Steagul Roşu, noiembrie 1964 (Anul 19, nr. 3655-3679)

1964-11-01 / nr. 3655

Proleten din hate féri le unitivá! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU­­ Nr. 3.655 (5.134) DUMINICĂ 1 NOIEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani lenta aplicării metodelor moderne In exploatarea țițeiului în ultimii ani tehnologia exploa­tării țițeiului a cunoscut înnoiri sub­stanțiale. Progresul realizat nu se da­torează numai tehnicii puse la dispo­ziție, ci și contribuției active a oa­menilor care-i aduc necontenite îm­bunătățiri inovatoare. Spre exemplu, fisurările hidraulice sunt cunoscute de mai mulți ani. La început se făceau fisurări simple, apoi duble și în ulti­mul timp cam 50 la sută dintre ope­rațiile de fisurare sunt fisurări selec­tive — folosind pachete multietajate — mai moderne și mai eficiente. As­tăzi se stabilesc cu exactitate sondele la care asemenea operații dau rezul­tate și poate fi estimat chiar și plusul de țiței ce se va obține. Față de vechea tehnologie, rezultatele de pro­ducție sunt cu 20 la sută mai bune. Sporirea afluxului de țiței gaura de sondă mai este posibilă spre și prin aplicarea diferitelor tratamente cu solvenți, substanțe tensioactive precum și tratamente termochimice. In fază experimentală sunt încălzi­toarele de strat și pentru țevile de ex­tracție care prin diminuarea vîscozi­­tății parafinei face să crească afluxul de țiței către gaura de sondă. Legat de menținerea producției re­lativ constante din sondele vechi este și utilajul de fund. Viiturile de nisip, formarea pernelor de gaze în pompe, corodarea utilajului, inundările ș.a., sunt probleme cărora petroliștii moi­­neșteni le-au căutat și în parte le-au găsit rezolvarea. Inovația inginerului Mircea Refec de la Schela de extrac­ție Modîrzău, „Pompe cu pistoane te­lescopice" a făcut ca depunerile să fie suportate de pistonul superior iar cel activ să poată funcționa nestingherit, în felul acesta se urmărește durata de funcționare a utilajului de fund, sporește coeficientul de exploatare și cantitatea de țiței extras în unitatea de timp. Deseori se impun cimentări de strate sau fisuri de diametre mari, înainte asemenea operații comportau cheltuieli mari întrucît cantitățile de ciment necesare erau destul de se­rioase. Se căuta o soluție care pînă la urmă s-a găsit. A fost conceput și realizat un dispozitiv de lansare a u­­nor dopuri expandabile (autor ing. C. Milea) care dă rezultate economice foarte bune , inovația fiind extinsă cu rapiditate în întreaga industr­ie ex­tractivă de țiței. Inovația face ca ci­mentul necesar să se reducă la jumă­tate (comparativ cu necesarul de mai înainte), să scadă cu mult costul ope­rațiilor de reparații sonde, să se scurteze timpul de repunere a son­delor în producție și astfel să poată fi micșorat necesarul de brigăzi de punere în producție. Vorbind despre preocuparea conti­nuă a petroliștilor în vederea redu­cerii prețului de cost pe unitatea de produs, trebuie să revenim la trata­mentele ce se fac sondelor. Aceste tratamente au drept scop debloca­rea porilor rocii de parafina ce se depune în timpul exploatării sonde­lor. Inițial s-a folosit ca solvent mo­torina și petrolul lampant ceea ce era costisitor. Analizele de laborator experiențele făcute au dus la însu­și cuirea acestor solvenți cu țițeiul ne­­parafinos tip II. Avantajele sunt mari: operație foarte simplă; țițeiul folosit ca solvent este un produs al schele­lor; poate fi recuperat în aproxima­tiv două zile — costul operației fiind extrem de mic. De asemenea, în cazul tratamente­lor cu substanțe tensioactive se fo­losesc apele reziduale de la tratarea chimică și electrică a țițeiului la care se adaugă un detergent (D4 sau D5) în amestec cu acid clorhidric, con­centrație 12 la sută. Asemenea trata­mente asigură deblocarea porilor și astfel țițeiul din zăcămînt ajunge fără dificultăți în gaura de sondă. Prin a­­plicarea de asemenea tratamente de­bitul sondelor sporește în medie cu 15 la sută. Ar mai fi de amintit că în bazinul nostru petrolifer se folo­sește cu rezultate bune recuperarea secundară prin injecție, că la opera­țiile de intervenție se realizează în general o sensibilă reducere a dura­tei operațiilor. Dar mîndria petroliștilor este auto­matizarea controlului sondelor. De a­­proape un an, 60 de sonde ale Schelei de extracție Moinești sunt controlate de la pupitru de automatizare de un singur inginer. în afară de faptul că productivitatea muncii sporește con­siderabil, automatizarea urmăririi funcționării sondelor mai permite și identificarea exactă a defec­țiunilor ce se pot ivi în timpul funcționării lor. Acest lucru face, de asemenea, să se scurteze timpul de intervenție ș.a. Acum se pregătesc condiții de automatizare a încă 120 de sonde. Iată deci pe scurt cîteva din meto­dele moderne folosite de către petro­liștii din regiunea noastră în extrac­ția țițeiului, cîteva din preocupările și soluțiile prin care ei au obținut nu numai depășiri de producție ci și în­semnate economii și beneficii peste plan. De la începutul anului și pînă la 20 octombrie planul de extracție s-a îndeplinit în proporție de 100,2 la sută. Economiile realizate la prețul de cost în 9 luni sunt de 11.536.000 lei, peste plan, iar beneficiile de 12.583.000 lei. Așadar, o dovadă con­cludentă a eficienței metodelor mo­derne folosite în extracția țițeiului în cadrul Trustului de extracție Moi­­nești. TOMA DUDAU Stație de carotaj radioactiv pe Valea Zemeșului. Citiți în pagina a 4-a: » Lucrările Conferinței Generale a U.N.E.S.C.O. • Ziua națională a Algeriei. • In Comitetul Special al O.N.U. » Evoluția evenimentelor din Bolivia. • Marea Neagră — un acumulator de energie termică. TELEGRAMĂ Excelenței sale Domnului AHMED BEN BELLA Președintele Republicii Algeriene Democratice și Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Algeriene Democratice și Populare, a X-a ani­versare a începerii revoluției algeriene, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­mâne, al guvernului și poporului român, precum și personal, adresei Excelenței Voastre, guver­nului și poporului algerian prieten cele mai călduroase felicitări și sincere urări de fericire, pros­peritate și progres. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prietenia și colaborarea dintre ță­rile noastre se vor întări și dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al păcii și coope­rării internaționale. Cu înaltă considerație GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române O delegație condusă de acad. Iorgu Iordan a plecat spre Bruxelles Sîmbătă dimineața a ple­cat spre Bruxelles o delega­ție condusă de acad. Iorgu Iordan, vicepreședinte al A­­cademiei R.P. Române, care va participa la Colocviul ro­­mâno-belgian asupra dezvol­tării R.P. Române, organizat între 3 și 6 noiembrie de Centrul belgian de studii pentru țările din Est, în co­laborare cu Academia R.P. Române. (Agerpres) Ședința Comitetului executiv al Sfatului popular regional Ieri a avut loc ședința Comitetului executiv al Sfa­tului popular regional, care a analizat felul în care Co­mitetul regional pentru cultură și artă a îndrumat acti­vitatea muzeistică din regiunea noastră. La ședință au participat tovarășii Aurel Calimandric, secretar al Co­mitetului regional Bacău al P.M.R. și Liviu Ștefănescu, secretarul Comisiei muzeelor din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Pe marginea materialului prezentat au luat cuvîntul membri ai Comitetului executiv al Sfatului popular re­gional și invitați, care au apreciat activitatea desfășu­rată de unitățile muzeistice din regiune făcînd totodată propuneri prețioase pentru îmbunătățirea profilului unor muzee, pentru desfășurarea unei activități rodnice pe linia răspîndirii cunoștințelor cultural-științifice în rîn­­dul maselor. Sesiunea Sfatului popular orășenesc Bacău Ieri, la Bacău a avut loc cea de-a 16-a sesiune a Sfatului orășenesc, avînd la ordinea de zi analiza activității­ Comitetului exe­cutiv privind rezolvarea propunerilor făcute de oam­enii muncii la în­­tîlnirile cu deputații în actuala legislatură. Raportul a fost prezentat de către tovarășul deputat inginer Pavel Bursuc, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc. La discuții au participat numeroși deputați și invitați­ și au trecut în revistă realizările obținute de Comitetul executiv , al Sfatului popu­lar orășenesc privind traducerea în viață a propunerilor întemeiate făcute de alegători, au criticat lipsurile ce se manifestă, propunind măsuri eficiente pentru lichidarea acestora și­ îmbunătățirea activității de viitor. La sfîrșitul dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul deputat Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului orășenesc Bacău al P.M.R. Vorbi­torul a subliniat care sînt principalele sarcini ce stau în fața depu­taților, a Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, privind traducerea în viață a propunerilor făcute de oamenii muncii, strânge­rea continuă a legăturilor sfatului popular cu masele de cetățeni, mo­bilizarea acestora la înfăptuirea acțiunilor de folos obștesc, în încheierea lucrărilor, sesiunea Sfatului popular orășenesc Bacău a adoptat hotărîri corespunzătoare. V P. CIOBANIȚA Angajamente depășite Colectivul de muncă al secției lactamă din cadrul Uzinei de fire și fibre sinte­tice Săvinești, muncind cu însuflețire pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan și a an­­gajamentelor luate în întrecerea socia­listă, raportează lună de lună realizări însemnate. Harnicul colectiv al acestei secții și-a îndeplinit și depășit angajamentul anual de a da mai multă lactamă. Pînă în pre­zent s-au dat peste plan aproape 90 de tone de lactamă, cu indici de calitate superiori față de angajament. Tot în a­­ceastă secție, în primele trei trimestre ale anului în curs, au fost obținuți 2.070.000 lei economii la prețul de cost. Cele mai bune rezultate au fost ob­ținute de schimburile A și C conduse de maiștrii Cornel Grama și Eugen Chiru­­lescu, schimburi care se mențin eviden­țiate lună de lună în întrecerea so­cialistă. Spectacole în deplasare susținute de artiști amatori băcăuani Tînărul cerc de teatru al Casei de cul­tură a sindicatelor din Bacău e prezent în ultimul timp cu spectacole care atrag atenția publicului. După cele trei repre­zentații susținute la Bacău în sala Tea­trului de stat, iată-i pe artiștii amatori deplasîndu-se la Piatra Neamț și Bu­­huși. In regia artistică a lui Constantin Motreanu și scenografia lui Victor Si­­mion, ei au prezentat ieri un spectacol, iar astăzi prezintă două spectacole cu piesa „Gaițele", comedie de Al. Kirițescu. Artiștii amatori băcăuani, membri ai cercului de teatru al Casei de cultură a sindicatelor, mai au în pregătire alte cîteva piese. Acestea vor fi prezentate nu peste mult timp, făcînd cunoscute pu­blicului strădaniile și talentul unor oa­meni cu cele mai diferite profesii, iubi­tori ai artei scenice. Valorificarea fructelor de pădure • în acest an s-au recoltat peste 3.500 tone fructe de pădure • 4 noi centre de prelucrare • însemnate canti­tăți de fructe pentru export. Din pădurile aparținînd Direcției regionale a Economiei forestiere Ba­cău s-au recoltat în acest an peste 3.500 tone fructe de pădure, mai mult cu circa 200 tone față de anul trecut. La unele sortimente ca fragi, afine negre și roșii, smeură, măciușe și ciu­perci comestibile, planul a fost depă­șit, obținîndu-se un beneficiu de peste 3 milioane lei, în scopul industrializării fructelor achiziționate au fost construite în acest an noi centre de prelucrare la Borca, Girseni, Piatra Neamț și Onești. La cele 9 centre, care funcționează în regiunea Bacău s-au prelucrat pînă în prezent peste 530 tone fructe proaspete în lichid, 1.270 tone pulpe, 650 tone sucuri, 160 tone marcuri, etc precum și 66 tone ciuperci co­mestibile. Anul acesta, Direcția re­gională a economiei forestiere Bacău exportă însemnate cantități de fruc­te de pădure, suc de smeură și mure în Anglia, Elveția, U.R.S.S., R. F. Ger­mană și Olanda. Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri între R.P. Romina și India pe anul 1965 La 31 octombrie a.c. s-a semnat la București Protocolul privind schim­bul de mărfuri între R.P. Romînă și India pe anul 1965. Conform Protocolului semnat, par­tea romînă va livra in India utilaj de foraj, utilaj pentru rafinării, diverse echipamente și instalații industriale, transformatori de forță, motoare elec­trice, mașini unelte, tractoare, rul­menți, produse chimice, printre care produse sodice, farmaceutice, inter­mediari pentru coloranți, uleiuri lu­­brefiante etc. Partea indiană va li­vra în Romînia minereu de fier, mică, țesături textile de bumbac și de lină, produse de iută, diverse produ­se industriale, produse chimice și pro­duse farmaceutice, piper, cafea, piei și altele. Volumul schimburilor de mărfuri convenit pentru anul 1965 prevede o creștere față de anul precedent. Protocolul a fost semnat din partea romînă de Ilie Voicu, adjunct al mi­nistrului comerțului exterior, iar din partea indiană, de S. V. Ramaswami, adjunct al ministrului comerțului. La semnare a fost de față K. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei în R.P. Romînă. (Agerpres) In regiunea noastră s-a îndeplinit planul Insămintărilor de toamnă Timpul bun de lucru din ultimele zile a permis mecanizatorilor și colectiviștilor din regiunea noastră să intensifice ritmul de lucru la semănat. Ca urmare a bunei organizări a muncii, utilizării rațio­nale a mijloacelor de lucru ca și a entuziastei întreceri socialiste in care au fost antrenați de organizațiile de partid, membrii gospodă­riilor colective din regiune, ajutați de mecanizatori au realizat pla­nul însămînțărilor de toamnă pe cele 88 000 ha destinate griului și secarei pentru boabe. Unitățile agricole socialiste din raioanele Piatra Neamț, Tg. Neamț, Bacău și Buhuși au raportat primele pe regiune terminarea semănatului. După terminarea insămintărilor toate forțele și mijloacele de lucru sunt concentrate către terminarea in scurtă vreme a recoltării și depozitării producției agricole și executarea arăturilor de toamnă pe toate suprafețele planificate. Recoltarea porumbului, problema nr. 1 în multe gospodării agricole colec­tive din regiunea noastră organizîn­­du-se cu pricepere munca la recol­tare, culesul porumbului, al cartofilor și al sfeclei de zahăr s-au desfășurat un ritm susținut. In comuna Păunești din raionul Adjud, colectiviștii au terminat de mult recoltarea porum­bului pe întreaga suprafață de 1100 ha iar colectiviștii din Copăcești (a­­celași raion) au încheiat recoltarea sfeclei de zahăr. Au recoltat întreaga suprafață cultivată cu porumb și co­lectiviștii din Țibucani, Păstrăveni, Davideni, Răucești și Oglinzi (raionul Tg. Neamț) iar recoltarea sfeclei au terminat-o colectiviștii din Urecheni, Tupilați și Războieni (Tg. Neamț). în raionul Roman, datorită măsuri­lor organizatorice care au fost luate din timp, culesul porumbului se a­­propie de sfîrșit. Pînă la data de 29 octombrie, colectiviștii din acest ra­ion au cules porumbul în proporție de 86,7 la sută. Cu deosebită hărni­cie s-a lucrat și în raioanele Piatra Neamț și Tg. Neamț, în aceste ra­ioane, unde se știe că datorită poziției lor geografice plantele cultivate ajung la maturitate mai tîrziu, datorită fap­tului că țăranii colectiviști au muncit cu pricepere și sîrguință, pină la data de 29 octombrie recoltarea porumbu­lui s-a făcut în proporție de 75,7 și respectiv 91,9 la sută. Asta înseamnă că in scurt timpi această lucrare va putea fi complet terminată. De ase­menea in raioanele amintite mai sus s-au obținut rezu­ltate bune și la re­coltarea sfeclei, a cartofilor etc. în raionul Roman, cartofii s-au recoltat de pe o suprafață care reprezintă 98,8 la sută din total, iar la sfecla de zahăr recoltarea s-a făcut în propor­ție de 87,4 la sută. Cu mult spor au lucrat și colectiviștii din raionul Pia­tra Neamț unde cartofii s-au recoltat în proporție de 95,6 la sută iar sfecla de zahăr în proporție de 84,5 la sută, în raionul Tg. Neamț aceste lucrări s-au efectuat în proporție de: 92,2 și 91,7 la sută. Dar, în alte raioane ale regiunii noastre, munca în actuala campanie de recoltare merge anevoios. Cum poate fi justificată spre exemplu si­tuația din raionul Bacău unde porum­bul s-a recoltat abia în proporție de 56,6 la sută sau din raionul Moinești unde porumbul s-a recoltat doar de pe 52,4 la sută din suprafața culti­vată ? De ce în raionul Adjud, unde sfecla de zahăr se cultivă pe mari su­prafețe, recoltarea a ajuns doar la 56.7 la sută ? Cum se poate explica faptul că în vreme ce in raioanele si­tuate in nordul regiunii recoltarea po­rumbului și a sfeclei de zahăr se a­­propie de sfîrșit sau sînt mult avan­sate, în raioanele Bacău și Adjud —■ situate în partea de sud a regiunii — lucrările de recoltare sînt rămase în urmă? Suntem­ la începutul lunii noiem­brie și ne putem aștepta oricînd ca vremea să ne aducă surprize neplă­cute, în astfel de condiții munca de recoltare va fi mult mai greu de fă­cut, iar pierderile pot fi destul de în­semnate. Pentru a preveni o astfel de situație, datoria organelor de condu­­cere ale G.A.C. este de a lua de ur­gență măsurile necesare, mobilizînd toate forțele pentru a grăbi la maxi­mum munca de recoltare. Lucrîn­­du-se cu intensitate se vă putea recu­pera timpul pierdut, se vs­or evita în­semnată pierderi de recoltă, iar în același timp pe suprafețele eliberate, mecanizatorii vor avea posibilitatea să lucreze din plin la efectuarea ară­turilor de toamnă, lucrare care are o mare importanță pentru recolta a­­nului viitor. Șase tractoare întorc brazde reavăne pentru recolta viitoare și șase vrednici mecanizatori se întrec în aceste zile la efectuarea arăturilor , de toamnă pe ogoarele gospodăriei colective din Cățălești, raionul Bacău. Sunt o parte din membrii brigăzii de tractoare nr. 23 de la S.M.T. He­­meiuși. Pentru mecanizatori, calitatea lucrării e o preocupare de căpe­tenie. După cum se vede și în fotografie, aici mereu se controlează adîncimea arăturii. Foto : TEODOR STANCIU Gospodărire, realizări, aprecieri Dimineața, cei mari în drumul lor spre serviciu, cei mici spre școală sau grădiniță, se opresc să cumpere, atît de banalii și totuși, edit de savurații co­vrigi. Lucrătorii din sectorul panificație se străduiesc să ne ofere acest produs mereu mai bun, mai proaspăt, ...Am vizitat recent noua secție de panificație din cadrul Trustului regio­nal Bacău. Am cunoscut, cu această o­­cazie, munca, preocuparea și priceperea lucrătorilor de aici care, în fața cup­toarelor încinse sau la masa de mode­lat, lucrau cu grijă și atenție la sortu­rile de covrigi care, a doua zi, urmau sa ia drumul punctelor de desfacere. Secția pe care am vizitat-o este nouă, nu numai ca existență, dar și ca aspect, utilaje și condiții de muncă. Încă de la intrare, coridorul luminos, vopsit in­tr-un verde vioi, asemănător ca nuanță covorului din P.C.V. așternut pe po­deaua curată, lasă impresia, încă după primii pași, că aici curățenia și ordinea se simt „la de acasă". Pătrundem în încăperea noii secții. Ferestre mari, lu­minoase, perdele elegante, lumină de neon, pereții din faianță. In prima parte a încăperii cîteva mese de mode­lat ; alături de ele se află vasele ali­mentare cu sirop,Ustensilele de lucru și cele 3 cuptoare mari, dotate cu in­stalații moderne de încălzire. In partea a II-a a încăperii sînt amplasate utilaje moderne : malaxor mecanic, dozator de apă prevăzut cu termometru pentru reglarea tempera­turii necesare pregătirii aluatului, cer­­nător automat tip „Pionier" , alături, un cazan mare pentru încălzit apă. In perete sunt instalate ventilatoare pen­tru eliminarea aburului și primenirea aerului. Alte încăperi alăturate sunt des­tinate instalațiilor sanitare, dușurilor și vestiarelor. Produsele finite sunt ambalate în lăzi închise și etichetate, apoi sunt depo­zitate și păstrate în condiții optime de igienă, pînă la expedierea către centrele de desfacere, într-o altă cameră ce ser­vește drept magazie. Meșteri pricepuți, lucrătorii acestei secții „strunesc" toate instalațiile și u­­tilajele moderne care le stau la dis­poziție, pină la iveală sorturi variate, produse de calitate, plăcute la gust și aspectuoase. „In noile condiții create, gama pro­duselor secției va fi lărgită mult în viitor, iată cîteva exemple : covrigei vanilați, liliput, dulci sau sărați, spe­cialități cu lapte, ulei și zahăr, sorturi preambalate. Acestea vor fi puse în cu­­rind în vînzare in unitățile de desfacere și vor satisface, credem, cele mai di­ferite gusturi" — ne-a spus tovarășul Géza Lövingher, directorul Trustului regional de panificație Bacău. Și „meș­terii" pe care i-am întîlnit în această nouă secție de panificație își merită pe deplin aprecierea : pricepuți, harnici, lu­crau­ cu voie bună. Gheorghe Avarvarei, șeful secției dorește „ca frumosul dar" (respectiv secția pe care o conduce), pri­mit de toți lucrătorii, cu multă bucurie să fie întotdeauna bine întreținută, să dea produse mereu mai multe și de bună calitate. Brigadierul Simion Sera­fim lucrează de 32 de ani în meseria de panificator. „Mă voi strădui să obțin re­zultate pe măsura posibilităților create. Voi căuta să întrec așteptările" — ne-a spus el. Lucrătorii mai tineri pe care i-am cunoscut aici, deși n-au lucrat prea mult în meserie, sunt pricepuți și dornici de rezultate frumoase. Aceasta reiese și din discuțiile cu tovarășa Ma­­ria Stan, fruntașă în întrecerea socia­listă pe 1963, sau cu tinerii absolvenți ai școlii profesionale de panificație : Maria Popa (acum elevă în clasa a X-a „la seral"), Constantin Păduraru­ și alții. Angajamentele lor desigur au și început să devină fapte și fiecare zi se adaugă noi realizări la cele obținute pînă­­ a­­cum... Vizitînd această secție ne-au impre­sionat plăcut condițiile optime de lu­cru, utilajele și instalațiile moderne, hărnicia, entuziasmul și dorința oame­nilor de aici pentru noi realizări, cură­țenia și ordinea ce domnesc la locul de muncă. Am remarcat, de asemenea, spiritul gospodăresc de care Trustul re­gional de panificație Bacău a dat do­­vadă în realizarea noii secții. După cum­­ ne-a informat tovarășul A. Pais, șeful serviciului producție, noua secție este realizată prin mijloace proprii (din fon­duri de mică mecanizare­ în regie, folo­­sindu-se salariații de la atelierele de întreținere. Aprecierile de buni gospodari, le a­­dresăm prin rîndurile de față tuturor lucrătorilor din cadrul Trustului regio­nar de panificație Bacău care au con­tribuit la realizarea noii secții, folosind judicios resursele interne. Text: C. PASCARU Foto: C. BURSUC

Next