Steagul Roşu, septembrie 1964 (Anul 19, nr. 3602-3627)
1964-09-11 / nr. 3611
Nr. 3.611 (5.090) VINERI 11 SEPTEMBRIE 1964 5 üimif I _ Protehti din hate țările unip-ve! | Realizări însemnate ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU | 4 pagini 20 bani Pentru dezvoltarea continuă a schimbului de mărfuri între oraș și sat Analiza activității cooperației de consum, cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1965, a scos în evidență realizările cooperativelor de consum în dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat. In primele opt luni ale anului acesta, bunăoară, cooperația de consum din regiunea Bacău a desfăcut prin unitățile sale mărfuri a căror valoare depășește cu 46,6 milioane lei volumul desfăcut în aceeași perioadă a anului 1963. Au fost desfăcute la sate cu 10 la sută mai multe textile, cu 11 la sută mai multe confecții, cu 14,4 la sută mai multă încălțăminte, cu 12,8 la sută mai multe mărfuri alimentare, cu 18,5 la sută mai mult ulei, cu 55 la sută mai mult orez etc. Ca urmare a creșterii continue a puterii de cumpă........... —......... -rare a țăranii colectiviste, strutura cererii de cosum s-a îndrept către mărfuri o valoare mare și de lungă durată. Astfel, numărul mașinilor de cusut desfăcute prin unitățile cooperației de consum a crescut cu 41,4 la sută, al televizoarelor cu 20,7 la sută și s-a dublat numărul frigiderelor vîndute față de aceeași perioadă a anului 1963. Au fost desfăcute, de asemenea, mai multe aparate de radio, mobilă, biciclete, ceasuri etc. Din discuțiile purtate de participanții la dezbaterea cifrelor de plan a reieșit că s-a îmbunătățit studiul cererii de consum a populației. Reale îmbunătățiri au fost aduse difuzării cărții la sate, unde, ca urmare a muncii politice desfășurate, s-a dezvoltat gustul de citit și au crescut cerințele populației rurale pentru carte. Așa se și explică desfacerea cu 17 la sută mai mult la carte în primele 8 luni ale anului acesta, față de aceeași perioadă a anului 1963. Au fost îmbunătățite condițiile de desfacere a mărfurilor la sate atît prin modernizarea rețelei, cit și prin darea în folosință a noi magazine universale și restaurante. In primele 8 luni ale anului acesta s-au dat în folosință 16 magazine Un aport deosebit îl dau cooperatorii la dezvoltarea rețelei de desfacere, prin amenajarea de noi construcții. „In raionul Piatra Neamț — a arătat în cuvîntul său tovarășul Olaru Ambrozie, președintele U.R.C.C. — s-au dat în folosință în acest an, prin contribuția cooperativelor, 9 magazine“. Din discuțiile purtate în cadrul dezbaterii cifrelor de plan a reieșit că în activitatea de aprovizionare s-au manifestat și o serie de lipsuri. In cadrul cooperativelor din Gropile, N. Bălcescu, Hangu, Podu Turcului au lipsit în anumite perioade mărfuri de strictă necesitate ca : ulei, zahăr, țesături de bumbac, care se găseau din abundență în depozitele unităților cu ridicata. Deși în aprovizionarea muncitorilor forestieri au fost obținute rezultate bune, manifestîndu-se grijă permanentă pentru aprovizionarea la timp cu cele necesare, au fost și cazuri cînd la unele guri de exploatare ca Tașca, Coșnea, Neagra, au lipsit legumele și pîinea proaspătă. S-a semnalat in discuții că unii lucrători din magazinele de desfacere n-au o comportare atentă față de consumatori și nu asigură o deservire corespunzătoare. Comitetele executive ale uniunilor raionale și ale cooperativelor tre________________buie să ia măsuri " pentru înlăturarea deficiențelor semnalate în rezolvarea cererii de consum și în buna deservire a consumatorilor. In dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat o influență deosebită are valorificarea surplusului de produse agroalimentare a producătorilor agricoli. Ca urmare a măsurilor luate de comitetele executive ale uniunilor raionale și a sprijinului acordat de către organele de partid și de stat, cooperativele de consum din regiunea noastră au achiziționat în semestrul î a.c. mai mult cu 56 la sută legii , cu 35 la sută fructe, cu 152 la sută păsări, cu 30 la sută miere de albine, cu 23 la sută deșeuri metalice, față de aceeași perioadă a anului 1963. Au depășit sarcinile de plan uniunile raionale din Buhuși, Moinești, Piatra Neamț, Tg. Ocna. Din analiza făcută în dezbaterea cifrelor de plan a reieșit că, deși s-au obținut succese în activitatea de contractări — achiziții, în comparație cu perioadele precedente, în primele 8 luni ale acestui an nu s-au îndeplinit sarcinile de plan la achiziții de ouă, fin, cartofi, lapte de vacă. Aceste rămîneri în urmă se datoresc lipsurilor organizatorice ce mai au loc în munca de contractări și achiziții, existenței unui număr prea mic de achizitori. O sarcină deosebită revine unităților cooperației de consum privind PETRE SUBCINSCHI vicepreședinte al Uniunii regionale a cooperativelor de consum Bacău (Continuare in pag. 2-a) Dezbaterea cifrelor e plan la cooperați de consum Maria Podoleanu lucrează în cadrul secției filatura de lină pieptănată a Fabricii de postav din Buhuși și se numără printre cele mai harnice muncitoare. LA FIECARE SONDA' IN FORAJ REDUCEM PHITUI BI COSI FATA DI DEVIZ CU CEL PUTIN 79 'O Cum gospodărim materialele cu care lucrăm Prețul de cost al forajului este un indice calitativ g ’ al planului întreprinderii de foraj, în el se oglindește calitatea întregii activități, prin el se constată cum se desfășoară procesul tehnologic, nivelul productivității muncii, scăderea consumurilor specifice, scurtarea ciclului de foraj, buna folosire a capacității instalației , etc. In prețul de cost al forajului cheltuielile pentru materiale au ponderea cea mai mare. Ele reprezintă in medie 45 la sută din costul total al forajului din care la materialele de bază se consumă 25 la sută, piese de schimb 3 la sută, chimicale 7 la sută și costul burlanelor de foraj 10 la sută. I Anual se cheltuiesc în întreprinderea noastră pentru materiale zeci și zeci de milioane lei. Printr-o mai bună gospodărire a materialelor, prin folosirea lor mai rațională, întocmirea unor programe de lucru mai judicioase, și acum prin reducerea consumului cu 2 la sută față de deviz — așa cum s-a angajat brigada sondei 400-E In scrisoarea publicată în ziarul „Steagul roșu“ este pe deplin realizabilă și poate fi extinsă la toate brigăzile de foraj. Realizarea acestui angajament va aduce întreprinderii însemnate economii la prețul de cost față de deviz. Importanța gospodăririi materialelor cu care se lucrează și reducerea consumului de materiale, evitarea risipei de materiale, recuperarea unor piese cu uzură mică pentru recondiționat — reprezintă deci o sarcină de mare răspundere a brigăzilor de foraj. Căile care determină reducerea consumului de materiale la brigăzile și secțiile de foraj sunt numeroase, printre ele putem cita: calitatea reparațiilor curente care se efectuează cu personalul brigăzii și a reparațiilor medii efectuate de echipele de revizie ale secției mecano-energetică și atelierul central, întreținerea prin ungere, gresare și conservare a utilajului în funcțiune și pe timpul demontajului, montajului, conservarea transportului și pieselor de schimb pe timpul cît sînt depozitate la sonde, adică de cînd sînt scoase din depozit și pînă se folosesc în instalație etc. Pentru piesele de schimb de la pompele de noroi cum sunt supape, tije, cămăși pompe, ringuri, pistoane și garnituri de cauciuc, un rol deosebit îl joacă lipsa nisipului din fluidul de foraj. Prin centrarea corectă a instalațiilor și anume: a intermediarelor, a motoarelor față de pompe la instalațiile electrice, a turboambreiajelor, a substructurilor etc, un rol deosebit în reducerea consumului de rulmenți, lagăre, lanțuri, curele pompe și altele și-l pot aduce echipele de montaj. Montarea corectă și etanșă a sistemului de alimentare cu motorină și combustibil, etanșarea elementelor componente ale instalației de ungere etc, conduc în mod direct la reducerea consumului de combustibil și lubrifianți. Folosirea forajului cu apă în zonele cu pierderi totale de circulație, duce la reducerea substanțială a consumului de chimicale și ciment. Economii de materiale se mai pot face și prin tubarea coloanelor unice la sonde și reducerea adîncimii de rubaj la coloanele tehnice. Acestea sînt cîteva din elementele principale, care, dacă sunt cunoscute și aplicate corespunzător condițiilor de la fiecare sondă în parte, aduc importante economii la prețul de cost. Din experiența brigăzilor fruntașe cum sînt: 400-B. 5-P.S., 757 S și altele, experiență care în prezent este preluată de tot mai multe brigăzi din cadrul întreprinderii noastre s-a tras concluzia că obținerea de economii la materiale, depinde în primul rînd de felul cum sînt ele gospodările. Bunii gospodari (maiștrii de foraj, sondorii șefi — întreaga brigadă) încă de la pornirea forajului sondei se ocupă minuțios de verificarea centrajului elementelor componente ale instalației, etanșeitatea sistemului de alimentare și circulație și nu începe forajul decit atunci cînd s-au convins că montajul corespunde calitativ condițiilor impuse de fișa tehnologică și comanda geologo-tehnică. Instalația odată luată în primire de la montaje trebuie întreținută și remediate imediat micile defecțiuni ce apar în timpul funcționării, defecțiuni ce pot să apară datorită vibrațiilor și sarcinilor de lucru care la recepție nu puteau fi observate. Obiceiul folosit de unii mecanici de a înlocui un piston uzat și a lăsa mai departe cămașa pompei uzată să lucreze cu piston nou, înlocuirea supapei cu alta nouă într-un scaun uzat sau cu ghidul supapei uzat, înlocuirea garniturilor cu altele noi la tijele uzate, duce la distrugerea mult mai rapidă a pieselor noi introduse și de aici un consum mare de piese de schimb. Este important ca brigăzile noastre de foraj să înțeleagă temeinic acțiunea de a realiza economii la consumul de materiale — acțiune care să nu ducă nici într-un caz la micșorarea vitezei de foraj, pentru că în acest caz pe total sondă se vor obține pierderi. Un exemplu de acest fel îl constituie brigăzile care economisesc garnituri care costă 2—3 lei bucata, înlocuindu-se cu sfoară sau alte garnituri uzate, pierzînd pentru aceasta ore întregi, știindu-se că o oră înseamnă în medie 500—600 lei, sau lucrează cu plase de sită uzate, sparte și chiar fără ele, pentru a realiza economii la plase de sită care costă 200—300 lei în schimb uzează supape, pistoane,ițe, cămăși etc care costă de zeci și sute de ori mai scump decât plasele de silă. Aceste tendințe să fie combătute cu tărie și explicat pe larg membrilor brigăzilor, efectul negativ al acestui procedeu de lucru. Pentru aceasta trebuie întreprinse acțiuni de instruire temeinică a personalului brigăzilor privind problemele prețului de cost. Mai trebuie știut că un efect negativ asupra indicatorilor care se realizează pe sapă ca viteză mecanică, metri forați pe sapă și ore pe sapă îl au neîntreținerea corespunzătoare și manipularea defectuoasă a sapelor cu role care se degradează în cazul cînd nu sînt întreținute pe timpul cit stau la sondă, iar atunci cînd sînt aruncate la manipulare aceasta duce la fisurarea fălcilor și avarierea lor pe talpă. Un rol mobilizator în limitarea consumului de materiale îl are fișa limită prin care se stabilesc cantitățile de materiale admise la consum lunar, pe baza normelor de stat, a normelor departamentale și locale, ținîndu-se cont ca totalul materialelor prevăzute în fișă să nu depășească valoarea cheltuielilor prevăzute în deviz la capitolul materiale. In concluzie, se poate spune că urmărind încadrarea în fișa limită, brigada luptă pentru realizarea unui preț de cost cu mai scăzut la materiale — capitol cu pondere foarte mare în reducerea prețului de cost al forajului, care în cea mai mare măsură depinde de felul cum brigada se ocupă de buna gospodărire și întrebuințare a materialelor. Fișa limită ajută maistrului de foraj în urmărirea consumurilor specifice normate, în ținerea unei evidențe operative, simple, necesare cunoașterii în orice moment a stadiului consumurilor și deci dă posibilitatea ca brigada să ia măsurile cele mai bune de raționalizare a consumului de materiale. Ing. STELIAN NICOLAE director în cadrul Trustului de foraj Moinești Preocupat de realizarea sarcinilor de plan pe anul 1964, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al Fabricii de șuruburi din Bacău, condus de organizația de partid, obține frumoase rezultate în producție. In luna august planul producției globale a fost realizat în proporție de 103,73 la sută, la producția marfă 106,78 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 4,44 la sută față de plan. Au fost date peste plan 21.000 bucăți șuruburi mecanice, 82.000 bucăți șuruburi cu cap crestat, 10.000 kg șuruburi fundație și alte produse. O contribuție de seamă la realizările obținute și-a adus-o secția I presat la rece condusă de maistrul loan Milea, care a realizat planul în proporție de 118 la sută, precum și secția a IV-a presat piulițe condusă de maistrul loan Mihăilă. S-au evidențiat muncitori ca: loan F. David, Traian Chirica, loan Huibari, loan Berzumțeanu, loan Bufnilă, Andrei Prisecaru, Gh. Grigoroaie, Didina Farcaș și alții. Condiții de munca mai bune Obținerea unei productivități crescute, reducerea efortului fizic și crearea unor condiții de lucru cît mai bune, iată cum poate fi caracterizată pe scurt preocuparea conducerii întreprinderii miniere Comănești. Transportul cărbunelui pe orizontală cu ajutorul crăițelor, al materialului lemnos șiieros cu ajutorul troliilor, iar pe galeriile principale cu ajutorul locomotivelor Diesel, precum și înlocuirea piconului cu ciocanul de abataj — înseamnă un succes. De asemenea, intrarea în funcție a stației de compresoare la mina Vermești asigură un aeraj mai bun al galeriilor. Toate acestea creează condiții de muncă mai bune, stau la temelia sporirii producției și productivității muncii. înapoierea de la Sofia a delegației de partid și de stat a R. P. Româné Joi seara s-a înapoiat în Capitală, venind de la Sofia, delegația de partid și de stat a R. P. Române, condusă de tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care , la invitația C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri al R. P. Bulgaria, a participat la manifestările prilejuite de cea de-a 20-a aniversare a eliberării Bulgariei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte tovarășii Constantin Tuzu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, general locotenent Mihai Burcă, membru al C.C. al P.M.R., adjunct al ministrului forțelor armate, și Ioan Beldean, ambasadorul R. P. Române în R. P. Bulgaria. Au primit fanionul de fruntași întrecerea socialista Ain Sala căminului cultural frumos împodobită, hainele curate pe care și le puseseră colectiviștii, zîmbetele, bucuria ce se citea pe fețele lor, totul crea atmosferă de sărbătoare. Adierea plăcută, călduroasă a vîntului, razele blînzi ale soarelui veneau să completeze parcă atmosfera. A materialul prezentat în fața colectiviștilor de către tovarășul Th. Irimoaia, președintele gospodăriei colective din comuna Păstrăveni, raionul Tg. Neamț a evidențiat pe larg felul cum au fost îndeplinite angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste de către brigăzi și echipe, de către colectiviști. Efectuarea lucrărilor agricole timpul optim și la un înalt nivel agrola tehnic a fost unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste. Pentru îndeplinirea lui au muncit marea majoritate a colectiviștilor. Cele mai bune rezultate din acest punct de vedere însă au obținut colectiviștii din brigada numărul 1 din satul Buzați, condusă de comunistul Andrei Neculai și brigada nr. 2 din satul Păstrăveni, condusă de Gheorghe Ivan, un comunist de nădejde pentru care colectiviștii din brigada sa n-au de spus decît cuvinte de laudă. Toate lucrările efectuate la aceste brigăzi au fost de cea mai bună calitate, iar recoltatul și treierișul păioaselor le-au terminat cu 4 zile mai devreme. Pentru aceste succese deosebite brigăzilor respective li s-au înmînat fanionul de brigăzi fruntașe în întrecerea socialistă. Fanionul de echipă fruntașă a fost luminat echipelor, conduse de D. Costan, Constantin P. Stîngu și Viroana Tomai Au fost, de asemenea, evidențiate cu acest prilej colectivistele Aneta G. Teiu, Ana C. Anușca, Elena I. Pașu îngrijitoare la sectorul zootehnic. După ce cîștigătorii întrecerii au fost felicitați de către colectiviștii prezenți în sală, prin aplauze puternice, în cinstea lor s-a prezentat un bogat și frumos program artistic susținut de brigada de agitație din comună. VASILE TATARU colectivist Pregătirea propagandiștilor de la sate Timp de șapte zile, cei peste 200 de propagandiști de la cercurile și cursurile învățămîntului de partid din raionul Tg. Neamț au fost pregătiți în cadrul cabinetului de partid cu probleme legate de sarcinile actuale ale muncii de propagandă. In fața propagandiștilor au fost expuse lecții pe teme ca: „Politica Partidului Muncitoresc..Romín de dezvoltare a economiei naționale pe baza industrializării socialiste“, „Dezvoltarea intensivă și complexă a agriculturii socialiste. Sarcinile trasate de partid pentru creșterea producției agricole vegetale și animale“; „întărirea economică-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Organizarea și retribuirea muncii in g.a.c.“ etc. De mult folos le-au fost propagandiștilor audierea expunerilor metodice prezentate de propagandiști cu un stagiu îndelungat, printre care: Agatei Roban, Vasile Apopi și alții, care au scos în evidență felul cum au fost legate problemele teoretice de practica construcției socialiste la sate, de sarcinile concrete de la locul de muncă, folosirea materialului documentar și a literaturii beletristice. Acestea au oferit viitorilor propagandiști o experiență pozitivă deosebit de prețioasă în activitatea lor. Colectiviștii de la G.A.C. Podoleni însilozează porumbul care n-a legat și alte plante care se pretează. Grijă pentru hrana animalelor O bogată bază furajeră Colectiviștii din comuna Racova, raionul Buhuși, pregătesc anul acesta, pentru animale o bogată bază furajeră. Astfel, pînă în prezent, ei au recoltat întreaga cantitate de trifoi, lucerna și borceag de pe cele ne hectare, depozitînd-o în condiții corespunzătoare. Incepînd cu 1 septembrie, au concentrat forțele la recoltatul și prepararea porumbului siloz. Colectiviștii Elisabeta Burac, Zoița Munteanu, Maria Tintu, Maria Rogojină, Constantin Caia și alții, sub îndrumarea tehnicianului Lazăr Constantin, lucrează de zor, în 2 schimburi, la însilozatul porumbului care nu are perspectiva de a lamine pentru boabe. împreună cu plantele de porumb se introduc coletele de la sfecla de zahăr și o mică cantitate de pleavă de grîu și orz. Pînă acum cîteva zile, în urmă, ei au însilozat îop tone de porumb și alte furaje însilozabile, NITU SIMA maistru veterinar Hărniciu își spune cuvîntul Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Tăvădărești, raionul Adjud, după ce au terminat treierișul, obținînd rezultate frumoase și la executarea arăturilor de vară au trecut la acțiunea de însilozare a porumbului. Lucrarea se face cu mare atenție. Echipele de colectiviști recoltează pentru a pune în siloz numai porumbul care nu va ajunge la maturitate deplină, ori cel care n-a legat. Pe gospodărie, pînă acum cîteva zile în urmă, s-au însilozat 120 tone. Cele mai bune rezultate le-au obținut brigăzile din satele Dealu Morii și Calapodești. Merită, apreciat de asemenea eforturile conductorilor de atelaje: Gh. Nistor, Elena Cîrneală, Alexandru Zugravu și Vasile Agachi. VICTORIA IONICA colectivistă NICOLAU JANICA învățător însilozează porumb și alte nutrețuri La G.A.C. „Victoria socialismului“ din comuna Sascut Tîrg, raionul Adjud însilozatul porumbului și al altor furaje se desfășoară într-un ritm susținut. In primele două zile de lucru s-au însilozat 32 tone. Aceasta înseamnă că planul de 100 tone siloz se va realiza într-un timp scurt. In vederea urgentării însilozării porumbului,conduceța G.A.C. a luat din timp măsuri de acuzați și pregăti gropile necesare, a organizat temeinic recoltatul și transportul porumbului, iar însilozatul se face de echipe prin rotație zi și noapte. Recoltatul porumbului nu se face la întîmplare. Colectiviștii îl aleg cu multă atenție. Impînziți pe raidurile de porumb ei îl recoltează numai pe cel care n-a legat, sau care nu prezintă siguranță că se va coace. Merită evidențiate echipele conduse de Ilie Bulboacă și Elena Huțului care au muncit cel mai bine. DUMITRU TIRIȘ președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal La Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române a două Incursiune de-a lungul decenii în modernul și atrăgătorul ansamblu arhitectonic al Expoziției realizărilor economiei naționale a R. P. Române din Capitală, pavilionul circular, impunătoare construcție din metal și sticlă, este în toate privințele locul central. Mii și mii de vizitatori îl admiră zilnic ca operă inginerească. Să intrăm împreună cu vizitatorii in imensul său spațiu, unde sînt prezentate nenumăratele exponate și să facem o călătorie prin standuri, o călătorie care înseamnă de fapt o incursiune rapidă de-a lungul a 20 de ani plini de realizări în dezvoltarea economică a patriei, iată ușile de sticlă s-au dat la o parte. Coborîm cîteva trepte și ajungem la primul nivel al pavilionului. In fata noastră — o uriașă roată dințată, care se mișcă intr-un închipuit angrenaj. Deasupra ei pe panouri, care tind a se înălța către vîrful cupolei, citim cifre semnificative, care redau sintetic principalele realizări ale economiei naționale. Nu poate să nu-și umple inima de mîndrie faptul că producția globală industrială a crescut în 1965 față de de peste cinci 1950 ori. Venitul național înregistrat o creșterea de 330 la sută, productivitatea muncii în industrie de 292 la sută, volumul investițiilor de 654 la sută, producția globală agricolă de 170 la sută, volumul comerțului exterior de 423 la sută. La baza uriașei roți se găsește un rotor de turbină cu palete reglabile, făurit de meșterii reșițeni. Este o expresie plastică dezvoltării construcției de mașini și a industriei energetice. Din acest centru al expoziției pornesc în toate direcțiile alei — ca niște raze — care duc spre diferite standuri ce oglindesc dezvoltarea ramurilor industriei și agriculturii. Să mergem împreună, drag cititor, pe aceste raze. Ceea ce intîlnești in primul rînd și te impresionează în mod deosebit este șirul de exponate care atestă puternicul avînt al industriei constructoare de mașini și prelucrării metalelor. Nu-i nevoie să fii specialist pentru a-ți da seama ce pași mari a făcut țara noastră în producția unor tipuri noi de mașini, instabilit și utilaje de cel mai înalt nivel tehnic. Este suficient să privești strungul cu comandă program pe bandă de magnetofon, strungurile revolver, mașinile de găurit, de rectificat etc, să asculți explicațiile ample ale ghizilor pentru a căpăta o imagine destul de precisă a ceea ce reprezintă azi industria romînească constructoare de mașini, treapta superioară la care a ajuns datorită aplicării consecvente a politicii partidului de industrializare socialistă a țării. Tot la parter facem cunoștință cu alte ramuri industriale. Nenumărate produse, machete, grafice, hărți. Toate la un loc te fac să înțelegi limpede și concret că politica partidului a dus la dezvoltarea fiecărei ramuri industriale, la dezvoltarea armonioasă a întregii economii pe baza valorificării superioare a bogățiilor patriei. Iată, de pildă, industria electrotehnică, a cărei producție a fost in 2963 de 20 de ori mai mare decit în anul 1950. Ea este prezentă la această expoziție cu produse de un nivel tehnic ridicat. Rezultatele obținute în domeniul electronicii, una dintre cele mai tinere ramuri industriale, stîrnește admirația unanimă prin exponatele prezentate : mașina electronică de calcul, analizatorul monocanal, spectometrul de raze x, pompele ionice etc. Standurile industriei siderurgice înfățișează drumul parcurs în anii noștri de aceasta ramură importantă a economiei nationale. Producția de oțel era în 1963 de 9,9 ori mai mare ca în 1938. La Hunedoara, Reșița și Otelul Roșu s-au reconstruit și dezvoltat vechile oțelării, dotîndu-se cu agregate de capacitate mărită și instalații moderne în hale refăcute. S-a construit o nouă oțelărie Martin la Hunedoara și oțelării electrice la Hunedoara, Cîmpia Turzii și Reșița. Este în curs de construcție marele combinat siderurgic de la Galați. Din mostre de produse, machete, fotografii, grafice aflăm și despre succesele dobândite și în creșterea producției de cocs, fontă, laminate, materiale refractare. Iată mai încolo standurile industriei minelor și energiei electrice,de care se leagă dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri industriale. Aflăm că fondurile de investiții alocate acestui sector au permis realizarea unei însemnate sporiri a producției. Față de anul 1948, în 1963 producția de cărbune a crescut de 3,3 ori, de sare de 4,6 ori, de minereuri de fier, de 11 ori. Alături de aceste cifre vedem o parte din factorii care le-au determinat i utilaje de producție romînească folosite cu succes în industria minieră, machetele unor unități moderne de preparate ca cele de la Coroești, Teliuc, Baia Mare etc. Demn de reținut este faptul că peste 80 la sută din utilajul minier și aproape întreg utilajul de preparare sînt fabricate in țară. Machetele termo și hidrocentralelor, construite sau în construcție, graficele și fotografiile ne informează că în ultimele două decenii industria energetică a obținut succese deosebit de însemnate. Producția de energie electrică și termică a crescut în anii 1938-1963 de 17 ori, revenind — în 1963 — 621 kWH pe fiecare locuitor, comparativ cu 72,4 kWH, în 1938. Exponatele industriei petrolului și chimiei atrag privirile tuturor. Vedem calupurile de cauciuc romînesc „Carom", fite și fibre sintetice, detergenți, coloranți. Instalații în miniatură ne amintesc de imaginile „pădurilor argintii" din cetățile chimiei, aflate in producție sau în construcție în diferite regiuni ale patriei. Chimiei i-au crescut aripi uriașe, concretizate în creșterea producției, în 1963, de 23 ori față de 1938. Un alt grup de exponate demonstrează realizările din ramura industriei construcțiilor. Diferite sorturi de ciment, var, ipsos, cărămizi, produse din marmură și piatră sînt cîteva din gama variată a materialelor folosite la miile de construcții industriale, de locuințe și social-culturale ce au fost înălțate și se înalță mereu, tot mai multe, pe întreg cuprinsul țării Nivelul doi al pavilionului central este rezervat în cea mai mare parte agriculturii noastre socialiste. Găsești aici imaginea nouă a lanurilor întinse, a câmpurilor de porumb, a zonelor legumicole. Graficele și fotografiile înfățișează o sinteză a evoluției principalelor sectoare ale agriculturii, folosirea tot mai largă a îngrăși A. DROST (Transmis prin Agerpress (Continuare în pag. a II-a)