Steagul Roşu, noiembrie 1964 (Anul 19, nr. 3655-3679)
1964-11-21 / nr. 3672
V A X Proletari din toate tarile imiți-vâ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU1 Nr. 3.672 (5.151) SÎMBATA 21 NOIEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Activitatea cultural-educativă de masă, în sprijinul problemelor majore ale satului Cuvîntul tovarășului GHEORGHE ROȘU, prin secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R, la consfătuirea cu activul din domeniul cultural Cu prilejul acestei consfătuiri, au ascultat referatul Comitetului regional de partid și planul de măsuri privind activitatea culturală în perioada de iarnă. S-au făcut, de asemenea, expuneri privind experiența pozitivă și preocupările unor organe raionale de partid și de stat în legătură cu această importantă problemă pusă în dezbaterile consfătuirii noastre. Atît materialele prezentate, cit și discuțiile care s-au purtat au scos în evidență realizările importante obținute în activitatea cultural-artistică și educativă de masă desfășurată în acest an. Consfătuirea a fost binevenită și constituie un îndreptar prețios pentru toți activiștii culturali în munca pe care o vor desfășura în perioada ce urmează. Aș vrea să fac unele aprecieri și să subliniez problemele importante ce vor trebui să stea mai mult în atenția muncii noastre de viitor. Propaganda prin conferințe și brigăzile științifice s-au dovedit și de astădată cele mai eficiente genuri ale muncii culturale de masă, capabilă să aducă o contribuție importantă la dezvoltarea concepției științifice, materialist-dialectice despre natură și societate a oamenilor muncii. Apreciem că în acest domeniu s-au obținut deja unele realizări bune. Alături de celelalte forme ale muncii culturale, propaganda prin conferințe slujește și trebuie să slujească mai mult procesul de producție, să contribuie mai competent și mai activ la întărirea și dezvoltarea economico-organizatorică a G.A.C., la educarea oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist. Nu putem trece cu vederea că în unele G.A.C. și îndeosebi în cele mai slab dezvoltate se constată încă unele fenomene negative ca indisciplină în muncă, lipsă de atenție față de proprietatea obștească. Printr-o muncă cultural-educativă intensă, permanentă, perseverentă, trebuie să insuflăm tuturor colectiviștilor dragoste față de gospodăria colectivă, față de avutul obștesc. Membrii brigăzilor științifice, conferențiarii și toți ceilalți intelectuali care desfășoară activitate cultural-educativă la sate vor trebui să cunoască temeinic problemele locale, cerințele pe care le ridică viața pentru a răspunde cu competență și în deplină cunoștință de cauză, la nivelul și în spiritul sarcinilor trasate de partid, la toate problemele pe care le ridică colectiviștii. Pentru aceasta este necesar ca, înainte de deplasare în sate, conferențiarii și brigăzile științifice să fie temeinic instruite de către comitetele raionale pentru cultură și artă sub îndrumarea comitetelor raionale de partid. O atenție deosebită va trebui acordată problemelor științifice, pentru a crea posibilitatea ca toți oamenii muncii să înțeleagă deplin anacronismul unor concepții și manifestări mistico-religioase, a superstițiilor și prejudecăților de tot felul, să-și explice în mod științific fenomenele din natură și societate. S-au obținut unele rezultate pozitive și pe linia permanentizării muncii la căminele culturale. Nu putem spune însă că s-a făcut totul în această direcție. Comitetele regional, raionale și orășenești pentru cultură și artă vor trebui să mobilizeze toate forțele pentru ca, în perioada de iarnă, la căminele culturale să avem activitate permanentă, bogată, plină de învățăminte, variată și atractivă, care să răspundă direct la problemele ce frămîrită țărănimea colectivistă. Va trebui să aplicăm în practică sarcina ca principala instituție de cultură a satului — căminul cultural — să fie îndrăgită de țărănimea colectivistă. La căminul cultural locuitorii satelor noastre să vină cu plăcere. Atragem atenția că — TEXT PRESCURTAT — din programul fiecărui cămin cultural va trebui să nu lipsească unele forme importante de culturalizare, atractive, deosebit de instructive și mult apreciate de colectiviști: buletinul G.A.C., concursurile gen „Cine știe, cîștigă“, serile de calcul pe teme economice, experiențele științifice, serile culturale dedicate colectiviștilor fruntași, almanahurile științifice și alte manifestări despre care au vorbit participanții la discuții. O problemă deosebit de importantă care va trebui să stea în permanență în atenția activiștilor culturali o constituie calitatea acțiunilor culturale organizate. Aceasta presupune o minuțioasă pregătire, un înalt simț de răspundere din partea tuturor celor ce desfășoară muncă cultural-educativă. Să declarăm război necruțător formalismului, muncii de mântuială în activitatea culturală și să ridicăm calitatea manifestărilor de culturalizare pe o treaptă superioară. Deosebit de important pentru desfășurarea cu succes a activității culturale de masă este asigurarea bazei materiale a căminelor culturale. Majoritatea acestor unități au tot ce le trebuie dispun de întreaga gamă de materiale de uz cultural, sînt bine întreținute, curate, încălzite, amenajate cu gust, contribuind prin aspectul lor interior sau exterior și la educația estetică a colectiviștilor. Pe de altă parte, sînt însă și unele cămine culturale prost gospodărite, neaspectuoase care nu exercită o forță de atracție pentru colectiviști. Va trebui să facem totul ca țăranii muncitori să se simtă bine la căminul cultural’. Și, desigur, atunci nu vor mai fi greutăți în mobilizarea lor la acțiunile întreprinse. Foarte frumos a vorbit aici tovarășul Constantin Apetri, directorul căminului cultural din Borlești, raionul Buhușî, despre experiența dobîndită în asigurarea și dezvoltarea bazei materiale a instituției culturale pe care o conduce. Exemplul său în organizarea activităților și îndeosebi în felul cum a reușit să obțină și să folosească fondurile culturale ale cooperativei din comună, precum și fondurile extrabugetare ale căminului cultural trebuie urmat de toți conducătorii căminelor culturale din regiune. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor trebui să întreprindă în cel mai scurt timp un control amănunțit la toate căminele culturale, luînd măsuri operative pentru asigurarea bazei materiale a muncii culturale in perioada de iarnă. Să fie trase la răspundere comitetele executive ale sfaturilor populare comunale care manifestă incă nepăsare față de această importantă sarcină. Foarte mult discutată în consfătuirea noastră a fost și problema muncii culturale în comunele cu gospodării agricole colective rămase în urmă. Din nefericire, se constată că în localitățile cu astfel de unități de producție și munca cultural-educativă de masă este slabă, sub nivelul sarcinilor trasate de partid. In această privință se impune organizarea muncii culturale avînd la bază problemele concrete ale producției din cadrul gospodăriilor agricole colective, iar planurile de activitate ale căminelor culturale să fie întocmite pe baza cunoașterii amănunțite de către activiștii culturali a situației economice din gospodăriile colective respective. Se constată că, în multe comune, activitatea culturală se desfășoară mai mult la centru și mai puțin în satele componente ale comunei, unde și conferențiarii sau brigăzile științifice se deplasează mai rar. Va trebui acordată o atenție deosebită intensificării muncii de culturalizare în satele componente ale comunelor, mai ales din acele localități îndepărtate de reședințele raionale, unde sunt și G.A.C. mai puțin dezvoltate. Acolo să fie trimiși mai mulți conferențiari, mai multe brigăzi științifice și formații artistice de amatori, educând prin aceste forme masele de țărani colectiviști în scopul determinării acestora să participe mai intens la activitatea de producție, pentru ca și aceste gospodării să intre în rîndul celor bune. Un rol însemnat în sprijinirea producției agricole îl are învățămîntul agrozootehnic de masă. Pentru buna lui desfășurare se va acorda atenție deosebită frecvenței cursanților, prezentării de calitate a lecțiilor etc. Planșele, mulajele și alte materiale didactice puse la dispoziția cercurilor să fie folosite în mod judicios și instructiv. De asemenea, căminelor culturale și bibliotecilor sătești le revine datoria de a sprijini activitatea cercurilor învățămîntului agrozootehnic prin întocmirea de recomandări bibliografice, prezentări de filme documentare pe teme agricole, diafilme și altele. Este necesar să se aibă în vedere organizarea în cele mai bune condiții a ciclurilor de conferințe la care vor fi atrași colectiviștii necuprinsi în învățămîntul agrozootehnic de 3 ani. Fiecare cămin cultural va selecționa 10—12 conferințe din cele 40 de titluri editate de Consiliul Superior al Agriculturii, ținîndu-se cont de specificul fiecărei gospodării agricole colective. Graficul prezentării acestor expuneri să fie afișat în locurile cele mai populare ale satului pentru informarea colectiviștilor. Aceste expuneri să fie urmate de filme documentare pe tema respectivă și de programe artistice de amatori pentru a trezi interesul oamenilor muncii de la sate de a participa în număr cit mai mare la aceste activități.. Discuțiile purtate în cadrul consfătuirii, în general, au adus o contribuție importantă la cunoașterea experienței pozitive la generalizarea și extinderea acesteia. Aș vrea să subliniez că deosebit de plăcut și emoționant a vorbit tovarășa Victoria Dimofte, despre activitatea sa ca bibliotecară în comuna Rîpile, raionul Tu Ocna. In activitatea culturală de masă avem nevoie de oameni ca dînsa , entuziaști, cu pasiune și dragoste de muncă, care să fie prezenți permanent acolo unde este nevoie de o muncă stăruitoare, de conținut pentru a sprijini cele mai importante treburi din gospodăria colectivă. Pasiunii și entuziasmului trebuie să i se adauge grija și sprijinul organelor locale pentru înlăturarea unor greutăți ce mai persistă. Cîteva cuvinte aș vrea să spun și în legătură cu activitatea caselor de cultură, la care s-a referit în cuvîntul său tovarășul Mureș Covătaru, directorul Casei regionale a creației populare. Aceste case de cultură nu-și îndeplinesc întotdeauna menirea pe care o au. Fie trebuie să devină o adevărată școală de răspîndire a măiestriei artistice, a folclorului nostru atît de frumos, centre metodice pentru îndrumarea activității artistice de amatori din satele regiunii noastre. Ca să instruiască formațiile căminelor culturale, casele raionale de cultură trebuie ele însele să aibă o activitate model, de înaltă ținută artistică. Iată împotriva căror deficiențe trebuie luptat necruțător. Există posibilități suficiente ca activitatea caselor de cultură să fie îmbunătățită în mod simțitor și într-un timp destul de scurt. O problemă cheie o constituie stilul de muncă al activiștilor culturali. Constituirea în anul 1962 a comitetelor pentru cultură și artă a avut ca scop participa(Continuare în pagina a II-a) Noua-Casa de cultura din orașul Adjud in stadiul de finisare. Foto : C. BURSUC 4 In fotografie : Turnurile de răcire a apei industriale de la Combinatul de cauciuc sintetic Onești. Foto : C. BUTE , 'x v ■-'*> - -yss, *t 4e9$^R3gw»» ' t>-* Vizita în regiunea noastră a delegației Uniunii Tineretului Socialist Muncitor din R.P.D. Coreeană In cursul zilei de joi, delegația U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană, care la invitația C.C. al U.T.M. face o vizită în țara noastră, a sosit în regiunea Bacău. Delegația este condusă de tovarășul Ko San Zun, vicepreședinte al U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană. Oaspeții au fost însoțiți de tovarășii Gh. Stoica, secretar al C.C. al U.T.M. și Ion Ciobanu, secretar al Comitetului regional Bacău al U.T.M. La sosirea în regiunea Bacău, ei au fost întîmpinați de tovarășul Ionel Marin, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al U.T.M. Un grup de tineri din întreprinderile orașului Bicaz i-a întîmpinat pe oaspeți, urîndu-le bun venit și înmînîndu-se buchete de flori. In aceeași zi, delegația a vizitat Uzina de fire și fibre sintetice din Săvinești. Vineri dimineață, membrii delegației au fost oaspeții Combinatului chimic Borzești și Combinatului de cauciuc sintetic Onești. Ei au fost întîmpinați cu căldură de către grupuri de tineri, care le-au înmînat buchete de flori. Totodată, membrii delegației au avut convorbiri cu conducătorii combinatelor, cu tineri operatori chimiști, maiștri și ingineri, cu care prilej le-au fost relatate aspecte din munca tineretului din orașul petrochimici. în cursul după-amiezii, delegația U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană a avut o discuție cu membrii Biroului Comitetului orășenesc Onești al U.T.M. Oaspeții s-au interesat despre experiența organizațiilor U.T.M. cu privire la formele muncii de ridicare calificării tineretului, precum și desa pre formele de educație comunistă. Vineri seara, delegația U.T.S.M. din R.P.D. Coreeană a fost primită la Comitetul regional Bacău al P.M.R. Pentru anul viitor Noi bunuri de larg consum Industria electrotehnică a pregătit pentru anul viitor noi bunuri de larg consum. Printre acestea se numără aparate de televiziune cu ecran de 47 cm, după o schemă complet nouă, cu un grad mai ridicat de automatizare a reglajelor și o stabilitate superioară a imaginii, față de tipurile fabricate pînă acum de către Uzina „Electronica". Tot in această întreprindere va începe producția unor aparate de radio transistorizate, staționare și portabile, prevăzute cu unde lungi, medii și ultrascurte, precum și variante îmbunătățite ale aparatelor de radio „Carmen", „Select“ și „Darclee“. La Uzina „Electromotor“ s-au produs, de asemenea variante perfecționate ale aspiratorului „Record“. Noile produse, avînd un aspect mai plăcut au fost simplificate din punct de vedere al construcției. Aproape 20 de sortimente noi: plafoniere-vestibul, candelabre fluorescente, candelabre cu incandescență, lampadare, lămpi de birou, faruri de ceață pentru automobile etc., au realizat și Uzinele „Electrobanat“. Plite de încălzit, mai practice, mai sigure în funcționare și cu durabilitate sporită, plite electrice cu două ochiuri, încălzitoare electrice de apă, sunt noile produse care se vor fabrica in serie anul viitor la Uzinele „Electromureș". De asemenea, la întreprinderea „Electroaparataj“ urmează în curînd să înceapă fabricația de serie a unor noi întrerupătoare și comutatoare care pot fi montate pe tencuială. (Agerpres) ii Casieru-i plecat la brigăzi Dacă zilele trecute — luni, marți sau miercuri — întrebai la sediul gospodăriei colective din Gherăești, raionul Roman „unde-i casierul ?“ ți se răspundea invariabil : „casieru-i plecat la brigăzi“. Bineînțeles, cu treabă. Avea sarcina să împartă colectiviștilor încă o cotă de numerar ca avans pentru zilele-muncă lucrate. Și suma-i destul de respectabilă : 700.000 lei. După ce, pentru perioada 1 ianuarie — 1 septembrie 1964, s-au împărțit periodic avansuri în numerar totalizând 6 lei la ziua-muncă, acum se completează avansul cu încă 3 lei pe aceeași perioadă, iar pentru zilelemuncă efectuate în luna septembrie și jumătate din octombrie se dă avansul întreg : 9 lei. Astfel, colectiviștii care au lucrat permanent și cu conștiinciozitate au de primit sume frumoase. De pildă, cine a avut 200 zilemuncă pînă în septembrie și încă 30 de zile-muncă efectuate pînă la 15 octombrie primește acum 600+270 lei. Realizările frumoase ale gospodăriei vor permite ca la încheierea anului să se mai împartă sumele care să completeze cei 12 lei (numerar) planificați la ziua-muncă, în afară de produse. In ce privește plata în natură, pînă acum colectiviștii au primit însemnate cantități de produse. La ziua-muncă, fiecare a primit 1,300 kg grîu, 6 kg porumb știuleți, 3 kg cartofi, diferite legume și 4 kg furaje. Este explicabil, deci, entuziasmul cu care și în aceste zile, ca și pînă acum colectiviștii din Gherăeștii Romanului participă la muncă în gospodărie. ti Pe șantierul din Piatra Neamț al I.S.C.M.Q. De ce nu sînt respectate graficele de execuție ? Noile ansambluri de locuințe și construcțiile social-culturale din Piatra Neamț reprezintă rodul muncii constructorilor și în primul rînd al celor din cadrul I.S.C.M.—Onești. S-au ridicat blocuri multe și frumoase la parterul cărora funcționează magazine și centre de deservire a cetățenilor bine puse la punct. Faptul că în oraș se confruntă experiența a două colective de constructori (din cadrul I.S.C.M.O. T.R.C.) dă naștere și unui spirit mosibilizator de întrecere în privința finisajelor. Ponderea lucrărilor de construcții revine lucrătorilor întreprinderii oneștene, așa că în rîndurile de față ne vom ocupa de anumite aspecte ale muncii acestora Planul șantierului din Piatra Neamț al I.S.C.M.D. prevede darea în folosință în acest an a 21.200 mp suprafață locuibilă și 7620 mp spații comerciale. Pînă la 30 septembrie au fost date în folosință 640 apartamente însumínű 19.400 mp suprafață locuibilă și 6000 mp spații în unitățile comerciale. Sînt condiții ca pînă la sfîrșitul anului să fie date în folosință noi apartamente, încît suprafața locuibilă dată în folosință anul acesta să ajungă la 23.000 mp. De asemenea, vor fi date în folosință dispensarul, restaurantul cu autoservire de 500 de locuri și, cu oarecare eforturi, este posibil ca și noul cinematograf cu 500 locuri să-și deschidă ușile pentru primul spectacol înaintea sosirii anului 1965. La Săvinești a fost dată în termen instalația astralon și magazia aferentă. Evident, eforturile constructorilor au dat rezultate bune în această privință. Astfel, o serie de blocuri ca : D-1, H-4, C-1, C-5, școala cu 24 săli de clasă — au fost predate în termen, ca urmare a respectării graficelor de execuție. Este regretabil însă că în majoritatea cazurilor aceste grafice de execuție nu sunt respectate. Cauzele sunt mai multe. în primul rînd aceste grafice nu sînt luate în serios chiar de către unii șefi de lot, ca ing. Vasile Bogza de la lotul C, ing. Marin Zigulescu de la lotul D, Nicolae Țîrlea de la lotul 4. La blocurile D-6, D-3, 1-1, H-3, B-5 precum și la unele spații comerciale s-au înregistrat rămîneri în urmă față de graficele de execuție. In general se motivează spunîndu-se că pe șantier s-a simțit lipsa forței de muncă calificate (deși numărul mediu scriptic de muncitori a fost depășit cu 16 la sută). Dar e firesc ca pe acest șantier să se facă simțită lipsa de oameni calificați la meseriile : zidari tencuitori, zugravi, mozaicari și instalatori. De ce e firesc ? Pentru că nu se respectă... graficele de execuție! Dacă graficele s-ar realiza ritmic, forța de muncă ar putea fi folosită rațional, și, în acest caz ar fi suficientă, perioadele de vîrf ar fi mai puțin... înalte. Dar cum să se coreleze aceste date ale problemei cînd blocuri date în folosință în anul trecut nu au fost încă nici pînă în prezent recepționate din cauza unor lucrări mărunte, cînd blocuri date în folosință în iarna anului acesta nu sunt încă, de asemenea, recepționate. Cel mai tipic caz este cel al blocului C-2 a cărei execuție a început la 1 februarie 1963 cu termen de predare pînă la 1 octombrie 1963. A fost dat în folosință la 1 aprilie 1964 și recepționat abia la 22 octombrie 1964 (?!!) De asemenea, blocurile C-1 și C-5 au fost date în folosință la 30 iunie 1984 și nu sînt recepționate, blocurile B-3, dat în folosință la 5 noiembrie 1963 și C-4 la 31 decembrie 1963 sunt nerecepționate și la ora actuală O asemenea practică este dăunătoare, în dezavantajul beneficiarului și constructorului. Efectul economic negativ ce decurge din neincadrarea în grafic este suportat tot de constructor care trebuie să revină și deci să facă noi cheltuieli cu organizarea de șantier, reparații, pierderi de materiale prin noi manipulări sau proastă și îndelungată depozitare, neo încasarea la timp a diferenței de 5 la sută din costul lucrării executate și, de aici, lipsa unor fonduri pentru atacarea de noi lucrări — fără să mai punem la socoteală părerea prea puțin măgulitoare a beneficiarului direct și a largului public. Departe de a fi epuizat pledeara pentru respectarea graficelor de execuție sau argumentele (și așa numeroase), credem totuși că e necesar să aducem și altele. Spre exemplu, pentru conducerea acestui șantier este clar că în perioadele de vîrf nu are suficienți meseriași calificați și că în același timp se depășește și numărul mediu scriptic de salariați, căutînd să-i suplinească. Dar sînt posibilități de evitare a acestor vîrfuri. Să amintim cîteva : La lotul D productivitatea muncii a fost în nouă luni din anul acesta scăzută — respectiv 97,7 la sută, la lotul C și mai mică — 95,3 la sută, în timp ce unele lucrări, prevăzute a se executa mecanizat, au fost executate manual. (Aici este și „contribuția“ tovarășilor de la I.E.R.U.C.ÍM.T., care prin revizii și reparații de mîntuială au făcut să stea deseori utilajele puse la dispoziția constructorilor). Fără a trece peste greutățile întîmpinate de constructori, trebuie spus nu numai că nu s-au valorificat rezervele, dar n-au fost folosite integral nici forțele existente. Numărul absențelor nemotivate în 9 luni au atins cifra de 61X0 om-zile, plus alte 1949 om-zile învoiri. (Valoarea producției ce s-ar fi putut realiza in acest timp echivalează cu un bloc de 30 apartamente !). Aceasta a dus la situația ca timpul de lucru să fie folosit numai in proporție de 92,8 la sută ceea ce, evident, este prea puțin. Dintre rezerve am putea aminti că pe șantierul din Piatra Neamț al I.S.C.M.O., forma de organizare muncii și salarizarea în acord au fost a folosite numai în proporție de 75 la sută. In cazul respectării graficelor de execuție s-ar evita aglomerările de forțe la unele obiective (cum e cazul la noul cinematograf) situații in care productivitatea muncii pe ansamblul șantierului are de suferit și duce implicit la diminuarea forțelor de la alte obiective unde ritmul de lucru scade, graficul de execuție devenind o ficțiune. Deci aceasta ar fi o altă rezervă. Una și mai însemnată o constituie ridicarea calificării oamenilor. Anterior au urmat cursuri TOMA DUDAU (Continuare în pag. a 3-a) Pentru terminarea grabnică a dinei de toamnă In regiunea noastră sînt multe gospodării colective care, organizîndu-și temeinic munca, folosind din plin timpul, capacitatea de lucru a utilajelor, a tractoarelor și mașinilor agricole, au reușit să elibereze la vreme terenul de culturile de toamnă, să dea cîmp larg de lucru tractoarelor și astfel să termine arăturile adînci de toamnă. Așa au procedat, de exemplu, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective din comunele Dulcești, Butnărești, Miron Costin din raionul Roman, Davideni din raionul Tg. Neamț etc. De altfel, cele mai bune rezultate s-au obținut în această direcție în raioanele Roman și Tg. Neamț. Pînă la 19 noiembrie a.c. în aceste raioane s-a realizat, la arături, 96,1 din plan, iar in raionul Piatra Neamț 87,1 la sută. Cu o încetineală, nepermisă, departe de posibilitățile existente, se desfășoară această lucrare în raioanele Moinești și Bacău. Pînă la data amintită, în raionul Moinești s-a realizat 57,5 la sută din plan, iar în raionul Bacău 70,5 la sută. Nici în raioanele Buhuși, Tg. Ocna și Adjud acestei lucrări nu i se acordă toată atenția. Dacă pe regiune, pină la data de 19 noiembrie a.c., s-a realizat în gospodăriile colective numai 81,6 la sută din planul de arături se datorește in primul rînd faptului că consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, consiliile agricole din raioanele rămase în urmă nu s-au ocupat cu destulă răspundere de această importantă lucrare care, de fapt, pune bazele recoltei anului viitor. Se știe, și experiența practică dovedit-o pe deplin, că arăturile a- adînci de toamnă influențează în mod deosebit creșterea producției la hectar. Astfel, intr-o experiență făcută la Stațiunea experimentală agricolă Secueni—Roman la cultura porumbului, arătura adîncă de toamnă a adus un spor de producție de peste 40 la sută față de producția realizată la culturile semănate în arătura de primăvară. Și în cazul cînd se face de timpuriu arătura de primăvară producția realizată este mai mică decât cea obținută în arătura de toamnă. Plecând de la acest considerent, precum și de la faptul că timpul este foarte înaintat, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au datoria să ia de îndată măsuri care să concentreze forțe suficiente pentru ca arăturile de toamnă să se termine în cel mai scurt timp Atenția trebuie îndreptată mai întîi, spre eliberarea tuturor terenurilor pentru ca tractoriștii să poată lucra din plin. Categoric, ritmul la arături este determinat în primul rînd de hărnicia tractoriștilor, de felul cum aceștia își organizează munca, cum folosesc puterea tractoarelor. Conducerile stațiunilor de mașini și tractoare din regiunea noastră au datoria să organizeze astfel munca de îndrumare și control, încît mecanizatorii să poată lucra neîntrerupt cu toate tractoarele. Calitatea lucrării este o sarcină care nu trebuie neglijată. Conducerile gospodăriilor și în primul rînd inginerii agronomi au datoria să supravegheze asupra modului în care se efectuează arăturile adinei de toamnă, asupra calității lor. Inginerii agronomi din gospodăriile colective au datoria să indice mecanizatorilor, cunoscînd starea solului de pe fiecare tarla și culturile ce se vor însămînța, să indice adîncimea la care trebuie făcută arătura. Odată cu arătura trebuie introduse sub brazdă și îngrășămintele de bază: gunoiul de grajd, superfosfatul. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective trebuie să se îngrijească, mobilizînd atelajele necesare și să organizeze transportul din timp al îngrășămintelor și introducerea lor în sol. Dozele de îngrășăminte administrate, pe fiecare hectar, trebuie să fie cele indicate de inginerul agronom. ] raion IRANTAS refGIUNEA SUCEAV* 55S RAION AVANSAT RAION RĂMAS IN URMA REGIUNEA