Steagul Roşu, septembrie 1964 (Anul 19, nr. 3602-3627)

1964-09-11 / nr. 3611

Nr. 3.611 (5.090) VINERI 11 SEPTEMBRIE 1964 5­ üimif I _ Protehti din hate țările unip-ve! | Realizări însemnate ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU | 4 pagini 20 bani Pentru dezvoltarea continuă a schimbului de mărfuri între oraș și sat Analiza activității cooperației de consum­, cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1965, a scos în evi­dență realizările cooperativelor de consum­ în dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat. In primele opt luni ale anului acesta, bunăoară, cooperația de consum din regiunea Bacău a desfăcut prin unitățile sale mărfuri a căror valoare depășește cu 46,6 milioane lei volumul desfăcut în aceeași perioadă a anului 1963. Au fost desfăcute la sate cu 10 la sută mai multe textile, cu 11 la sută mai multe confecții, cu 14,4 la sută mai multă încălțăminte, cu 12,8 la sută mai multe mărfuri alimentare, cu 18,5 la sută mai mult ulei, cu 55 la sută mai mult orez etc. Ca urmare a creșterii continue a puterii de cumpă­........... —......... -rare a țăran­ii colectiviste, stru­tura cererii de co­sum s-a îndrept către mărfuri o valoare mare și de lungă durată. Ast­fel, numărul mași­­­­nilor de cusut desfăcute prin unită­țile cooperației de consum a crescut cu 41,4 la sută, al televizoarelor cu 20,7 la sută și s-a dublat numărul frigiderelor vîndute față de aceeași perioadă a anului 1963. Au fost des­făcute, de asemenea, mai multe apara­te de radio, mobilă, biciclete, ceasuri etc. Din discuțiile purtate de partici­panții la dezbaterea cifrelor de plan a reieșit că s-a îmbunătățit studiul cererii de consum a populației. Reale îmbunătățiri au fost aduse difuzării cărții la sate, unde, ca urmare a muncii poli­tice desfășurate, s-a dezvoltat gustul de citit și au crescut cerințele popu­lației rurale pentru carte. Așa se și explică desfacerea cu 17 la sută mai mult la carte în primele 8 luni ale a­­nului acesta, față de aceeași perioa­dă a anului 1963. Au fost îmbunătățite condițiile de desfacere a mărfurilor la sate atît prin modernizarea rețelei, cit și prin darea în folosință a noi magazine u­­niversale și restaurante. In primele 8 luni ale anului acesta s-au dat în folosință 16 magazine Un aport deo­sebit îl dau cooperatorii la dezvolta­rea rețelei de desfacere, prin amena­jarea de noi construcții. „In raionul Piatra Neamț — a arătat în cuvîntul său tovarășul Olaru Ambrozie, preșe­dintele U.R.C.C. — s-au dat în folo­sință în acest an, prin contribuția cooperativelor, 9 magazine“. Din discuțiile purtate în cadrul dezbaterii cifrelor de plan a reieșit că în activitatea de aprovizionare s-au manifestat și o serie de lipsuri. In cadrul cooperativelor din Gropile, N. Bălcescu, Hangu, Podu Turcului au lipsit în anumite perioade mărfuri de strictă necesitate ca : ulei, zahăr, țesături de bumbac, care se găseau din abundență în depozitele unități­lor cu ridicata. Deși în aprovizionarea muncitori­lor forestieri au fost obținute rezul­tate bune, manifestîndu-se grijă per­manentă pentru aprovizionarea la timp cu cele necesare, au fost și ca­zuri cînd la unele guri de exploatare ca Tașca, Coșnea, Neagra, au lipsit legumele și pîinea proaspătă. S-a semnalat in discuții că unii lu­crători din magazinele de desfacere n-au o comportare atentă față de­­ consumatori și nu asigură o deservi­re corespunzătoa­re. Comitetele exe­cutive ale uniuni­lor raionale și ale cooperativelor tre­________________­buie să ia măsuri " pentru înlăturarea deficiențelor semnalate în rezolvarea cererii de consum și în buna deser­vire a consumatorilor. In dezvoltarea schimbului de măr­furi dintre oraș și sat o influență deo­sebită are valorificarea surplusului de produse agroalimentare a producăto­rilor agricoli. Ca urmare a măsurilor luate de comitetele executive ale uni­unilor raionale și a sprijinului acor­dat de către organele de partid și de stat, cooperativele de consum din re­giunea noastră au achiziționat în se­mestrul î a.c. mai mult cu 56 la sută legii­­ , cu 35 la sută fructe, cu 152 la sută păsări, cu 30 la sută miere de albine, cu 23 la sută deșeuri me­talice, față de aceeași perioadă a a­­nului 1963. Au depășit sarcinile de plan uniunile raionale din Buhuși, Moinești, Piatra Neamț, Tg. Ocna. Din analiza făcută în dezbaterea cifrelor de plan a reieșit că, deși s-au obținut succese în activitatea de con­tractări — achiziții, în comparație cu perioadele precedente, în primele 8 luni ale acestui an nu s-au îndeplinit sarcinile de plan la achiziții de ouă, fin, cartofi, lapte de vacă. Aceste ră­­mîneri în urmă se datoresc lipsurilor organizatorice ce mai au loc în mun­ca de contractări și achiziții, existen­ței unui număr prea mic de achizi­tori. O sarcină deosebită revine unități­lor cooperației de consum privind PETRE SUBCINSCHI vicepreședinte al Uniunii regionale a cooperativelor de consum Bacău (Continuare in pag. 2-a) Dezbaterea cifrelor e plan la cooperați de consum Maria Podoleanu lucrează în cadrul secției filatura de lină pieptănată­ a Fabricii de postav din Buhuși și se numără printre cele mai harnice munci­toare. LA FIECARE SONDA' IN FORAJ REDUCEM PHITUI BI COSI FATA DI DEVIZ CU CEL PUTIN 79 'O Cum gospodărim materialele cu care lucrăm Prețul de cost al foraju­­lui este un indice calitativ g ’ al planului întreprinderii de foraj, în el se oglindește­­ calitatea întregii activități, prin el se constată cum se desfășoară procesul tehno­­­­logic, nivelul productivității muncii, scăderea consumu­­­rilor specifice, scurtarea ciclului de foraj, buna folo­sire a capacității instalației , etc. In prețul de cost al fo­rajului cheltuielile pentru­­ materiale au ponderea cea mai mare. Ele reprezintă­­ in medie 45 la sută din costul total al forajului din care la materialele de ba­­­ză se consumă 25 la sută, piese de schimb 3 la sută, chimicale 7 la sută și cos­­­tul burlanelor de foraj 10 la sută. I Anual se cheltuiesc în întreprinderea noastră pen­tru materiale zeci și zeci­­ de milioane lei. Printr-o mai bună gospodărire a materialelor, prin folosirea lor mai rațională, întocmi­rea unor programe de lucru mai judici­oase, și acum prin reducerea consumu­lui cu 2 la sută față de deviz — așa cum s-a angajat brigada sondei 400-E In scrisoarea publicată în ziarul „Stea­gul roșu“ este pe deplin realizabilă și poate fi extinsă la toate brigăzile de foraj. Realizarea acestui angajament va aduce întreprinderii însemnate economii la prețul de cost față de deviz. Importanța gospodăririi materialelor cu care se lucrează și reducerea consu­mului de materiale, evitarea risipei de materiale, recuperarea unor piese cu uzură mică pentru recondiționat — re­prezintă deci o sarcină de mare răspun­dere a brigăzilor de foraj. Căile care determină reducerea con­sumului de materiale la brigăzile și sec­țiile de foraj sunt numeroase, printre ele putem cita: calitatea reparațiilor cu­rente care se efectuează cu personalul brigăzii și a reparațiilor medii efectuate de echipele de revizie ale secției meca­­no-energetică și atelierul central, în­treținerea prin ungere, gresare și con­servare a utilajului în funcțiune și pe timpul demontajului, montajului, conservarea transportului și pieselor de schimb pe timpul cît sînt depozitate la sonde, adică de cînd sînt scoase din depozit și pînă se folosesc în instala­ție etc. Pentru piesele de schimb de la pom­pele de noroi cum sunt supape, tije, că­măși pompe, ringuri, pistoane și garni­turi de cauciuc, un rol deosebit îl joacă lipsa nisipului din fluidul de foraj. Prin centrarea corectă a instalațiilor și anume: a intermediarelor, a motoa­relor față de pompe la instalațiile elec­trice, a turboambreiajelor, a substructu­­rilor etc, un rol deosebit în reducerea consumului de rulmenți, lagăre, lanțuri, curele pompe și altele și-l pot aduce echipele de montaj. Montarea corectă și etanșă a sistemu­lui de alimentare cu motorină și com­bustibil, etanșarea elementelor compo­nente ale instalației de ungere etc, con­duc în mod direct la reducerea consumu­lui de combustibil și lubrifianți. Folosirea forajului cu apă în zonele cu pierderi totale de circulație, duce la reducerea substanțială a consumului de chimicale și ciment. Economii de materiale se mai pot face și prin tubarea coloanelor unice la son­de și reducerea adîncimii de rubaj la coloanele tehnice. Acestea sînt cîteva din elementele principale, care, dacă sunt cunoscute și aplicate corespunzător condițiilor de la fiecare sondă în parte, aduc importante economii la prețul de cost. Din experiența brigăzilor fruntașe cum sînt: 400-B. 5-P.S., 757 S și altele, ex­periență care în prezent este preluată de tot mai multe brigăzi din cadrul între­prinderii noastre s-a tras concluzia că obținerea de economii la materiale, de­pinde în primul rînd de felul cum sînt ele gospodările. Bunii gospodari (maiștrii de foraj, sondorii șefi — întreaga brigadă) încă de la pornirea forajului sondei se ocupă minuțios de verificarea centrajului ele­mentelor componente ale instalației, etanșeitatea sistemului de alimentare și circulație și nu începe forajul decit a­­tunci cînd s-au convins că montajul corespunde calitativ condițiilor impuse de fișa tehnologică și comanda geolo­­go-tehnică. Instalația odată luată în primire de la montaje trebuie întreținută și reme­diate imediat micile defecțiuni ce apar în timpul funcționării, defecțiuni ce pot să apară datorită vibrațiilor și sarci­nilor de lucru care la recepție nu puteau fi observate. Obiceiul folosit de unii mecanici de a înlocui un piston uzat și a lăsa mai departe cămașa pompei uzată să lucreze cu piston nou, înlocuirea supapei cu alta nouă într-un scaun uzat sau cu ghidul supapei uzat, înlocuirea garnitu­­rilor cu altele noi la tijele uzate, duce la distrugerea mult mai rapidă a piese­lor noi introduse și de aici un consum mare de piese de schimb. Este important ca brigăzile noastre de foraj să înțeleagă temeinic acțiunea de a realiza economii la consumul de materiale — acțiune care să nu ducă nici într-un caz la micșorarea vitezei de foraj, pentru că în acest caz pe to­tal sondă se vor obține pierderi. Un exemplu de acest fel îl constituie bri­găzile care economisesc garnituri care costă 2—3 lei bucata, înlocuindu-se cu sfoară sau alte garnituri uzate, pierz­înd pentru aceasta ore întregi, știindu-se că o oră înseamnă în medie 500—600 lei, sau lucrează cu plase de sită uzate, sparte și chiar fără ele, pentru a reali­za economii la plase de sită care costă 200—300 lei în schimb uzează supape, pistoane,­­ițe, cămăși etc care costă de zeci și sute de ori mai scump decât pla­sele de silă. Aceste tendințe să fie combătute cu tărie și explicat pe larg membrilor bri­găzilor, efectul negativ al acestui pro­cedeu de lucru. Pentru aceasta trebuie întreprinse acțiuni de instruire temeinică a personalului brigăzilor privind proble­mele prețului de cost. Mai trebuie știut că un efect negativ asupra indicatorilor care se realizează pe sapă ca viteză mecanică, metri forați pe sapă și ore pe sapă îl au­­ neîntreți­­nerea corespunzătoare și manipularea defectuoasă a sapelor cu role care se degradează în cazul cînd nu sînt între­ținute pe timpul cit stau la sondă, iar atunci cînd sînt aruncate la manipulare aceasta duce la fisurarea fălcilor și a­­varierea lor pe talpă. Un rol mobilizator în limitarea con­sumului de materiale îl are fișa limită prin care se stabilesc cantitățile de ma­teriale admise la consum lunar, pe baza normelor de stat, a normelor departa­mentale și locale, ținîndu-se cont ca totalul materialelor prevăzute în fișă să nu depășească valoarea cheltuielilor pre­văzute în deviz la capitolul materiale. In concluzie, se poate spune că urmă­rind încadrarea în fișa limită, brigada luptă pentru realizarea unui preț de cost cu­ mai scăzut la materiale — capitol cu pondere foarte mare în reducerea prețu­lui de cost al forajului, care în cea mai mare măsură depinde de felul cum bri­gada se ocupă de buna gospodărire și întrebuințare a materialelor. Fișa limită ajută maistrului de foraj în urmărirea consumurilor specifice normate, în ține­rea unei evidențe operative, simple, necesare cunoașterii în orice moment a stadiului consumurilor și deci dă posi­bilitatea ca brigada să ia măsurile cele mai bune de raționalizare a consumului de materiale. Ing. STELIAN NICOLAE director în­­ cadrul Trustului de foraj Moinești Preocupat de realizarea sarcinilor de plan pe anul 1964, colectivul de munci­tori, ingineri și tehnicieni al Fabricii de șuruburi din Bacău, condus de organi­zația de partid, obține frumoase rezul­tate în producție. In luna august planul producției globale a fost realizat în pro­porție de 103,73 la sută, la producția marfă 106,78 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 4,44 la sută față de plan. Au fost date peste plan 21.000 bucăți șuruburi mecanice, 82.000 bucăți șuru­buri cu cap crestat, 10.000 kg șuruburi fundație și alte produse. O contribuție de seamă la realizările obținute și-a adus-o secția I presat la rece condusă de maistrul loan Milea, care a realizat planul în proporție de 118 la sută, precum și secția a IV-a presat piulițe condusă de maistrul loan M­ihă­­ilă. S-au evidențiat muncitori ca: loan F. David, Traian Chirica, loan Huibari, loan Berzumțeanu, loan Bufnilă, Andrei Prisecaru, Gh. Grigoroaie, Didina Farcaș și alții. Condiții de munca mai bune Obținerea unei productivități crescute, reducerea efortului fizic și crearea unor condiții de lucru cît mai bune, iată cum poate fi caracterizată pe scurt preo­cuparea conducerii întreprinderii minie­re Com­ănești. Transportul cărbunelui pe orizontală cu ajutorul crăițelor, al ma­terialului lemnos și­­ieros cu ajutorul troliilor, iar pe galeriile principale cu ajutorul locomotivelor Diesel, precum și înlocuirea piconului cu ciocanul de a­­bataj — înseamnă un succes. De aseme­nea, intrarea în funcție a stației de com­­presoare la mina Vermești asigură un aeraj mai bun al galeriilor. Toate aces­tea creează condiții de muncă mai bune, stau la temelia sporirii producției și pro­ductivității muncii. înapoierea de la Sofia a delegației de partid și de stat a R. P. Româné Joi seara s-a înapoiat în Capitală, venind de la Sofia, delegația de partid și de stat a R. P. Române, condusă de tovarășul Chivu Stoica, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care , la invitația C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliu­lui de Miniștri al R. P. Bulgaria, a participat la manifestările prilejuite de cea de-a 20-a aniversare a eliberării Bulgariei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte tovarășii Constantin Tuzu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, general locotenent Mihai Burcă, membru al C.C. al P.M.R., adjunct al ministrului forțelor armate, și Ioan Beldean, ambasadorul R. P. Române în R. P. Bulgaria. Au primit fanionul de fruntași întrecerea socialista A­in Sala căminului cultural frumos împo­dobită, hainele curate pe care și le pu­seseră colectiviștii, zîmbetele, bucuria ce se citea pe fețele lor, totul crea atmos­feră de sărbătoare. Adierea plăcută, călduroasă a vîntului, razele blînzi ale soarelui veneau să completeze parcă at­mosfera. A materialul prezentat în fața colecti­viștilor de către tovarășul Th. Irimoaia, președintele gospodăriei colective din comuna Păstrăveni, raionul Tg. Neamț a evidențiat pe larg felul cum au fost îndeplinite anga­jamentele luate în cadrul întrecerii socialiste de către brigăzi și echipe, de către colectiviști. Efectuarea lucrărilor agricole timpul optim și la un înalt nivel agro­la tehnic a fost unul din obiectivele prin­cipale ale întrecerii socialiste. Pentru în­deplinirea lui au muncit marea majori­tate a colectiviștilor. Cele mai bune re­zultate din acest punct de vedere însă au obținut colectiviștii­ din brigada nu­mărul 1 din satul Buzați, condusă de comunistul Andrei Neculai și brigada nr. 2 din satul Păstrăveni, condusă de Gheorghe Ivan, un comunist de nădej­de pentru care colectiviștii din brigada sa n-au de spus decît cuvinte de laudă. Toate lucrările efectuate la aceste bri­găzi au fost de cea mai bună calitate, iar recoltatul și treierișul păioaselor le-au terminat cu 4 zile mai devreme. Pentru aceste succese deosebite bri­găzilor respective li s-au înmînat fanio­nul de brigăzi fruntașe în întrecerea so­cialistă. Fanionul de echipă fruntașă a fost luminat echipelor, conduse de D. Costan, Constantin P. Stîngu și Viroana Tom­ai Au fost, de asemenea, evidențiate cu acest prilej colectivistele Aneta G. Teiu,­ Ana C. Anușca, Elena I. Pașu îngriji­toare la sectorul zootehnic. După ce cîștigătorii întrecerii au fost felicitați de către colectiviștii prezenți în sală, prin aplauze puternice, în cinstea lor s-a prezentat un bogat și frumos program artistic susținut de brigada de agitație din comună. VASI­LE TATAR­U colectivist Pregătirea propagandiștilor de la sate Timp de șapte zile, cei peste 200 de propagandiști de la cercurile și cursurile învățămîntului de partid din raionul Tg. Neamț au fost pregătiți în cadrul cabinetului de partid cu probleme legate de sarcinile actuale ale muncii­ de pro­pagandă. In fața propagandiștilor au fost ex­puse lecții pe teme ca: „Politica Parti­dului Muncitoresc..Romín de dezvoltare a economiei naționale pe baza industria­lizării socialiste“, „Dezvoltarea intensi­vă și complexă a agriculturii socialiste. Sarcinile trasate de partid pentru creș­terea producției agricole vegetale și a­­nimale“; „întărirea economică-organiza­­torică a gospodăriilor agricole colective. Organizarea și retribuirea muncii in g.a.c.“ etc. De mult folos le-au fost propagandiș­tilor audierea expunerilor metodice pre­zentate de propagandiști cu un stagiu îndelungat, printre care: Agatei Roban, Vasile Apopi și alții, care au scos în evidență felul cum au fost legate proble­mele teoretice de practica construcției socialiste la sate, de sarcinile concrete de la locul de muncă, folosirea materia­lului documentar și a literaturii beletris­tice. Acestea au oferit viitorilor propa­gandiști o experiență pozitivă deosebit de prețioasă în activitatea lor. Colectiviștii de la G.A.C. Podoleni în­­silozează porumbul care n-a legat și alte plante care se pretează. Grijă pentru hrana animalelor O bogată bază furajeră Colectiviștii din comuna Racova, raio­nul Buhuși, pregătesc anul acesta, pentru animale o bogată bază furajeră. Astfel, pînă în prezent, ei au recoltat întreaga cantitate de trifoi, lucerna și­ borceag de pe cele ne hectare, depozitînd-o în con­diții corespunzătoare. Incepînd cu 1 sep­tembrie, au concentrat forțele la recolta­tul și prepararea porumbului­ siloz. Colectiviștii Elisabeta Burac, Zoița Munteanu, Maria Tintu, Maria Rogojină, Constantin Caia și alții, sub îndrumarea tehnicianului Lazăr Constantin, lucrează de zor, în 2 schimburi, la însilozatul po­rumbului care nu are perspectiva de a la­mine pentru boabe. împreună cu plantele de porumb se introduc coletele de la sfe­cla de zahăr și o mică cantitate de plea­vă de grîu și orz. Pînă acum cîteva zile, în urmă, ei au însilozat îop tone de po­rumb și alte furaje însilozabile, NITU SIMA maistru veterinar Hărniciu își spune cuvîntul Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Tăvădărești, raionul Adjud, după ce au terminat treierișul, obținînd rezultate frumoase și la executarea ară­turilor de vară au trecut la acțiunea de însilozare a porumbului. Lucrarea se face cu mare atenție. Echipele de colec­tiviști recoltează pentru a pune în siloz numai porumbul care nu va ajunge la maturitate deplină, ori cel care n-a le­gat. Pe gospodărie, pînă acum cîteva zile în urmă, s-au însilozat 120 tone. Cele mai bune rezultate le-au obținut brigă­zile din satele Dealu Morii și Calapo­­dești. Merită, apreciat de asemenea efor­turile conductorilor de atelaje: Gh. Nis­­tor, Elena Cîrneală, Alexandru Zugravu­ și Vasile Agachi. VICTORIA IONICA colectivistă NICOLAU JANICA învățător însilozează porumb și alte nutrețuri La G.A.C. „Victoria socialismului“ din comuna Sascut Tîrg, raionul Adjud însilozatul porumbului și al altor furaje se desfășoară într-un ritm susținut. In primele două zile de lucru s-au în­silozat 32 tone. Aceasta înseamnă că planul de 100 tone siloz se va realiza într-un timp scurt. In vederea urgentării însilozării po­rumbului,­conduceț­a G.A.C. a luat din timp măsuri de a­cuzați și pregăti gro­pile necesare, a organizat temeinic re­coltatul și transportul porumbului, iar însilozatul se face de echipe prin rota­ție zi și noapte. Recoltatul porumbului nu se face la întîmplare. Colectiviștii îl aleg cu multă atenție. Impînziți pe rai­durile de porumb ei îl recoltează nu­mai pe cel care n-a legat, sau care nu prezintă siguranță că se va coace. Merită evidențiate echipele conduse de Ilie Bulboacă și Elena Huțului care au muncit cel mai bine. DUMITRU TIRIȘ președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal La Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române a două Incursiune de-a lungul decenii în modernul și atrăgătorul ansamblu arhitectonic al Expoziției realizărilor eco­nomiei naționale a R. P. Române din Capitală, pavilionul circular, impunătoare construcție din metal și sticlă, este în toa­te privințele locul central. Mii și mii de vizitatori îl admiră zilnic ca operă ingi­nerească. Să intrăm împreună cu vizitatorii in imensul său spațiu, unde sînt prezentate nenumăratele exponate și să facem o că­lătorie prin standuri, o călătorie care în­seamnă de fapt o incursiune rapidă de-a lungul a 20 de ani plini de realizări în dezvoltarea economică a patriei, iată u­­șile de sticlă s-au dat la o parte. Cobo­­rîm cîteva trepte și ajungem la primul nivel al pavilionului. In fata noastră —­ o uriașă roată dințată, care se mișcă in­tr-un închipuit angrenaj. Deasupra ei pe panouri, care tind a se înălța către vîrful cupolei, citim cifre semnificative, care redau sintetic princi­palele realizări ale economiei naționale. Nu poate să nu-și umple inima de mîn­­drie faptul că pro­ducția globală indu­strială a crescut în 1965 față de de peste cinci 1950 ori. Venitul național înregistrat o creștere­a de 330 la sută, pro­ductivitatea muncii în industrie de 292 la sută, volumul in­vestițiilor de 654 la sută, producția glo­bală agricolă de 170 la sută, volumul co­merțului exterior de 423 la sută. La baza uriașei roți se găsește un rotor de turbină cu palete reglabile, făurit de meșterii reșițeni. Este­­ o expresie plastică dezvoltării con­strucției de mașini și a industriei energe­tice. Din acest cen­tru al expoziției pornesc în toate direc­țiile alei — ca niște raze — care duc spre diferite standuri ce oglindesc dez­voltarea ramurilor industriei și agricultu­rii. Să mergem împreună, drag cititor, pe aceste raze. Ceea ce intîlnești in primul rînd și te impresionează în mod deosebit este șirul de exponate care atestă puternicul avînt al industriei constructoare de mașini și prelucrării metalelor. Nu-i nevoie să fii specialist pentru a-ți da seama ce pași mari a făcut țara noastră în producția u­­nor tipuri noi de mașini, instabilit și uti­laje de cel mai înalt nivel tehnic. Este su­ficient să privești strungul cu comandă program pe bandă de magnetofon, strun­gurile revolver, mașinile de găurit, de rec­tificat etc, să asculți explicațiile ample ale ghizilor pentru a căpăta o imagine destul de precisă a ceea ce reprezintă azi industria romînească constructoare de ma­șini, treapta superioară la care a ajuns datorită aplicării consecvente a politicii partidului de industrializare socialistă a țării. Tot la parter facem cunoștință cu alte ramuri industriale. Nenumărate produse, machete, grafice, hărți. Toate la un loc te fac să înțelegi limpede și concret că po­litica partidului a dus la dezvoltarea fie­cărei ramuri industriale, la dezvoltarea ar­monioasă a întregii economii pe baza va­lorificării superioare a bogățiilor patriei. Iată, de pildă, industria electrotehnică, a cărei producție a fost in 2963 de 20 de ori mai mare decit în anul 1950. Ea este prezentă la această expoziție cu produse de un nivel tehnic ridicat. Rezul­tatele obținute în domeniul electronicii, una dintre cele mai tinere ramuri indus­triale, stîrnește admirația unanimă prin exponatele prezentate : mașina electroni­că de calcul, analizatorul monocanal, spec­­tometrul de raze x, pompele ionice etc. Standurile industriei siderurgice înfăți­șează drumul parcurs în anii noștri de a­­ceasta ramură importantă a economiei na­tionale. Producția de oțel era în 1963 de 9,9 ori mai mare ca în 1938. La Hunedoa­ra, Reșița și Otelul Roșu s-au reconstruit și dezvoltat vechile oțelării, dotîndu-se cu agregate de capacitate mărită și insta­lații moderne în hale refăcute. S-a con­struit o nouă oțelărie Martin la Hunedoa­ra și oțelării electrice la Hunedoara, Cîm­­pia Turzii și Reșița. Este în curs de con­strucție marele combinat siderurgic de la Galați. Din mostre de produse, machete, fotografii, grafice aflăm și despre succe­sele dobândite și în creșterea producției de cocs, fontă, laminate, materiale refractare. Iată mai încolo standurile industriei minelor și energiei electrice,­­de care se leagă dezvoltarea tuturor celorlalte ra­muri industriale. Aflăm că fondurile de investiții alocate acestui sector au permis realizarea unei însemnate sporiri a pro­ducției. Față de anul 1948, în 1963 pro­ducția de cărbune a crescut de 3,3 ori, de sare de 4,6 ori, de minereuri de fier, de 11 ori. Alături de aceste cifre vedem o parte din factorii care le-au determinat i utilaje de producție romînească folosite cu succes în industria minieră, machetele unor unități moderne de preparate ca cele de la Coroești, Teliuc, Baia Mare etc. Demn de reținut este faptul că peste 80 la sută din utilajul minier și aproape în­treg utilajul de preparare sînt fabricate in țară. Machetele termo și hidrocentralelor, construite sau în construcție, graficele și fotografiile ne informează că în ultimele două decenii industria energetică a ob­ținut succese deosebit de însemnate. Pro­ducția de energie electrică și termică a crescut în anii­ 1938-1963 de 17 ori, reve­nind — în 1963 —­ 621 kWH pe fiecare locuitor, comparativ cu 72,4 kWH, în 1938. Exponatele industriei petrolului și­ chi­miei atrag privirile tuturor. Vedem calu­purile de cauciuc romînesc „Carom", fite și fibre sintetice, detergenți, coloranți. Instalații în miniatură ne amintesc de imaginile „pădurilor argintii" din cetățile chimiei, aflate in producție sau în con­strucție în diferite regiuni ale patriei. Chi­miei i-au crescut aripi uriașe, concreti­zate în creșterea producției, în 1963, de 23 ori față de 1938. Un alt grup de exponate demonstrează realizările din ramura industriei construc­țiilor. Diferite sorturi de ciment, var, ip­sos, cărămizi, produse din marmură și piatră sînt cîteva din gama variată a materialelor folosite la miile de construc­ții industriale, de locuințe și social-cultu­­rale ce au fost înălțate și se înalță mereu, tot mai multe, pe întreg cuprinsul țării Nivelul doi al pavilionului central este rezervat în cea mai mare parte agriculturii noastre socialiste. Găsești aici imaginea nouă a lanurilor întinse, a câmpurilor de porumb, a zonelor legumicole. Graficele și fotografiile înfățișează o sinteză a evo­luției principalelor sectoare ale agricul­turii, folosirea tot mai largă a îngrăși­ A. DROST (Transmis prin Agerpress (Continuare în pag. a II-a)

Next