe o suprafață de peste 150 hectare teren. Să asigurăm animalelor pe timpul iernii furaje din abundență și în sortimente cît mai bogate, Iată o sarcină pentru care colectiviștii din comuna Ștefan cel Mare, raionul Piatra Neamț, depun în prezent eforturi susținute. In fotografie : O parte din membrii brigăzii a treia, condusă de V. Leuștean, însilozează cocenii de porumb în amestec cu resturi de la grădina de legume și zarzavaturi. Plenara Comitetului regional Bacău al femeilor Miercuri dimineața a avut loc Plenara Comitetului regional Bacău al femeilor care a dezbătut aportul comitetelor și comisiilor femeilor în munca de educație sanitară a maselor de femei de la orașe și sate. Plenara a adoptat un plan de măsuri privind organizarea și desfășurarea muncii politice și cultural-educative în rîndul femeilor în perioada de iarnă. Iarna îl găsește pregătit) Conducerea tehnico-administrativă a Uzinei de țevi din Roman, îndrumată de organizația de partid, se preocupă in aceste zile de pregătirile necesare pentru buna organizare și desfășurare a procesului de producție pe timpul iernii. Paralel cu asigurarea stocului de materii prime (țagle, oxigen, carbid) și piese de schimb pentru agregatele siderurgice, o mare atenție se acordă creării unor condiții de lucru cît mai bune pe timpul iernii. Din cele 36 de măsuri prevăzute în planul pregătirilor de iarnă, 26 au fost deja îndeplinite iar restul se află în curs de realizare Astfel, cu sprijinul serviciului mecanic șef s-au înfăptuit unele lucrări principale ca : punerea în stare de funcțiune a perdelelor de aer cald la secțiile prelucrate la rece, completarea geamurilor la toate halele din secții și cabinetele de lucru, revizuirea vagoanelor de clasă pentru transportul muncitorilor la uzină și îm oraș etc. In scopul aprovizionării ritmice a laminorului cu țagle cît și al ușurării muncii sudorilor ce le debitează, s-au luat măsuri de amenajare a două paturi de debitare în hala intîia laminor. Macaragiii care lucrează în hale și depozitul exterior au primit echipament călduros de iarnă, iar în cabinele macaralelor s-au montat reșouri electrice. Pe baza propunerilor făcute de muncitori în consfătuirile de producție, s-a hotărît să se instaleze calorifere și grătare de lemn la toate mașinile de filetat, în fiecare an Casa agronomului de la Călugăra a adăpostit sute de colectiviști. Aici, cadre cu o înaltă calificare se explică din tainele științei agrotehnice. Nu de mult 133 de colectiviste crescătoare de păsări, au frecventat în două serii) un curs de ridicare a cunoștințelor profesionale. In fotografie . Un aspect din sala de curs. Cu angajamentul anual la economii depășit Echipele de mecanici și montori conduse de petroliștii Traian Dîrlău și Mircea Zota de la întreprinderea de foraj Moinești au terminat zilele acestea montajul și au predat instalația de foraj de la sonda 964 Zemeș cu 2 zile mai devreme. Organizîndu-și mai bine munca, colectivul secției de montaje din cadrul întreprinderii de foraj Moinești a terminat pînă acum și a pus în funcțiune 15 instalații de foraj mai mult față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Succesele de seamă obținute sînt concretizate și prin aceea că angajamentul anual privind realizarea unei economii peste pian în valoare de 200.000 lei a fost îndeplinit și depășit încă de pe acum. In numărul de astăzi: • Producții sporite — rezultat al aplicării agrotehnicii — Din realizările Stațiunii experimentale agricole Secueni — Roman. (pagina a 2-a) • Cum se desfășoară munca de propagandă — de C. APETRI și LEON HASCALOVICI. (pagina a 3-a) · In fiecare brigadă din G.A.C. — organizații de partid puternice — de C. PREOTU. (pagina a 3-a) • Sărbătoarea poporului algerian — de R. CAPLESCU. (pagina a 4-a) Din întreprinderile forestiere Indici de mecanizare crescuți Un aport deosebit la creșterea indicelui de utilizare a masei lemnoase, precum și la mărirea productivității muncii în întreprinderile forestiere din regiunea noastră îl are mecanizarea operațiunilor de exploatare (doborît, secționat, scos, apropiat, încărcat mecanic). De la începutul anului și pînă acum întreprinderile forestiere din cadrul DRFF—Bacău au primit 74 ferăstraie mecanice „Drujba“, 15 funiculare pasagere, 6 tractoare, 5 funiculare „Mîneciu“, 50 trolii auto, 5 încărcătoare. Prin creșterea parcului de mecanisme forestiere față de anul 1962, în primele 9 luni care au trecut din acest an, pe DREF au crescut cu mult indicii de mecanizare în exploatările forestiere : la doborît-secționat a crescut cu 4,3 la sută, la scos-apropiat cu 11,6 la sută, iar la încărcat mecanic cu 11,5 la sută. 167 forestieri trimiși la odihnă și tratament Comitetul sindicatului de la I. F. Comănești acordă o atenție deosebită felului cum forestierii își petrec concediul de odihnă. Acest lucru ni-1 confirmă faptul că de la începutul anului și pînă în prezent au fost trimiși să-și petreacă concediul de odihnă în stațiunile balneo-climaterice 167 muncitori, ingineri și tehnicieni. Cei mai mulți au fost trimiși să-și petreacă concediul de odihnă în stațiunile balneo-climaterice din Sovata, Tușnad, Sinaia, Călimănești, Borsec, Slănic și litoral. In prezent comitetul sindicatului de la I. F. Comănești distribuie forestierilor biletele sosite pentru trimestrul IV din acest an. O mare parte dintre cei care au primit biletele pentru luna octombrie a.c., •ut și blocat în stațiuni. dinainte. de meme le cum intri pe șantierul nodului hidroenergetic de la Piatra Neamț, stadiul lucrărilor de construcții ți se conturează precis și armonios pe fondul munților îmbrăcați în culorile variate ale anotimpului de toamnă. Constructori încercați, mulți din ei au lucrat cu entuziasm la construcțiile de la barajul, tunelul de aducțiune și uzina hidrocentralei de la Bicaz, continuă munca lor plină de abnegație, alături de noi constructori tineri, pentru a da viață hotărîrilor partidului în vederea creșterii potențialului de energie electricii în țara noastră. Cu prilejul adunării generale de dare de seamă și alegeri a organizației de partid, muncitorii inginerii și tehnicienii lotului I.C.H. Piatra Neamț au raportat cu mîndrie realizarea planului anual de stat în 9 luni și creșterea productivității muncii cu 1,5 la sută. -- — •----n*. Acest important rezultat este urmarea faptului că în centrul atenției organizației de partid a lotului au stat problemele producției în vederea realizării obiectivelor principale, lucru realizat prin controlul periodic asupra conducerii tehnico-administrative și prin repartizarea de sarcini concrete membrilor și candidaților de partid. Munca de partid în rîndurile muncitorilor, la punctele cheie ale producției, a fost continuu îmbunătățită prin repartizarea în aceste locuri ale producției a celor mai buni ,comuniști care au dat viață angajamentelor luate. Fac cinste atelierului tovarășii care s-au evidențiat în mod deosebit și printre care se numără Remus Baltag, Vasile Filioreanu, Imbre Oprea, Teodor Pascu, Mihai Popa, Gheorghe Ciubotaru, Vasile Manole, conducători auto, maiștrii Scarlat Călinescu, Ștefan Zadhman, Gheorghe Costan, Neculai Munteanu, St. Timpea, inginerul Ion Mănăiln, Constantin Baroi și mulți alții. Conducerea tehnico-administrativă a reușit prin aplicarea planului M.T.O. și prin unele raționalizări judicioase să valorifice o serie de rezerve interne, care au adus importante economii întreprinderii. De asemenea, au fost introduse cu succes fișele limită de materiale pe lucrări, iar la fiecare punct de lucru s-au predat maiștrilor în cadrul lansării planului lunar, planul de producție, cu toți indicatorii tehnico-economici. O preocupare de seamă ce a stat în fața conducerii tehnico-administrative și a comitetului sindical de secție a fost extinderea întrecerii socialiste pe brigăzi. Roadele acestei întreceri sînt evidente: printre evidențiați se numără în prezent brigăzile conduse de tovarășii Vasile Damian, Ion Alexandroaie, Constantin Vasiliu, Constantin Isac și alții. Prin eforturile susținute ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor lotului s-a reușit ca în anul acesta să se scurteze timpul de realizare la următoarele obiective principale: predarea grinzii podului rulant la montaj s-a făcut cu 76 zile înainte de termen ; acoperirea completă a sălii mașinilor la centrală cu 25 zile înainte și terminarea lucrărilor la digul de cămin în vederea acumulării apei în lac a avut loc cu 30 zile mai devreme față de program. Au mai rămas puține zile, pînă la realizarea în întregime a nodului hidroenergetic de la Piatra Neamț. Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni ai lotului I.C.H. Piatra Neamț, hotărîți să realizeze înainte de vreme propriile angajamente muncesc în prezent cu multă abnegație și entuziasm pentru a putea raporta noi și valoroase rezultate. ing. VLADIMIR PODBORSCHI șef de lot la I.C.H. Piatra Neamț Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Austriei în R. P. Romîn. La 31 octombrie, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Austria în Republica Populară Romînă, dr. Paul Wetzler, a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej. In cuvîntul său, ambasadorul austriac și-a exprimat bucuria atît pentru onoarea pe care o are de a remite scrisorile de acreditare, în calitate de ambasador, cît și pentru faptul că ridicarea misiunilor diplomatice de la București și Viena la rang de ambasade subliniază, printre alți factori, voința sinceră a celor două țări de a dezvolta, mai mult ca în trecut, relațiile lor și de a strînge legăturile în toate domeniile. Dr. Paul Wetzler a subliniat că in cursul ultimelor 15 luni problemele financiare rămase în suspensie între cele două țări au fost rezolvate în mod fericit. In vederea creșterii schimburilor în sectorul agricol, a fost încheiat un acord veterinar. Amintind că recent doi miniștri austrieci, printre alte personalități au vizitat România unde au găsit generoasa ospitalitate proprie poporului român, el și-a exprimat bucuria în legătură cu vizita apropiată în Austria a ministrului afacerilor externe român. „Această strîngere a legăturilor între două popoare — a remarcat ambasadorul — corespunde bine cu înțelepciunea și chibzuință pe care o arătați în conducerea destinelor frumoasei dv. țări. Contactele, atît oficiale cît și particulare, pe care le-am putut avea cu compatrioții dv., de cînd am onoarea să reprezint țara mea în patria dv., îmi confirmă mereu convingerea că nu există chestiuni care să nu poată fi rezolvate intr-un spirit de bună credință și bun simț, prin bunăvoință și prin înțelegerea lucrurilor simple, omenești“. In încheiere, ambasadorul austriac a transmis tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej cele mai sincere urări pentru fericirea sa personală și pentru prosperitatea tot mai mare a poporului român și a asigurat că își va folosi toate forțele, ca și în trecut, pentru a contribui la dezvoltarea legăturilor romînoaustriece Răspunzind ambasadorului austriac, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și-a exprimat satisfacția în legătură cu acest moment important în relațiile românoaustriece și a declarat că împărtășește pe deplin aprecierea ambasadorului că ridicarea misiunilor diplomatice la rang de ambasade subliniază — printre alți factori — voința sinceră a celor două țări de a dezvolta mai mult ca în trecut, relațiile lor și de a strînge legăturile in toate domeniile. El a remarcat că această voință comună s-a manifestat cu prilejul întîlnirii dintre conducătorii celor două state și de care, personal, își amintește cu plăcere. Acea întîlnire a fost urmată de vizitele unor membri ai guvernului român și austriac, de schimburile, în continuă creștere, de ingineri, specialiști, oameni de cultură, ziariști, turiști. Președintele Consiliului de Stat a arătat că guvernul român acordă o deosebită importanță acestor contacte pentru că ele contribuie la o mai bună cunoaștere și Înțelegere, la găsirea unor noi căi pentru dezvoltarea relațiilor noastre. Este grăitor în această privință că față de 1955, volumul schimburilor comerciale romîno-austriece a crescut, in 1952, de peste trei ori și există toate premizele ca în anul în curs să atingă un volum de aproape patru ori mai mare decit cel din 1955 Relevînd că rezultatele obținute sunt încurajatoare și îndreptățesc satisfacția noastră, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat că aceste rezultate creează condiții pentru noi progrese in colaborarea romîno-austriacă. Inginerii, tehnicienii și muncitorii romini au avut, nu o dată, prilejul sa prețuiască nivelul utilajului și mașinilor austriece, expresie a tehnicii industriei austriece. In continuare, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat că posibilitățile de dezvoltare a relațiilor dintre cele două țări sînt departe de a fi epuizate și că prin eforturi comune se va reuși să se valorifice aceste posibilități în folosul popoarelor noastre, contribuind în același timp la o mai bună înțelegere internaționala, exprimind sentimentele de stimă și prietenie pe care poporul român le nutrește Față de harnicul și talentatul popor austriac și mulțumind în încheiere pentru bunele urări, președintele Consiliului de Stat a rugat pe ambasador să transmită poporului austriac urări de pace și prosperitate, iar președintelui Republicii Austria, cele mai bune urări de sănătate și fericire. Totodată, l-a asigurat pe ambasadorul Austriei că în activitatea sa se va bucura în continuare de sprijinul Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române. Intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne și ambasadorul dr. Paul Wetzler a avut loc apoi o convorbire care a decurs într-o atmosferă cordială. La solemnitate și la convorbire au asistat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul austriac a fost însoțit de dr. Franz Irbinger și Heinrich Winter, membri ai ambasadei. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenței sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BETTA Președintele Republicii Algeriene Democratice și Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Algeriene Democratice și Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín și al meu personal, Dumneavoastră, guvernului și poporului algerian cordiale felicitări și cele mai bune urări de fericire și progres. Poporul român urmărește cu multă simpatie eforturile pline de abnegație ale poporului algerian, îndreptate spre consolidarea independenței naționale și se bucură sincer de realizările remarcabile obținute în scurta perioadă de la eliberarea patriei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumneavoastră nobilă de dezvoltare economică, socială și culturală a Algeriei, îmi exprim convingerea că prietenia și colaborarea dintre țările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare și triumful cauzei păcii în lumea întreagă. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ UNDE DUCE INCONSECVENȚA în procesul de producție al fabricii „Proletarul" din orașul Bacău un loc important îl ocupă sectorul filatură care alimentează cu necesarul de fire secția țesătorie. Sub conducerea organizației de bază, comitetul sindical de secție a mobilizat filaturii în întrecerea socialistă pentru sporirea producției de fire, pentru îmbunătățirea calității produselor și pentru descoperirea și valorificarea pe scară tot mai largă a rezervelor interne. După nouă luni de activitate din acest an planul producției a fost simțitor depășit la filatură, dîndu-se peste prevederi 9.000 kg fire de lînă cardată, depășindu-se în acest fel și angajamentul luat în întrecerea socialistă cu 4 500 kg fire. Succesele acestui colectiv sînt legate de grija pentru organizarea cît mai temeinică a muncii, pentru folosirea din plin a mașinilor, fapt care a făcut ca în perioada amintită indicele de utilizare să fie realizat la „carde" în proporție de 100,25 la sută și la selfactoare 100,6 la sută. Indreptîndu-se atenția asupra îmbunătățirii compoziției amestecului, în sectorul filatură au fost puse la dispoziția sortimentelor de carde și selfactoarelor, materiale de calitate superioară. Muncitori ca Ion Părvănescu, Constantin Văidanu, Ioan Toia, Cecilia Balint, Elena Anghel, Ținca Bodea, Gheorghe Soltuz, Maria Benghiu și alții se numără printre evidențiații în întrecerea socialistă, ca rezultat al realizărilor obținute în realizarea unei producții mărite de fire. Folosind în mod rațional materia primă, unii ajutori de meșteri ca Ioan Ciupercă, Gheorghe Bejan și alții au obținut din aceeași cantitate de materie primă mai multe produse, în cadrul sectorului filatură își desfășoară activitatea 18 brigăzi de producție care, aplicînd metode înaintate de muncă, au reușit să obțină însemnate succese. Una dintre ele este cea condusă de Maria Hulubă. Sub directa îndrumare a maistrului Ioan Ciupercă, oamenii din brigadă sînt repartizați pe mașini și se străduiesc în permanență să dea produse de calitate superioară. Numai în trimestrul III al anului în curs această brigadă a realizat în plus mai bine de 600 kg fire față de angajamentul luat, obținînd titlul de brigadă evidențiată în întrecerea socialistă. Frumoasele realizări ale brigăzilor din filatură au făcut ca sectorul să dețină multă vreme titlul de evidențiat în întrecere; în momentul de față însă, filatura a pierdut titlul de sector evidențiat. De ce oare ? Iată cîteva cauze: în sectorul filatură nu s-a făcut totul pentru valorificarea rezervelor interne ce mai există în privința creșterii productivității muncii. Deși planul de producție a fost îndeplinit și depășit, productivitatea muncii este sub cea planificată, în trimestrul III, de pildă, acest indicator de plan a fost îndeplinit numai în proporție de 94,6 la sută. Este drept că la nerealizarea lui au contribuit și unele cauze obiective, dar și lipsa de preocupare pentru folosirea din plin a rezervelor interne existente a dus la această situație. Bunăoară, în cursul trimestrului III filatura a produs fire neuniforme și cu rezistență slabă la articolele 123—ex. 400—07, 400—09. De asemenea, au fost produse fire cu ruperi din cauza cardării necorespunzătoare la articolele 424, 122—1 și fire cu impurități diferite la articolul 220—01. La aceste deficiențe au contribuit toate atelierele filaturii datorită insuficientei supravegheri a procesului de producție din partea ajutorilor de meșteri. De exemplu, la atelierul sortare, din cauza unor materiale prost sortate, așa cum s-a întîmplat pentru articolul 220—01, partizile au avut însemnate cantități de fibre străine. Aceasta a impus ca partizile să fie din nou sortate. La fel, la atelierul amestec au fost programate pentru sortimente partizi, emulsionate necorespunzătoare. Tot în cadrul acestui atelier, uneori nu este respectat procesul tehnologic și nu se face o justă repartiție a sarcinilor de producție pe fiecare mașinist sau echipă în parte. La atelierul de dărăcit nu s-au obținut rezultate bune în ceea ce privește calitatea pretoriului, în cursul trimestrului III filatorii au livrat fire cu nopeuri. Aceste defecțiuni produse la articolele cu pondere mare în planul de producție au generat greutăți în secția țesătorie și mai ales în apretură, unde au fost necesare operațiuni suplimentare pentru remedierea lor. Unii meșteri dărăcitori ca : Mihai Pascu, Dumitru Dițu, Dumitru Bogdan, nu sînt la înălțimea sarcinilor ce le revin pe linia organizării producției. Pe raza lor de activitate nu sînt bine supravegheate mașinile, iar organizarea locurilor de muncă lasă de dorit. Nu se pot spune cuvinte de laudă nici despre curățitorii Vasile Purcari, Mihai Balint, Gheorghe Bologa, Ion Lovin, care nu respectă dispozițiile maiștrilor privind curățirea utilajului. Și în ce privește disciplina de producție există unele lipsuri ce au influențat rezultatele obținute. In cadrul sectorului filatură, de pildă, din cauza absențelor nemotivate și a învoirilor de la lucru s-au pierdut peste 1.300 kg fire, lucru ce a influențat asupra productivității muncii. Unii tovarăși ca Ana Biciușca, Olga Ureche, Moise Grimberg, Muzac Ilie, Iancu Zisman, Maxim Mircea lipsesc sistematic de la lucru, îngreunînd astfel realizarea sarcinilor de producție. Nu este mai puțin adevărat că vinovate de aceste lipsuri se fac și comitetele sindicale de secție de la atelierul dărăcit și tors care nu au folosit toate mijloacele pentru ca rezultatele bune ale celor mai harnici filatori să fie un bun al tuturora, impulsionîndu-se în acest fel întrecerea socialistă, în cadrul sectorului filatură, de mult timp nu au fost inițiate schimburi de experiență între brigăzi, maiștri pentru a se împărtăși experiența lor în domeniul organizării muncii cu scopul de a contribui la îmbogățirea cunoștințelor profesionale ale muncitorilor. In anul viitor, sectorului filatură îi revin sarcini de plan sporite. Dar realizarea lor cu succes depinde în bună măsură de îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan pe anul în curs. De aceea va trebui ca întregul colectiv de muncă al sectorului filatură să muncească cu rîvnă în vederea recuperării rămînerii în urmă, iar conducerea tehnico-administrativă trebuie să asigure tot timpul condiții bune de lucru. Comitetele sindicale de secție (cel de la atelierul de dărăcit și cel de la tors) au datoria să intensifice munca lor în toate atelierele, să contribuie la crearea unei opinii de masă împotriva manifestărilor de indisciplină. Experiența bună a brigăzilor evidențiate în întrecerea socialistă conduse de Micu Maria, Maria Hulubă, Ion Părvănescu și alții va trebui să fie larg răspîndită. Colectivul de muncă al sectorului filatură dispune de condiții optime pentru obținerea din nou a titlului de evidențiat în întrecerea socialistă (titlu pe care acum l-a pierdut) dacă va mobiliza întregul colectiv la descoperirea și valorificarea rezervelor interne de la fiecare loc de muncă. Avem certitudinea că harnicii filatori de la „Proletarul" vor recîștiga bunul lor renume cît de curînd. De ce a pierdut sectorul filatură al fabricii „ Proletarul” Bacău titlul de evidențiază în întrecerea socialistă 9