Steagul Roşu, noiembrie 1964 (Anul 19, nr. 3655-3679)

1964-11-21 / nr. 3672

V A X Proletari din toate tarile imiți-vâ­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU1 Nr. 3.672 (5.151) SÎMBATA 21 NOIEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Activitatea cultural-educativă de masă, în sprijinul problemelor majore ale satului Cuvîntul tovarășului GHEORGHE ROȘU, prin­ secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R, la consfătuirea cu activul din domeniul cultural Cu prilejul acestei consfătuiri, au­ as­cultat referatul Comitetului regional de partid și planul de măsuri privind ac­tivitatea culturală în perioada de iarnă. S-au făcut, de asemenea, expuneri pri­vind experiența pozitivă și preocupările unor organe raionale de partid și de stat în legătură cu această importantă pro­blemă pusă în dezbaterile consfătuirii noastre. Atît materialele prezentate, cit și dis­cuțiile care s-au purtat au scos în evi­dență realizările importante obținute în activitatea cultural-artistică și educativă de masă desfășurată în acest an. Con­sfătuirea a fost bine­venită și constituie un îndreptar prețios pentru toți activiștii culturali în munca pe care o vor des­fășura în perioada ce urmează. Aș vrea să fac unele aprecieri și să subliniez problemele importante ce vor trebui să stea mai mult în atenția mun­cii noastre de viitor. Propaganda prin conferințe și brigă­zile științifice s-au dovedit și de astă­­dată cele mai eficiente genuri ale muncii culturale de masă, capabilă să aducă o contribuție importantă la dezvoltarea concepției științifice, materialist-dialec­­tice despre natură și societate a oame­nilor muncii. Apreciem că în acest do­meniu s-au obținut deja unele realizări bune. Alături de celelalte forme ale mun­cii culturale, propaganda prin conferințe slujește și trebuie să slujească mai mult procesul de producție, să contribuie mai competent și mai activ la întărirea și dezvoltarea economico-organizatorică a G.A.C., la educarea oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist. Nu putem trece cu vederea că în unele G.A.C. și îndeosebi în cele mai slab dez­voltate se constată încă unele fenomene negative ca indisciplină în muncă, lipsă de atenție față de proprietatea obștească. Printr-o muncă cultural-educativă in­tensă, permanentă, perseverentă, trebuie să insuflăm tuturor colectiviștilor dra­goste față de gospodăria colectivă, față de­ avutul obștesc. Membrii brigăzilor științifice, confe­rențiarii și toți ceilalți intelectuali care desfășoară activitate cultural-educativă la sate vor trebui să cunoască temeinic problemele locale, cerințele pe care le ri­dică viața pentru a răspunde cu compe­tență și în deplină cunoștință de cauză, la nivelul și în spiritul sarcinilor trasate de partid, la toate problemele pe care le ridică colectiviștii. Pentru aceasta este necesar ca, înainte de deplasare în sate, conferențiarii și brigăzile științifice să fie temeinic instruite de către comitetele raionale pentru cultură și artă sub în­drumarea comitetelor raionale de partid. O atenție deosebită va trebui acordată problemelor științifice, pentru a crea po­sibilitatea ca toți oamenii muncii să în­țeleagă deplin anacronismul unor con­cepții și manifestări mistico-religioase, a superstițiilor și prejudecăților de tot fe­lul, să-și explice în mod științific feno­menele din natură și societate. S-au obținut unele rezultate pozitive și pe linia permanentizării muncii la că­minele culturale. Nu putem spune însă că s-a făcut totul în această direcție. Co­mitetele regional, raionale și orășenești pentru cultură și artă vor­ trebui să mo­bilizeze toate forțele pentru ca, în pe­rioada de iarnă, la căminele culturale să avem activitate permanentă, bogată, plină de învățăminte, variată și atrac­tivă, care să răspundă direct la proble­mele ce frămîrită țărănimea colectivistă. Va trebui să aplicăm în practică sarcina ca principala instituție de cultură a sa­tului — căminul cultural — să fie în­drăgită de țărănimea colectivistă. La că­minul cultural locuitorii satelor noastre să vină cu plăcere. Atragem atenția că — TEXT PRESCURTAT — din programul fiecărui cămin cultural va trebui să nu lipsească unele forme importante de culturalizare, atractive, deosebit de instructive și mult apreciate de colectiviști: buletinul G.A.C., con­cursurile gen „Cine știe, cîștigă“, serile de calcul pe teme economice, experien­țele științifice, serile culturale dedicate colectiviștilor fruntași, almanahurile ști­ințifice și alte manifestări despre care au vorbit participanții la discuții. O problemă deosebit de importantă care va trebui să stea în permanență în atenția activiștilor culturali o constituie calitatea acțiunilor culturale organizate. Aceasta presupune o minuțioasă pregă­tire, un înalt simț de răspundere din partea tuturor celor ce desfășoară muncă cultural-educativă. Să declarăm război necruțător formalismului, muncii de mân­tuială în activitatea culturală și să ridi­căm calitatea manifestărilor de cultu­ralizare pe o treaptă superioară. Deosebit de important pentru desfă­șurarea cu succes a activității culturale de masă este asigurarea bazei materiale a căminelor culturale. Majoritatea aces­tor unități au tot ce le trebuie­­ dispun de întreaga gamă de materiale de uz cultural, sînt bine întreținute, curate, în­călzite, amenajate cu gust, contribuind prin aspectul lor interior sau exterior și la educația estetică a colectiviștilor. Pe de altă parte, sînt însă și unele cămine culturale prost gospodărite, neaspec­­tuoase care nu exercită o forță de atrac­ție pentru colectiviști. Va trebui să fa­cem totul ca țăranii muncitori să se simtă bine la căminul cultural’. Și, de­­sigur, atunci nu vor mai fi greutăți în mobilizarea lor la acțiunile întreprinse. Foarte frumos a vorbit aici tovarășul Constantin Apetri, directorul căminului cultural din Borlești, raionul Buhușî, des­pre experiența dobîndită în asigurarea și dezvoltarea bazei materiale a institu­ției culturale pe care o conduce. E­­xemplul său în organizarea activități­lor și îndeosebi în felul cum a reușit să obțină și să folosească fondurile cultu­rale ale cooperativei din comună, pre­cum și fondurile extra­bugetare ale că­minului cultural trebuie urmat de toți conducătorii căminelor culturale din re­giune. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor trebui să între­prindă în cel mai scurt timp un control amănunțit la toate căminele culturale, luînd măsuri operative pentru asigurarea bazei materiale a muncii culturale in perioada de iarnă. Să fie trase la răs­pundere comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale care manifestă incă nepăsare față de această impor­tantă sarcină. Foarte mult discutată în consfătuirea noastră a fost și problema muncii cultu­rale în comunele cu gospodării agricole colective rămase în urmă. Din nefericire, se constată că în localitățile cu astfel de unități de producție și munca cultu­ral-educativă de masă este slabă, sub nivelul sarcinilor trasate de partid. In această privință se impune organizarea muncii culturale avînd la bază proble­mele concrete ale producției din cadrul gospodăriilor agricole colective, iar pla­nurile de activitate ale căminelor cultu­rale să fie întocmite pe baza cunoașterii amănunțite de către activiștii culturali a situației economice din gospodăriile co­lective respective. Se constată că, în multe comune, ac­tivitatea culturală se desfășoară mai mult la centru și mai puțin în satele com­ponente ale comunei, unde și confe­rențiarii sau brigăzile științifice se de­plasează mai rar. Va trebui acordată o atenție deosebită intensificării muncii de culturalizare în satele componente ale comunelor, mai ales din acele localități îndepărtate de reședințele raionale, unde sunt și G.A.C. mai puțin dezvoltate. A­­colo să fie trimiși mai mulți conferen­țiari, mai multe brigăzi științifice și for­mații artistice de amatori, educând prin aceste forme masele de țărani colecti­viști în scopul determinării acestora să participe mai intens la activitatea de producție, pentru ca și aceste gospodării să intre în rîndul celor bune. Un rol însem­nat în sprijinirea pro­ducției agricole îl are învățămîntul agro­zootehnic de masă. Pentru buna lui des­fășurare se va acorda atenție deosebită frecvenței cursanților, prezentării de ca­litate a lecțiilor etc. Planșele, mulajele și alte materiale didactice puse la dispo­ziția cercurilor să fie folosite în mod ju­dicios și instructiv. De asemenea, cămi­nelor culturale și bibliotecilor sătești le revine datoria de a sprijini activitatea cercurilor învățămîntului agrozootehnic prin întocmirea de recomandări biblio­grafice, prezentări de filme documentare pe teme agricole, diafilme și altele. E­ste necesar să se aibă în vedere or­ganizarea în cele mai bune condiții a ci­clurilor de conferințe la care vor fi atrași colectiviștii necuprinsi în învățămîntul a­­grozootehnic de 3 ani. Fiecare cămin cul­tural va selecționa 10—12 conferințe din cele 40 de titluri editate de Consiliul Superior al Agriculturii, ținîndu-se cont de specificul fiecărei gospodării agricole colective. Graficul prezentării acestor ex­puneri să fie afișat în locurile cele mai populare ale satului pentru informarea colectiviștilor. Aceste expuneri să fie ur­mate de filme documentare pe tema res­pectivă și de programe artistice de a­­matori pentru a trezi interesul oameni­lor muncii de la sate de a participa în număr cit mai mare la aceste activități.. Discuțiile purtate în cadrul consfătui­rii, în general, au adus o contribuție im­portantă la cunoașterea experienței po­zitive la generalizarea și extinderea a­­cesteia. Aș vrea să subliniez că deosebit de plăcut și emoționant a vorbit tovarășa Victoria Dimofte, despre activitatea sa ca bibliotecară în comuna Rîpile, raionul Tu Ocna. In activitatea culturală de masă avem nevoie de oameni ca dînsa , entuziaști, cu pasiune și dragoste de muncă, care să fie prezenți permanent acolo unde este nevoie de o muncă stă­ruitoare, de conținut pentru a sprijini cele mai importante treburi din gospodă­ria colectivă. Pasiunii și entuziasmului trebuie să i se adauge grija și sprijinul organelor locale pentru înlăturarea unor greutăți ce mai persistă. Cîteva cuvinte aș vrea să spun și în legătură cu activitatea caselor de cul­tură, la care s-a referit în cuvîntul său tovarășul Mureș Covătaru, directorul Ca­sei regionale a creației populare. Aceste case de cultură nu-și îndeplinesc întot­deauna menirea pe care o au. Fie trebuie să devină o adevărată școală de răspîn­­dire a măiestriei artistice, a folclorului nostru atît de frumos, centre metodice pentru îndrumarea activității artistice de amatori din satele regiunii noastre. Ca să instruiască formațiile căminelor cul­turale, casele raionale de cultură trebuie ele însele să aibă o activitate model, de înaltă ținută artistică. Iată împotriva că­ror deficiențe trebuie luptat necruțător. Există posibilități suficiente ca activita­tea caselor de cultură să fie îmbunătățită în mod simțitor și într-un timp destul de scurt. O problemă cheie o constituie stilul de muncă al activiștilor culturali. Consti­tuirea în anul 1962 a comitetelor pentru cultură și artă a avut ca scop participa­(Continuare în pagina a II-a) Noua-Casa de cultura din orașul Adj­ud in stadiul de finisare. Foto : C. BURSUC 4 In fotografie : Turnurile de răcire a apei industriale de la Combinatul de cauciuc sintetic Onești. Foto : C. BUTE , 'x v ■-'*> - -­yss, *t 4e9$^R3gw»» ' t>-* Vizita în regiunea noastră a delegației Uniunii Tineretului Socialist Muncitor din R.P.D. Coreeană In cursul zilei de joi, delegația U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană, care la invitația C.C. al U.T.M. face o vizită în țara noastră, a sosit în regiunea Bacău. Delegația este condusă de to­varășul Ko San Zun, vicepreședinte al U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană. Oas­peții au fost însoțiți de tovarășii Gh. Stoica, secretar al C.C. al U.T.M. și Ion Ciobanu, secretar al Comitetului regional Bacău al U.T.M. La sosirea în regiunea Bacău, ei au fost întîmpinați de tovarășul Ionel Marin, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al U.T.M. Un grup de tineri din întreprinde­rile orașului Bicaz i-a întîmpinat pe oaspeți, urîndu-le bun venit și înmî­­nîndu-se buchete de flori. In aceeași zi, delegația a vizitat U­­zina de fire și fibre sintetice din Să­­vi­nești. Vineri dimineață, membrii delega­ției au fost oaspeții Combinatului chi­mic Borzești și Combinatului de cau­ciuc sintetic Onești. Ei au fost întîm­pinați cu căldură de către grupuri de tineri, care le-au înmînat buchete de flori. Totodată, membrii delegației au avut convorbiri cu conducătorii com­binatelor, cu tineri operatori chi­­miști, maiștri și ingineri, cu care pri­lej le-au fost relatate aspecte din munca tineretului din orașul petro­chimici. în cursul după-amiezii, delegația U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană a avut o discuție cu membrii Biroului Comi­tetului orășenesc Onești al U.T.M. Oaspeții s-au interesat despre expe­riența organizațiilor U.T.M. cu privi­re la formele muncii de ridicare calificării tineretului, precum și des­a pre formele de educație comunistă. Vineri seara, delegația U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană a fost primită la Comitetul regional Bacău al P.M.R. Pentru anul viitor Noi bunuri de larg consum Industria electrotehnică a pregătit pentru anul viitor noi bunuri de larg consum. Printre acestea se numără aparate de televiziune cu ecran de 47 cm, după o schemă complet nouă, cu un grad mai ridicat de automati­zare a reglajelor și o stabilitate supe­rioară a imaginii, față de tipurile fa­bricate pînă acum de către Uzina „Electronica". Tot in această între­prindere va începe producția unor a­­parate de radio transistorizate, stațio­nare și portabile, prevăzute cu unde lungi, medii și ultrascurte, precum și variante îmbunătățite ale aparatelor de radio „Carmen", „Select“ și „Dar­­clee“. La Uzina „Electromotor“ s-au produs, de asemenea variante perfec­ționate ale aspiratorului „Record“. Noile produse, avînd un aspect mai plăcut au fost simplificate din punct de vedere al construcției. Aproape 20 de sortimente noi: plafoniere-vesti­­bul, candelabre fluorescente, cande­labre cu incandescență, lampadare, lămpi de birou, faruri de ceață pen­tru automobile etc., au realizat și U­­zinele „Electrobanat“. Plite de încălzit, mai practice, mai sigure în funcționare și cu durabili­tate sporită, plite electrice cu două ochiuri, încălzitoare electrice de apă, sunt noile produse care se vor fabrica in­ serie anul viitor la Uzinele „E­­lectrom­ureș". De asemenea, la între­prinderea „Electroaparataj“ urmează în curînd să înceapă fabricația de se­rie a unor noi întrerupătoare și co­mutatoare care pot fi montate pe tencuială. (Agerpres) ii Casieru-i plecat la brigăzi Dacă zilele trecute — luni, marți sau miercuri — întrebai la sediul gospodăriei colective din Gherăești, raionul Roman „unde-i casierul ?“ ți se răspundea invariabil : „casieru-i plecat la brigăzi“. Bineînțeles, cu trea­bă. Avea sarcina să împartă colecti­viștilor încă o cotă de numerar ca a­­vans pentru zilele-muncă lucrate. Și suma-i destul de respectabilă : 700.000 lei. După ce, pentru perioada 1 ianua­rie — 1 septembrie 1964, s-au împăr­țit periodic avansuri în numerar to­talizând 6 lei la ziua-muncă, acum se completează avansul cu încă 3 lei pe aceeași perioadă, iar pentru zilele­­muncă efectuate în luna septembrie și jumătate din octombrie se dă avan­sul întreg : 9 lei. Astfel, colectiviștii care au lucrat permanent și cu con­știinciozitate au de primit sume fru­moase. De pildă, cine a avut 200 zile­­muncă pînă în septembrie și încă 30 de zile-muncă efectuate pînă la 15 octombrie primește acum 600+270 lei. Realizările frumoase ale gospodă­riei vor permite ca la încheierea a­­nului să se mai împartă sumele care să completeze cei 12 lei (numerar) planificați la ziua-muncă, în afară de produse. In ce privește plata în natu­ră, pînă acum colectiviștii au primit însemnate cantități de produse. La ziua-muncă, fiecare a primit 1,300 kg grîu, 6 kg porumb știuleți, 3 kg cartofi, diferite legume și 4 kg furaje. Este explicabil, deci, entuziasmul cu care și în aceste zile, ca și pînă a­­cum colectiviștii din Gherăeștii Ro­manului participă la muncă în gos­podărie. ti Pe șantierul din Piatra Neamț al I.S.C.M.Q. De ce nu sînt respectate graficele de execuție ? Noile ansambluri de locuințe și con­strucțiile social-culturale din Piatra Neamț reprezintă rodul muncii con­structorilor și în primul rînd al celor din cadrul I.S.C.M.—Onești. S-au ri­dicat blocuri multe și frumoase la parterul cărora funcționează maga­zine și centre de deservire a cetățeni­lor bine puse la punct. Faptul că în oraș se confruntă ex­periența a două colective de con­structori (din cadrul I.S.C.M.O. T.R.C.) dă naștere și unui spirit mo­si­bilizator de întrecere în privința fi­nisajelor. Ponderea lucrărilor de con­strucții revine lucrătorilor întreprin­derii oneștene, așa că în rîndurile de față ne vom ocupa de anumite aspec­te ale muncii acestora Planul șantierului din Piatra Neamț al I.S.C.M.D. prevede darea în folosință în acest an a 21.200 m­p su­prafață locuibilă și 7620 mp spații comerciale. Pînă la 30 septembrie au fost date în folosință 640 apartamente însu­­mínű 19.400 m­p suprafață locuibilă și 6000 m­p spații în unitățile comercia­le. Sînt condiții ca pînă la sfîrșitul anului să fie date în folosință noi a­­partamente, încît suprafața locuibilă dată în folosință anul acesta să ajun­gă la 23.000 m­p. De asemenea, vor fi date în folosință dispensarul, res­taurantul cu autoservire de 500 de locuri și, cu oarecare eforturi, este po­sibil ca și noul cinematograf cu 500 locuri să-și deschidă ușile pentru pri­mul spectacol înaintea sosirii anului 1965. La Săvinești a fost dată în ter­men instalația astralon și magazia a­­ferentă. Evident, eforturile construc­torilor au dat rezultate bune în a­­ceastă privință. Astfel, o serie de blocuri ca : D-1, H-4, C-1, C-5, școala cu 24 săli de clasă — au fost predate în termen, ca urmare a respectării graficelor de execuție. Este regretabil însă că în majori­tatea cazurilor aceste grafice de exe­cuție nu sunt respectate. Cauzele sunt mai multe. în primul rînd aceste gra­fice nu sînt luate în serios chiar de către unii șefi de lot, ca ing. Vasile Bogza de la lotul C, ing. Marin Zi­­gulescu de la lotul D, Nicolae Țîrlea de la lotul 4. La blocurile D-6, D-3, 1-1, H-3, B-5 precum și la unele spații comerciale s-au înregistrat rămîneri în urmă față de graficele de execuție. In general se motivează spunîndu-se că pe șantier s-a simțit lipsa forței de muncă calificate (deși numărul mediu scriptic de muncitori a fost depășit cu 16 la sută). Dar e firesc ca pe a­­cest șantier să se facă simțită lipsa de oameni calificați la meseriile : zi­dari tencuitori, zugravi, mozaicari și instalatori. De ce e firesc ? Pentru că nu se respectă... graficele de execuție! Dacă graficele s-ar realiza ritmic, for­ța de muncă ar putea fi folosită ra­țional, și, în acest caz ar fi suficien­tă, perioadele de vîrf ar fi mai pu­țin... înalte. Dar cum să se coreleze aceste date ale problemei cînd blocuri date în folosință în anul trecut nu au fost încă nici pînă în prezent recep­ționate din cauza unor lucrări mă­runte, cînd blocuri date în folosință în iarna anului acesta nu sunt încă, de asemenea, recepționate. Cel mai tipic caz este cel al blocului C-2 a cărei execuție a început la 1 februarie 1963 cu termen de predare pînă la 1 octombrie 1963. A fost dat în folo­sință la 1 aprilie 1964 și recepționat abia la 22 octombrie 1964 (?!!) De a­­semenea, blocurile C-1 și C-5 au fost date în folosință la 30 iunie 1984 și nu sînt recepționate, blocurile­­ B-3, dat în folosință la 5 noiembrie 1963 și C-4 la 31 decembrie 1963 sunt ne­recepționate și la ora actuală O asemenea practică este dăună­toare, în dezavantajul beneficiarului și constructorului. Efectul economic negativ ce decurge din neincadrarea în grafic este suportat tot de con­structor care trebuie să revină și deci să facă noi cheltuieli cu organizarea de șantier, reparații, pierderi de ma­teriale prin noi manipulări sau proastă și îndelungată depozitare, ne­­o încasarea la timp a diferenței de 5 la sută din costul lucrării executate și, de aici, lipsa unor fonduri pentru a­­tacarea de noi lucrări — fără să mai punem la socoteală părerea prea pu­țin măgulitoare a beneficiarului di­rect și a largului public. Departe de a fi epuizat pledear­a pentru res­pectarea graficelor de execuție sau argumentele (și așa numeroase), cre­dem totuși că e necesar să aducem și altele. Spre exemplu, pentru condu­cerea acestui șantier este clar că în perioadele de vîrf nu are suficienți meseriași calificați și că în același timp se depășește și numărul mediu scriptic de salariați, căutînd să-i su­plinească. Dar sînt posibilități de e­­vitare a acestor vîrfuri. Să amintim cîteva : La lotul D productivitatea muncii a fost în nouă luni din anul acesta scăzută — respectiv 97,7 la sută, la lotul C și mai mică — 95,3 la sută, în timp ce unele lucrări, pre­văzute a se executa mecanizat, au fost executate manual. (Aici este și „contribuția“ tovarășilor de la I.E.R.U.C.ÍM.T., care prin­ revizii și reparații de mîntuială au făcut să stea deseori utilajele puse la dispo­ziția constructorilor). Fără a trece peste greutățile întîm­­­pinate de constructori, trebuie spus nu numai că nu s-au valorificat re­zervele, dar n-au fost folosite integral nici forțele existente. Numărul absen­țelor nemotivate în 9 luni au atins ci­fra de 61X0 om-zile, plus alte 1949 om-zile învoiri. (Valoarea producției­­ ce s-ar fi putut realiza in acest timp echivalează cu un bloc de 30 aparta­mente !). Aceasta a dus la situația ca timpul de lucru să fie folosit numai in proporție de 92,8 la sută ceea ce, evident, este prea puțin. Dintre rezerve am putea aminti că pe șantierul din Piatra Neamț al I.S.C.M.O., forma de organizare muncii și salarizarea în acord au fost a folosite numai în proporție de 75 la sută. In cazul respectării graficelor de execuție s-ar evita aglomerările de forțe la unele obiective (cum e cazul la noul cinematograf) situații in care­ productivitatea muncii pe ansam­blul șantierului are de suferit­­ și duce implicit la diminuarea forțe­lor de la alte obiective unde ritmul de lucru scade, graficul de execuție devenind o ficțiune. Deci aceasta ar fi o altă rezervă. Una și mai însem­nată o constituie ridicarea calificării oamenilor. Anterior au urmat cursuri TOMA DUDAU (Continuare în pag. a 3-a) Pentru terminarea grabnică a dinei de toamnă In regiunea noastră sînt multe gospodării colective care, organizîn­­du-și temeinic munca, folosind din plin timpul, capacitatea de lucru a utilajelor, a tractoarelor și mașinilor agricole, au reușit să elibereze la vreme terenul de culturile de toam­nă, să dea cîm­p larg de lucru tractoa­relor și astfel să termine arăturile a­­dînci de toamnă. Așa au procedat, de exemplu, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective din comunele Dulcești, Butnărești, Miron Costin din raionul Roman, Davideni din ra­ionul Tg. Neamț etc. De altfel, cele mai bune rezultate s-au obținut în această direcție în raioanele Roman și Tg. Neamț. Pînă la 19 noiembrie a.c. în aceste raioa­ne s-a realizat, la arături, 96,1 din plan, iar in raionul Piatra Neamț 87,1 la sută. Cu o încetineală, nepermisă, depar­te de posibilitățile existente, se desfă­șoară această lucrare în raioanele Moinești și Bacău. Pînă la data amin­tită, în raionul Moinești s-a realizat 57,5 la sută din plan, iar în raionul Bacău 70,5 la sută. Nici în raioanele Buhuși, Tg. Ocna și Adjud acestei lu­crări nu i se acordă toată atenția. Dacă pe regiune, pină la data de 19 noiembrie a.c., s-a realizat în gospo­­dăriile colective numai 81,6 la sută din planul de arături se datorește in primul rînd faptului că consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, consiliile agricole din raioanele ră­mase în urmă nu s-au ocupat cu des­tulă răspundere de această impor­tantă lucrare care, de fapt, pune ba­zele recoltei anului viitor. Se știe, și experiența practică dovedit-o pe deplin, că arăturile a- a­dînci de toamnă influențează în mod deosebit creșterea producției la hec­tar. Astfel, intr-o experiență făcută la Stațiunea experimentală agricolă Se­­cueni—Roman la cultura porumbului, arătura adîncă de toamnă a adus un spor de producție de peste 40 la sută față de producția realizată la cul­turile semănate în arătura de primă­vară. Și în cazul cînd se face de timpuriu arătura de primăvară pro­ducția realizată este mai mică decât cea obținută în arătura de toamnă. Plecând de la acest considerent, pre­cum și de la faptul că timpul este foarte înaintat, consiliile de condu­cere ale gospodăriilor colective au da­toria să ia de îndată măsuri care să concentreze forțe suficiente pentru ca arăturile de toamnă să se termine în cel mai scurt timp Atenția trebuie îndreptată mai întîi, spre eliberarea tuturor terenurilor pentru ca tracto­riștii să poată lucra din plin. Categoric, ritmul la arături este de­terminat în primul rînd de hărnicia tractoriștilor, de felul cum aceștia își organizează munca, cum folosesc puterea tractoarelor. Conducerile sta­țiunilor de mașini și tractoare din re­giunea noastră au datoria să organi­zeze astfel munca de îndrumare și control, încît mecanizatorii să poată­­ lucra neîntrerupt cu toate tractoarele. Calitatea lucrării este o sarcină care nu trebuie neglijată. Conducerile gos­podăriilor și în primul rînd inginerii agronomi au datoria să supravegheze asupra modului în care se efectuează arăturile adinei de toamnă, asupra ca­lității lor. Inginerii agronomi din gos­podăriile colective au datoria să in­dice mecanizatorilor, cunoscînd sta­rea solului de pe fiecare tarla și cul­turile ce se vor însăm­înța, să indice adîncimea la care trebuie făcută a­­rătura. Odată cu arătura trebuie introduse sub brazdă și îngrășămintele de bază: gunoiul de grajd, superfosfatul. Con­siliile de conducere ale gospodăriilor colective trebuie să se îngrijească, m­obilizînd atelajele necesare și să or­ganizeze transportul din timp al în­grășămintelor și introducerea lor în sol. Dozele de îngrășăminte adminis­trate, pe fiecare hectar, trebuie să fie cele indicate de inginerul agronom. ] raion IRANTAS refGIUNEA SUCEAV*­ 55S RAION AVANSAT RAION RĂMAS IN URMA REGIUNEA

Next