Steagul Roşu, ianuarie 1964 (Anul 19, nr. 3397-3421)
1964-01-03 / nr. 3397
i Proletari din toate tarile unitive! Nr. 3.397 (4.876) VINERI 3 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nostru a dobindit noi succese remarcabile în toate domeniile construcției socialiste. Lucrările Marii Adunări Naționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea producției industriale și agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcțiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuințe, spitale, școli și alte instituții de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, noi sîntem, totodată, conștienți de greutățile ce mai trebuie învinse intr-un sector sau altul al activității noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună credință care știe de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase pășim, este însuflețit de dorința de a depune eforturi neobosite și perseverente pentru a-și aduce din plin contribuția la înfăptuirea obiectivelor mărețe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om al muncii tot mai bună și mai îndestulată, în viața internațională, anul de care ne despărțim a marcat importante succese pentru forțele păcii și socialismului. Ceea ce a caracterizat un ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenței pașnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaționale și promovării unor relații multilaterale între toate țările. Republica Populară Romînă, ca și celelalte state socialiste și alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi pași în această direcție pe arena internațională. Țările socialiste formează o mare familie, însuflețită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea: în vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii și în întreaga dezvoltare a societății omenești. Superioritatea crescîndă a forțelor păcii și progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relațiilor internaționale în epoca noastră. Dragi tovarăși și prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, adresei eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre țărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unități agricole, oamenilor de știință, artă și cultură, femeilor, tineretului și copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou. Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate și fericire! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vestește Anul Nou, să închinăm paharul pentru propășirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiți tovarăși și prieteni, la mulți ani! Primirea la Consiliul de Stat a șefilor misiunilor diplomatice din R.P. Romînă Președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marți la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretând Consiliului de Stat, și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe Au prezentat felicitări Consiliului de Stat și guvernului, tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Romîne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, ambasadorii R. P. Chineze — Liu Gienguo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania — Răpi Germeni, Indoneziei — Sukhsno, Cubei — Manuel Yepe Menendez, R. P Ungare — Jeno Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Giăn Du Hoan, Elveției — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Marki J. Salomies, Indiei — R R F. Khiliani, R. P. Mongole — Togoodin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Franței — Pierre Paul Bouffanais; miniștrii Italiei — Alberto Pavezi Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford, Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros , însărcinații cu afaceri ad-interim ai Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Windier Schmidt, Uruguayilai— J. Bastarden, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Stura Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — J. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dejși Ion Gheorghe Maurer au mulțumit pentru felicitările și urările exprimate și s-au întreținut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu șefii mișunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacție că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru țara noastră, iar pe plan internațional a marcat un nou progres în destinderea relațiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistență pașnică este singura viabilă și trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda și pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcția destinderii relațiilor internaționale reglementării pe cale pașnică a problemelor litigioase internaționale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace și au adresat celor prezenți urări de fericire și prosperitate. Apoi s-au fotografiat împreună cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în R. P. Romînă. (Agerpres) TELEGRAMA Tovarășului OSVALDO DORT1COS TORRADO Președintele Republicii Cuba Tovarășului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, al guvernului și poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv. și prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluției cubane. Poporul român nutrește o sinceră prietenie față de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea țării pe drumul socialismului și își exprimă calda simpatie și frățeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenței și a cuceririlor sale revoluționare. Sîntem convinși că prietenia Frățească și relațiile de colaborare statornicite între R.P.R. și Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al țărilor noastre și al victoriei cauzei socialismului și păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Primul pian romînesc de concert Colectivul fabricii de instrumente muzicale „Doina“ din București a dedicat noului an 1964 o frumoasă realizare, primul pian romînesc de concert. Pianul care poartă numele virtuosului pianist român „Lipatti“, este un pian cu coadă, de format mijlociu (lungimea 2,8 m), îmbinînd în mod reușit înfățișarea clasică cu simplitatea liniei moderne. El posedă caracteristici sonore comparabile cu calitățile specifice unor piane de reputată marcă universală. Realizarea primului pian de concert are la bază succesele obținute în ultimii ani prin construirea și perfecționarea pianinelor „Doina“, din care în momentul de față se fabrică în serie tipul cel mai reușit — „Doina-7". In 1963, producția de pianine s-a dublat față de anul precedent. Atît pianinele cît și pianul „Lipatti“ au fost construite după proiectele originale ale specialistului Silviu Slăvescu de la fabrica „Doina“. Alături de acesta, au contribuit la montare tehnicienii Ion Stănescu, Dumitru Sebe și alții. (Agerpres). Vasul „Roman” în prima sa cursă CONSTANȚA 2 (coresp. Agerpres). Danele portului Constanța găzduiesc în prezent 37 de vase românești și străine aflate în operațiuni dep încărcaredescărcare. In activitatea docherilor și marinarilor, zilele de 1 și 2 ianuarie au adus și primele succese din noul an. Cu ajutorul macaralelor, tractoarelor, autocarelor și celorlalte utilaje au fost manipulate peste 30.000 tone de mărfuri. De pe vasul romînesc Midia, de exemplu, se descarcă citrice, iar pe vasul ginesc Applon se încarcă diferite produse industriale romînești. In ziua de 2 ianuarie s-a terminat încărcarea și s-au făcut ultimele pregătiri pentru plecare într-o nouă cursă a vasului romînesc Craiova. In ziua de 1 ianuarie s-a înscris prima filă a jurnalului de bord a noului vas romînesc Roman, care a plecat în prima sa cursă în porturile Mediteranei. In aceeași zi, vasul romînesc Brașov, lansat de curînd la apă de constructorii gălățeni — ultimul vas din planul pe 1963 — a ancorat la una din danele portului Constanța. (Agerpres). 1 REVELION 1964 Atmosferă caracteristică revelionului. Aspect de la U.F.S. Săvinești Dezvoltă succesele obținute Săvinești. Uzina de fire și fibre sintetice. Schimbul I. lucrează , pentru producția noului an. In secția lactamă, compresoarelor, coloanele de distilare, reactoarele funcționează din plin Fenolul, primit de la Onești, este trecut sub presiune și la temperaturi ridicate prin zeci de metri de conducte, iar rezultatele analizelor chimice înregistrate la laborator de către Silvia Roth, șefă de echipă, sînt excelente, lactamă tip A, de calitate superioară. Bucuria primelor succese din noul an de producție o vezi întipărită pe chipul fiecărui operator chimist, laborant sau mecanic. Angajamentul secției de a da La datorie o parte dintre rafinerii oneșteni a primit noul an la locurile de muncă. La secțiile I, II, în prelucrare, în laborator, la depozitul de produse, schimburile erau la datorie. Operatorii, fochiștii, mecanicii, măsurătorii, vegheau cu atenție procesul de prelucrare a materiei prime. Cu toții aveau un singur țel: să raporteze la finele primului schimb din anul 1964 obținerea de noi succese. Anulescu a găsit la datorie schimbul Condu de Gheorghe Slobozeanu, din care fac parte operatorul Ion Cârceanu și măsurătorul Al. Sabadîc. In noaptea de Anul Nou rafinorii din acest schimb, precum și ceilalți din secția I-a, au obținut rezultate bune, au produs prin prelucrarea atentă materiei prime 172 tone benzină, 938 a tone petrol, 466 tone motorină și alte produse petroliere. Prezenți la locurile de muncă au fost în noaptea de Anul Nou și rafinorii de sub conducerea maistrului Constantin Dima din cadrul secției a IlI-a, din care fac parte mecanicul Grigore Munteanu, sondorul Constantin Pascaru și alții. Și acest colectiv a raportat la sfîrșitul schimbului rezultate de seamă El a prelucrat în noaptea de Anul Nou o însemnată cantitate de materie primă, din care s-au obținut produse petroliere de calitate. Maistru Petre Radu, operatorii Nicolaie Ilioiu, Ion C. Ion, tablonistul Valeria Toderașcu, fochistul Gheorghe Alexandru, au fost de asemenea, prezenți la locurile de muncă. Ei au produs peste prevederile planului pe schimb cu 38 tone mai multe produse petroliere. C. BUTE în 1964 lactamă numai de tip A în proporție de 95 la sută ; a început să prindă viață încă din prima zi a acestui an. La Săvinești, reacțiile chimice se desfășoară în lanț și tot așa succesele în muncă sînt continuate din secție în secție. In fața tabloului de comandă, operatorul chimist A4ihai Vătăjelu urmărește în secția poliamid procesul de transformare a lactamei în polimer, Ion Dumitrache îi supraveghează instalația de uscare a granulelor, iar Cornel Elisei controlează funcționarea filierelor pentru mătase. Totul este în perfectă ordine, instalațiile funcționează din plin. Firele de argint, în drumul lor spre magazia de expediție, întîlnesc și mîinile de aur ale operatoarelor textiliste Silvia Donici, Georgeta Păvăloi, Virginia Lazăr. Notele bune și foarte bune obținute de elevii clasei I-a în primul trimestru al anului sînt răsplătite de o vacanță gimunată. Din prima zi produse peste plan (Prin telefon de la corespondentul nostru I. Vasiloaie) Cimentiștii de la Bicaz au așteptat revelionul cu realizări însemnate. Pînă la 31 decembrie 1963 ei au produs peste plan 24.800 tone ciment, 155.000 plăci ondulate de azbociment, 57.008 m p plăci pentru turnuri de răcire și 27.400 tone clincher. Continuînd șirul acestor succese, ei au produs în prima zi a anului 1964 cantitatea de 2387 tone clincher, 2870 tone ciment și 4058 tone pastă, cu 503 și respectiv 300 și 1000 tone peste sarcina planificată. Aceste însemnate realizări, au fost realizate de schimbul din care fac parte jucătorul Constantin Leonte, maistrul Ștefan Ghimpe, șefii de brigadă Ion Amăriuței și Gheorghi Pădure. împreuna în muncă, împreună la bucurii Sala căminului cultural din Borlești, raionul Buhuși e-mpodobită sărbătorește și mesele întinse sînt pline cu bunătăți. Pentru prima dată de cînd sînt colectiviști, membrii gospodăriei colective din Borlești petrec revelionul împreună. Mai sînt cîteva minute pînă cînd Anul Nou va poposi și la noi. La, televizor este ascultată, cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiiu- Dej, rostită în,prilejul Anului Nou. Sînt prezenți în sală colectiviștii Gheorghe T. Rusu, Vasile Trifan, Elena Irimia și alți fruntași în munca de consolidare economico-organizatorică a gospodăriei colective, tn anul care l-am lăsat în urmă g.a.c. din Borlești s-a unit cu cea din satul Ruseni și condițiile economico-naturale au fost valorificate mai bine. S-a dezvoltat sectorul zootehnic, a crescut fondul de bază și averea obștească. Borleștenii au obținut , în anul 1963 succese deosebite în munca de jospodărire și înfrumusețare a comunei. Au fost înălțate prin muncă patriotică trei școli de patru ani, iar comuna a căpătat înfățișare frumoasă. I-am aflat în sală pe trei dintre cei 50 colectiviști care în anul trecut s-au mutat în case noi: Vasile Irimia, Vasile Țurcanu și Gheorghe Rusu. Toată noaptea cei prezenți au toastat pentru succesele dobîndite pînă acum, pentru cele care vor fi obținute în acest an pe drumul înfloririi colectivei: CONSTANTIN APETREI activist cultural, Anul 196) își trăiește ultimele ore. Pe străzile orașului Bacău, luminate feeric de lămpile cu neon, oameni de toate vîrstele, plini de voie bună, se grăbesc să ajungă cu o clipă mai devreme în localurile sau la familiile unde și-au propus să petreacă noaptea revelionului. Cîțiva tineri, fete și băieți, au dat brnza în tot holul unui cinematograf și s-au oprit în jurul unui telefon public. Unul din ei a introdus o monedă în aparat, a ridicat receptorul și așteaptă nerăbdător să-i vină tonul. Urmează o scurtă convorbire. Își anunță prietena sau poate logodnica că peste cîteva minute se vor întîlni pentru a sărbători împreună sosirea Anului Nou. Și poate că în clipa aceea sute de oameni din diferite colțuri ale orașului transmit prin telefon celor dragi, ultimele vești despre felul alm își vor petrece noaptea revelionului. E miezul nopții. Pentru o clipă, în toate localurile și apartamentele de locuit, luminile s-au stins. Cuprinși de emoție, oamenii stau în jurul aparatelor de radio sau televizoarelor, ascultînd ultimele bătăi ale gongului care anunță ora 24. Anul Nou a sosit. Luminile se reaprind. Se ciocnesc pahare și se fac urări pentru anul care a început. Aparatele de telefon sînt din nou asaltate. In aceeași clipă, de la mii de aparate telefonice, s-au ridicat receptoarele și se formează numere. La capătul a mii de fire telefonice s-au ridicat alte receptoare. Sînt primele convorbiri telefonice la început de an. Oamenii își adresează unii altora — cu emoție și voie bună, cele mai calde și mai sincere urări de sănătate și fericire. Aceste momente de bucurie deplină pe care miile de oameni din orașul Bacău le-au trăit în clipa cînd biruind distanțele au putut transmite celor dragi gîndurile lor cele mai curate în noaptea revelionului, se datoresc telefonului, această minunată invenție creată de mintea iscoditoare a omului. La centrala telefonică din orașul Bacău o echipă de oameni a trebuit să-și petreacă noaptea revelionului stînd de veghe în jurul aparatelor, asigurînd fără întrerupere o funcționare perfectă a întregii rețele telefonice. Atomistul Ch. Dumitriu lucrînd la masa de verificare a supravegheat îndeaproape felul cum funcționează toate circuitele, aceasta fiind absolut necesar pentru ca toate legăturile să se poată face fără greșeală. Din aceeași echipă a făcut parte și tehnicianul Vasile Bălăiță, care a făcut de serviciu la centrala automată. Cu multă sîrguință și conștiinciozitate au lucrat telefonistele Elena Drăgoi, Maria Mocanu și Elena Popa. Acest harnic colectiv, care a sărbătorit noaptea de Anul Nou lucrînd atent la centrala telefonică a orașului Bacău merită toată lauda pentru priceperea și conștiinciozitatea de care a dat dovadă. Petrecînd revelionul lucrînd, veghind la buna funcționare a aparatelor, au asigurat condiții optime miilor de concetățeni din orașul nostru, care au avut nevoie în această noapte de serviciul telefoanelor. N. GHEORGHE Satisfacții ale muncii împlinite • *.* Utemista Maria Mocanu — telegrafistă, transmite în noaptea telegramele de felicitare ale oamenilor muncii Anului Nou Anul Nou și tinerețea In localul frumos ornamentat, în care Comitetele regional, raional și orășenesc ale U.T.M. au organizat „Revelionul tineretului“, era in noaptea aceea o atmosferă ospitalieră și antrenantă. Au început încă dinainte de orele 20 să sosească perechile de tineri și ne-am trezit îndată înconjurați de mulți cunoscuți, evidențiați în producție de la diferite întreprinderi — vreo 200 de băieți și fete și din diferite sectoare de activitate. Aveai impresia că aici s-a adunat întreaga tinerețe entuziastă a Bacăului, te simțeai ca între prietenii de toate zilele. Pentru că petrecerea în comun a acestui revelion tineresc a simbolizat efortul comun din timpul întregului an 1963, participarea unanimă a tinerilor la îndeplinirea prevederilor planului de producție, precum și la diferite acțiuni cu caracter patriotic. Surprizele serii au fost inaugurate de un grup de studenți băcăuani, îmbrăcați în costume populare. A venit să-i ureze pe tinerii de aici. Am recunoscut printre urători și pe Constantin Donea, unul dintre studenții care se remarcă și ca tînar activist cultural (urmează paralel și cursurile Școlii populare de artă, avînd certe aptitudini artistice. Urătorii au fost bine primiți. In urarea lor s-a aflat întruchipată bucuria de a fi student, de a benefica de condițiile cele mai optime de învățătură, create în anii puterii populare. Bine organizat, avînd un lerb motiv optimist care a suscitat atenția și aprecierea celor prezenți, revelionul a lansat și cîteva talente muzicale, dintre soliștii de muzică populară și ușoară, remarcîndu-se Vasile Lacic. O notă bună pentru organizatori, în încăperea de sus au fost aranjate mesele, frumos dispuse, iar în cea de jos s-a dansat. Cîteva minute mai tîrziu i-am văzut pe invitați ascultînd cu atenție cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, transmisă de posturile noastre de radio și televiziune. Apoi luminile s-au stins pentru o clipă și Anul Nou a venit să-și consolideze primele clipe la flacăra tinereții băcăuane. Și apoi, cînd după primele ore de dans tinerii au luat loc la masă, au rostit toasturi: tovarășul Nicolae Olaru, secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R. și tovarășul Petru Enășoaie, prim-secretar al Comitetului orășenesc Bacău al U.T.M. Aproape că nu-ți puteai explica cum de se scurg minutele atît de repede. Hore, sîrbe, tangouri, o „Periniță“, jocuri distractive, răvașe prietenești de spirit bun, cuceritor, surprize și urări de succese în muncă. A fost un revelion antrenant, tineresc în adevăratul sens al cuvîntului. A. S. GRIGORAȘ [Continuare în pag. ill a) I