Steagul Roşu, decembrie 1963 (Anul 18, nr. 3370-3396)
1963-12-03 / nr. 3371
Proletari din toate tarile unitive ! Nr. 3.371 (4.850) MARȚI 3 DECEMBRIE 19634 pagini 20 bani FOLOSIND CAI ȘI MIJLOACE VARIATE In ultimii cițiva ani, Fabrica de confecții din orașul Bacău a cunoscut o puternică dezvoltare. Producția a fost considerabil lărgită, iar numărul muncitorilor s-a dublat. Totodată, a avut loc o reutilare completă a întreprinderii. In prezent, aceasta dispune de mașini și utilaje moderne, de înaltă tehnicitate. Colectivul întreprinderii, mobilizat in întrecerea socialistă de către comitetul sindicatului, sub conducerea organizației de partid, se achită cu tot mai mult succes de sarcinile mereu sporite ce-i revin în producție. In zece luni ale acestui an, de pildă, planul producției globale și marfă a fost îndeplinit în proporție de 101,8 la sută și respectiv 100,3 la sută. In această perioadă, indicele planificat de creștere a productivității muncii a fost depășit cu 1,3 la sută, obținîndu-se și o calitate a produselor superioară celei prevăzute în plan. Nu este lipsit de interes a se cunoaște saltul important pe care l-a făcut colectivul acestei întreprinderi și în ceea ce privește îmbunătățirea calității produselor. Dacă în anii precedenți calitatea confecțiilor livrate de întreprindere era uneori discutabilă, în anul acesta nu numai că nu s-au înregistrat refuzuri sau reclamații din partea beneficiarilor, dar, dimpotrivă, au fost numeroase cazurile cînd fabrica a primit aprecieri pozitive cu privire la calitatea produselor sale. Acest lucru reflectă într-o mare măsură preocuparea din ultima vreme a comitetului sindicatului și conducerii întreprinderii pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională a muncitorilor. Necesitatea unor acțiuni eficiente în această direcție se făcuse simțită mai de mult, odată cu venirea în întreprindere a unui număr important de muncitori noi. Comitetul sindicatului s-a îngrijit ca acestora să li se acorde un sprijin permanent din partea muncitorilor cu mai multă experiență în producție. In acest scop ei au fost repartizați să lucreze fiecare pe lîngă muncitori cu înaltă calificare, ceea ce i-a ajutat să dobîndească o seamă de cunoștințe profesionale în plus. Desigur, organizarea ajutorării la locul de muncă a dat roade, dar nu pe măsura cerințelor producției. Mai ales în condițiile creșterii rapide a nivelului de înzestrare tehnică a întreprinderii, ridicarea pregătirii profesionale a tuturor muncitorilor devenise o cerință imperioasă. Răspunzînd acestei cerințe, conducerea întreprinderii sprijinită de comitetul sindicatului, sub îndrumarea organizației de partid, a trecut în acest an la folosirea de noi forme in vederea ridicării sistematice a calificării și îmbogățirii cunoștințelor profesionale ale muncitorilor. Studiile repetate întreprinse de comitetul sindicatului, cu ajutorul comisiei sale de salarizare, normare și ridicarea calificării profesionale, în legătură cu cauzele neîndeplinirii normelor de către o parte din muncitori au dezvăluit, printre altele, următorul aspect: datorită deselor schimbări ce intervin în componența formațiilor de lucru ale produrilor — schimbări justificate, de altfel, prin numărul mare al sortimentelor ce intră mereu în fabricație și care diferă ca număr și tipuri de operații — unele muncitoare nu reușesc să se acomodeze destul de repede cu noile faze de operații. (In fond, cauza este tot nivelul scăzut de calificare). De aici s-a văzut necesitatea cunoașterii, de către fiecare muncitoare, a mai multor faze de operații. In această privință au fost mobilizați maiștrii și ajutorii de maiștri, care s-au angajat ca lunar să se ocupe în mod efectiv de cîte 2—3 muncitori din — „I produrile pe care le conduc. Astfel, muncitoare care înainte știau să execute, de pildă, numai „facerea gulerului“, au învățat să execute și faza de categorie superioară montarea mînecilor“ sau cele care executau doar presarea canturilor, au învățat și operația de tighetare a acestora ș.a.m.d. Conferințele cu caracter tehnic, ca de pildă cele intitulate: „Metode noi în confecția îmbrăcămintei“ sau „Mecanizarea operațiilor de lucru în industria de confecții“ au contribuit și ele la îmbogățirea cunoștințelor tehnico-profesionale ale muncitorilor și maiștrilor. Anul acesta a fost organizat în fabrică un curs de ridicare a calificării profesionale, în care au fost cuprinși 100 muncitori. Sprijinul comitetului sindicatului s-a făcut simțit și în această privință. Prin comisia inginerilor și tehnicienilor, el a ajutat concret conducerea întreprinderii în stabilirea tematicii celei mai corespunzătoare nevoilor de cunoaștere a muncitorilor, a urmărit calitatea lecțiilor atît sub aspectul conținutului cît și al formei de predare. De asemenea, studiul întreprins în prealabil de comitetul sindicatului cu ajutorul comisiei de salarizare, normarea muncii și ridicarea calificării profesionale a permis ca la recrutarea cursanților atenția principală să fie îndreptată spre acei muncitori care lună de lună nu reușeau să-și îndeplinească normele de producție. Așa, de N. SILON (Continuare în pagina a 11-a) Se dezvoltă rețeaua de desfacere Ca urmare a grijii organelor de partid și de stat rețeaua comerțului cooperatist se dezvoltă de la o zi la alta. In satele regiunii noastre se construiesc noi magazine moderne înzestrate cu utilaje perfecționate. In raionul Bacău, de pildă, s-au dat în folosință în ultima vreme noi magazine în comunele Dragomirești, Filipeni, iar zilele trecute s-a inaugurat și magazinul universal din comuna Mărgineni. Noua unitate de desfacere dispune de încăperi spațioase, instalații moderne de lumină și apă potabilă, depozite corespunzătoare pentru păstrarea în bune condițiuni a mărfurilor alimentare și industriale. La darea în folosință a acestor unități o contribuție de seamă și-a adus întreprinderea constructoare ICARCOOP Bacău, care s-a îngrijit de buna organizare a șantierelor de lucru și executarea construcțiilor în bune condițiuni. La fel de prețios a fost și sprijinul acordat de organele de partid și de stat din cadrul comunelor care au mobilizat cetățenii la efectuarea diferitelor lucrări prin muncă patriotică, obținîndu-se astfel importante economii de fonduri bănești. In comuna Mărgineni, bunăoară, s-au realizat economii prin muncă patriotică, la construcția noului magazin, în valoare de circa 40.000 lei. NICOLAE MFILIN coresprondent Arături adînci de toamnă Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț, după ce au terminat devisămînțat griul și secara pe cele 430 de hectare, au trecut la executarea arăturilor adînci de toamnă. Pînă zilele trecute, se arase la gospodăria colectivă din Brusturi peste 250 hectare ogoare de toamnă. La aceste munci se evidențiază în mod deosebit mecanizatorii Ion Burdea, Gheorghe Ignat, Ion Ungureanu, Vasile Fodor și Ion Mihailuc. P. TARABOANțA colectivist Utemistul Ion Moldoveanu, operator principal la secția HCH a Combinatului chimic din Borzești pe care vi-l prezentăm în fotografia alăturată, se numără printre cei mai pricepuți operatori din combinat. PUPA VIZITA IN R. S. F. IUGOSLAVIA DELEGAȚIA DE STAT A R.P. ROMÂNE S-A ÎNAPOIAT IN CAPITALĂ Duminică după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Belgrad, delegația de stat a Republicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al C.C. al P.M.R., care la invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum și Aurel Mămnășan, ambasadorul R. P. Române la Belgrad. Delegația a fost însoțită de consilieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, delegația a fost întîmpinată de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, vicepredinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai ambasadei R. S. F. Iugoslavia și alți membri ai corpului diplomatic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrilor delegației. In drum spre București, în timpul călătoriei pe teritoriul țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Filiași, Craiova, Caracal, Roșiori, Videle, împodobite cu steaguri, delegația a fost salutată de un mare număr de oameni veniți în întîmpinare cu flori. Ei au aclamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației. (Agerpres) DUPĂ 11 LUNI DE ACTIVITATE IN ÎNTREPRINDERILE PIETRENE -ZORILE NOI“ Cărămidarii de la Fabrica „Zorile noi" au luat în cursul acestui an importante măsuri de ordin tehnic și organizatoric în procesul de producție. Sub îndrumarea organizației de partid, întrecerea socialistă s-a intensificat lună de lună în toate secțiile și schimburile fabricii. Ca urmare a eforturilor depuse, colectivul fabricii, în cele 11 luni, a obținut o depășire a planului cu 134.000 cărămizi, ceea ce reprezintă aproape 90 apartamente. Printre cei care au contribuit la aceste realizări se numără muncitorii Constantin Asavei, Ioachim Domescu, Constantin Bantea, Gheorghe Cimpoeru și Elena Grișcă, care și-au menținut tot timpul titlul de evidențiați în întrecerea socialistă. „RECONSTRUCȚIA“ Muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii „Reconstrucția", desfășurînd cu avînt întrecerea socialistă, au reușit să producă în luna noiembrie 170 tone celuloză și hîrtie. Aceste realizări se adaugă la celelalte obținute în lunile anterioare, ceea ce a făcut ca fabrica să raporteze cu mult înainte de termen îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate. Astfel, față de 300 tone celuloză cît prevedea angajamentul anual s-au produs numai în 11 luni 679 tone celuloză, precum și 162 tone hîrtie față de 100 tone angajament. Din calculul efectuat rezultă că la producția globală pe 11 luni există un avans de peste 10 zile, ceea ce va da posibilitatea realizării planului anual de producție înainte de vreme. La obținerea acestor succese și-au dat contribuția muncitorii Hie Arhip, Ion Arusoaiei, Florica Blaga, Vasile Acatrinei, Haralambie Mestecăneanu și alții. „COMUNA DIN PARIS“ Colectivul fabricii „Comuna din Paris" a desfășurat în cursul acestui an o vie întrecere socialistă. După cele 11 luni, realizările obținute sunt demne de laudă. S-au produs peste plan 105 tone cartoane și mucarale, precum și 35 tone hîrtie. Angajamentul anual prevedea producerea peste plan a 100 tone hîrtie, cartoane și macavale. In această perioadă producția globală s-a realizat în proporție de peste 102 la sută, iar producția marfă X02 la sută. Ca urmare a introducerii tehnicii noi și a bunei organizări a producției, și productivitatea muncii a crescut cu 2,75 la sută peste prevederile planului. „METALQ-CHIMICA“ Printr-o telegramă sosită recent la redacție, colectivul întreprinderii metalo-chimica din Piatra Neamț ne-a informat că printr-o muncă stăruitoare și-a îndeplinit planul anual la producția globală încă de la data de 28 noiembrie a. c. Totodată muncitorii și tehnicienii întreprinderii au reușit să îmbunătățească continuu calitatea produselor și să satisfacă cerințele crescînde ale populației cu unele bunuri de larg consum. IN RAIONUL PIATRA NEAmȚ Toată atenția învățămintului agricol de masă Noul an de învățămînt agrozootehnic de masă s-a deschis în bune condițiuni și în raionul Piatra Neamț. Numărul celor care participă la școala recoltelor bogate este cu mult mai mare față de anul trecut, într-o situație existentă la Consiliul agricol raional, reiese că pentru anul I s-au organizat 32 cercuri cu 1.665 cursanți. Pe profile, statistica arată că 25 de cercuri sunt agrotehnice, 3 zootehnice, 1 legumicol și 3 pomicole, iar pentru anul II în raion sunt organizate 133 de cercuri în care sînt cuprinși 4.550 colectiviști, mecanizatori, brigadieri și șefi de echipe și alți oameni ai muncii. Participînd cu regularitate la lecții, lucrătorii ogoarelor învață cum să smulgă pămîntului recolte din ce în ce mai bogate. Despre preocuparea lectorilor de a desfășura un învățămînt de calitate ne vorbesc în multe comune faptele. în comuna Dragomirești, de exemplu, funcționează 13 cercuri anul 1 și 11. Lectorii Ion Constantinescu și Gheorghe Popa de la cercul agrotehnic și zootehnic au predat pînă acum 4 lecții interesante, bine documentate. Frecvența cursanților la aceste cercuri este mulțumitoare. La cercul agrotehnic anul I din comuna Ștefan cel Mare, unde lector este profesorul Emil Diaconu, se desfășoară un învățămînt de calitate, iar frecvența este deloc la sută. Ascultate cu interes și însușire sînt și lecțiile ținute de inginerul Cezar Teofănescu, de la gospodăria colectivă din Negrești, care din propria inițiativă și-a organizat o expoziție cu produse obținute atît din cadrul gospodăriei colective unde lucrează, cît și din alte gospodării colective vecine. Unele succese în ce privește metodica predării și felul cum conduc discuțiile la seminarii au obținut și lectorii Mihai Bîrsan de la g.a.c. din Girov, Antipa Ștefănescu de la g.a.c. din Talpa și alții. Vorbind la cercul legumicol despre însămînțarea legumelor timpurii, lectorul Ștefănescu a făcut demonstrații practice la grădina de legume și zarzavaturi a colectivei. Unii cursanți, cum ar fi colectiviștii din brigăzile conduse de tovarășii Ion Olaru și Constantin Mihăilescu de la gospodăria colectivă Ștefan cel Mare, aplicînd cunoștințele teoretice în practică, au transportat la cîmp circa 500 tone îngrășăminte chimice și naturale. Privit cu atenție modul cum se desfășoară învățămîntul agricol de masă în raionul Piatra Neamț, în afară de părțile pozitive, se constată și o serie de lipsuri. De la început nu s-a luat peste tot, cele mai bune măsuri organizatorice pentru a asigura încălzirea sălilor și a iluminatului (de exemplu, la gospodăriile colective de la Bîrgăoani,și Hoisești). Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective din localitățile Dochia, Mărgineni și altele nu se străduiesc să mobilizeze cursanții pentru ca lecțiile să se desfășoare conform graficului și tematicii stabilite. De pildă, la gospodăriile colective din Mărgineni și Hoisești, sînt cercuri la care nu s-a ținut pînă acum nici secția a II-a cuprinsă în program, insuficientă preocupare manifestă și consiliul de conducere al gospodăriei colective din Bîrgăoani față de asigurarea unei frecvențe bune la lecții, în ziua de 20 noiembrie a. c. era programată ținerea lecțiilor la 5 cercuri. Datorită faptului că prezența cursanților a fost slabă, lecțiile s-au amînat. De exemplu, la cercul „Cultura plantelor de cîmp" anul II, din cei 28 cursanți au fost prezenți 8, la cercul legumicol din 24 de cursanți au fost prezenți 5, iar la cercul „Cultura plantelor de cîmp" anul I, din 39 colectiviști înscriși nici unul nu s-a prezentat la secție. Consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective, specialiștii, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale trebuie să manifeste mai mult interes în asigurarea condițiilor materiale bunei desfășurări a învățămîntului agricol de masă și să se ocupe de mobilizarea colectiviștilor de a participa în totalitate la cursurile învățămîntului agrozootehnic și la conferințele agricole. Activiștii Comitetului raional de partid și ai Consiliului agricol raional Piatra Neamț, prin îndrumarea și controlul pe care-l vor efectua în toată perioada funcționării cursurilor agricole de masă trebuie să imprime lectorilor grijă și atenție față de metodica predării. Propaganda agricolă trebuie să aibă un caracter concret, bazat pe rezultatele producției agricole. Aceste rezultate trebuie prezentate cursanților în mod comparativ în așa fel nicit să-i învețe pe cursanți cum să aplice pe scară largă metodele agrozootehnice înaintate în fiecare gospodărie agricolă colectivă. C. STOICESCU Carnet cultural bacău au aranjantate tipt Loznii conaiLtului . Pe scenele căminelor culturale din Mărgineni și Șerbanești — orașul Bacău —■ s-a desfășurat duminică faza intercomunală a Festivalului regional de teatru de amatori „Vasile Alecsandri". S-au întrecut cu acest prilej formațiile de teatru din cartierul C.F.R., Mărgineni, Letea-Veche și Ruși Ciutea, care au interpretat piesele „Cloșca Păchiței“ de Vaniela Aribitrescu. ..Casa din livadă“ de Mihai. Îoldea"și,Ploaia“ de Valentin Munteanu. Căminele culturale din Gherâești și Șerbănești s-au prezentat cu recitatori. Viitori artisti.. De remarcat este faptul că formațiile prezente la această fază de întrecere au dat dovadă de un înalt nivel interpretativ, ele fiind clasate pentru faza orășenească a concursului regional de teatru. B. GHEORGHE Q -dtn Lichinchi de La &tap—caLiLtu al colectiviptilőr Patru brigăzi științifice — trei ale Comitetului orășenesc pentru cultură și artă și brigada specială a Comitetului regional pentru cultură și artă — s-au întîlnit duminică cu colectiviștii din comunele Lozinca, Filipeni, Mărăști și Petrești, raionul Bacău. Membrii formațiilor au dat răspunsuri numeroaselor întrebări puse de colectiviști. Au urmat apoi frumoase programe artistice prezentate de formațiile artistice orășene, care au însoțit brigăzile. Idee totabcol pătrați. In scopul îmbunătățirii propagandei pedagogice în rîndul părinților, în 17 școli din oraș s-au deschis duminică lectoratele cu părinții. Cadre de specialitate au ținut expuneri ca : „Ce și cum trebuie să citească copiii noștri“, „Rolul familiei în educația copilului“, „Despre reala autoritate a părinților“, „Tulburări endocrine la adolescenți și tratamentul lor“ și altele, care au fost ascultate cu mult interes de către sutele de părinți participanți. Harnicii constructori Timpul friguros îi găsește pe membrii gospodăriei colective „Victoria socialismului“ din comuna Urechești, raionul Adjud, bine pregătiți. Toate construcțiile zootehnice sînt terminate. Cele 3 grajduri pentru vite, maternitatea pentru scroafe, îngrășătoriile de porci sunt o mărturie a hărniciei depuse de meșterii constructori: Vasile Luca, Nicolae Nica, Vasile Ioniță și alții. Conducătorul auto Gheorghe Pană de la întreprinderea economică raională Tg. Ocna, lucrează pe autobasculanta 51.121Ec. El este evidențiat în producție pentru faptul că întreține bine mașina și își depășește sarcinile de plan. t 17/ Schimb de experiență intre textiliști 200 de muncitori textiliști, țesători, filatori finisori, maiștrii de la Fabrica de postav din Buhuși au vizitat ieri fabrica „Proletarul“ din Bacău. Cu acest prilej ei au luat cunoștință de procesul tehnologic al întreprinderii, de materialele de masă folosite, de evidențiații în întrecerea socialistă în sporirea producției de fire și țesături. Totodată ei au aflat că textiliștii băcăuani au realizat în acest an peste plan 10.000 kg fire și 45.000 mp țesături finite, au sporit productivitatea muncii cu 0,6 la sută peste sarcina planificată și au obținut economii la prețul de cost în valoare de peste 400 000 lei. Vizita textiliștilor de la Buhuși a constituit un prilej de împărtășire a experinței valoroase cu textiliștii băcăuani. Părăsind întreprinderea, cei 200 de muncitori de la Fabrica de postav din Buhuși au urat tovarășilor lor de muncă de la Fabrica „Proletarul" noi succese în muncă, în realizarea planului anului acesta înainte de vreme. Totodată ei le-au mulțumit pentru cunoștințele acumulate urmînd, ca la rîndul lor, cele învățate în acest schimb de experiență să fie aplicate și în fabrica buhușeană. --------o ®-------- In aceste zile, pe tarlalele gospodăriei agricole colective din comuna Faraoani, raionul Bacău, de dimineața pînă seara tîrziu, tractoriștii din brigada condusă de tovarășul Titi Roșu de la S.M.T. Hemeiuși efectuează ogoare de toamnă. In clișeu, o parte din tractoriști lucrînd la arături pe tarlaua de la punctul numit „Cărămidărie“. Foto: S. CONSTANTIN A crescut în mijlocul colectivului ln aceste zile, la sectorul de exploatare Valea Asăului din cadrul I. F. Comănești se desfășoară o însuflețită întrecere socialistă. Avînd la bază obiective bine concretizate, cum ar fi creșterea producției de bușteni și îmbunătățirea calității acestora, forestierii de aici obțin lună de lună peste prevederile pianului însemnate cantități de lemn de lucru. Printre animatorii acestei întreceri se numără și candidatul de partid Ion Bucur. Deși are numai 27 de ani, lucrează ca muncitor în pădure de aproape 12 ani. Cînd a intrat pentru prima dată în pădure avea 15 ani. La început a fost dat să lucreze în diferite echipe la doborît și secționat și la încărcat bușteni în rampe. Ion Bucur își amintește că în acele timpuri munca în pădure era mult mai grea. Doborîtul și secționatul buștenilor cu toporul sau cu beschia, storceau vlaga celor care munceau în pădure. Mai tîrziu, în pădurile Comăneștiului, ca și în celelalte păduri din regiunea noastră, și-au făcut apariția o serie de mecanisme : funiculare, ferăstraie mecanice și electrice, tractoare etc. Munca forestierilor s-a ușurat. Locul toporului sau al beschiei l-a luat ferăstrăul „Drujba“. Efectuarea lucrărilor de exploatare a buștenilor mecanizat a făcut ca și munca tînărului Ion Bucur să fie mai ușoară și mai rodnică, determinîndu-l mai tîrziu să se califice ca mecanic de ferăstraie „Drujba“. Mergînd la cursurile de calificare ce s-au ținut la Comănești, a pătruns tainele meseriei de mecanic. In afară de lecții, mai studia și alte cărți de specialitate. După terminarea cursului de calificare, lui Ion Bucur i sa repartizat un ferăstrău „Drujba" să lucreze în sectorul de exploatare Valea Asăului, la doborîtul și secționatul buștenilor. In primele luni el nu reușea să obțină rezultate tocmai bune, nu-și făcea norma. Așa cum recunoaște Ion Bucur, nu avea practică. Invățînd din experiența altor mecanici, ascultînd întotdeauna sfaturile șefilor de echipă și de brigadă, a reușit ca de la o lună la alta să-i sporească rodul muncii. Și iată că în prezent „drujbistul“ Ion Bucur nu numai că își realizează cu regularitate norma, dar în fiecare lună doboară și secționează însemnate cantități de bușteni peste plan. lntreținîndu-și bine utilajul ce-l are în primire și folosindu-l la întreaga lui capacitate, în 10 luni care au trecut din acest an, lucrînd în parchetul 3 Rădvanu, a doborît și secționat peste plan mai bine de 900 m bușteni. O altă caracteristică a muncii sale este aceea că în permanență execută lucrări de calitate, făcînd ca din același buștean să dea cît mai mult lemn de lucru. Totodată, el este și un bun agitator la locul de producție, se sfătuiește cu tovarășii de muncă asupra unor probleme de rezolvat. In una din zile echipa în care lucrează (cea condusă de Ion Gherasim) nu și-a făcut norma. După terminarea lucrului, împreună cu muncitorii Neculai Hogea, Toma Tunaru, Ion Gherasim și cu șeful de echipă, au discutat această stare de lucruri, luînd măsuri hotărîte pentru îndreptarea situației. TîAm moo /'irinin/M-oo *-vi-n/4/-o4« ^ A~ ~— , x------------------------* -------—--------* *■* dă dovadă Ion Bucur au făcut să se mențină în tot timpul printre muncitorii evidențiați în producție, dîndu-și din plin aportul ca echipa în care lucrează să-și depășească planul lunar cu circa 200 mc masă lemnoasă. C. BUTE I