Steagul Roşu, decembrie 1963 (Anul 18, nr. 3370-3396)
1963-12-01 / nr. 3370
Proletari din toate tarile uniti vá ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ] Nr. 3.370 (4.849) DUMINICA 1 DECEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani Ma «tplici ialaia II, P. hilip II. 8. 1. Ispslana Semnarea Acordului cu privire la realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30. — (Trimișii speciali Agerpres S. Strujan și P. Popa transmit): Sîmbătă la amiază, în clădirea Vocii Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Româna și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Romîne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Asănescu, Aurel Mămășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardelj, președintele Skupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreședinte al Skupșlinei Federative, Milos Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kira Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioie Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației romîne s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. COMUNICAT COMUN La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romîne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad —, orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut intîlniri cu reprezentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socialiste in Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Populare Romîne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Scupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Milos Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărășească, de cordialitate și înțelegere reciprocă . Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice româno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice reciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării in domeniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier —și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate. In legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Belgrad 30 noiembrie 1963. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Romîne și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile competente în domeniul științific, radioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegații și prin contacte între reprezentanții celor două țări în toate domeniile de activitate economică și socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relațiilor de bună vecinătate și la lărgirea colaborării prietenești multilaterale dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Analizînd situația internațională, delegațiile au constatat cu satisfacție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele probleme internaționale, cum sînt problemele asigurării păcii și realizării ,.coexistenței pașnice,,dezarmării generale și totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că in lumea actuală coexistența pașnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegații au reafirmat că lupta pentru pace și rezolvarea pe cale pașnică a problemelor internaționale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forțelor progresiste și iubitoare de pace din lume în primul rînd a țărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacție că în relațiile internaționale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării internaționale. Guvernele celor două țări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experiențelor nucleare în atmosferă, Cosmos și sub apă și l-au apreciat ca un succes al politicii de pace și coexistență, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conștiente că în lumea actuală mai există încă forțe puternice care se opun unei astfel de evoluții a relațiilor internaționale, cele două delegații au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menținut, ci și consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanță creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare și rachete, în diferite regiuni ale globului și constată cu satisfacție că această idee este însușită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegații au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăți și colaborării multilaterale corespunde intereselor tuturor țărilor și popoarelor din această parte a lumii, și au căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înțelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate și interes reciproc și asigurarea unui progres nestingherit pentru toate țările și popoarele reprezintă o cerință imperioasă a contemporaneității, ambele delegații au scos in evidență necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relațiilor economice internaționale; în acest sens, ele au constatat că există obligații și interese internaționale generale ca țările slab dezvoltate să fie ajutate să-și dezvolte cit mai rapid forțele lor economice potențiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, in conformitate cu posibilitățile lor, să contribuie la progresul economic al țărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegații subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare și și-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfășurarea cît mai reușită a acesteia Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza independenței și suveranității naționale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunță cu hotărîre pentru lichidarea cit mai grabnică, în spiritul rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite, a tuturor formelor de colonialism și neocolonialism. Delegațiile au efectuat un schimb tovărășesc de păreri privind problemele mișcării muncitorești internaționale în lupta pentru pace și socialism. In legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unității acesteia, a unității tuturor forțelor socialismului și progresului pe baza egalității în drepturi și a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare țară socialistă își aduce propria contribuție la îmbogățirea experienței comune a construcției socialiste, cele două delegații au subliniat utilitatea și necesitatea unor asemenea schimburi prietenești și deschise de păreri. Exprimîndu-și hotărîrea de a dezvolta multilateral relațiile reciproce dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sînt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii și socialismului. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitația a fost acceptată cu plăcere. Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. IOSIP BROZ TITO Ședința lărgită a Comitetului executiv al Sfatului popular regional Ieri a avut loc la Bacău ședința lărgită a Comitetului executiv al Sfatului popular regional in care s-a analizat activitatea privind încasarea sumelor din contribuție voluntară, executarea construcțiilor din aceste fonduri în anul 1963 și măsurile ce au fost luate pentru anul viitor. La ședință au participat, în afară de membrii comitetului executiv, șefii secțiilor și instructorii Sfatului popular regional, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și ale orașelor de subordonare regională, reprezentanți ai întreprinderilor care participă la executarea construcțiilor din contribuție voluntară. Ședința a adoptat măsuri corespunzătoare. FESTIVALULUI FILMULUI PENTRU SATE - TOATA ATENȚIA Interviu cu tovarășul IUSTIN FALCEVICI, directorul întreprinderii cinematografice regionale Devenit tradiție și așteptat cu deosebit interes de către colectiviștii din satele și comunele regiunii noastre, festivalul filmului pentru sate vine ca un model de desfășurare amplă și eficace a uneia dintre cele mai importante arte, atît de mult îndrăgită de publicul spectator — cinematografia. Răspunzînd interesului cu care oamenii ogoarelor privesc activitatea fiecărui cinematograf care-i deservește și transpunînd în viață sarcinile actuale, organele de partid și de stat, îndrumînd îndeaproape activitatea cu filmul, au luat, prin organele de resort măsurile de cuviință pentru ca actualul festival al filmului pentru sate să slujească și mai mult la consolidarea economicoorganizatorică a gospodăriilor colective, la dezvoltarea conștiinței socialiste a colectiviștilor. Zilele trecute am avut o convorbire cu tovarășul Iustin Falievici, directorul întreprinderii cinematografice regionale cu privire la măsurile luate și la modul cum se va desfășura festivalul filmului pentru sate în cele două etape. — Am vrea, înainte de a intra direct în scopul vizitei acesteia premergătoare festivalului, să ne spuneți care dintre evenimente e considerat, pe linia muncii cu filmul, demn de consemnat în primul rînd ? — Fiecare latură a acestei munci are o semnificație și-și cere întîietate. Fără doar și poate că unul se cere subliniat, și anume că actualul festival se va desfășura în condițiile cînd regiunea Bacău, prin grija partidului și guvernului nostru, s-a putut declara — cu cîteva luni înainte — regiune complet cineficată. Și de aici o cifră care mărturisește largile posibilități ale muncii cu filmul: din 310 cinematografe, 296 sunt sătești. Numai în acest an s-au înființat 59 de cinematografe sătești, creștere care a dus la evenimentul consemnat mai sus. — Privind sporirea numărului de spectatori ce ne puteți spune ? — De la festivalul filmului la sate anterior și pînă în prezent ne putem mîndri cu un număr de peste 2.578.000 spectatori. — Care sînt cele mai importante măsuri în vederea desfășurării în condiții optime a festivalului filmului pentru sate — în urma indicațiilor primite de la Direcția rețelei cinematografice și a difuzării filmelor și cu sprijinul dat de către Comitetul regional de partid și Comitetul executiv al Sfatului popular regional, s-a trecut la constituirea din timp a comisiei regionale și — după profilul acesteia — a celor raionale care să răspundă atît de prima cît și de a doua etapă a festivalului filmului. — Spuneți de un profil de organizare. In ce constă acesta ? — iată despre ce e vorba. Comisia regională a festivalului filmului pentru sate e alcătuită astfel încît ne dă certitudinea că festivalul se va desfășura în condiții cît se poate de bune. Din acestea fac parte : vicepreședinți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, secretari ai comitetelor raionale pentru cultură și artă, directori ai caselor raionale de cultură și ai bibliotecilor raionale, membri ai consiliilor agricole raionale, ai organizațiilor de masă, ziariști. La nivel de comune comisiile cuprind și președinții de gospodării colective. AUREL STANCIU (Continuare în pag. a 3-a) La fabrica de confecții „Bacăul" au fost instalate si mașini cu ajutorul cărora sînt călcate confecțiile. Cu ajutorul acestor mașini muncitorii lucrează acum cu mai mult spor și pot obține noi realizări în ceea ce privește continua îmbunătățire a calității. Vă prezentăm în fotografie (in prim plan) pe tînărul Ioan Vasluianu, lucrind la una din noile mașini. Foto : C. BURSUC 3.Q9Q.006 lei economii prin inovații La Combinatul de îngrășăminte azotoase de la Roznov mișcarea de inovații cunoaște de la an la an o amploare tot mai mare. .Muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici se străduiesc ca prin ingenioasele propuneri pe care le fac să vină în ajutorul producției, să ușureze tot mai mult munca. De la începutul acestui an și pînă acum, la cabinetul tehnic al combinatului au fost înregistrate 120 de propuneri de inovații, ceea ce înseamnă că față de aceeași perioadă a anului trecut s-au înregistrat cu 88 de inovații mai mult. Dintre propunerile înregistrate pînă acum s-au și aplicat în procesul de producție 61, pentru care postcalculul indică o economie de mai bine de 3.000.000 iei Inovațiile pe care le concep muncitorii sînt mereu mai interesate, au o eficiență economică însemnată. Un bun exemplu în acest sens îl ofera tînărul inovator Mișu Risicovici. Inovația sa, intitulată „Expander răcitor pentru condensarea aburului provenit de la instalațiile de termoficare", aduce o economie de 221.000 lei. Foarte interesant se dovedește a fi și dispozitivul conceput de inginerul Ion Popa, cu ajutorul căruia se ușurează mult efortul depus pentru încărcarea în vagoane a sacilor cu azotat de amoniu. Prin munca lor de zi cu zi, zecile de inovatori de la Combinatul de îngrășăminte azotoase din Roznov aduc o contribuție importantă la realizarea sarcinilor de plan pe care le au. TEODOR STAVAR operator chimist Arăturile actinei de toamnă și transportul îngrășămintelor la cîmp, lucrări de o mare însemnătate pentru sporirea recoltelor la hectar Raionul Piatra Neamț a fost primul din regiunea noastră care a terminat însămînțările de toamnă. Aceasta a creat condiții mecanizatorilor de la S.M.T. Ștefan cel Mare să mobilizeze toate forțele la efectuarea arăturilor adînci de toamnă. Muncind cu spor și pe întrecute, se poate spune că colectiviștii și mecanizatorii de pe raza raionului Piatra Neamț au obținut succese frumoase. Cele 11.319 hectare cu arături adînci, efectuate pînă acum, din totalul de 12.112 hectare ce reprezintă întreaga suprafață de teren mecanizabilă, ne dovedește destul de elocvent acest lucru. Gospodăriile agricole colective din localitățile Talpa, Bălănești, Mărgineni, Căciulești, se numără printre primele gospodării colective din raion care au terminat arăturile de toamnă pe întreaga suprafață de teren mecanizabilă. Suprafața de teren executată cu arături de toamnă la aceste gospodării colective, în medie, a fost între 600—1000 hectare. Experiența a arătat în multe unități agricole colective că, acolo unde o dată cu arătura s-au încorporat, în sol cantități corespunzătoare de îngrășăminte, și recoltele au fost bogate. Dacă la ogoare de toamnă, raionul Piatra Neamț a înregistrat rezultate bune, nu același lucru se poate spune despre felul cum consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, specialiștii din agricultura raionului Piatra Neamț, s-au ocupat de transportul și îrfiprăștierea pe cîmp a îngrășămintelor naturale și chimice. Faptul că pînă în prezent în raionul Piatra Neamț nu s a cărat la cîmp decît 2200 tone îngrășăminte naturale din planul de 6000, nu trebuie să liniștească consiliul agricol raional, ci să-l determine să ia măsuri corespunzătoare pentru ca și planul la transportul în"grășămintelor naturale să fie, realizat în întregime. Un accent,deosebit,,trebuie să-l purtă în această direcție, gospodăriile colective din Ștefan cel Mare, Ghigoești, Dobreni, Gîrcina și altele, care deși au cantități însemnate cu îngrășăminte naturale în incinta gospodăriei colective, nu au transportat la cîmp pînă acum nici o zonă de îngrășăminte naturale. Așa de pildă, gospodăria colectivă din comuna Girov, unde președinte este tovarășul Ion Hogea , și inginer agronom tovarășul Stan Iordăchescu, care are de transportat 800 tone îngrășăminte naturale, se numără printre acele unități care nu au transportat nici o tonă de îngrășăminte naturale. Transportul și împrăștierea îngrășămintelor naturale este o lucrare de o mare importanță pentru sporirea recoltelor la hectar. De aceea, în următoarele zile, colec _______________ tiriștii din raionul Piatra - Neamț trebuie să-i dea toată atenția cuventstă. C. STOICESCU I Unde mergem azi ? Manifestări culturale ▲ în raioanele Bacău, Piatra Neamț, Tg. Neamț și Buhuși, la toate unitățile cinematografice se va deschide astăzi FESTIVALUL FILMULUI LA SATE. Deschiderea va avea loc în cadru festiv. Mai întîi — așa după cum ne-a informat tovarășul Ion Mihai, șeful secției raionale Bacău de cineficare — directorii căminelor culturale vor expune conferința „Munca cu filmul la sate" ; formații de amatori vor prezenta apoi programe artistice, după care participanții vor putea viziona primul din numeroasele filme care vor rula în perioada 1 decembrie—4 ianuarie, în aceste raioane. ▲ Pentru tineretul băcăuan, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din localitate prezintă astăzi dimineață un CONCERTEDUCATIV ce se va desfășura sub bagheta dirijorului clujan Schwager Tobias. Vor fi interpretate : Poemul vieții noi, de D. Bughici, Concertul nr. î pentru pian și orchestră de Tuști," Poemul pentru vioară și orchestră de Chausson și Simfonia a V-a de Schubert, își dau concursul pianistul ieșan Mircea Dan Răducanu și violonistul bucureștean Toscani Lucian Rugolschi. Sute de colectiviști din Agăș și Strugari, raionul Moinești, localități unde se desfășoară faza raională a Festivalului regional de teatru de amatori „Vasile Alecsandri" — vor putea urmări azi pe scenele căminelor culturale piesele interpretate de numeroase FORMAȚII DE AMATORI ÎN CONCURS. ▲ Tot astăzi, pe scena Teatrului de stat din Bacău va fi jucată piesa lui Marcel Ayme „SE CAUTA UN VINOVAT" („Capul altora"), în regia lui I. G. Russu și decorurile realizate de Mihai Tofan de la Teatrul Național „I. L. Caragiale" București. Ambii spectatori sînt invitați și ei în această dimineață, orele îo.oo, la teatrul „Licurici" unde se prezintă piesa „ȘCOALA IEPURAȘILOR". DE O PARTE ȘI DE ALTA A SIRETULUI Gospodăriile agricole colective din Adjudul Vechi și Homocea sînt vecine — despărțite doar de apa Siretului. Diferența de nivel între suprafețele cele mai mari este neînsemnată, solul are aproximativ aceeași structură și același grad de fertilitate naturală. în majoritate, terenul este mecanizabil în aceeași măsură și-ntr-o gospodărie și-n cealaltă, iar Stațiunea de mașini și tractoare Adjud nu favorizează o gospodărie în detrimentul celeilalte în privința numărului de tractoare sau mașini agricole. Specialiștii consultați au dat un singur răspuns : condițiile de climă și sol sînt aceleași (se înțelege că identice nu pot fi). Așadar și producțiile medii pe culturi ar trebui să fie foarte apropiate. De asemenea, textura solului fiind asemănătoare, și consumul de zile-muncă ar trebui să fie apropiat. Dar să vedem mai în amănunt care sînt asemănările și deosebirile între munca și rezultatele ei la cele două gospodării colective amintite. LA HOMOCEA , s-au cultivat în acest an 6o6 hectare cu porumb din care pentru boabe 500 hectare, însămînțatul s-a făcut cu semănători 2 S.P.C. 2 pe suprafața de 462 hectare, cu SU-29 — 78 hectare și cu semănători cu tracțiune animală 60 hectare. Din suprafața însămînțată cu porumb au fost îngrășate 30 hectare cu cîte 100 kg azotat de amoniu și alte 40 hectare cu cîte 20 tone gunoi de grajd la hectar. Lucrările de întreținere care s-au făcut : pe 250 hectare s-a dat mai întîi cu sapa rotativă, s-au executat cîte 3 prașile manuale, iar 350 hectare au fost prășite și de două ori cu mijloace mecanizate. Din cele 600 hectare cultivate în acest an cu porumb, 540 hectare sînt terenuri mecanizabile. Tovarășa inginer Tatiana Bontaș spunea : dacă brigada de tractoare ar mai fi avut un cultivator se prășea mecanic o suprafață mai mare — nu numai 350 hectare. Cum și cînd s-au efectuat prașilele pe tarlalele cu porumb ale gospodăriei colective din Homocea ? Răspunsul ar fi scurt de tot : la timp și bine. Totuși sînt amănunte a căror importanță impune relatarea lor. Prășina porumbului a început deîndată ce au apărut primele frunzulițe ale plantei O prașilă a durat, la g.a.c din Homocea, cel mult 10 zile, iar între două prașile intervalul a fost de 7—10 zile. Cum s-ar spune, prașilele au fost făcute în ciclu, nu s-a dat răgaz formării capilarelor — apa a fost bine conservată în sol. Nici buruienile n-au avut liniște fiind mereu tăiate, acoperite cu pămînt și în loc să consume substanțe hrănitoare, apă, s-au transformat ele înșile în îngrășăminte. în afară de buruieni și secetă, colectiviștii din Homocea au mai avut de înfruntat și dăunătorii. De două ori a fost necesară.... pudrarea celor 600 hectare porumb cu D.D.T. pentru ca „Rățișoara" să nu ducă la diminuarea densității optime a plantelor la hectar. Două gospodării colective vecine, cu condiții naturale asemănătoare și producții de porumb mult diferite Eforturile colectiviștilor au fost răsplătite cu toate că, după cum se știe, ploi au fost puține. Producția medie planificată pe gospodărie a fost depășită cu 141 kg boabe la hectar și e cu foarte puțin mai mică decît cea realizată în anul trecut. Unele brigăzi au obținut producții mai mari la hectar, în comparație cu producția medie pe gospodărie. Astfel, brigada a II-a condusă de Tănase Constantinescu a obținut de pe un lot de 10 hectare o producție medie de peste 4.500 kg știuleți la hectar. Rezultate și mai bune au realizat colectiviștii din brigada a V-a Lespezi condusă de Tache Pînzaru care de pe 84 de hectare au recoltat în medie de pe fiecare hectar aproape cîte 5.000 kg știuleți. Agrotehnica a avut prieteni de nădejde în colectiviștii brigăzii și în general ai colectivei, cele învățate la cursurile agrotehnice au fost aplicate „ca la carte", fiecare prașilă s-a făcut la momentul oportun și nu după îmburuienăre etc. „Ar fi fost mai mare producția noastră de porumb spunea inginerul gospodăriei Tatiana Bontaș — dacă am fi însămînțat numai cu semănătorii S.P.C. 2 și dacă n-am fi însămînțat vreo 200 hectare în arătură de primăvară. Acest lucru ne-a determinat ca pentru la primăvară să nu mai rămînă de arat nici o palmă de teren". La tot ceea ce am menționat pînă aici ar mai fi de adăugat că pentru efectuarea tuturor lucrărilor, începînd cu însămînțatul, administrarea îngrășămintelor și terminînd cu transportul și înmagazinatul produselor de pe cele 500 hectare porumb cultivat pentru boabe, s-au cheltuit (în afara muncilor executate de S.M.T.) 26.227 zile-muncă. Să vedem în cele ce urmează și felul în care s-a muncit la colectiva din Adjudu Vechi, care au fost rezultatele. Suprafața de teren cultivată cu porumb pentru boabe a fost aici de 381 hectare. Producția medie la hectar care s-a realizat în acest an este cu peste 1.000 kg porumb boabe mai mică decît cea obținută de colectiviștii din Homocea și cu 720 kg știuleți mai puțin decît media anului trecut. De ce s-a obținut o producție mult mai mică la Adjudu Vechi în comparație cu cea obținută de vecinii lor de peste Siret — homocenii ? La Homocea spuneam că s-au făcut 3 prașile manuale, iar pe 350 hectare și două prașile mecanice. La Adjudu Vechi s-au făcut două prașile mecanice pe întreaga suprafață și două manuale. Deci cu excepția a 150 hectare, la Homocea porumbul a fost prășit de 5 ori și în plus o sapă rotativă pe 250 hectare. Iată o diferență care reflectă și diferența de producție ! Zece zile a durat o prașilă la Homocea , la Adjudu Vechi 14 zile, îngrășăminte chimice și naturale au primit 85 hectare de porumb la Adjudu Vechi și 70 hectare la Homocea, iar de însămînțat s-a însămînțat întreaga suprafață de 381 hectare numai cu semănători 2 S.P.C. 2 care după cum se știe îngroapă sămînța la o adîncime uniformă pe cîtă vreme la Homocea s-au mai însămînțat și cu SU-29 și cu semănători cu tracțiune animală. însămînțările în arătură de primăvară TOMA DUDAU (Continuare în pagina a 111 -a) \ 1\