Steagul Roşu, decembrie 1963 (Anul 18, nr. 3370-3396)

1963-12-03 / nr. 3371

Proletari din toate tarile unitive ! Nr. 3.371 (4.850) MARȚI 3 DECEMBRIE 19634 pagini 20 bani FOLOSIND CAI ȘI MIJLOACE VARIATE In ultimii cițiva ani, Fabrica de con­­fecții din orașul Bacău a cunoscut o puternică dezvoltare. Producția a fost considerabil lărgită, iar numărul munci­torilor s-a dublat. Totodată, a avut loc o reutilare completă a întreprinderii. In prezent, aceasta dispune de mașini și utilaje moderne, de înaltă tehnicitate. Colectivul întreprinderii, mobilizat in întrecerea socialistă de către comitetul sindicatului, sub conducerea organizației de partid, se achită cu tot mai mult succes de sarcinile mereu sporite ce-i revin în producție. In zece luni ale a­­cestui an, de pildă, planul producției glo­bale și marfă a fost îndeplinit în pro­porție de 101,8 la sută și respectiv 100,3 la sută. In această perioadă, indicele planificat de crește­re a productivității muncii a fost depă­șit cu 1,3 la sută, obținîndu-se și o ca­litate a produselor superioară celei pre­văzute în plan. Nu este lipsit de interes a se cunoaște sal­tul important pe care l-a făcut colecti­vul acestei întreprin­deri și în ceea ce privește îmbunătăți­rea calității produ­selor. Dacă în anii precedenți calitatea confecțiilor livrate de întreprindere era uneori discutabilă, în anul acesta nu nu­mai că nu s-au înregistrat refuzuri sau reclamații din partea beneficiarilor, dar, dimpotrivă, au fost numeroase cazurile cînd fabrica a primit aprecieri pozitive cu privire la calitatea produselor sale. Acest lucru reflectă într-o mare măsură preocuparea din ultima vreme a comite­tului sindicatului și conducerii întreprin­derii pentru ridicarea nivelului de pregă­tire profesională a muncitorilor. Necesitatea unor acțiuni eficiente în a­­ceastă direcție se făcuse simțită mai de mult, odată cu venirea în întreprin­dere a unui număr important de mun­citori noi. Comitetul sindicatului s-a în­grijit ca acestora să li se acorde un sprijin permanent din partea muncitori­lor cu mai multă experiență în produc­ție. In acest scop ei au fost repartizați să lucreze fiecare pe lîngă muncitori cu înaltă calificare, ceea ce i-a ajutat să dobîndească o seamă de cunoștințe pro­fesionale în plus. Desigur, organizarea ajutorării la locul de muncă a dat roade, dar nu pe măsura cerințelor producției. Mai ales în condițiile creșterii rapide a nivelului de înzestrare tehnică a între­prinderii, ridicarea pregătirii profesio­nale a tuturor muncitorilor devenise o cerință imperioasă. Răspunzînd acestei cerințe, conduce­rea întreprinderii sprijinită de comitetul sindicatului, sub îndrumarea organiza­ției de partid, a trecut în acest an la folosirea de noi forme in vederea ridi­cării sistematice a calificării și îmbogă­țirii cunoștințelor profesionale ale mun­citorilor. Studiile repetate întreprinse de comite­tul sindicatului, cu ajutorul comisiei sale de salarizare, normare și ridicarea cali­ficării profesionale, în legătură cu cau­zele neîndeplinirii normelor de către o parte din muncitori au dezvăluit, prin­tre altele, următorul aspect: datorită de­selor schimbări ce intervin în compo­nența formațiilor de lucru ale produri­­lor — schimbări justificate, de altfel, prin numărul mare al sortimentelor ce intră mereu în fabricație și care diferă ca număr și tipuri de operații — unele muncitoare nu reușesc să se acomodeze destul de repede cu noile faze de ope­rații. (In fond, cauza este tot nivelul scăzut de calificare). De aici s-a văzut necesitatea cunoaș­terii, de către fiecare muncitoare, a mai multor faze de ope­rații. In această pri­vință au fost mobili­zați maiștrii și aju­torii de maiștri, care s-au angajat ca lu­nar să se ocupe în mod efectiv de cîte 2—3 muncitori din — „I produrile pe care le conduc. Astfel, mun­citoare care înainte știau să execute, de pildă, numai „facerea gulerului“, au în­vățat să execute și faza de categorie su­perioară montarea mînecilor“ sau cele care executau doar presarea canturilor, au învățat și operația de tighetare a a­­cestora ș.a.m.d. Conferințele cu caracter tehnic, ca de pildă cele intitulate: „Metode noi în confecția îmbrăcămintei“ sau „Mecani­zarea operațiilor de lucru în industria de confecții“ au contribuit și ele la îmbogă­țirea cunoștințelor tehnico-profesionale ale muncitorilor și maiștrilor. Anul acesta a fost organizat în fa­brică un curs de ridicare a calificării pro­fesionale, în care au fost cuprinși 100 muncitori. Sprijinul comitetului sindica­tului s-a făcut simțit și în această pri­vință. Prin comisia inginerilor și teh­nicienilor, el a ajutat concret conducerea întreprinderii în stabilirea tematicii celei mai corespunzătoare nevoilor de cunoaș­tere a muncitorilor, a urmărit calitatea lecțiilor atît sub aspectul conținutului cît și al formei de predare. De asemenea, studiul întreprins în prealabil de comi­tetul sindicatului cu ajutorul comisiei de salarizare, normarea muncii și ridicarea calificării profesionale a permis ca la re­crutarea cursanților atenția principală să fie îndreptată spre acei muncitori care lună de lună nu reușeau să-și îndepli­nească normele de producție. Așa, de N. SILON (Continuare în pagina a 11-a) Se dezvoltă rețeaua de desfacere Ca urmare a grijii orga­nelor de partid și de stat rețeaua comerțului coopera­tist se dezvoltă de la o zi la alta. In satele regiunii noas­tre se construiesc noi ma­gazine moderne înzestrate cu utilaje perfecționate. In raionul Bacău, de pildă, s-au dat în folosință în ultima vreme noi maga­zine în comunele Drago­­mirești, Filipeni, iar zilele trecute s-a inaugurat și magazinul universal din comuna Mărgineni. Noua unitate de desfacere dis­pune de încăperi spațioase, instalații moderne de lu­mină și apă potabilă, de­pozite corespunzătoare pen­tru păstrarea în bune con­­dițiuni a mărfurilor ali­mentare și industriale. La darea în folosință a acestor unități o contribu­ție de seamă și-a adus în­treprinderea constructoare ICARCOOP Bacău, care s-a îngrijit de buna organizare a șantierelor de lucru și e­­xecutarea construcțiilor în bune condițiuni. La fel de prețios a fost și sprijinul acordat de or­ganele de partid și de stat din cadrul comunelor care au mobilizat cetățenii la efectuarea diferitelor lu­crări prin muncă patrio­tică, obținîndu-se astfel importante economii de fonduri bănești. In comuna Mărgineni, bunăoară, s-au realizat economii prin muncă patriotică, la con­strucția noului magazin, în valoare de circa 40.000 lei. NICOLAE MFILIN coresprondent Arături adînci de toamnă Membrii gospodăriei agri­cole colective din comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț, după ce au terminat de­vi­­sămînțat griul și secara pe cele 430 de hectare, au tre­cut la executarea arăturilor adînci de toamnă. Pînă zilele trecute, se a­­rase la gospodăria colectivă din Brusturi peste 250 hec­tare ogoare de toamnă. La aceste munci se evi­dențiază în mod deosebit mecanizatorii Ion Burdea, Gheorghe Ignat, Ion Ungu­­reanu, Vasile Fodor și Ion M­ihailuc. P. TARABOANțA colectivist Utemistul Ion Moldovea­­nu, operator principal la secția HCH a Combinatu­lui chimic din Borzești pe care vi-l prezentăm în fo­tografia alăturată, se nu­mără printre cei mai pricepuți operatori din combinat. PUPA VIZITA IN R. S. F. IUGOSLAVIA DELEGAȚIA DE STAT A R.P. ROMÂNE S-A ÎNAPOIAT IN CAPITALĂ Duminică după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Belgrad, de­legația de stat a Republicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al­ C.­C. al P.M.R., care la invitația președintelui Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte tovară­șii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Ro­mâne, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bodnăraș, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum­ și Aurel Măm­­nășan, ambasadorul R. P. Române la Belgrad. Delegația a fost însoțită de consilieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, delega­ția a fost întîmpinată de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Dumi­tru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălă­­jan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, vicepredinți ai Consiliului de Mi­niștri, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai ambasadei R. S. F. Iugosla­via și alți membri ai corpului diploma­­­tic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrilor delegației. In drum spre București, în timpul călătoriei pe teritoriul­ țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Filiași, Craiova, Caracal, Roșiori, Videle, împo­dobite cu steaguri, delegația a fost sa­lutată de un mare număr de oameni veniți în întîmpinare cu flori. Ei au aclamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației. (Agerpres) DUPĂ 11 LUNI DE ACTIVITATE IN ÎNTREPRINDERILE PIETRENE -ZORILE NOI“ Cărămidarii de la Fabrica „Zo­rile noi" au luat în cursul aces­tui an importante măsuri de or­din tehnic și organizatoric în procesul de producție. Sub îndru­marea organizației de partid, în­trecerea socialistă s-a intensifi­cat lună de lună în toate secțiile și schimburile fabricii. Ca ur­mare a eforturilor depuse, colec­tivul fabricii, în cele 11 luni, a obținut o depășire a planului cu 134.000 cărămizi, ceea ce repre­zintă aproape 90 apartamente. Printre cei care au contribuit la aceste realizări se numără mun­citorii Constantin Asavei, Ioa­­chim Domescu, Constantin Ban­­tea, Gheorghe Cimpoeru și Elena Grișcă, care și-au menținut tot timpul titlul de evidențiați în în­trecerea socialistă. „RECONSTRUCȚIA“ Muncitorii, inginerii și tehni­cienii fabricii „Reconstrucția", desfășurînd cu avînt întrecerea socialistă, au reușit să producă în luna noiembrie 170 tone celu­loză și hîrtie. Aceste realizări se adaugă la celelalte obținute în lunile anterioare, ceea ce a făcut ca fabrica să raporteze cu mult înainte de termen îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate. Astfel, față de 300 tone celuloză cît prevedea angajamentul anual s-au produs numai în 11 luni 679 tone celuloză, precum și 162 tone hîrtie față de 100 tone an­gajament. Din calculul efectuat rezultă că la producția globală pe 11 luni există un avans de peste 10 zile, ceea ce va da posibilita­tea realizării planului anual de producție înainte de vreme. La obținerea acestor succese și-au dat contribuția muncitorii Hie Arhip, Ion Arusoaiei, Florica Blaga, Vasile Acatrinei, Hara­­lambie Mestecăneanu și alții. „COMUNA DIN PARIS“ Colectivul fabricii „Comuna din Paris" a desfășurat în cursul acestui an o vie întrecere socia­listă. După cele 11 luni, realiză­rile obținute sunt demne de laudă. S-au produs peste plan 105 tone cartoane și mucarale, precum și 35 tone hîrtie. Anga­jamentul anual prevedea produ­cerea peste plan a 100 tone hîr­tie, cartoane și macavale. In a­­ceastă perioadă producția globală s-a realizat în proporție de peste 102 la sută, iar producția marfă X02 la sută. Ca urmare a introducerii teh­nicii noi și a bunei organizări a producției, și productivitatea muncii a crescut cu 2,75 la sută peste prevederile planului. „METALQ-CHIMICA“ Printr-o telegramă sosită re­cent la redacție, colectivul între­prinderii metalo-chimica din Pia­tra Neamț ne-a informat că printr-o muncă stăruitoare și-a îndeplinit planul anual la pro­ducția globală încă de la data de 28 noiembrie a. c. Totodată muncitorii și tehnicienii între­prinderii a­u reușit să îmbunătă­țească continuu calitatea produ­selor și să satisfacă cerințele crescînde ale populației cu u­­nele bunuri de larg consum. IN RAIONUL PIATRA NEAmȚ Toată atenția învățămintului agricol de masă Noul an de învățămînt agrozootehnic de masă s-a deschis în bune condițiuni și în raionul Pia­tra Neamț. Numărul celor care participă la școala recoltelor bogate este cu mult mai mare față de anul trecut, într-o situație existentă la Con­siliul agricol raional, reiese că pentru anul I s-au organizat 32 cercuri cu 1.665 cursanți. Pe profile, statistica arată că 25 de cercuri sunt a­­grotehn­ice, 3 zootehnice, 1 legumicol și 3 po­micole, iar pentru anul II în raion sunt organi­zate 133 de cercuri în care sînt cuprinși 4.550 colectiviști, mecanizatori, brigadieri și șefi de echipe și alți oameni ai muncii. Participînd cu regularitate la lecții, lucrătorii ogoarelor învață cum să smulgă pămîntului re­colte din ce în ce mai bogate. Despre preocuparea lectorilor de a desfășura un învățămînt de calitate ne vorbesc în multe comune faptele. în comuna Dragomirești, de exemplu, funcționează 13 cercuri anul 1 și 11. Lectorii Ion Constantinescu și Gheorghe Popa de la cercul agrotehnic și zootehnic au predat pînă acum 4 lecții interesante, bine documentate. Frecvența cursanților la aceste cercuri este mul­țumitoare. La cercul agrotehnic anul I din co­muna Ștefan cel Mare, unde lector este profe­sorul Emil Diaconu, se desfășoară un învățămînt de calitate, iar frecvența este de­loc la sută. Ascultate cu interes și însușire sînt și lecțiile ținute de inginerul Cezar Teofănescu, de la gos­podăria colectivă din Negrești, care din propria inițiativă și-a organizat o expoziție cu produse obținute atît din cadrul gospodăriei colective unde lucrează, cît și din alte gospodării colective vecine. Unele succese în ce privește metodica predării și felul cum conduc discuțiile la se­­minarii au obținut și lectorii Mihai Bîrsan de la g.a.c. din Girov, Antipa Ștefănescu de la g.a.c. din Talpa și alții. Vorbind la cercul legu­micol despre însămînțarea legumelor timpurii, lectorul Ștefănescu a făcut demonstrații practice la grădina de legume și zarzavaturi a colectivei. Unii cursanți, cum ar fi colectiviștii din bri­găzile conduse de tovarășii Ion Olaru și Con­stantin Mihăilescu de la gospodăria colectivă Ștefan cel Mare, aplicînd cunoștințele teoretice în practică, au transportat la cîmp circa 500 tone îngrășăminte chimice și naturale. Privit cu atenție modul cum se desfășoară în­­vățămîntul agricol de masă în raionul Piatra Neamț, în afară de părțile pozitive, se constată și o serie de lipsuri. De la început nu s-a luat peste tot, cele mai bune măsuri organizatorice pentru a asigura încălzirea sălilor și a ilumina­tului (de exemplu, la gospodăriile colective de la Bîrgăoani,și Hoisești). Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective din localitățile Dochia, Mărgineni și altele nu se străduiesc să mobilizeze cursanții pentru ca lecțiile să se desfășoare con­form graficului și tematicii stabilite. De pildă, la gospodăriile colective din Mărgineni și Hoi­sești, sînt cercuri la care nu s-a ținut pînă a­­cum nici secția a II-a cuprinsă în program, in­suficientă preocupare manifestă și consiliul de conducere al gospodăriei colective din Bîrgăoani față de asigurarea unei frecvențe bune la lecții, în ziua de 20 noiembrie a. c. era programată ținerea lecțiilor la 5 cercuri. Datorită faptului că prezența cursanților a fost slabă, lecțiile s-au amînat. De exemplu, la cercul „Cultura plantelor de cîmp" anul II, din cei 28 cursanți au fost prezenți 8, la cercul legumicol din 24 de cursanți au fost prezenți 5, iar la cercul „Cultura plan­telor de cîmp" anul I, din 39 colectiviști înscriși nici unul nu s-a prezentat la secție. Consiliile de conducere ale gospodăriilor a­­gricole colective, specialiștii, președinții comite­telor executive ale sfaturilor populare comunale trebuie să manifeste mai mult interes în asigu­rarea condițiilor materiale bunei desfășurări a învățămîntului agricol de masă și să se ocupe de mobilizarea colectiviștilor de a participa în totalitate la cursurile învățămîntului agrozooteh­nic și la conferințele agricole. Activiștii Comitetului raional de partid și ai Consiliului agricol raional Piatra Neamț, prin în­drumarea și controlul pe care-l vor efectua în toată perioada funcționării cursurilor agricole de masă trebuie să imprime lectorilor grijă și a­­tenție față de metodica predării. Propaganda a­­gricolă trebuie să aibă un caracter concret, ba­zat pe rezultatele producției agricole. Aceste re­zultate trebuie prezentate cursanților în mod comparativ în așa fel nicit să-i învețe pe cursanți cum să aplice pe scară largă metodele agrozoo­tehnice înaintate în fiecare gospodărie agricolă colectivă. C. STOICESCU Carnet cultural bacău au aranj­­anta­te ti­pt Loznii conaiLtului . Pe scenele­­ căminelor culturale din Mărgineni și Șerbanești — orașul Ba­cău —■ s-a desfășurat duminică faza in­tercomunală a Festivalului regio­nal de teatru de amatori „Vasile A­­lecsandri". S-au întrecut cu acest prilej form­ațiile de teatru din car­tierul C.F.R., Mărgineni, Letea-Ve­­che și Ruși Ciutea, care au inter­pretat piesele „Cloșca Păchiței“ de Vaniela Arib­itrescu. ..Casa din liva­dă“ de Mihai. Îoldea"și­­,Ploaia“ de Valentin Munteanu. Căminele cultu­rale din Gherâești și­ Șerbănești s-au prezentat cu recitator­i. Viitori ar­tisti.. De remarcat este faptul că forma­țiile prezente la această fază de în­trecere au dat dovadă de un înalt nivel interpretativ, ele fiind clasate pentru faza orășenească a concursu­lui regional de teatru. B. GHEORGHE Q -dtn Lichinchi de La &tap—caLiLtu­ al colectiv­iptilőr Patru brigăzi științifice — trei ale Comitetului orășenesc pentru cultură și artă și brigada specială a Comi­tetului regional pentru cultură și artă — s-au întîlnit duminică cu colec­tiviștii din comunele Lozinca, Fili­peni, Mărăști și Petrești, raionul Ba­cău. Membrii formațiilor au dat răs­punsuri numeroaselor întrebări puse de colectiviști. Au urmat­ apoi frumoase programe artistice prezentate de formațiile ar­tistice orășene, care au însoțit brigă­zile. Idee totabc­ol pătrați. In scopul îmbunătățirii propagan­dei pedagogice în rîndul părinților, în 17 școli din oraș s-au deschis duminică lectoratele cu părinții. Ca­dre de specialitate au ținut expuneri ca : „Ce și cum trebuie să citească copiii­ noștri“, „Rolul familiei în e­­ducația copilului“, „Despre reala au­toritate a părinților“, „Tulburări en­docrine la adolescenți și tratamentul lor“ și altele, care au fost ascultate cu mult interes de către sutele de părinți participanți. Harnicii constructori Timpul friguros îi găsește pe membrii gospodăriei colective „Victoria socialismu­lui“ din comuna U­­rechești, raionul Ad­­jud, bine pregătiți. Toate construcțiile zootehnice sînt termi­­­­nate. Cele 3 grajduri pentru vite, maternita­tea pentru scroafe, în­­grășătoriile de porci sunt o mărturie a hărniciei depuse de meșterii constructori: Vasile Luca, Nicolae Nica, Vasile Ioniță și alții. Conducătorul auto Gheorghe Pană de la întreprinderea e­­conomică raională Tg. Ocna, lucrează pe autobasculanta 51.121­Ec. El este evidențiat în pro­ducție pentru faptul că întreține bine mașina și își de­pășește sarcinile de plan. t 17/ Schimb de experiență intre textiliști 200 de muncitori textiliști, țesători, filatori finisori, maiștrii de la Fabrica de postav din Buhuși au vizitat ieri fabrica „Proletarul“ din Bacău. Cu a­­cest prilej ei au luat cunoștință de procesul tehnologic al întreprinderii, de materialele de masă folosite, de eviden­țiații în întrecerea socialistă în spori­rea producției de fire și țesături. Tot­odată ei au aflat că textiliștii băcăuani au realizat în acest an peste plan 10.000 kg fire și 45.000 m­p țesături finite, au sporit productivitatea muncii cu 0,6 la sută peste sarcina planificată și au obținut economii la prețul de cost în valoare de peste 400 000 lei. Vizita textiliștilor de la Buhuși a con­stituit un prilej de împărtășire a expe­­rinței valoroase cu textiliștii băcăuani. Părăsind întreprinderea, cei 200 de muncitori de la Fabrica de postav din Buhuși au urat tovarășilor lor de muncă de la Fabrica „Proletarul" noi succese în muncă, în realizarea planu­lui anului acesta înainte de vreme. Tot­odată ei le-au mulțumit pentru cunoș­tințele acumulate urmînd, ca la rîndul lor, cele învățate în acest schimb de experiență să fie aplicate și în fabrica buhușeană. --------o ®--------­ In aceste zile, pe tarlalele gospodăriei agricole colective din comuna Faraoani, raionul Bacău, de dimineața pînă seara tîrziu, tractoriștii din brigada condusă de tovarășul Titi Roșu de la S.M.T. Hemeiuși efectuează ogoare de toamnă. In clișeu, o parte din tractoriști lucrînd la arături pe tarlaua de la punctul numit „Cărămidărie“. Foto: S. CONSTANTIN A crescut în mijlocul colectivului ln aceste zile, la sectorul de exploa­tare Valea Asăului din cadrul I. F. Co­­mănești se desfășoară o însuflețită întrecere socialistă. Avînd la bază o­­biective bine concretizate, cum ar fi creșterea producției de bușteni și îm­bunătățirea calității acestora, forestierii de aici obțin lună de lună peste pre­vederile pianului însemnate cantități de lemn de lucru. Printre animatorii a­­cestei întreceri se numără și candida­tul de partid Ion Bucur. Deși are nu­mai 27 de ani, lucrează ca muncitor în pădure de aproape 12 ani. Cînd a intrat pentru prima dată în pădure a­­vea 15 ani. La început a fost dat să lucreze în diferite echipe la doborît și secționat și la încărcat bușteni în rampe. Ion Bucur își amintește că în acele timpuri munca în pădure era mult mai grea. Doborîtul și secționatul buș­tenilor cu toporul sau cu beschia, stor­­ceau vlaga celor care munceau în pă­dure. Mai tîrziu, în pădurile Comă­­neștiului, ca și în celelalte păduri din regiunea noastră, și-au făcut apariția o serie de mecanisme : funiculare, fe­­răstraie mecanice și electrice, tractoa­re etc. Munca forestierilor s-a ușurat. Locul toporului sau al beschiei l-a luat ferăstrăul „Drujba“. Efectuarea lucrări­lor de exploatare a buștenilor meca­nizat a făcut ca și munca tînărului Ion Bucur să fie mai ușoară și mai rod­nică, determinîndu-l mai tîrziu să se califice ca mecanic de ferăstraie „Drujba“. Mergînd la­ cursu­rile de calificare ce s-au ținut la Co­­mănești, a pătruns tainele meseriei de mecanic. In afară de lecții, mai stu­dia și alte cărți de specialitate. După terminarea cursului de calificare, lui Ion Bucur i s­a repartizat un ferăs­trău „Drujba" să lucreze în sectorul de exploatare Valea Asăului, la dobo­rîtul și secționatul buștenilor. In pri­mele luni el nu reușea să obțină re­zultate tocmai bune, nu-și făcea nor­ma. Așa cum recunoaște Ion Bucur, nu avea practică. Invățînd din experiența altor meca­nici, ascultînd întotdeauna sfaturile șe­filor de echipă și de brigadă, a reușit ca de la o lună la alta să-i sporească rodul muncii. Și iată că în prezent „drujbistul“ Ion Bucur nu numai că își realizează cu regularitate norma, dar în fiecare lună doboară și secționează însemnate cantități de bușteni peste plan. lntreținîndu-și bine utilajul ce-l are în primire și folosindu-l la întreaga lui capacitate, în 10 luni care au trecut din acest an, lucrînd­ în parchetul 3 Răd­­vanu, a doborît și secționat peste plan mai bine de 900 m­­ bușteni. O altă caracteristică a muncii sale este aceea că în permanență execută lucrări de calitate, făcînd ca din același buștean să dea cît mai mult lemn de lucru. Totodată, el este și un bun agitator la locul de producție, se sfătuiește cu tovarășii de muncă asupra unor pro­bleme de rezolvat. In una din zile echipa în care lu­crează (cea condusă de­ Ion Gherasim) nu și-a făcut norma. După terminarea lucrului, împreună cu muncitorii Necu­­lai Hogea, Tom­a Tunaru, Ion Gherasim și cu șeful de echipă, au discutat a­­ceastă stare de lucruri, luînd măsuri hotărîte pentru îndreptarea situației. TîAm m­oo /'irinin/M-oo *-vi-n/4/-­o4« ^ A~ ~— , x------------------------* -------—--------* *■* dă dovadă Ion Bucur au făcut să se mențină în tot timpul printre munci­torii evidențiați în producție, dîn­­du-și din plin aportul ca echipa în care lucrează să-și depășească planul lunar cu circa 200 mc masă lemnoasă. C. BUTE I

Next