Steagul Roşu, ianuarie 1964 (Anul 19, nr. 3397-3421)

1964-01-14 / nr. 3406

Nr. 3.406 (4.885) MARȚI 14 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani Gospodărirea rațională a furajelor — producții sporite de lapte și carne Exemplul numeroaselor unități agricole din regiunea noastră vine să confirme adevărul că printr-o gospodărire cu grijă a bazei furajere, sectorul zoo­­tehnic poate fi dezvoltat simțitor, iar­de la animale se obțin producții spo­­rite de carne, lapte, lină și ouă. Iată de ce una din sarcinile principale ale conducerilor gospodăriilor colective este folosirea cît mai rațională a furajelor, evitîndu-se risipa. Printre unitățile a­­gricole din raionul Roman care în a­­ceastă direcție au obținut rezultate bune se află și gospodăria colectivă din co­­muna Botești. Am vizitat recent sectorul zootehnic al acestei gospodării. Tovarășul Ni­colae Trifan, inginerul gospodăriei, ne-a vorbit pe larg despre dezvolta­­rea creșterii animalelor în cadrul u­­nității, despre grija ce există aici pen­­tru o furajare rațională, pe bază de rații, a animalelor și ne.a recomandat doi dintre crescătorii fruntași de ani­­male, Ludovic Blăjuț și Adam Albert, care în anul trecut au obținut cu 100 litri lapte pe cap de vacă furajată mai mult decît producția medie rea­lizată pe gospodărie. Am cerut celor doi mulgători să ne vorbească despre felul cum sunt folosite furajele în hrana animalelor. Iată ce ne-a spus mulgătorul Adam Albert: „Pentru cele 406 taurine, 268 por­­cine, 628 ovine și 700 de păsări mat­că, au fost asigurate in această iarnă 400 tone fînuri, 2497 tone suculente, 1450 tone grosiere și 141 tone con­­centrate. încă de la început ne-am în­­grijit ca furajele să fie clădite în sto­guri bine așezate, ca să nu le pă­­trundă apa. Furajeria este împrejmui­­tă cu gard și întreaga cantitate de furaje a fost dată în primire unui res­­ponsabil cu baza furajeră. Vreau să spun că încă din toamna anului tre­­cut au fost alcătuite rații fixe pe cap de animal în funcție de specie, virstă și producție. Iată bunăoară, la tinere­tul taurin de la zero la 6 luni se ad­ministrează fiecărui animal 2,500 kg fîn, 4 kg suculente și cîte 0,550 kg con­centrate. Fiecare îngrijitor se prezintă și ridi­­că furajele pe bază de cîntar în func­­ție de rațiile stabilite. Evităm risipa de furaje deoarece experiența anilor trecuți ne-a dovedit cît de importantă este buna gospodărire a furajelor pen­tru dezvoltarea creșterii animalelor". „Vreau mai întîi să arăt că noi a­­cordăm o atenție deosebită preparării nutrețurilor înainte de a fi date în hrana animalelor, ne-a spus mulgăto­rul Ludovic Blăjuț. Dacă cu doi ani în urmă dădeam cocenii întregi, acum acest neajuns l-am înlăturat. Am a­­menajat o încăpere, în care tocăm mă­­runt cocenii și.i saramurăm. Nutrețul astfel pregătit Îl dăm în hrana ani­­malelor după 24 de ore de la prepa­rare, fiind consumat cu poftă. De ase­­menea, porumbul ii administrăm sub formă de urluială. Un alt lucru pe care aș vrea să.l subliniez este felul cum folosim nu­trețul murat în furajarea animalelor. De curind am desfăcut două gropi cu siloz: una umplută cu borhot și coceni, iar cealaltă cu porumb siloz. Administrarea lui o facem astfel: de la groapa de siloz, eliberarea nutre­țului se face pe bază de cîntar, în coșuri. După ce animalele consumă nutrețul, se face o curățenie exempla­­ră la fiecare iesle și aerisim grajdul. Ne străduim să nu rămînă resturi de nutrețuri murat și miros în grajduri. Gospodărind cu grijă furajele, noi, iz­­butim să asigurăm creșterea produc­tivității animalelor și a venitului din sectorul zootehnic“. TEODOR STANCIU Destoinicul îngrijitor de animale, Ludovic Blăjuț, de la g.a.c. din comuna Botești — împărtășind din experiența sa altor tovarăși de muncă. Produse peste plan Colectivul de muncă al Fabricii ■„Steaua roșie“ din Bacău a încheiat anul 1963 cu rezultate îmbucurătoare și a început noul an cu hotărîrea de a da patriei cît mai multă­­ hîrtie,­ celu­­loză și caiete la un preț de cost cît mai scăzut. Roadele angajamentelor luate se văd încă de pe acum. Mun­cind cu însuflețire, pricepuții muncitori au dat peste plan în primele 10 zile ale anului 75,1 tone celuloză, 23,9 tone hîrtie și 15,5 tone caiete de calitate superioară. In această perioadă planul valoric al producției globale a fost de­­pășit simțitor. Aceste rezultate ne încredințează că antrenați în întrecerea socialis­tă muncitorii, inginerii și teii, nicienii fabricii își vor res­­pecta cuvîntul dat cu prilejul dez­baterilor cifrelor de plan pe anul 1964. In fruntea întrecerii se află colectivul secției de semifabricate. In rîndul evi­­dențiaților în întrecere se numără : Va­sile Munteanu, Grigore Condurat, Gh­eorghe Boca, Nicolae Margaș. ANUȚA SANEA, coresp. Pe scena teatrului pietrean Preocupat de îm­bogățirea continuă a repertoriului și promovarea unor lu­­crări din dramatur­gia originală, Tea­trul de stat din Piatra Neamț a pre­­z­e­n­t­a­t duminică seara, în premieră, piesa lui Al. Mi­­rodan, intitulată „Noaptea e un sfet­­nie bun“. Regia ar­tistică aparține tînă­­rului regizor Cor­nel Todea, iar din distribuție fac parte actorii : Radu Voi­­cescu, Constantin Drăgănescu, Cătă­­lina Murgea, Petre Ciubotaru și alții. Spectacolul s-a bucurat de o caldă primire din partea publicului. O nouă linie de autobuze­­ în orașul Bacău . Pentru a venii în spriji­nul cetățenilor care au ne­voie să circule cu regula­ritate în partea de nord a orașului Bacău, începînd cu data de 13 ianuarie 1964, întreprinderea comu­nală Bacău, cu sprijinul Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc a introdus o nouă linie de autobuze pe traseul: cen­trul orașului (biblioteca re­gională)—gară—fabrica de spirt din Mărgineni și retur. Prin introducerea noii linii pe care vor circula cu regularitate, deocamdată două autobuze, se va îm­bunătăți simțitor transpor­tul în comun și pe linia gă­rii, evitîndu-se în bună parte supraaglomerările e­­xistente uneori pe acest traseu. Schimburi de experiența Ieri a avut loc la Gospodăria agricolă de stat Pufești din ra­ionul Adjud, un interesant schimb de experiență cu tema : mecanizarea principalelor lucrări în sectorul zootehnic. Au participat inginerii și brigadierii zootehnici și inginerii mecanci din gospodăriile de stat din regiunea noastră. Din partea Trustului regional Gostat a luat parte tovarășul inginer V. Petre. Materialele prezentate cu acest prilej ca și discuțiile purtate au avut menirea să evidențieze succesele obținute în această direcție, să critice lipsurile, să indice soluții pentru îmbunătă­țirea muncii. în zilele de 11 și 12 ianuarie 1964, la Gospodăria agricolă de stat Șerbești — Bacău, a fost organizat un fructuos schimb de experiență în sec­torul zootehnic. La aceasta au luat parte brigadierii zootehnici din fermele de tau­rine și porcine ale gospodăriilor de stat din regiunea noastră. Oaspeții au ascultat cu interes relatări în legătură cu felul cum se desfășoară ac­tivitatea în sectorul zootehnic al Gospo­dăriei de stat Șerbești, au vizitat adăpos­turile pentru bovine și porcine și au pur­tat discuții cu mulgătorii și îngrijitorii de porci de aici. Primele inovații din acest an în registrul de inovații pe acest an la Fabrica „Reconstrucția“ din Pia­­tra Neamț, au fost înregistrate primele inovații. Comunistul Ion Sitoiu a propus încă de pe data de 7 ianuarie inovația intitulată „Clește de sudură electric“, inovație ce rezolvă unele probleme de protecția muncii. O altă inovație propusă este și „Modificarea sistemului de cuplaj al centrifugii pan­­separator“ — autor Victor Kropacec. Prin aceasta se va îmbunătăți siste­­mul de analiză a unor produse, încă din primele zile ale acestui an și cabinetul tehnic al Fabricii „Co­­muna din Paris“ a înregistrat cîteva propuneri de inovații valoroase pe care comisia le-a și acceptat. Primele inovații propuse pe acest­ an sunt acele ale tovarășului Vasile Năforeanu și sunt intitulate: Modificarea și adapta­­rea regulatorului de la defibratorul nr. 30 la defibratoarele existente, inova­­ție care va înlătura unele opriri accidentale existente mai înainte la defi­­brator. Cealaltă inovație este o mecanizare care duce la creșterea produc­­tivității muncii la defibrator și se intitulează: „Dispozitiv pentru manevra­­rea au­tomată a casetei defibratorului“. A trecut o săptă­­mină de cînd, în­torși din vacanță, elevii grupului șco­­lar petrol,chimie din Onești continuă munca de pătrun­­dere în­ tainele fru­moasei meserii. In fotografia alăturată vă prezentăm un aspect dintr-o sală a acestei școli unde elevii se pregătesc intens pentru ca, a­­tunci cînd vor merge în producție, prin munca lor, să răsplătească grija ce li se poartă a­­cum din partea or­­ganelor de partid și de stat, din partea cadrelor didactice. li Aspect de la Uzina de țevi din Roman ARTIZANAT — Vă rog să-mi arătați covorul acela cu flori de măr și porumbei ! — Poftiți. — Ce splendid este, ce armonie de culori, ce măiestrie !... — Artă nu glumă ! — concuise unul din cumpărătorii ce se afla mai zilele trecute în magazinul cu produse de ar­tizanat din orașul Bacău. Poate că la fel ca mine, în acele mo­mente, cei ale căror priviri erau desfă­tate de motivele oltenești țesute în co­vor cu atîta migală și măiestrie, s-au gîndit cu admirație la realizatorii aces­tor obiecte de artă populară... Din fericire eu i-am cunoscut. Le-am văzut la lucru talentul, gustul pentru frumos, hărnicia. în 8 ani de zile de cînd datează în o­­rașul Bacău această secție de confecțio­nat covoare­ oltenești, s-au realizat ne­numărați centimetri pătrați de țesături de o copleșitoare frumusețe. Da, este vorba de centimetri. Pentru că într-o zi o țesătoare care lucrează astfel de covoare, oricît s-ar strădui nu poate realiza mai mult de cîțiva centi­metri de țesături. Mai exact , pentru confecționarea unui covor de imp sunt necesare circa 30 de zile de muncă și 3 muncitoare. Pe o masă era întinsă o carpetă de 0,80/1,50 metri. Tocmai atunci părăsise ghergheful, urmînd a i se face finisa­jul compus numai el din 4 subopera­­țiuni. De curiozitate am numărat culo­rile folosite la această carpetă. Și n-a fost deloc o treabă ușoară. Avea 36 de flori (stînjenei, lalele...) alte nenumă­rate și diferite frunze, chenarul negru, bordura roșie, fondul bej. Și cînd te gîn­­dești că pentru realizarea fiecărei flori sau frunze sînt necesare cîte 3—4 nuanțe de culori ! ? In sala mare și elegantă de la eta­jul II al Complexului meșteșugăresc din orașul Bacău, încălzită plăcut cu ajuto­rul caloriferelor, luminată fluorescent, a­­vînd la ferestre comize din furnir de nuc și perdele cu franjuri, 13 munci­toare se întrec zi de zi în realizarea de noi opere de artă care să ne ducă pe mai departe faima peste hotare.­­ In acest an, „Cartimex" București va continua să expedieze într-o serie de țări ca Franța și Canada, covoare rea­lizate și de acest colectiv artistic bă­căuan. Din cele 3 difuzoare instalate în sec­ție se revarsă o sprințară melodie de prin părțile Olteniei de azi. C. PIANOIU întărirea economică a g.a.c. este strîns legată de organizarea muncii — ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA CONFERINȚEI ORGANIZAȚIEI RAIONALE DE PARTID ADJUD — De curind, au avut loc lucrările Conferin­ței organizației raionale de partid Adjud. Cei peste 200 delegați ai miilor de comu­niști din raion au urmărit cu atenție darea de seamă prezentată de către tovarășul Ni­­colae Botușan — prim-secretar al Comi­tetului raional de partid Adjud. Darea de seamă a reliefat însemnatele succese ob­ținute în realizarea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., din hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962, din hotărîrile Conferințelor regionale și raionale de partid. Au fost citate multe nume de oa­meni, întreprinderi, gospodării colective și de stat, făcîndu-se aprecieri pozitive, după munca depusă. S-au încheiat două bilanțuri anuale de la precedenta confe­rință raională, au trecut doi ani de muncă unită pe pămînturi fără haturi, efortu­rile au fost mari, iar rezultatele silit rod­nice, pline de satisfacții și învățăminte. SCURT BILANȚ Unitățile industriale din raion au în­cheiat anul 1962 cu depășirea producției globale și marfă cu 8 și respectiv 7,7 procente, cu 1.663.000 lei economii peste prețul de cost planificat. în 11 luni din 1963 planul producției globale a fost de­pășit cu 3,7 la sută, iar al producției marfă cu 4,2 la sută. In anul 1963, colec­tivul de muncă de la Complexul C.F.R. Adjud a depășit productivitatea muncii planificată cu 3,2 la sută. Remorcindu-se 1.402 trenuri cu supratonaj, s-au realizat 237.343 tone/km în plus, echivalînd cu remorcarea a 308 trenuri peste plan. Re­zultatele erau și mai bune dacă toate în­treprinderile acordau atenție sporită înde­plinirii ritmice a planului, calității produ­selor. Spre exemplu, în 1962 Fabrica de zahăr din Sascut a realizat economii la prețul de cost în sumă de peste un mi­­lon lei, dar în 11 luni din 1963, realiză­rile nu s-au ridicat la nivelul­­ posibilită­ților atît în ce privește îndeplinirea indi­catorilor de plan, cît și sub aspectul ca­lității. Nici I. F. Adjud nu-și realizează sarcinile sub raport calitativ întrucît chiar unii­ tovarăși din conducerea întreprinde­rii susțin părerea greșită potrivit căreia nu se pot respecta întocmai indicii de ca­litate la sortimentele ce le produce între­prinderea. Atît darea de seamă, cît și discuțiile purtate s-au ocupat pe larg de proble­mele economice ale raionului. Au fost scoase în evidență succesele, au fost aspru criticați cei care au manifestat de­lăsare în muncă, au fost luate hotârîri judicioase care, îndeplinite, vor duce ne­îndoielnic la succese.­­ La culturile cerealiere s-au obținut pro­ducții mari și în anul 1963, ca urmare a aplicării metodelor agrotehnice avan­sate în funcție de condițiile specifice uni­tăților respective. Asfel, G.A.S. Oprișești a depășit producția medie planificată atît la gri cît și la porumb. Aici organizația de partid s-a interesat din vreme de sta­diul lucrărilor de întreținere a culturilor, a venit cu propuneri de îmbunătățire a planului M.T.O. care fiind îndeplinite au dus la obținerea de bune rezultate. G.A.S. Podu Turcului a depășit cu 113 kg producția planificată la grîu, redu­­cînd cu 0,15 lei prețul de cost pe kilo­gramul de grîu. Prin lotizarea, rui a­­area diferențiată, respectarea strictă a progra­mului de grajd — G.A.S. Vultureni a rea­lizat o producție medie de peste 3.100 litri lapte pe cap de vacă furajată (plan 2.800) și cu un preț de cost redus față de plan cu 0,61 lei pe litru. Ion Pavelescu, Constantin Grigoraș — membri de partid — au fost un exemplu pentru tovarășii lor de muncă, depășind producția plani­ficată cu 450 și respectiv 400 litri de lapte pe cap de vacă furajată. G.A.S. Pu­­fești a obținut rezultate bune în cadrul sectorului viticol, dar nu aceleași rezul­tate s-au obținut în sectorul zootehnic, întrucît o perioadă cam lungă consiliul gospodăriei n-a acordat atenția cuvenită acestui sector. Aici s-a îmbunătățit situa­ția abia în urma analizei făcute de biroul raional de partid, care a scos în evi­dență lipsurile și în urma căreia s-au luat măsuri de redresare a situației. Ast­fel, rezultate deosebit de valoroase s-au obținut în urma furajării animalelor puse la îngrășat și a tineretului cu urzeri de ciocălăi în amestec cu uree, melasă, con­centrate și săruri minerale. Acum sporul în greutate depășește cu mult pe cel pla­nificat, iar prețul de cost pe kg — spor este redus față de plan. Ca ummare a muncii de îndrumare și control desfășurată de membrii Comite­tului raional de partid, colectiviștii din multe gospodării, ajutați de către specia­liști, au obținut producții mari atît în sec­torul vegetal cît și în cel zootehnic. G.A.C. din comuna Ploscuțeni a recoltat în 1962 (în medie) cîte 1.850 kg grîu la hectar, Homocea 1.637 kg. Producții bune au obținut și gospodăriile din Păncești, Copăcești, Tătărăști, Tănăsoaia ș. a.. La porumb, gospodăria colectivă din Homo­cea a realizat o producție medie de 2.700 kg la hectar, Adjud oraș 2.275, Copăcești 2.000 kg. Sunt gospodării colective­ care și în anul 1963­—­ acolo unde organiza­­­țiile de partid, au fost preocupate de a­­plicarea întregului complex de măsuri a­­grotehnice —­ au obținut producții spo­rite, care întrec chiar producția anului­ 1962. Atît din darea de seamă, cît și din cu­­­vîntul delegaților înscriși la discuții a reieșit însă că în raion sînt gospodării vecine, cu condiții asemănătoare de climă și sol, dar care au obținut producții dife­rite. G.A.C. din Homocea recoltează în 1963 cîte 2.641 kg porumb boabe la hec­tar în timp ce gospodăriile vecine Ad­­judu Vechi, Pufești, Sascut-Sat și Sas­­cut-Tîrg obțin producții cu mult mai mici. Diferențe mari s-au înregistrat chiar și între unele brigăzi din aceeași gospodă­rie colectivă. Brigada a VII-a a G.A.C. din Pufești obține de pe 16 hectare — lot de mare productivitate — o pro­ducție medie de 7.500 kg știuleți la hectar în timp ce media pe gos­podărie a fost numai de 1.981 kg. Exemplul de mai sus, ca și altele, demon­strează că experiența bună a unor bri­găzi n-a fost suficient popularizată și în același timp arată că și în condiții mai puțin prielnice se pot obține producții mari la hectar printr-o muncă bine orga­nizată, prin aplicarea corectă a regulilor științifice de lucrare a solului. De sporirea producției cerealiere sînt strîns legate și problemele dezvoltării șep­­telului, a producției de lapte, carne, lină, ouă. Dovedind interes față de producția din sectorul zootehnic,­­consiliul de con­ducere și organizația de partid din gos­podăria colectivă Căbești a introdus sis­temul de furajare și de evidență specific g.a.s. și drept rezultat producția de lapte pe cap de vacă furajată realizată anul tre­cut a fost de 2.054 litri. La Ploscuțeni, producția medie a fost de 1.875 litri pe cap de vacă furajată. Sunt însă și gospo­dării, ca cea din Prisecani, unde produc­ția e cu mult sub 1.000 litri lapte pe cap de vacă furajată. Statul a acordat gospodăriilor colective din raion credite în sumă de circa 3.500.000 lei — fonduri folosite îndeo­sebi pentru cumpărarea de animale. Cu toate acestea, conferința a apreciat că în­cărcătura medie la suta de hectare nu este satisfăcătoare : 16,9 capete bovine din care 6,18 vaci și juninci, 12,72 porcine și 42,41 ovine. Pentru a se realiza sarcinile în acest domeniu de activitate, atenția trebuie îndreptată în primul rînd spre reținerea tineretului din prăsilă proprie, creșterea acestui tineret cu multă grijă, formarea unui nucleu de vite matcă va­loros, folosirea pe scară largă a însă­­mînțărilor artificiale, asigurarea bazei fu­rajere și a adăposturilor corespunzătoare. Organizațiile de partid din gospodăriile colective trebuie să ajute consiliile­ de con­ducere să promoveze în sectorul zootehnic cele mai bune cadre, oameni competenți, cu dragoste de animale. Preocupat de întărirea muncii de partid în gospodăriile colective, în problema pri­mirii de noi membri și candidați de partid. Comitetul raional de partid a res­pectat instrucțiunile C.C. al P.M.R., do­cumentele Plenarei C.C. al P.M.R. din a­­prilie 1962. Acest lucru a permis orga­nizației raionale de partid să devină din ce în ce mai puternică, munca comuniști­lor — din ce în ce mai rodnică. La G.A.C. din Fătăciuni, unde în­ 1962 se manifestau greutăți în sectorul zootehnic, prin în­tărirea organizației de partid care și-a exercitat cu mai multă competență rolul TOMA DUDAU (Continuare in pagina a 11-a) Este cunoscută strădania cu care lu­­crează echipa de reparații de la De­­poul C.F.R. Adjud, condusă de Nicolae Abuzătoaie. Ea execută lu­­crări de bună calitate, înainte de termen și realizează în același timp și economii prin recondiționa­rea u­­nor piese. In Fotografia de mai sus : Nicolae Abuzătoaie discutînd cu to­­varășii săi de muncă despre o nouă lucrare ce o au de executat. LA G. A. S. „AVICOLA“ Primii pui din anul acesta La G.A.S. „Avicola“ Bacău se des­­fășoară o muncă rodnică și continuă. Activitatea stațiunii de incubație început de la 14 decembrie 1963. La 7­­ ianuarie a.c. prima serie de 10.000 pui de o zi au fost expediați către crescătoriile de păsări. Zeci de mii de ouă sunt acum la incubație, iar la 17 ianuarie încă 35.000 pui vor intra în crescătorii. Aceasta presupune din par­tea beneficiarilor luarea măsurilor care să asigure condiții optime de viață a­­cestor cocoloși pufoși. După cum ne informează conduce­­rea gospodăriei, pînă la 1 martie a.c. vor lua drumul crescătoriilor circa 100.000 pui. Cîteva eprubete, un balon... Cam acesta era tot inventarul. Un stativ cu cîteva eprubete, un balon și nelipsitele sticluțe cu reactivi chimici. Se putea concepe ca o întreprindere așa de mare, cum este Uzina de fire și fibre sintetice din Săvinești, să nu aibă și un laborator de cercetări ? Și începutul a fost făcut în anul 1959, spre sfîrșitul lunii iulie. Procesul tehnologic de fabri­care a fibrelor și firelor sinte­tice ridica multe probleme a că­ror rezolvare deschidea în fața chimiștilor un cîmp larg de acti­vitate. In același timp, instalațiile trecute prin probele mecanice e­­ lucra cu substanțe chimice. Para­metrii tehnologici din proiect tre­buiau să fie realizați în timpul cel mai scurt, reacțiile chimice să se desfășoare în lanț, pe faze, fără întreruperi. Se putea vorbi de o experiență practică în fabricarea sau supuse unor încercări noi. Se I firelor de reton ? Peste tot, în in­stalații, întîlneai scheme, aparate și trasee desenate pe o foaie de hîrtie, iar pe pupitrele din fața tablourilor de comandă nu lip­seau caietele de însemnări. Toți, ingineri și operatori chimiști, me­canici și electricieni, învățau ceva nou, studiau. Și în același timp trebuiau făcute și cercetări pen­tru cunoașterea amănunțită și pentru îmbunătățirea unor para­metrii de producție. Și cercetările au început. Un in­giner, ajutat de două laborante (aceasta era tot personalul labo­ratorului) în una din camerele a­­telierului de ardere a sulfului, zi de zi efectuau analize, încercau reactivi noi, distilau și combinau substanțe în cîteva baloane și e­­prubete. Cu timpul, inventarul laboratorului s-a îmbogățit. După o perioadă de timp, care ar putea fi măsurată în mii de analize, s-au obținut și primele succese. Atenția fiind îndreptată asupra procesului de fabricare a caprolactamei, colectivul laborato­rului, ajutat de conducerea secției, a adus unele îmbunătățiri tehno­logice la instalația de recuperare continuă a caprolactamei din a­­­­pele reziduuale de la extracție. ■­Îmbunătățiri au mai fost aduse și la instalația de purificare, ca­litatea caprolactamei înregistrînd o creștere simțitoare. Instalații micropilot In vara anului 2962, laborato­rul de cercetări al uzinei a început o nouă etapă în activitatea sa. Condițiile de muncă s-au schim­bat, în activitatea de cercetare au fost atrași noi ingineri chi­miști, laboranți. In clădirea nouă, cu săli spa­țioase, mecanicii și electricienii, sub îndrumarea și supravegherea permanentă a inginerilor, lucrau de zor la montarea aparatelor și conductelor viitoarelor instalații micropilot. Lucrările de montaj se efectuau după documentația întoc­mită de inginerii uzinei. Prima instalație micropilot a fost destinată fabricării caprolac­tamei. Cercetările au început după ce chimiștii laboratorului au stu­diat peste 500 de reviste de spe­cialitate, articole și brevete. Suc­cesele obținute în activitatea de îmbunătățire a calității caprolac­tamei în noile condiții de muncă puteau fi dezvoltate și de aceea chimiștii au început cu ele. Munca de cercetare a fost în­dreptată și spre schimbarea bazei de materii prime a fabricării ca­­ prolactamei (pornind de la ciclo­­ hexan și oxizi de azot). Aceste probleme sunt încă în studiu. Re­zolvarea lor va duce la îmbună­tățirea calității produselor și la re­ducerea considerabilă a prețului de cost. Odată cu intrarea în funcțiune și a liniilor tehnologice pentru fa­bricarea firelor melana, s-au ivit noi probleme. Tehnologia de fabricare a car­­bonatului de etilena prezenta li­nele deficiențe. Calitatea carbona­tului obținut nu răspundea cerin­țelor producției. In compoziția a­­cestei substanțe erau prezenți și produși nedoriți care influențau negativ calitatea fibrelor melana. Compoziția chimică necorespun­zătoare ducea și la corodarea in­stalației. In urma celor peste 3.500 de analize și a încercărilor făcute în instalația micropilor, munca chimiștilor a fost încununată de succes. S-a modificat tehnologia de fabricare a carbonatului de e­­tilenă, o nouă instalație a fost montată, calitatea produsului îm­­bunătățindu-se. Acum, după noua tehnologie, se recuperează și o serie de produși secundari care înainte se pierdeau. Colectivul laboratorului de cer­cetări de la U.T.S. Săvinești a mai lucrat și la stabilirea tehno­logiei de filare a fibrei melana, în viitor urmînd să se facă modifi­cări în instalația industrială. In colaborare cu beneficiarii din industria ușoară, un colectiv de chimiști a făcut numeroase probe pentru vopsirea fibrelor melana în vederea creșterii calității lor sub aspectul coloritului. Acestea sunt doar cîteva din preocupările laboratorului de cer­cetări, rezolvarea lor fiind simțită în procesul de producție. Planuri de viitor Practica de producție ridică noi probleme în fiecare activitate de îmbunătățire a calității produse­lor. Se ivesc noi posibilități care se cer a fi rezolvate. Din planul de muncă al labo­ratorului am reținut numai cî­teva obiective : continuarea stu­diului în vederea îmbunătățirii tehnologiei de fabricare a capro­lactamei, valorificarea unor pro­duși secundari rezultați la fabrica­rea retonului și melanei, vopsirea în masă a fibrelor melana, reali­zarea unor noi tipuri de apa­rate etc. Succesele obținute de către co­lectivul de muncă al Uzinei de fire și fibre sintetice sunt o bază sigură pentru continuarea muncii de cercetare. DAN DRAGULESCU UZII DOUA UZINA

Next