Steagul Roşu, decembrie 1963 (Anul 18, nr. 3370-3396)

1963-12-01 / nr. 3370

Proletari din toate tarile uniti vá­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ] Nr. 3.370 (4.849) DUMINICA 1 DECEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani Ma «tplici i­­­alai­a II, P. hil­ip II. 8. 1. Ispslan­a Semnarea Acordului cu privire la realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30. — (Trimișii speciali A­­gerpres S. Strujan și P. Popa transmit): Sîmbătă la amiază, în clădirea Vo­cii Executive Federative a R.S.F. Iu­goslavia a avut loc semnarea Acor­dului între Republica Populară Ro­mâna și Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Romîne în Repu­blica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președin­tele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mâne, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, iar din partea iugoslavă de to­varășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Asănescu, Aurel Măm­ășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat to­varășii Edvard Kardelj, președintele Skupștinei Federative, Petar Stambo­­lici, președintele Vecei Executive Fe­derative, Mialko Todorovici, vicepreșe­dinte al Skupșlinei Federative, Milos Minici, vicepreședinte al Vecei Execu­tive Federative, Kocea Popovici, secre­tar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Bla­­jevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secretar fe­derativ pentru transporturi și telecomu­nicații, Kira Gligorov, secretar fede­rativ pentru finanțe, dr. Ioie Brilei, membru al Vecei Executive Federati­ve, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mir­ko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugo­slavia în R. P. Romînă și alte per­soane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii dele­gației romîne s-au întreținut apoi cor­dial cu conducătorii iugoslavi. COMUNICAT COMUN La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Mun­­citoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romîne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad —, orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, între­prinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut intîlniri cu reprezentanți ai organelor re­publicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției so­cialiste in Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Popu­lare Romîne și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugo­slavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația interna­țională și la cele mai actuale probleme ale contempora­neității, precum și cu privire la problemele mișcării muncito­rești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consi­liului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Aurel Măm­ășan, ambasadorul Republicii Popu­lare Romîne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugo­slavia, Edvard Kardelj, președintele Scupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Milos Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Ma­rin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomu­nicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bog­dan Țrnobinia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru aface­rile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărășească, de cordialitate și înțelegere reciprocă . Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prie­teniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice româ­no-iugo­­slave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat păre­rea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile eco­nomice reciproce și, constatînd­ rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schim­bului de mărfuri, a colaborării economice în producția in­dustrială, a colaborării in domeniul transporturilor și tele­comunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colabo­rării teh­nico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și cre­ditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile e­­conomice ale celor două țări ca o formă importantă de co­laborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie exa­minate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile nece­­­sare pentru a se crea condiții și a se asigura metode cores­punzătoare care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnă­tate a acordului semnat privind construirea în comun a Sis­temului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier —­­și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiec­tiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea econo­mică a ambelor țări Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea eco­nomică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sis­temului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de cir­culație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate. In legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radi­cală a greutăților de navigație existente în acest sector, gu­vernele celor două țări se află în contact cu guvernele ce­lorlalte țări dunărene. Belgrad 30 noiembrie 1963. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgi­rea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lăr­girii în continuare a acestor schimburi și contacte, delega­țiile Republicii Populare Romîne și Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre or­ganele și organizațiile competente în domeniul științific, ra­­dioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegații și prin contacte între reprezentanții celor două țări în toate domeniile de activitate economică și socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relațiilor de bună vecinătate și la lărgirea colaborării prietenești multi­laterale dintre Republica Populară Romînă și Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia.­ ­­ Analizînd situația internațională, delegațiile au constatat cu satisfacție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele probleme inter­naționale, cum sînt problemele asigurării păcii și realizării ,.coexistenței pașnice,,dezarmării generale­ și totale, lichidă­rii colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezol­varea problemei germane etc. Pornind de la faptul că in lumea actuală coexistența paș­nică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegații au reafirmat că lupta pentru pace și rezolvarea pe cale pașnică a problemelor internaționale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forțelor progresiste și iu­bitoare de pace din lume în primul rînd a țărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacție că în relațiile internaționale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite pro­grese către o destindere a încordării internaționale. Guver­nele celor două țări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experiențelor nucleare în atmosferă, Cosmos și sub apă și l-au apreciat ca un succes al politicii de pace și coexistență, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conștiente că în lumea actuală mai există încă forțe puternice care se opun unei astfel de evo­luții a relațiilor internaționale, cele două delegații au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate efortu­rile pentru ca acest început să fie nu numai menținut, ci și consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe de­plin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Fede­rativă Iugoslavia acordă o deosebită importanță creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare și rachete, în diferite re­giuni ale globului și constată cu satisfacție că această idee este însușită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegații au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăți și colaborării multilaterale cores­punde intereselor tuturor țărilor și popoarelor din această parte a lumii, și au căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înțelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate și interes reciproc și asigurarea unui progres nestingherit pentru toate țările și popoarele reprezintă o ce­rință imperioasă a contemporaneității, ambele delegații au scos in evidență necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a rela­țiilor economice internaționale; în acest sens, ele au con­statat că există obligații și interese internaționale generale ca țările slab dezvoltate să fie ajutate să-și dezvolte cit mai rapid forțele lor economice potențiale. Din partea lor, Repu­blica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, in conformitate cu posibilitățile lor, să contribuie la progresul economic al țărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegații subliniază, în legătură cu a­­ceasta, însemnătatea viitoarei conferințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare și și-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfășurarea cît mai reușită a a­­cesteia Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza independen­ței și suveranității naționale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica­ Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunță cu hotărîre pentru lichida­rea cit mai grabnică, în spiritul rezoluțiilor Organizației Na­țiunilor Unite, a tuturor formelor de colonialism și neoco­lonialism. Delegațiile au efectuat un schimb tovărășesc de păreri pri­vind problemele mișcării muncitorești internaționale în lupta pentru pace și socialism. In legătură cu aceasta, ele au sub­liniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unității acesteia, a unității tuturor forțelor socia­lismului și progresului pe baza egalității în drepturi și a e­­xaminării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare țară socialistă își a­­duce propria contribuție la îmbogățirea experienței comune a construcției socialiste­, cele două delegații au subliniat uti­litatea și necesitatea unor asemenea schimburi prietenești și deschise de păreri. Exprimîndu-și hotărîrea de a dezvolta multilateral relațiile reciproce dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sînt con­vinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii și socialismului. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, se­cretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitația a fost acceptată cu plăcere. Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. IOSIP BROZ TITO Ședința lărgită a Comitetului executiv al Sfatului popular regional Ieri a avut loc la Bacău ședința lăr­gită a Comitetului executiv al Sfatului popular regional in care s-a analizat ac­tivitatea privind încasarea sumelor din contribuție voluntară, executarea con­strucțiilor din aceste fonduri în anul 1963 și măsurile ce au fost luate pentru anul viitor. La ședință au participat, în afară de membrii comitetului executiv, șefii sec­țiilor și instructorii Sfatului popular re­gional, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și ale ora­șelor de subordonare regională, repre­zentanți ai întreprinderilor care parti­cipă la executarea construcțiilor din con­tribuție voluntară. Ședința a adoptat măsuri corespun­zătoare. FESTIVALULUI FILMULUI PENTRU SATE - TOATA ATENȚIA Interviu cu tovarășul IUSTIN FALCEVICI, directorul întreprinderii cinematografice regionale Devenit tradiție și așteptat cu deosebit interes de către colectiviștii din satele și comunele regiunii noastre, festivalul filmului pentru sate vine ca un model de desfășurare amplă și efi­cace a uneia dintre cele mai impor­tante arte, atît de mult îndrăgită de publicul spectator — cinematografia. Răspunzînd interesului cu care oamenii ogoarelor privesc activitatea fiecă­rui cinematograf care-i deservește și transpunînd în viață sarcinile actuale, organele de partid și de stat, îndrumîn­d îndeaproape activitatea cu filmul, au luat, prin organele de resort măsurile de cuviință pentru ca actualul festival al filmului pentru sate să slujească și mai mult la consolidarea economico­­organizatorică a gospodăriilor colective, la dezvoltarea conștiinței socialiste a colectiviștilor. Zilele trecute am avut o convorbire cu tovarășul Iustin Falievici, direc­torul întreprinderii cinematografice regionale cu privire la măsurile luate și la modul cum se va desfășura festiva­lul filmului pentru sate în cele două etape. — Am vrea, înainte de a intra direct în scopul vizitei acesteia premergătoare festivalului, să ne spuneți care dintre eve­nimente e considerat, pe linia muncii cu filmul, demn de consemnat în primul rînd ? — Fiecare latură a acestei munci are o semnificație și-și cere întîietate. Fără doar și poate că unul se cere subliniat, și anume că actualul festival se va desfășura în condițiile cînd re­giunea Bacău, prin grija partidului și guvernului nostru, s-a putut declara — cu cîteva luni înainte — regiune com­plet cineficată. Și de aici o cifră care mărturisește largile posibilități ale muncii cu filmul: din 310 cinemato­grafe, 296 sunt sătești. Numai în acest an s-au înființat 59 de cinematografe sătești, creștere care a dus la eveni­mentul consemnat mai sus. — Privind sporirea numărului de spec­tatori ce ne puteți spune ? — De la festivalul filmului la sate anterior și pînă în prezent ne putem mîndri cu un număr de peste 2.578.000 spectatori. — Care sînt cele mai importante mă­suri în vederea desfășurării în condiții optime a festivalului filmului pentru sate­­ — în urma indicațiilor primite de la Direcția rețelei cinematografice și a difuzării filmelor și cu sprijinul dat de către Comitetul regional de partid și Comitetul executiv al Sfatului popu­lar regional, s-a trecut la constituirea din timp a comisiei regionale și — după profilul acesteia — a celor raio­nale care să răspundă atît de prima cît și de a doua etapă a festivalului filmului. — Spuneți de un profil de organizare. In ce constă acesta ? — iată despre ce e vorba. Comisia regională a festivalul­ui filmului pentru sate e alcătuită astfel încît ne dă cer­titudinea că festivalul se va desfășura în condiții cît se poate de bune. Din acestea fac parte : vicepreședinți ai co­mitetelor executive ale sfaturilor popu­lare raionale, secretari ai comitetelor raionale pentru cultură și artă, direc­tori ai caselor raionale de cultură și ai bibliotecilor raionale, membri ai con­siliilor agricole raionale, ai organizații­lor de masă, ziariști. La nivel de co­mune comisiile cuprind și președinții de gospodării colective. AUREL STANCIU (Continuare în pag. a 3-a) La fabrica de confecții „Bacăul" au fost instalate si mașini cu ajutorul cărora sînt călcate confecțiile. Cu ajutorul acestor mașini muncitorii lucrează acum cu mai mult spor și pot obține noi realizări în ceea ce privește continua îmbunătățire a calității. Vă prezentă­m în fotografie (in prim plan) pe tînărul Ioan Vasluianu, lucrind la una din noile mașini. Foto : C. BURSUC 3.Q9Q.006 lei economii prin inovații La Combinatul de îngrășăminte azo­­toase de la Roznov mișcarea de ino­vații cunoaște de la an la an o am­ploare tot mai mare. .Muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii de aici se strădu­iesc ca prin ingenioasele propuneri pe care le fac să vină în ajutorul pro­ducției, să ușureze tot mai mult munca. De la începutul acestui an și pînă acum, la cabinetul tehnic al combi­natului au fost înregistrate 120 de propuneri de inovații, ceea ce înseamnă că față de aceeași perioadă a anului trecut s-au înregistrat cu 88 de ino­vații mai mult. Dintre propunerile în­registrate pînă acum s-au și aplicat în procesul de producție 61, pentru care postcalculul indică o economie de mai bine de 3.000.000 iei Inovațiile pe care le concep munci­torii sînt mereu mai interesate, au o eficiență economică însemnată. Un bun exemplu în acest sens îl ofera tînărul inovator Mișu Risicovici. Ino­vația sa, intitulată „Expander răcitor pentru condensarea aburului provenit de la instalațiile de termoficare", aduce o economie de 221.000 lei. Foarte in­teresant se dovedește a fi și dispoziti­vul conceput de inginerul Ion Popa, cu ajutorul căruia se ușurează mult e­­fortul depus pentru încărcarea în va­goane a sacilor cu azotat de amoniu. Prin munca lor de zi cu zi, zecile de inovatori de la Combinatul de în­grășăminte azotoase din Roznov aduc o contribuție importantă la realizarea sarcinilor de plan pe care le au. TEODOR STAVAR operator chimist Arăturile actinei de toamnă și transportul îngrășămintelor la cîmp, lucrări de o mare însemnătate pentru sporirea recoltelor la hectar Raionul Piatra Neamț a fost primul din regiunea noastră care a terminat însămînțările de toamnă. Aceasta a creat condiții mecanizatorilor de la S.M.T. Ștefan cel Mare să mobilizeze toate forțele la efectuarea arăturilor adînci de toamnă. Muncind cu spor și pe întrecute, se poate spune că colec­tiviștii și mecanizatorii de pe raza ra­ionului Piatra Neamț au obținut suc­cese frumoase. Cele 11.319 hectare cu arături adînci, efectuate pînă acum, din totalul de 12.112 hectare ce­ re­prezintă întreaga suprafață de teren mecanizabilă, ne dovedește destul de elocvent acest lucru. Gospodăriile agricole colective din localitățile Talpa, Bălănești, Mărgi­neni, Căciulești, se numără printre primele gospodării colective din ra­ion care au terminat arăturile de toam­nă pe întreaga suprafață de teren me­canizabilă. Suprafața de teren executa­tă cu arături de toamnă la aceste gos­podării colective, în medie, a fost în­tre 600—1000 hectare. Experiența a arătat în multe uni­tăți agricole colective că, acolo unde o dată cu arătura s-au încorporat, în sol cantități corespunzătoare de îngră­șăminte, și recoltele au fost bogate. Dacă la ogoare de toamnă, raionul Piatra Neamț a înregistrat rezultate bune, nu același lucru se poate spune despre felul cum consiliile de condu­­­cere ale gospodăriilor colective, specia­liștii din agricultura raionului­­ Pia­tra Neamț, s-au ocupat de transpor­tul și îrfiprăștierea pe cîmp a îngrășă­mintelor naturale și chimice. Faptul că pînă în prezent în raionul Piatra Neamț nu s a cărat la cîmp decît 2200 tone îngrășăminte naturale din planul de 6000, nu trebuie să liniștească con­siliul agricol raional, ci să-l deter­mine să ia măsuri corespunzătoare pentru ca și planul la transportul în­­"­grășăm­­intelor­ naturale să­ fie­, realizat în­­ întregime. Un accent­­,deosebit,,tre­buie să-l purtă în această direcție, gospodăriile colective din Ștefan cel Mare, Ghigoești, Dobreni, Gîrcina și altele, care deși au cantități însemnate cu îngrășăminte naturale în incinta gos­podăriei colective, nu au transportat la cîmp pînă acum nici o zonă de în­grășăminte naturale. Așa de pildă, gospodăria colectivă din comuna Gi­­rov, unde președinte este tovarășul Ion­ Hogea , și inginer agronom tova­rășul Stan Iordăchescu­, care are de transportat 800 tone îngrășăminte na­turale, se numără printre acele unități care nu au transportat nici o tonă de îngrășăminte naturale. Transportul și împrăștierea îngrășă­mintelor naturale este o lucrare de o mare importanță pentru sporirea recol­telor­ la hectar. De aceea, în următoa­rele zile, colec­ _______________ tiriștii din ra­ionul Piatra - Neamț trebuie să-i dea toată atenția­ cuventstă. C. STOIC­ES­CU I Unde mergem azi ? Manifestări culturale ▲ în­ raioanele Bacău, Piatra Neamț, Tg. Neamț și Buhuși, la toate unitățile ci­nematografice se va des­chide astăzi FESTIVALUL FILMULUI LA SATE. Deschiderea va avea loc în cadru festiv. Mai întîi — așa după cum ne-a infor­mat tovarășul Ion Mihai, șeful secției raionale Bacău de cineficare —­ directorii căminelor culturale vor ex­pune conferința „Munca cu filmul la sate" ; formații de amatori vor prezenta a­­poi programe artistice, după care participanții vor putea viziona primul din numeroasele filme care vor rula în perioada 1 decem­brie—4 ianuarie, în aceste raioane. ▲ Pentru tineretul bă­căuan, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din lo­calitate prezintă astăzi di­mineață un CONCERT­­EDUCATIV ce se va desfă­șura sub bagheta dirijorului clujan Schwager Tobias. Vor fi interpretate : Poe­mul vieții noi, de D. Bu­­ghici, Concertul nr. î pen­tru pian și orchestră de Tuști," Poemul pentru vioară și orchestră de Chausson și Simfonia a V-a de Schubert, își dau concursul pianistul ieșan Mircea Dan Răducanu și violonistul bucureștean Toscani Lucian Rugolschi.­­ Sute de colectiviști din Agăș și Strugari, raio­nul Moinești, localități unde se desfășoară faza raională a Festivalului regional de teatru de amatori „Vasile Alecsandri" — vor putea urmări azi pe scenele cămi­­­­nelor culturale piesele inter­pretate de numeroase FOR­MAȚII DE AMATORI ÎN CONCURS. ▲ Tot astăzi, pe scena Teatrului de stat din Bacău va fi jucată piesa lui Marcel Ayme „SE CAUTA UN VI­NOVAT" („Capul altora"), în regia lui I. G. Russu și decorurile realizate de Mi­hai Tofan de la Teatrul Na­țional „I. L. Caragiale" București. A­mb­ii spectatori sînt invitați și ei în această di­mineață, orele îo.oo, la tea­trul „Licurici" unde se pre­zintă piesa „ȘCOALA IE­PURAȘILOR". DE O PARTE ȘI DE ALTA A SIRETULUI Gospodăriile agricole colective din Adj­udul Vechi și Homocea sînt vecine — despărțite doar de apa Siretu­lui. Diferența de nivel între suprafețele cele mai mari este neînsemnată, solul are aproximativ aceeași struc­tură și­­ același grad de fertilitate naturală. în majo­ritate, terenul este mecanizabil în aceeași măsură și-ntr-o gospodărie și-n cealaltă, iar Stațiunea de ma­șini și tractoare Adjud nu favorizează o gospodărie în detrimentul celeilalte în privința numărului de tractoare sau mașini agricole. Specialiștii consultați au dat un singur răspuns : con­dițiile de climă și sol sînt aceleași (se înțelege că iden­tice nu pot fi). Așadar și producțiile medii pe culturi ar trebui să fie foarte apropiate. De asemenea, textura solului fiind asemănătoare, și consumul de zile-muncă ar trebui să fie apropiat. Dar să vedem mai în amă­nunt care sînt asemănările și deosebirile între munca și rezultatele ei la cele două gospodării colective a­­minti­te. LA HOMOCEA , s-au cultivat în acest an 6o6 hec­tare cu porumb din care pentru boabe 500 hectare, însămînțatul s-a făcut cu semănători 2 S.P.C. 2 pe su­prafața de 462 hectare, cu SU-29 — 78 hectare și cu semănători cu tracțiune animală 60 hectare. Din su­prafața însămînțată cu porumb au fost îngrășate 30 hectare cu cîte 100 kg azotat de amoniu și alte 40 hectare cu cîte 20 tone gunoi de grajd la hectar. Lucrările de întreținere care s-au făcut : pe 250 hec­tare s-a dat mai întîi cu sapa rotativă, s-au executat cîte 3 prașile manuale, iar 350 hectare au fost prășite și de două ori cu mijloace mecanizate. Din cele 600 hectare cultivate în acest an cu porumb, 540 hectare sînt terenuri mecanizabile. Tovarășa inginer Tatiana Bontaș spunea : dacă brigada de tractoare ar mai fi a­­vut un cultivator se prășea mecanic o suprafață mai mare — nu numai 350 hectare. Cum și cînd s-au efectuat prașilele pe tarlalele cu porumb ale gospodăriei colective din Homocea ? Răs­punsul ar fi scurt de tot : la timp și bine. Totuși sînt amănunte a căror importanță impune relatarea lor. Pră­șina porumbului a început deîndată ce au apărut pri­mele frunzulițe ale plantei O prașilă a durat, la g.a.c din Homocea, cel mult 10 zile, iar între două prașile intervalul a fost de 7—10 zile. Cum s-ar spune, prașilele au fost făcute în ciclu, nu s-a dat răgaz formării capilarelor — apa a fost bine conservată în sol. Nici buruienile n-au avut liniște fiind mereu tăiate, acoperite cu pămînt și în loc să consume substanțe hrănitoare, apă, s-au trans­format ele înșile în îngrășăminte. în afară de buruieni și secetă, colectiviștii din Homocea au mai avut de înfruntat și dăunătorii. De două ori a fost necesară.... pudrarea celor 600 hectare porumb cu D.D.T. pentru ca „Rățișoara" să nu ducă la diminuarea densității optime a plantelor la hectar. Două gospodării colective vecine, cu condiții naturale asemănătoare și producții de porumb mult diferite Eforturile colectiviștilor au fost răsplătite cu toate că, după cum se știe, ploi au fost puține. Producția me­die planificată pe gospodărie a fost depășită cu 141 kg boabe la hectar și e cu foarte puțin mai mică decît cea realizată în anul trecut. Unele brigăzi au obținut producții mai mari la hec­tar, în comparație cu producția medie pe gospodărie. Astfel, brigada a II-a condusă de Tănase Constantinescu a obținut de pe un lot de 10 hectare o producție medie de peste 4.500 kg știuleți la hectar. Rezultate și mai bun­e au realizat colectiviștii din brigada a V-a Lespezi condusă de Tache Pînzaru care de pe 84 de hectare au recoltat în medie de pe fiecare hectar aproape cîte 5.000 kg știuleți. Agrotehnica a avut prieteni de nă­dejde în colectiviștii brigăzii și în general ai colectivei, cele învățate la cursurile agrotehnice au fost aplicate „ca la carte", fiecare prașilă s-a făcut la momentul o­­portun și nu după îmburuienăre etc. „Ar fi fost mai mare producția noastră de porumb spunea inginerul gospodăriei Tatiana Bontaș — dacă am fi însămînțat numai cu semănători­i S.P.C. 2 și dacă n-am fi însămînțat vreo 200 hectare în arătură de primăvară. Acest lucru ne-a determinat ca pentru la primăvară să nu mai rămînă de arat nici o palmă de teren". La tot ceea ce am menționat pînă aici ar mai fi de a­­dăugat că pentru efectuarea tuturor lucrărilor, începînd cu însămînțatul, administrarea îngrășămintelor și ter­­minînd cu transportul și înmagazinatul produselor de pe cele 500 hectare porumb cultivat pentru boabe, s-au cheltuit (în afara muncilor executate de S.M.T.) 26.227 zile-muncă. Să vedem în cele ce urmează și felul în care s-a mun­cit la colectiva din Adjudu Vechi, care au fost rezul­tatele. Suprafața de teren cultivată cu porumb pentru boabe a fost aici de 381 hectare. Producția medie la hectar care s-a realizat în acest an este cu peste 1.000 kg porumb boabe mai mică decît cea obținută de colec­tiviștii din Homocea și cu 720 kg știuleți mai puțin de­cît media anului trecut. De ce s-a obținut o producție mult mai mică la Ad­judu Vechi în comparație cu cea obținută de vecinii lor de peste Siret — homocenii ? La Homocea spuneam că s-au făcut 3 prașile ma­nuale, iar pe 350 hectare și două prașile mecanice. La Adjudu Vechi s-au făcut două prașile mecanice pe în­treaga suprafață și două manuale. Deci cu excepția a 150 hectare, la Homocea porumbul a fost prășit de 5 ori și în plus o sapă rotativă pe 250 hectare. Iată o di­ferență care reflectă și diferența de producție ! Zece zile a durat o prașilă la Homocea , la Adjudu Vechi 14 zile, îngrășăminte chimice și naturale au pri­mit 85 hectare de porumb la Adjudu Vechi și 70 hec­tare la Homocea, iar de însămînțat s-a însămînțat în­treaga suprafață de 381 hectare numai cu semănători 2 S.P.C. 2 care după cum se știe îngroapă sămînța la o adîncime uniformă pe cîtă vreme la Homocea s-au mai însămînțat și cu SU-29 și cu semănători cu trac­țiune animală. însămînțările în arătură de primăvară TOMA DUDAU (Continuare în pagina a 111 -a) \ 1\

Next