Steagul Roşu, ianuarie 1964 (Anul 19, nr. 3397-3421)
1964-01-14 / nr. 3406
Nr. 3.406 (4.885) MARȚI 14 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani Gospodărirea rațională a furajelor — producții sporite de lapte și carne Exemplul numeroaselor unități agricole din regiunea noastră vine să confirme adevărul că printr-o gospodărire cu grijă a bazei furajere, sectorul zootehnic poate fi dezvoltat simțitor, iarde la animale se obțin producții sporite de carne, lapte, lină și ouă. Iată de ce una din sarcinile principale ale conducerilor gospodăriilor colective este folosirea cît mai rațională a furajelor, evitîndu-se risipa. Printre unitățile agricole din raionul Roman care în această direcție au obținut rezultate bune se află și gospodăria colectivă din comuna Botești. Am vizitat recent sectorul zootehnic al acestei gospodării. Tovarășul Nicolae Trifan, inginerul gospodăriei, ne-a vorbit pe larg despre dezvoltarea creșterii animalelor în cadrul unității, despre grija ce există aici pentru o furajare rațională, pe bază de rații, a animalelor și ne.a recomandat doi dintre crescătorii fruntași de animale, Ludovic Blăjuț și Adam Albert, care în anul trecut au obținut cu 100 litri lapte pe cap de vacă furajată mai mult decît producția medie realizată pe gospodărie. Am cerut celor doi mulgători să ne vorbească despre felul cum sunt folosite furajele în hrana animalelor. Iată ce ne-a spus mulgătorul Adam Albert: „Pentru cele 406 taurine, 268 porcine, 628 ovine și 700 de păsări matcă, au fost asigurate in această iarnă 400 tone fînuri, 2497 tone suculente, 1450 tone grosiere și 141 tone concentrate. încă de la început ne-am îngrijit ca furajele să fie clădite în stoguri bine așezate, ca să nu le pătrundă apa. Furajeria este împrejmuită cu gard și întreaga cantitate de furaje a fost dată în primire unui responsabil cu baza furajeră. Vreau să spun că încă din toamna anului trecut au fost alcătuite rații fixe pe cap de animal în funcție de specie, virstă și producție. Iată bunăoară, la tineretul taurin de la zero la 6 luni se administrează fiecărui animal 2,500 kg fîn, 4 kg suculente și cîte 0,550 kg concentrate. Fiecare îngrijitor se prezintă și ridică furajele pe bază de cîntar în funcție de rațiile stabilite. Evităm risipa de furaje deoarece experiența anilor trecuți ne-a dovedit cît de importantă este buna gospodărire a furajelor pentru dezvoltarea creșterii animalelor". „Vreau mai întîi să arăt că noi acordăm o atenție deosebită preparării nutrețurilor înainte de a fi date în hrana animalelor, ne-a spus mulgătorul Ludovic Blăjuț. Dacă cu doi ani în urmă dădeam cocenii întregi, acum acest neajuns l-am înlăturat. Am amenajat o încăpere, în care tocăm mărunt cocenii și.i saramurăm. Nutrețul astfel pregătit Îl dăm în hrana animalelor după 24 de ore de la preparare, fiind consumat cu poftă. De asemenea, porumbul ii administrăm sub formă de urluială. Un alt lucru pe care aș vrea să.l subliniez este felul cum folosim nutrețul murat în furajarea animalelor. De curind am desfăcut două gropi cu siloz: una umplută cu borhot și coceni, iar cealaltă cu porumb siloz. Administrarea lui o facem astfel: de la groapa de siloz, eliberarea nutrețului se face pe bază de cîntar, în coșuri. După ce animalele consumă nutrețul, se face o curățenie exemplară la fiecare iesle și aerisim grajdul. Ne străduim să nu rămînă resturi de nutrețuri murat și miros în grajduri. Gospodărind cu grijă furajele, noi, izbutim să asigurăm creșterea productivității animalelor și a venitului din sectorul zootehnic“. TEODOR STANCIU Destoinicul îngrijitor de animale, Ludovic Blăjuț, de la g.a.c. din comuna Botești — împărtășind din experiența sa altor tovarăși de muncă. Produse peste plan Colectivul de muncă al Fabricii ■„Steaua roșie“ din Bacău a încheiat anul 1963 cu rezultate îmbucurătoare și a început noul an cu hotărîrea de a da patriei cît mai multă hîrtie, celuloză și caiete la un preț de cost cît mai scăzut. Roadele angajamentelor luate se văd încă de pe acum. Muncind cu însuflețire, pricepuții muncitori au dat peste plan în primele 10 zile ale anului 75,1 tone celuloză, 23,9 tone hîrtie și 15,5 tone caiete de calitate superioară. In această perioadă planul valoric al producției globale a fost depășit simțitor. Aceste rezultate ne încredințează că antrenați în întrecerea socialistă muncitorii, inginerii și teii, nicienii fabricii își vor respecta cuvîntul dat cu prilejul dezbaterilor cifrelor de plan pe anul 1964. In fruntea întrecerii se află colectivul secției de semifabricate. In rîndul evidențiaților în întrecere se numără : Vasile Munteanu, Grigore Condurat, Gheorghe Boca, Nicolae Margaș. ANUȚA SANEA, coresp. Pe scena teatrului pietrean Preocupat de îmbogățirea continuă a repertoriului și promovarea unor lucrări din dramaturgia originală, Teatrul de stat din Piatra Neamț a prezentat duminică seara, în premieră, piesa lui Al. Mirodan, intitulată „Noaptea e un sfetnie bun“. Regia artistică aparține tînărului regizor Cornel Todea, iar din distribuție fac parte actorii : Radu Voicescu, Constantin Drăgănescu, Cătălina Murgea, Petre Ciubotaru și alții. Spectacolul s-a bucurat de o caldă primire din partea publicului. O nouă linie de autobuze în orașul Bacău . Pentru a venii în sprijinul cetățenilor care au nevoie să circule cu regularitate în partea de nord a orașului Bacău, începînd cu data de 13 ianuarie 1964, întreprinderea comunală Bacău, cu sprijinul Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc a introdus o nouă linie de autobuze pe traseul: centrul orașului (biblioteca regională)—gară—fabrica de spirt din Mărgineni și retur. Prin introducerea noii linii pe care vor circula cu regularitate, deocamdată două autobuze, se va îmbunătăți simțitor transportul în comun și pe linia gării, evitîndu-se în bună parte supraaglomerările existente uneori pe acest traseu. Schimburi de experiența Ieri a avut loc la Gospodăria agricolă de stat Pufești din raionul Adjud, un interesant schimb de experiență cu tema : mecanizarea principalelor lucrări în sectorul zootehnic. Au participat inginerii și brigadierii zootehnici și inginerii mecanci din gospodăriile de stat din regiunea noastră. Din partea Trustului regional Gostat a luat parte tovarășul inginer V. Petre. Materialele prezentate cu acest prilej ca și discuțiile purtate au avut menirea să evidențieze succesele obținute în această direcție, să critice lipsurile, să indice soluții pentru îmbunătățirea muncii. în zilele de 11 și 12 ianuarie 1964, la Gospodăria agricolă de stat Șerbești — Bacău, a fost organizat un fructuos schimb de experiență în sectorul zootehnic. La aceasta au luat parte brigadierii zootehnici din fermele de taurine și porcine ale gospodăriilor de stat din regiunea noastră. Oaspeții au ascultat cu interes relatări în legătură cu felul cum se desfășoară activitatea în sectorul zootehnic al Gospodăriei de stat Șerbești, au vizitat adăposturile pentru bovine și porcine și au purtat discuții cu mulgătorii și îngrijitorii de porci de aici. Primele inovații din acest an în registrul de inovații pe acest an la Fabrica „Reconstrucția“ din Piatra Neamț, au fost înregistrate primele inovații. Comunistul Ion Sitoiu a propus încă de pe data de 7 ianuarie inovația intitulată „Clește de sudură electric“, inovație ce rezolvă unele probleme de protecția muncii. O altă inovație propusă este și „Modificarea sistemului de cuplaj al centrifugii panseparator“ — autor Victor Kropacec. Prin aceasta se va îmbunătăți sistemul de analiză a unor produse, încă din primele zile ale acestui an și cabinetul tehnic al Fabricii „Comuna din Paris“ a înregistrat cîteva propuneri de inovații valoroase pe care comisia le-a și acceptat. Primele inovații propuse pe acest an sunt acele ale tovarășului Vasile Năforeanu și sunt intitulate: Modificarea și adaptarea regulatorului de la defibratorul nr. 30 la defibratoarele existente, inovație care va înlătura unele opriri accidentale existente mai înainte la defibrator. Cealaltă inovație este o mecanizare care duce la creșterea productivității muncii la defibrator și se intitulează: „Dispozitiv pentru manevrarea automată a casetei defibratorului“. A trecut o săptămină de cînd, întorși din vacanță, elevii grupului școlar petrol,chimie din Onești continuă munca de pătrundere în tainele frumoasei meserii. In fotografia alăturată vă prezentăm un aspect dintr-o sală a acestei școli unde elevii se pregătesc intens pentru ca, atunci cînd vor merge în producție, prin munca lor, să răsplătească grija ce li se poartă acum din partea organelor de partid și de stat, din partea cadrelor didactice. li Aspect de la Uzina de țevi din Roman ARTIZANAT — Vă rog să-mi arătați covorul acela cu flori de măr și porumbei ! — Poftiți. — Ce splendid este, ce armonie de culori, ce măiestrie !... — Artă nu glumă ! — concuise unul din cumpărătorii ce se afla mai zilele trecute în magazinul cu produse de artizanat din orașul Bacău. Poate că la fel ca mine, în acele momente, cei ale căror priviri erau desfătate de motivele oltenești țesute în covor cu atîta migală și măiestrie, s-au gîndit cu admirație la realizatorii acestor obiecte de artă populară... Din fericire eu i-am cunoscut. Le-am văzut la lucru talentul, gustul pentru frumos, hărnicia. în 8 ani de zile de cînd datează în orașul Bacău această secție de confecționat covoare oltenești, s-au realizat nenumărați centimetri pătrați de țesături de o copleșitoare frumusețe. Da, este vorba de centimetri. Pentru că într-o zi o țesătoare care lucrează astfel de covoare, oricît s-ar strădui nu poate realiza mai mult de cîțiva centimetri de țesături. Mai exact , pentru confecționarea unui covor de imp sunt necesare circa 30 de zile de muncă și 3 muncitoare. Pe o masă era întinsă o carpetă de 0,80/1,50 metri. Tocmai atunci părăsise ghergheful, urmînd a i se face finisajul compus numai el din 4 suboperațiuni. De curiozitate am numărat culorile folosite la această carpetă. Și n-a fost deloc o treabă ușoară. Avea 36 de flori (stînjenei, lalele...) alte nenumărate și diferite frunze, chenarul negru, bordura roșie, fondul bej. Și cînd te gîndești că pentru realizarea fiecărei flori sau frunze sînt necesare cîte 3—4 nuanțe de culori ! ? In sala mare și elegantă de la etajul II al Complexului meșteșugăresc din orașul Bacău, încălzită plăcut cu ajutorul caloriferelor, luminată fluorescent, avînd la ferestre comize din furnir de nuc și perdele cu franjuri, 13 muncitoare se întrec zi de zi în realizarea de noi opere de artă care să ne ducă pe mai departe faima peste hotare. In acest an, „Cartimex" București va continua să expedieze într-o serie de țări ca Franța și Canada, covoare realizate și de acest colectiv artistic băcăuan. Din cele 3 difuzoare instalate în secție se revarsă o sprințară melodie de prin părțile Olteniei de azi. C. PIANOIU întărirea economică a g.a.c. este strîns legată de organizarea muncii — ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA CONFERINȚEI ORGANIZAȚIEI RAIONALE DE PARTID ADJUD — De curind, au avut loc lucrările Conferinței organizației raionale de partid Adjud. Cei peste 200 delegați ai miilor de comuniști din raion au urmărit cu atenție darea de seamă prezentată de către tovarășul Nicolae Botușan — prim-secretar al Comitetului raional de partid Adjud. Darea de seamă a reliefat însemnatele succese obținute în realizarea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., din hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962, din hotărîrile Conferințelor regionale și raionale de partid. Au fost citate multe nume de oameni, întreprinderi, gospodării colective și de stat, făcîndu-se aprecieri pozitive, după munca depusă. S-au încheiat două bilanțuri anuale de la precedenta conferință raională, au trecut doi ani de muncă unită pe pămînturi fără haturi, eforturile au fost mari, iar rezultatele silit rodnice, pline de satisfacții și învățăminte. SCURT BILANȚ Unitățile industriale din raion au încheiat anul 1962 cu depășirea producției globale și marfă cu 8 și respectiv 7,7 procente, cu 1.663.000 lei economii peste prețul de cost planificat. în 11 luni din 1963 planul producției globale a fost depășit cu 3,7 la sută, iar al producției marfă cu 4,2 la sută. In anul 1963, colectivul de muncă de la Complexul C.F.R. Adjud a depășit productivitatea muncii planificată cu 3,2 la sută. Remorcindu-se 1.402 trenuri cu supratonaj, s-au realizat 237.343 tone/km în plus, echivalînd cu remorcarea a 308 trenuri peste plan. Rezultatele erau și mai bune dacă toate întreprinderile acordau atenție sporită îndeplinirii ritmice a planului, calității produselor. Spre exemplu, în 1962 Fabrica de zahăr din Sascut a realizat economii la prețul de cost în sumă de peste un milon lei, dar în 11 luni din 1963, realizările nu s-au ridicat la nivelul posibilităților atît în ce privește îndeplinirea indicatorilor de plan, cît și sub aspectul calității. Nici I. F. Adjud nu-și realizează sarcinile sub raport calitativ întrucît chiar unii tovarăși din conducerea întreprinderii susțin părerea greșită potrivit căreia nu se pot respecta întocmai indicii de calitate la sortimentele ce le produce întreprinderea. Atît darea de seamă, cît și discuțiile purtate s-au ocupat pe larg de problemele economice ale raionului. Au fost scoase în evidență succesele, au fost aspru criticați cei care au manifestat delăsare în muncă, au fost luate hotârîri judicioase care, îndeplinite, vor duce neîndoielnic la succese. La culturile cerealiere s-au obținut producții mari și în anul 1963, ca urmare a aplicării metodelor agrotehnice avansate în funcție de condițiile specifice unităților respective. Asfel, G.A.S. Oprișești a depășit producția medie planificată atît la gri cît și la porumb. Aici organizația de partid s-a interesat din vreme de stadiul lucrărilor de întreținere a culturilor, a venit cu propuneri de îmbunătățire a planului M.T.O. care fiind îndeplinite au dus la obținerea de bune rezultate. G.A.S. Podu Turcului a depășit cu 113 kg producția planificată la grîu, reducînd cu 0,15 lei prețul de cost pe kilogramul de grîu. Prin lotizarea, rui aarea diferențiată, respectarea strictă a programului de grajd — G.A.S. Vultureni a realizat o producție medie de peste 3.100 litri lapte pe cap de vacă furajată (plan 2.800) și cu un preț de cost redus față de plan cu 0,61 lei pe litru. Ion Pavelescu, Constantin Grigoraș — membri de partid — au fost un exemplu pentru tovarășii lor de muncă, depășind producția planificată cu 450 și respectiv 400 litri de lapte pe cap de vacă furajată. G.A.S. Pufești a obținut rezultate bune în cadrul sectorului viticol, dar nu aceleași rezultate s-au obținut în sectorul zootehnic, întrucît o perioadă cam lungă consiliul gospodăriei n-a acordat atenția cuvenită acestui sector. Aici s-a îmbunătățit situația abia în urma analizei făcute de biroul raional de partid, care a scos în evidență lipsurile și în urma căreia s-au luat măsuri de redresare a situației. Astfel, rezultate deosebit de valoroase s-au obținut în urma furajării animalelor puse la îngrășat și a tineretului cu urzeri de ciocălăi în amestec cu uree, melasă, concentrate și săruri minerale. Acum sporul în greutate depășește cu mult pe cel planificat, iar prețul de cost pe kg — spor este redus față de plan. Ca ummare a muncii de îndrumare și control desfășurată de membrii Comitetului raional de partid, colectiviștii din multe gospodării, ajutați de către specialiști, au obținut producții mari atît în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic. G.A.C. din comuna Ploscuțeni a recoltat în 1962 (în medie) cîte 1.850 kg grîu la hectar, Homocea 1.637 kg. Producții bune au obținut și gospodăriile din Păncești, Copăcești, Tătărăști, Tănăsoaia ș. a.. La porumb, gospodăria colectivă din Homocea a realizat o producție medie de 2.700 kg la hectar, Adjud oraș 2.275, Copăcești 2.000 kg. Sunt gospodării colective care și în anul 1963— acolo unde organizațiile de partid, au fost preocupate de aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice — au obținut producții sporite, care întrec chiar producția anului 1962. Atît din darea de seamă, cît și din cuvîntul delegaților înscriși la discuții a reieșit însă că în raion sînt gospodării vecine, cu condiții asemănătoare de climă și sol, dar care au obținut producții diferite. G.A.C. din Homocea recoltează în 1963 cîte 2.641 kg porumb boabe la hectar în timp ce gospodăriile vecine Adjudu Vechi, Pufești, Sascut-Sat și Sascut-Tîrg obțin producții cu mult mai mici. Diferențe mari s-au înregistrat chiar și între unele brigăzi din aceeași gospodărie colectivă. Brigada a VII-a a G.A.C. din Pufești obține de pe 16 hectare — lot de mare productivitate — o producție medie de 7.500 kg știuleți la hectar în timp ce media pe gospodărie a fost numai de 1.981 kg. Exemplul de mai sus, ca și altele, demonstrează că experiența bună a unor brigăzi n-a fost suficient popularizată și în același timp arată că și în condiții mai puțin prielnice se pot obține producții mari la hectar printr-o muncă bine organizată, prin aplicarea corectă a regulilor științifice de lucrare a solului. De sporirea producției cerealiere sînt strîns legate și problemele dezvoltării șeptelului, a producției de lapte, carne, lină, ouă. Dovedind interes față de producția din sectorul zootehnic,consiliul de conducere și organizația de partid din gospodăria colectivă Căbești a introdus sistemul de furajare și de evidență specific g.a.s. și drept rezultat producția de lapte pe cap de vacă furajată realizată anul trecut a fost de 2.054 litri. La Ploscuțeni, producția medie a fost de 1.875 litri pe cap de vacă furajată. Sunt însă și gospodării, ca cea din Prisecani, unde producția e cu mult sub 1.000 litri lapte pe cap de vacă furajată. Statul a acordat gospodăriilor colective din raion credite în sumă de circa 3.500.000 lei — fonduri folosite îndeosebi pentru cumpărarea de animale. Cu toate acestea, conferința a apreciat că încărcătura medie la suta de hectare nu este satisfăcătoare : 16,9 capete bovine din care 6,18 vaci și juninci, 12,72 porcine și 42,41 ovine. Pentru a se realiza sarcinile în acest domeniu de activitate, atenția trebuie îndreptată în primul rînd spre reținerea tineretului din prăsilă proprie, creșterea acestui tineret cu multă grijă, formarea unui nucleu de vite matcă valoros, folosirea pe scară largă a însămînțărilor artificiale, asigurarea bazei furajere și a adăposturilor corespunzătoare. Organizațiile de partid din gospodăriile colective trebuie să ajute consiliile de conducere să promoveze în sectorul zootehnic cele mai bune cadre, oameni competenți, cu dragoste de animale. Preocupat de întărirea muncii de partid în gospodăriile colective, în problema primirii de noi membri și candidați de partid. Comitetul raional de partid a respectat instrucțiunile C.C. al P.M.R., documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962. Acest lucru a permis organizației raionale de partid să devină din ce în ce mai puternică, munca comuniștilor — din ce în ce mai rodnică. La G.A.C. din Fătăciuni, unde în 1962 se manifestau greutăți în sectorul zootehnic, prin întărirea organizației de partid care și-a exercitat cu mai multă competență rolul TOMA DUDAU (Continuare in pagina a 11-a) Este cunoscută strădania cu care lucrează echipa de reparații de la Depoul C.F.R. Adjud, condusă de Nicolae Abuzătoaie. Ea execută lucrări de bună calitate, înainte de termen și realizează în același timp și economii prin recondiționarea unor piese. In Fotografia de mai sus : Nicolae Abuzătoaie discutînd cu tovarășii săi de muncă despre o nouă lucrare ce o au de executat. LA G. A. S. „AVICOLA“ Primii pui din anul acesta La G.A.S. „Avicola“ Bacău se desfășoară o muncă rodnică și continuă. Activitatea stațiunii de incubație început de la 14 decembrie 1963. La 7 ianuarie a.c. prima serie de 10.000 pui de o zi au fost expediați către crescătoriile de păsări. Zeci de mii de ouă sunt acum la incubație, iar la 17 ianuarie încă 35.000 pui vor intra în crescătorii. Aceasta presupune din partea beneficiarilor luarea măsurilor care să asigure condiții optime de viață acestor cocoloși pufoși. După cum ne informează conducerea gospodăriei, pînă la 1 martie a.c. vor lua drumul crescătoriilor circa 100.000 pui. Cîteva eprubete, un balon... Cam acesta era tot inventarul. Un stativ cu cîteva eprubete, un balon și nelipsitele sticluțe cu reactivi chimici. Se putea concepe ca o întreprindere așa de mare, cum este Uzina de fire și fibre sintetice din Săvinești, să nu aibă și un laborator de cercetări ? Și începutul a fost făcut în anul 1959, spre sfîrșitul lunii iulie. Procesul tehnologic de fabricare a fibrelor și firelor sintetice ridica multe probleme a căror rezolvare deschidea în fața chimiștilor un cîmp larg de activitate. In același timp, instalațiile trecute prin probele mecanice e lucra cu substanțe chimice. Parametrii tehnologici din proiect trebuiau să fie realizați în timpul cel mai scurt, reacțiile chimice să se desfășoare în lanț, pe faze, fără întreruperi. Se putea vorbi de o experiență practică în fabricarea sau supuse unor încercări noi. Se I firelor de reton ? Peste tot, în instalații, întîlneai scheme, aparate și trasee desenate pe o foaie de hîrtie, iar pe pupitrele din fața tablourilor de comandă nu lipseau caietele de însemnări. Toți, ingineri și operatori chimiști, mecanici și electricieni, învățau ceva nou, studiau. Și în același timp trebuiau făcute și cercetări pentru cunoașterea amănunțită și pentru îmbunătățirea unor parametrii de producție. Și cercetările au început. Un inginer, ajutat de două laborante (aceasta era tot personalul laboratorului) în una din camerele atelierului de ardere a sulfului, zi de zi efectuau analize, încercau reactivi noi, distilau și combinau substanțe în cîteva baloane și eprubete. Cu timpul, inventarul laboratorului s-a îmbogățit. După o perioadă de timp, care ar putea fi măsurată în mii de analize, s-au obținut și primele succese. Atenția fiind îndreptată asupra procesului de fabricare a caprolactamei, colectivul laboratorului, ajutat de conducerea secției, a adus unele îmbunătățiri tehnologice la instalația de recuperare continuă a caprolactamei din apele reziduuale de la extracție. ■Îmbunătățiri au mai fost aduse și la instalația de purificare, calitatea caprolactamei înregistrînd o creștere simțitoare. Instalații micropilot In vara anului 2962, laboratorul de cercetări al uzinei a început o nouă etapă în activitatea sa. Condițiile de muncă s-au schimbat, în activitatea de cercetare au fost atrași noi ingineri chimiști, laboranți. In clădirea nouă, cu săli spațioase, mecanicii și electricienii, sub îndrumarea și supravegherea permanentă a inginerilor, lucrau de zor la montarea aparatelor și conductelor viitoarelor instalații micropilot. Lucrările de montaj se efectuau după documentația întocmită de inginerii uzinei. Prima instalație micropilot a fost destinată fabricării caprolactamei. Cercetările au început după ce chimiștii laboratorului au studiat peste 500 de reviste de specialitate, articole și brevete. Succesele obținute în activitatea de îmbunătățire a calității caprolactamei în noile condiții de muncă puteau fi dezvoltate și de aceea chimiștii au început cu ele. Munca de cercetare a fost îndreptată și spre schimbarea bazei de materii prime a fabricării ca prolactamei (pornind de la ciclo hexan și oxizi de azot). Aceste probleme sunt încă în studiu. Rezolvarea lor va duce la îmbunătățirea calității produselor și la reducerea considerabilă a prețului de cost. Odată cu intrarea în funcțiune și a liniilor tehnologice pentru fabricarea firelor melana, s-au ivit noi probleme. Tehnologia de fabricare a carbonatului de etilena prezenta linele deficiențe. Calitatea carbonatului obținut nu răspundea cerințelor producției. In compoziția acestei substanțe erau prezenți și produși nedoriți care influențau negativ calitatea fibrelor melana. Compoziția chimică necorespunzătoare ducea și la corodarea instalației. In urma celor peste 3.500 de analize și a încercărilor făcute în instalația micropilor, munca chimiștilor a fost încununată de succes. S-a modificat tehnologia de fabricare a carbonatului de etilenă, o nouă instalație a fost montată, calitatea produsului îmbunătățindu-se. Acum, după noua tehnologie, se recuperează și o serie de produși secundari care înainte se pierdeau. Colectivul laboratorului de cercetări de la U.T.S. Săvinești a mai lucrat și la stabilirea tehnologiei de filare a fibrei melana, în viitor urmînd să se facă modificări în instalația industrială. In colaborare cu beneficiarii din industria ușoară, un colectiv de chimiști a făcut numeroase probe pentru vopsirea fibrelor melana în vederea creșterii calității lor sub aspectul coloritului. Acestea sunt doar cîteva din preocupările laboratorului de cercetări, rezolvarea lor fiind simțită în procesul de producție. Planuri de viitor Practica de producție ridică noi probleme în fiecare activitate de îmbunătățire a calității produselor. Se ivesc noi posibilități care se cer a fi rezolvate. Din planul de muncă al laboratorului am reținut numai cîteva obiective : continuarea studiului în vederea îmbunătățirii tehnologiei de fabricare a caprolactamei, valorificarea unor produși secundari rezultați la fabricarea retonului și melanei, vopsirea în masă a fibrelor melana, realizarea unor noi tipuri de aparate etc. Succesele obținute de către colectivul de muncă al Uzinei de fire și fibre sintetice sunt o bază sigură pentru continuarea muncii de cercetare. DAN DRAGULESCU UZII DOUA UZINA