Steagul Roşu, ianuarie 1964 (Anul 19, nr. 3397-3421)

1964-01-03 / nr. 3397

i Proletari din toate tarile uniti­ve! Nr. 3.397 (4.876) VINERI 3 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, în­­tîmpinăm anul 1964 cu bucurie și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nos­tru a dobindit noi succese remarcabile în toate domeniile construcției socialiste. Lucrările Ma­rii Adunări Naționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea produc­ției industriale și agricole, în ridicarea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii. Noi uzine uti­late modern au intrat în funcțiune. Fonduri im­portante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuințe, spitale, școli și alte instituții de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, noi sîntem, tot­odată, conștienți de greutățile ce mai trebuie învinse intr-un sector sau altul al activității noastre. Construim doar o societate nouă. Pu­nem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună credință care știe de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase pășim, este însuflețit de do­rința de a depune eforturi neobosite și perse­verente pentru a-și aduce din plin contribuția la înfăptuirea obiectivelor mărețe ale socialis­mului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om al muncii tot mai bună și mai îndestulată, în viața internațională, anul de care ne des­părțim a marcat importante succese pentru for­țele păcii și socialismului. Ceea ce a caracterizat un ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor co­existenței pașnice între statele cu orînduiri so­ciale deosebite, crearea unui climat mai favora­bil destinderii internaționale și promovării unor relații multilaterale între toate țările. Republica Populară Romînă, ca și celelalte state socialiste și alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi pași în a­­ceastă direcție pe arena internațională. Țările socialiste formează o mare familie, în­suflețită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea: în vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apă­rarea păcii și în întreaga dezvoltare a societății omenești. Superioritatea crescîndă a forțelor păcii și progresului constituie trăsătura caracte­ristică fundamentală a relațiilor internaționale în epoca noastră. Dragi tovarăși și prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, adre­sei eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre țărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau uni­tăți agricole, oamenilor de știință, artă și cul­tură, femeilor, tineretului și copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou. Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate și fericire! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vestește Anul Nou, să închinăm paharul pentru propă­șirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiți tovarăși și prieteni, la mulți ani! Primirea la Consiliul de Stat a șefilor misiunilor diplomatice din R.P. Romînă Președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marți la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în­ R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, se­cretând Consiliului de Stat, și George Macovescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe Au prezentat felicitări Consiliului de Stat și guvernului, tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Romîne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, ambasadorii­­ R. P. Chineze — Liu Gienguo, decanul corpului diploma­tic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milato­­vici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi G­er­­meni, Indoneziei — Sukh­sno, Cubei — Manuel Yepe Menendez, R. P Ungare — Jeno Kuti, Turciei — Sem­­settin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Giăn Du Hoan, Elveției — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Mark­i J. Sa­­lomies, Indiei — R­ R­ F. Khiliani, R. P. Mongole — Togood­in Ghen­­den, Austriei — Paul Wetzler, R. P Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Re­publicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Franței — Pierre Paul Bouffanais; miniștrii­ Italiei — Al­berto Pavezi Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford, Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros , însăr­cinații cu afaceri ad-interim ai­ Argen­tinei — Enrique J. B. Chaillon, Dane­marcei — W. Windier Schmidt, Uru­guayilai­­— J. Bastarden, Israelu­lui — Israel Haviv, Suediei — Stura Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — J. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej­și Ion Gheorghe Maurer au mulțumit pentru felicitările și urările exprimate și s-au întreținut îndelung, într-o at­mosferă cordială, prietenească, cu șefii mișunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacție că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru țara noastră, iar pe plan internațional a marcat un nou progres în destinderea relațiilor dintre state. Anul care se în­cheie a demonstrat încă o dată că po­litica de coexistență pașnică este sin­gura viabilă și trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda și pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcția destinderii relațiilor internaționale reglementării pe cale pașnică a proble­­­­melor litigioase internaționale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace și au adresat celor pre­zenți urări de fericire și prosperitate. Apoi s-au fotografiat împreună cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Romînă. (Agerpres) TELEGRAMA Tovarășului OSVALDO DORT1COS TORRADO Președintele Republicii Cuba Tovarășului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, al guvernu­lui și poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv. și prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluției cubane. Poporul român nutrește o sinceră prietenie față de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea țării pe drumul socialismului și își exprimă calda simpatie și frățeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenței și a cuceririlor sale revoluționare. Sîntem convinși că prietenia Frățească și relațiile de colaborare stator­nicite între R.P.R. și Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al țărilor noastre și al victoriei cauzei socialismului și păcii în lumea în­treagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Primul pian romînesc de concert Colectivul fabricii de instrumente mu­zicale „Doina“ din București a dedicat noului an 1964 o frumoasă realizare, primul pian romînesc de concert. Pianul care poartă numele virtuosului pianist român „Lipatti“, este un pian cu coadă, de format mijlociu (lungimea 2,8 m), îmbinînd în mod reușit înfățișarea clasi­că cu simplitatea liniei moderne. El po­sedă caracteristici sonore comparabile cu calitățile specifice unor piane de re­putată marcă universală. Realizarea primului pian de concert are la bază succesele obținute în ultimii ani prin construirea și perfecționarea pianinelor „Doina“, din care în momentul de față se fabrică în serie tipul cel mai reușit — „Doina-7". In 1963, producția de pianine s-a dublat față de anul prece­dent. Atît pianinele cît și pianul „Lipatti“ au fost construite după proiectele originale ale specialistului Silviu Slăvescu de la fabrica „Doina“. Alături de acesta, au contribuit la montare tehnicienii Ion Stănescu, Dumitru Sebe și alții. (Agerpres). Vasul „Roman” în prima sa cursă CONSTANȚA 2 (coresp. Agerpres). Danele portului Constanța găzduiesc în prezent 37 de vase românești și stră­ine aflate în operațiuni dep încărcare­­descărcare. In activitatea docherilor și marinarilor, zilele de 1 și 2 ianuarie au adus și primele succese din noul an. Cu ajutorul macaralelor, tractoarelor, autocarelor și­ celorlalte utilaje au fost manipulate peste 30.000 tone de mărfu­ri. De pe vasul romînesc Midia, de exem­plu, se descarcă citrice, iar pe vasul ginesc Applon se încarcă diferite p­ro­duse industriale romînești. In ziua de 2 ianuarie s-a terminat încărcarea și s-au făcut ultimele pregătiri pentru plecare într-o nouă cursă a vasului romînesc Craiova. In ziua de 1 ianuarie s-a înscris pri­ma filă a jurnalului de bord a noului vas romînesc Roman, care a plecat în prima sa cursă în porturile Mediteranei. In­ aceeași zi, vasul romînesc Brașov, lansat de curînd la apă de­ constructorii gălățeni — ultimul vas din planul pe 1963 — a ancorat la una din danele portului Constanța. (Agerpres). 1 R­EVELION 1964 Atmosferă caracteristică revelionului. Aspect­ de la U.F.S. Săvinești Dezvoltă succesele obținute Săvinești. Uzina de fire și fibre sintetice. Schimbul I. lucrează , pentru producția noului an. In secția lacta­mă, compresoarelor, coloanele de disti­lare, reactoarele funcționează din plin Fenolul, primit de la Onești, este tre­cut sub presiune și la temperaturi ri­dicate prin zeci de metri de conducte, iar rezultatele analizelor chimice înre­gistrate la laborator de către Silvia Roth, șefă de echipă, sînt excelente, lactamă tip A, de calitate superioară. Bucuria primelor succese din noul an de producție o vezi întipărită pe chipul fiecărui operator chimist, laborant sau mecanic. Angajamentul secției de a da La datorie o parte dintre rafinerii oneșteni a primit noul an la locurile de muncă. La secțiile I, II, în­ prelucrare, în la­borator, la depozitul de produse, schimburile erau la datorie. Operatorii, fochiștii, mecanicii, măsurătorii, vegheau cu atenție procesul de prelucrare a ma­teriei prime. Cu toții aveau un singur țel: să raporteze la finele primului schimb din anul 1964 obținerea de noi succese. Anul­escu a găsit la datorie schimbul Condu de Gheorghe Slobo­­zeanu, din care­ fac parte operatorul Ion Cârceanu și măsurătorul Al. Saba­dîc. In noaptea de Anul Nou rafinorii din acest schimb, precum și ceilalți din secția I-a, au obținut rezultate bune, au produs prin prelucrarea atentă materiei prime 172 tone benzină, 938 a tone petrol, 466 tone motorină și alte produse petroliere. Prezenți la locurile de muncă au fost în noaptea de Anul Nou și rafinorii de sub conducerea maistrului Constantin Dima din cadrul secției a IlI-a, din care fac parte mecanicul Grigore Mun­­teanu, sondorul Constantin Pascaru și alții. Și acest colectiv a raportat la sfîrșitul schimbului rezultate de seamă El a prelucrat în noaptea de Anul Nou o însemnată cantitate de materie pri­mă, din care s-au obținut produse pe­troliere de calitate. Maistru Petre Radu, operatorii Nico­­laie Ilioiu, Ion C. Ion, tablonistul Va­leria Toderașcu, fochistul Gheorghe A­­lexandru, au fost de asemenea, pre­zenți la locurile de muncă. Ei au pro­dus peste prevederile planului pe schimb cu 38 tone mai multe produse petro­liere. C. BUTE în 1964 lactamă numai de tip A în proporție de 95 la sută ; a început să prindă viață încă din prima zi a a­­cestui an. La Săvinești, reacțiile chimice se desfășoară în lanț și tot așa succesele în muncă sînt continuate din secție în secție. In fața tabloului de comandă, opera­­torul chimist A4ihai Vătăjelu urmărește în secția poliamid procesul de trans­formare a lactamei în polimer, Ion Dumitrache îi supraveghează instalația de uscare a granulelor, iar Cornel Eli­­sei controlează funcționarea filierelor pentru mătase. Totul este în perfectă ordine, instalațiile funcționează din plin. Firele de argint, în drumul lor spre magazia de expediție, întîlnesc și mîinile de aur ale operatoarelor texti­­liste Silvia Donici, Georgeta Păvăloi, Virginia Lazăr. Notele bune și foarte bune obținute de ele­vii clasei I-a în­ primul trimestru al­ anului sînt răsplătite de o vacanță gimunată. Din prima zi produse peste plan (Prin telefon de la cores­pondentul nostru I. Vasiloaie) Cimentiștii de la Bicaz au așteptat revelionul cu realizări însemnate. Pînă la 31 decembrie 1963 ei au produs peste plan 24.800 tone ciment, 155.000 plăci ondulate de azbociment, 57.008 m p plăci pentru turnuri de răcire și 27.400 tone clincher. Continuînd șirul acestor succese, ei au produs în prima zi a anului 1964 cantitatea de 2387 tone clincher, 2870 tone ciment și 4058 tone pastă, cu 503 și respectiv 300 și 1000 tone peste sar­cina planificată. Aceste însemnate­­ real­izări, au fost realizate de schimbul din care fac parte jucătorul Constantin Leonte, maistrul Ștefan Ghimpe, șefii de brigadă Ion Amăriuței și Gheorghi Pădure. împreuna în muncă, împreună la bucurii Sala căminului cultural din Borlești, raionul Bu­­huși e-mpodobită sărbăto­rește și mesele întinse sînt pline cu bunătăți. Pentru prima dată de cînd sînt colectiviști, membrii gospodăriei colective din Borlești petrec revelionul împreună. Mai sînt cîteva minute pînă cînd Anul Nou va poposi și la noi. La, televizor este ascul­tată­, cuvîntarea tovarășu­lui Gh­eorghe Gheorghiiu- Dej, rostită î­­n,­prile­jul A­­nului Nou. Sînt prezenți în sală co­lectiviștii Gheorghe T. Ru­su, Vasile Trifan, Elena Irimia și alți fruntași în munca de consolidare e­­conomico-organizatorică a gospodăriei colective, tn anul care l-am lăsat în ur­mă g.a.c. din Borlești s-a unit cu cea din satul Ru­­seni și condițiile economi­­co-naturale au fost valori­ficate mai bine. S-a dez­voltat sectorul zootehnic, a crescut fondul de bază și averea obștească. Borleștenii au obținut , în­­ anul 1963 succese deo­sebite în munca de jos­­­podărire și înfrumusețare a comunei. Au fost înăl­țate prin muncă pa­­triotică trei școli de patru­­ ani, iar comuna a căpătat înfățișare frumoasă. I-am aflat în sală pe trei dintre cei 50 colectiviști care în anul trecut s-au mutat în case noi: Vasile Irimia, Vasile Țurcanu și Gheorghe Rusu. Toată noaptea cei pre­zenți au toastat pentru­ succesele dobîndite pînă acum, pentru cele care vor fi obținute în acest an pe drumul înfloririi colec­tivei: CONSTANTIN APETREI activist cultural, A­nul 196) își trăiește ultimele ore. Pe străzile orașului Bacău, lumi­nate feeric de lămpile cu neon, oameni de toate vîrstele, plini de voie bună, se grăbesc să ajungă cu o clipă mai devreme în localurile sau la fami­liile unde și-au propus să petreacă noaptea revelionului. Cîțiva tineri, fete și băieți, au dat brnza în tot holul unui cinematograf și s-au oprit în jurul unui telefon public. Unul din ei a in­trodus o monedă în aparat, a ridicat re­ceptorul și așteaptă nerăbdător să-i vi­nă tonul. Urmează o scurtă convorbire. Își anunță prietena sau poate logodnica că peste cîteva minute se vor întîlni pentru a sărbători împreună sosirea A­­nului Nou. Și poate că în clipa aceea sute de oameni din diferite colțuri ale orașului transmit prin telefon celor dragi, ultimele vești despre felul alm își vor petrece noaptea revelionului. E miezul nopții. Pentru o clipă, în toate localurile și apartamentele de lo­cuit, luminile s-au stins. Cuprinși de emoție, oamenii stau în jurul aparate­lor de radio sau televizoarelor, ascultînd ultimele bătăi ale gongului care anunță ora 24. Anul Nou a sosit. Luminile se reaprind. Se ciocnesc pahare și se fac urări pentru anul care a început. Apa­ratele de telefon sînt din nou asaltate. In aceeași clipă, de la mii de aparate telefonice, s-au ridicat receptoarele și se formează numere. La capătul a mii de fire telefonice s-au ridicat alte recep­toare. Sînt primele convorbiri telefo­nice la început de an. Oamenii își adre­sează unii altora — cu­­ emoție și voie bună, cele mai calde și mai sincere u­­rări de sănătate și­­ fericire. Aceste momente de bucurie deplină pe care miile de oameni din orașul Bacău le-au trăit în clipa cînd biruind distanțele au putut transmite celor dragi gîndurile lor cele mai curate în noap­tea revelionului, se datoresc telefonului, această minunată invenție creată de mintea iscoditoare a omului. La centra­la telefonică din orașul Bacău o echipă de oameni a trebuit să-și petreacă noaptea revelionului stînd de veghe în jurul aparatelor, asigurînd fără între­rupere o funcționare perfectă a întregii rețele telefonice. Atomistul Ch. Dumi­­triu lucrînd la masa de verificare a su­pravegheat îndeaproape felul cum func­ționează toate circuitele, aceasta fiind absolut necesar pentru ca toate legătu­rile să se poată face fără greșeală. Din­­ aceeași echipă a făcut parte și tehnicia­nul Vasile Bălăiță, care a făcut de ser­viciu la centrala­­ automată. Cu multă sîrguință și conștiinciozitate au lucrat telefonistele Elena Drăgoi, Maria Mo­canu și Elena Popa. Acest harnic colec­tiv, care a sărbătorit noaptea de Anul Nou lucrînd atent la centrala telefonică a orașului Bacău merită toată lauda pentru priceperea și conștiinciozitatea de care a dat dovadă. Petrecînd revelio­nul lucrînd, veghind la buna funcțio­nare a aparatelor, au asigurat condiții optime miilor de concetățeni din orașul nostru, care au avut nevoie în această noapte de serviciul telefoanelor. N. GHEORGHE Satisfacții ale muncii împlinite • *­.* Utemista Maria Mocanu — telegrafistă, transmite în noaptea telegramele de felicitare ale oamenilor muncii­ Anului Nou Anul Nou și tinerețea In localul­ frumos ornamentat,­ în care Comitetele regional, raional și orășenesc ale U.T.M. au orga­nizat „Revelionul ti­neretului“, era in noaptea aceea o at­mosferă ospitalieră și antrenantă. Au început încă dinainte de orele 20 să so­sească perechile de tineri și ne-am trezit îndată înconjurați de mulți cunoscuți, evidențiați în producție de la diferite în­treprinderi — vreo 200 de băieți și fete și din diferite sectoare de activitate. A­­veai impresia că aici s-a adunat întreaga tinerețe entuziastă a Bacăului, te sim­țeai ca între prietenii de toate zilele. Pentru că petrecerea în comun a aces­tui revelion tineresc a simbolizat efortul comun din timpul întregului an 1963, participarea unanimă a tinerilor la înde­plinirea prevederilor planului de produc­ție, precum și la diferite acțiuni cu ca­racter patriotic. Surprizele serii au fost inaugurate de un grup de studenți băcăuani, îmbrăcați în costume populare. A venit să-i ureze pe tinerii de aici. Am recunoscut printre urători și pe Constantin Donea, unul dintre studenții care se remarcă și ca tî­­nar activist cultural (urmează paralel și cursurile Școlii populare de artă, avînd certe aptitudini artistice­. Urătorii au fost bine primiți. In ura­rea lor s-a aflat întruchipată bucuria de a fi student, de a benefica de condițiile cele mai optime de învățătură, create în anii puterii populare. Bine organizat, avînd un lerb motiv optimist care a suscitat atenția și apre­cierea celor prezenți, revelionul a lan­sat și cîteva talente muzicale, dintre so­liștii de muzică populară și ușoară, re­­marcîndu-se Vasile Lacic. O notă bună pentru organizatori, în încăperea de sus au fost aranjate me­sele, frumos dispuse, iar în cea de jos s-a dansat. Cîteva minute mai tîrziu i-am văzut pe invitați ascultînd cu atenție cuvînta­rea tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, transmisă de posturile noastre de radio și televiziune. Apoi luminile s-au­ stins pentru o clipă și Anul Nou­ a ve­nit să-și consolideze primele clipe la flacăra tinereții băcăuane. Și apoi, cînd după primele ore de dans tinerii au luat loc la masă, au rostit toasturi: tovară­șul Nicolae Olaru, secretar al Comitetu­lui regional­­ Bacău al P.M.R. și tovarășul Petru Enășoaie, prim-secretar al Comi­tetului orășenesc Bacău al U.T.M. Aproape că nu-ți puteai explica cum de se scurg minutele atît de repede. Hore, sîrbe, tangouri, o „Periniță“, jocuri distractive, răvașe prietenești de spirit bun, cuceritor, surprize și urări de succese în muncă. A fost un revelion antrenant, tineresc în adevăratul sens al cuvîntului. A. S. GRIGORAȘ [Continuare în pag. ill­ a) I

Next