Steagul Roşu, decembrie 1964 (Anul 19, nr. 3680-3706)

1964-12-03 / nr. 3682

X­ Jr r i ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU­­ JOI 3 DECEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Nr. 3.682 (5.161) INTERVIUL NOSTRU Cadre calificate pentru întreprinderile forestiere Problemă de actualitate — necesitatea unei calificări tot mai înalte rezidă din cerințele cotidiene, mai mult, mai trainic, mai bun. Și măsuri în această direcție au fost luate, fapt ilustrat de însăși numărul mare de muncitori calificați pînă in prezent. Cum e și firesc, atenție spre o calificare tot mai superioară a fost acordată și muncitorilor din între­prinderile forestiere, un centru de acest fel funcționînd și la Roznov. Din dorința de a afla unele aspecte din activitatea ce se desfășoară aici, ne-am adresat inginerului Alexandru Mareș, directorul centrului permanent de calificare forestieră Roznov. Ce se urmărește prin școla­rizarea muncitorilor la acest centru și care este profilul lui? înființat în septembrie anul trecut, centrul permanent de calificare fo­restieră Roznov are menirea de a califica muncitorii din întreprinderile forestiere, de a le îmbogăți cunoș­tințele cu probleme noi, legate de specificul muncii pe care aceștia au desfășurat-o la întreprinderile de unde au venit. De altfel centrul de calificare este profilat pentru urmă­toarele meserii: motoriști f­unicula­­riști, tractoriști rutieriști, muncitori suprastructură ramuri forestiere, motoriști ferăstraie mecanice și pi­cheri drumuri auto forestiere. Ce ne puteți relata despre desfășurarea procesului de în­­vățămint ? Programele și planurile de învăță­­mînt trimise de Ministerul Economiei Forestiere stau la baza desfășurării procesului de învățămînt. Speciali­tățile în care sînt calificați munci­torii au durate de școlarizare diferite, în funcție de cerințele fiecărei me­serii. De pildă, tractoriștii rutieriști și picherii de drumuri forestiere sînt școlarizați timp de 5 luni, motoriștii funiculariști — 4 luni iar motoriștii ferăstraie mecanice — 3 luni. Vă rugăm să ne spuneți ce măsuri s-au luat în acest an pentru buna desfășurare a cursurilor ? Ținînd seama de importanța aces­tor cursuri în pregătirea muncitorilor forestieri, s-au luat încă­ de la­ în­ceputul anului o serie de măsuri care apoi au fost continuate pe par­curs. în acest sens amintesc îmbogă­țirea materialului didactic necesar profilului de școlarizare și încadra­rea în personalul didactic a unor cadre tehnico-inginerești cu pregătire profesională și pedagogică corespun­zătoare. Vorbind despre personalul didactic, trebuie să mai adaug că s-a urmărit permanentizarea acestuia pentru dis­ciplinele de specialitate, aceasta a­­vînd un mare rol în buna pregătire a elevilor. în instruirea teoretică și practică a elevilor beneficieri de a­­portul unor cadre didactice compe­tente printre care se remarcă ingi­nerii Constantin Goga, Mihai Ciu­percă, Erich Szczepanski și Pavel Chicu. O mare atenție s-a acordat și se a­­cordă instruirii practice a cursanți­lor în care scop a fost amenajat un laborator — atelier. Ca material di­dactic s-au montat în incinta școlii un funicular pasager Wyssen, un funicu­lar semipermanent tip Mîneciu și s-au procurat cabluri de diferite ti­puri, cărucioare de funiculare Wyssen și Mîneciu, role, saboți și altele. S-a acordat și se acordă aceeași atenție tuturor meseriilor. Astfel instruirea practică a tractoriștilor rutieriști se face cu ajutorul diverselor tipuri de tractoare existente, ca UTOS-2 cu troliu, UTB-26, U-650 etc. Măsurile întreprinse au dus și duc la obținerea unui nivel profesional tot mai bun al elevilor și respectiv al absolvenți­lor care se prezintă în producție. Am vrea să cunoaștem roa­dele muncii colectivului de la acest centru permanent de ca­lificare forestieră și ce măsuri vă propuneți să luați in viitor pentru continua îmbunătățire a acțiunii de școlarizare. Roadele muncii noastre se reflectă în pregătirea celor 792 muncitori care au fost calificați de la deschi­derea centrului, și pînă în prezent. Pe profile, de pildă, au­­ fost califi­cați 483 motoriști funiculariști, 90 motoriști ferăstraie mecanice, 80 tractoriști rutieriști și alții. Recent o nouă serie de muncitori au absolvit cursurile. în prezent cursurile sunt frecven­tate de 62 muncitori pentru meseria de motoriști funiculariști, 26 pentru meseria de mecanici ferăstraie me­canice. Pe linia luării de măsuri în direcția îmbunătățirii continue a ac­țiunii de școlarizare, în primul rînd vom continua procurarea de material bibliografic și didactic atît de folo­sitor în procesul de învățămînt. Vom intensifica, de asemenea, colaborarea cu unitățile operative în vederea a­­plicării cu eficacitate a posibilități­lor de instruire la un nivel tot mai înalt. Nu vom scăpa din vedere nici dezvoltarea bazei materiale, în care scop încă de pe acum s-au luat măsuri. S. ISTRATE Cuptoarele secției de var a Fabricii de ciment Bicaz. t Proletari din foaie tari te unitivá ! Citiți în acest număr: • Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid (Pagina a 2-a) • In legătură cu apropiatele tratative dintre Johnson și H. Wilson — Pla­nul premierului englez privind for­țele nucleare multilaterale ale N.A.T.O. (Pagina a 4-a) • CONGO : între trupele guvernamen­tale și răsculați luptele continuă . Țările africane au cerut convocarea Consiliului de Securitate . Negocie­rile lui Chombe la Paris (Pagina a 4-a) Instalația de obținere a alfametil stirenului de la Combinatul de cauciuc sintetic Onești concură la obținerea produselor petrochimice care se produc aici. In fiecare lună 1000 de tone peste plan De la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii noiembrie, din abata­jele minelor comăneștene au fost extrase peste plan mai bine de 11.500 tone cărbune. Demn de remarcat este faptul că toate minele dau în prezent cărbune peste plan, intre colectivele lor des­­fășurîndu-se o dîrză întrecere pen­tru ocuparea locului fruntaș în între­cerea socialistă. După „cronometre­­le“ serviciului producție se presu­pune că prima care va îndeplini planul anual va fi mina Leorda — a­­ceasta avînd cele mai multe tone de cărbune date peste planul la zi. Munca plină de însuflețire continuă pentru că titlul de brigadă sau mină fruntașă se bucură în rîndul mineri­lor de o deosebită stimă. SANDU TRAIAN economist Trenuri cu suprafonaj Mecanicii și sociaiștii din cadrul­ Depoului C.F.R. Adjud continuă cu succes supratonarea trenurilor de marfă. Extinzînd experiența fruntași­lor în această direcție, aplicînd cele mai eficiente măsuri privind între­ținerea locomotivelor în scopul folo­sirii la maximum a capacității de transport a acestora, mecanicii și fochiștii de la Depoul C.F.R. Adjud au transportat de la începutul aces­tui an și pînă în prezent 655.179 tone mărfuri peste plan, ca urmare a re­­morcării unui număr de peste 3200 trenuri cu supratonaj. . O altă urmare a acestei acțiuni este și economisirea a 725 tone com­bustibil, convențional, cu­ care s-ar putea alimenta încă 233 de trenuri pe distanța Adjud-Comănești. Cele mai însemnate succese în a­­ceastă­ direcție le-au obținut comu­niștii Ion Mușat, Ion Lovin, Vasile Grama, Ion Postăvaru și Gheorghe Ciobanu. M. TEODORESCU responsabila subredacției din Adjud a ziarului „Steagul roșu“ Spectacole pentru colectiviști Pentru sprijinirea muncii cultural-artis­­tice desfășurate la sate în perioada de iarnă, Teatrul de stat Bacău a pus în scenă spectacolul cu piesa „Ceartă în fa­milie" de Ion Ghelu-Destelnica, rod al colaborării teatrului cu dramaturgul bă­căuan. Spectacolul vine în sprijinul ac­țiunii de întărire și dezvoltare a gospo­dăriei colective, combătînd atitudinea u­­nor colectiviști cu mentalități înapoiate, care nu înțeleg importanța participării cu­­ regularitate la muncă în gospodăria co­lectivă. Spectacolul cu piesa „Ceartă în fami­lie" a fost prezentat recent în avanpre­mieră în fața colectiviștilor din Zănești — Buhuși. Premiera a avut loc ieri, la orele 16,00 în sala Teatrului din Bacău, fiind vizionată de numeroși colectiviști din comuna Letea Veche. Astăzi, spectaco­lul se prezintă pe scena căminului cul­tural din comuna Mărgineni — Bacău. Regia artistică aparține lui I. Gh. Rusu și scenografia lui Ștefan Georgescu. Din distribuție fac parte : Lory Cambos, Puiu Burnea, Ana Cristi, Ion Mihăilescu, Con­stanța Smeu și Constantin Duicu. Inter­pretat la un nivel artistic corespunzător, spectacolul se bucură de succes. Turneul colectivului Teatrului de stat din Bacău cu acest spectacol prin satele regiunii va constitui un sprijin eficient în munca cultural-artistică pusă în slujba formării și dezvoltării conștiinței socia­liste a colectiviștilor. P. CIOBANIȚA „Luna cadourilor în fiecare an, între 1—31 decembrie, se organizează „Luna cadourilor". Pentru ca această acțiune să-și atingă pe deplin scopul, unitățile comerciale au întreprins un complex de măsuri care vor asigura aprovizionarea unităților cu un bogat sor­timent de mărfuri industriale și alimen­tare. în unele vitrine ale magazinelor din orașele Bacău, Piatra Neamț, Roman, O­­nești și alte localități din regiunea noas­tră, au apărut deja coșulețe și pachete cu cadouri cuprinzînd articole de maro­­chinărie, galanterie, cosmetică, parfume­­rie, mărfuri alimentare și alte produse­­solicitate de cumpărători. La un însemnat număr de unități comerciale au fost or­ganizate expoziții care au menirea să pre­zinte în mod atractiv sortimentele va­riate de mărfuri ce se află în magazinele de desfacere. în prezent se fac intense pregătiri pentru sporirea numărului de unități care vor pune la dispoziția cum­părătorilor tot felul de jucării. Am­­ poposit pe meleagurile comunei Miron Costin, raionul Roman. Denumirea comunei ne amintește de cronicarul mol­dovean care și-a petrecut, cu aproxi­mativ trei sute de ani în urmă, parte din zilele sale pe acolo... Documente și hrisoave ale vremii nu atestă întru­­totul această așezare ca loc de baștină al vestitului învățat moldovean. Simbo­lic mai mult, comuna poartă numele lui Miron Costin, care a reprezentat pentru istoriografia și cultura român­ească, da­tină din acele timpuri, un pionierat. Roțile cutezătoare ale GAZ-ului ne-au purtat pe drumurile cotite printre coline ale comunei Miron Costin, dezvălu­­indu-ne, ca-ntr-un film, viaț­a nouă și realizările oamenilor de aici. La sfatul popular comunal, am cunoscut pe to­varășul președinte Daniel Neagu, des­pre a cărui hărnicie s-a dus vestea în tot raionul. In biroul său, privirile l­e-au fost atrase de trei „trofee", răs­plată a muncii de buni gospodari a lo­cuitorilor comunei, Iată-le : Diploma Comitetului executiv al Sfatului popu­lar al raionului Roman, prin care s-a acordat comunei Miron Costin premiul 1 pentru rezultatele deosebite obținute în 1963 în întrecerea patriotică pe ra­ion pentru înfrumusețare și bună gos­podărire a comunelor.; un steag mare, roșu pe care cu litere aurii scria : „Co­mună fruntașă pe raion în acțiunile pa­triotice" și încă un steag mai mic cu inscripția : „Fruntaș in munca pa­triotică". Aceste trei distincții, prin cu­vinte simple, lapidare, string parcă in­tr-un mănunchi toată dragostea locui­torilor pentru comuna lor. Față în față cu clădirea sfatului popu­lar, o clădire mare, văruită în alb, a­­trage privirea. Este lăcașul nou al școlii de 8 ani cu trei săli de clasă, cancelarie, sală pentru materiale didactice, culoar. In aceeași clădire sînt amenajate cămi­nul cultural și biblioteca. Sătenii, ti­neri și vîrstnici, vin zilnic la căminul cultural, iau parte la diferite manifes­tări culturale ce se organizează aici sau împrumută cărți de la bibliotecă, îmbu­nătățirea vieții culturale a comunei Mi­­ron Costin este o preocupare de seamă ■ i cadrelor didactice, fapt ce a dus la organizarea echipelor de teatru, dansuri și cor din rîndurile colectiviștilor. Anul acesta, locuitorii comunei Mina Costin au electrificat comuna lor. Lăm­­pile cu petrol au fost înlocuite de mult în casele colectiviștilor Ștefan Păduraru­, Gh. Grădina, Radu Vasile, Vasile Fii secam și mulți alții luminează, becurile electrice. Aparatele de radio se înmulțesc și ele mereu : cuvîntul partidului, veștile de pretutindeni, noutățile culturale pătrund acum mai operativ, mai eficient în ca­sele colectiviștilor din Miron Costin. In februarie 1964 din partea Sfatului popular al comunei Miron Costin a por­nit către toate comunele raionului Ro­man o chemare la întrecere patriotică pentru buna gospodărire și înfrumuse­țare a satelor. La vremea vizitei noastre in comună, multe din obiectivele între­cerii erau realizate, făcîndu-se prin muncă patriotică lucrări în valoare de 315.713 lei. Numai la lucrările de sis­tematizare și întreținere a drumurilor din interiorul satelor comunei Miron Costin s-au făcut economii de 282.765 lei. O notă frumoasă, urbanistică aduce comunei parcul realizat în majoritate lot prin muncă patriotică. Pe o supra­față de 6.000 m­p, pe un loc altădată accidentat, cu multe gropi și spini, s-au amenajat alei mărginite de borduri de beton, s-au plantat flori, s-a construit o fîntînă arteziană. Un proverb spune : „Gospodarul își face vara sanie și iarna car". Locuitorii comunei Miron Costin s-au arătat gri­julii față de iarnă. Astfel, ei au început de mult lucrările de construire a para­­zăpezilor ce se vor întinde pe lungimea de 2 km, împiedicînd astfel eventualele înzăpeziri ale drumurilor pe această dis­tanță. In timpul discuției noastre, tovarășul Daniel Neagu, președintele sfatului popular comunal, a scos dintr-un ser­tar un proiect heliografiat. Și cum în­totdeauna realizările pornesc mai iu­ții de la hîrtie, creion și calcule, noul dispensar al comunei Miron Costin este acum în faza de proiect. Dar drumul spre realizarea lui este pregătit : pînă acum, din contribuția voluntară bă­nească destinată construcției s-au înca­sat deja 70.000 lei. Deci, construcția poate începe ! Și pentru că sîntem la... realizări de perspectivă, gospodarii sa­tului și-au mai propus sistematizarea și înfrumusețarea vetrei satului prin ali­nierea ulițelor și plantații de pomi de-a lungul acestora. „Vrem să construim în comuna noastră un complex social cu baie, sală de lectură, televizor... Proiec­tul nostru are o bază sigură : hărnicia oamenilor, dragostea pentru comuna lor și dorința de mai frumos, mai bine" — ne-a spus tovarășul Neagu, președin­tele sfatului popular comunal. ...Vizita noastră în comuna Miron Costin s-a încheiat cînd seara coborise de mai bine de două ceasuri... Ulițele străjuite de becurile electrice erau lumi­nate ca ziua. De o parte și de alta a clădirii sfatu­lui popular, luminau puternic becuri cu vapori de mercur. Acestea, dimineața, și venirea noastră, nu existau. Ele sînt ultimele realizări din acea zi, mîndria sătenilor... Roțile mașinii noastre ne purtau spre Bacău... Luasem cu noi imagini bogate despre realizările gospodărești din co­muna Miron Costin. Ne impresionaseră noul aspect al comunei, hărnicia oa­menilor, optimismul și entuziasmul lor, CECILIA PASCARU ÎNNOIRI rhî tnntn Ar­onzipa Inr.ui­­nit r.iitrp tnntp comunpip mint Instituirea Comitetului național pentru comemorarea a 75 de ani de la moartea lui Ion Creangă în vederea comemorării a 75 de ani de la moartea marelui­ scriitor Ion Creangă, clasic al literaturii române. Consiliul de Miniștri al R. P. Române a aprobat prin­­tr-o hotărîre instituirea unui comitet na­țional și un plan de măsuri privind orga­nizarea acestei comemorări. Din comitet fac parte acad. Ștefan Bă­lan, ministrul învățămîntului, acad. Mihai Beniuc, președintele Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, acad. George Călinescu, directorul Institutului de istorie literară și folclor al Academiei R. P. Române, scriito­rul Eusebiu Camilar, membru corespon­dent al Academiei R. P. Române, scriitorii Otilia Cazimir și Dumitru Corbea, Con­stanța Crăciun, președintele Comitetului de stat pentru cultură și artă, prof. univ. Constantin Ciopraga, prof. univ. Alexandru Dima, membru corespondent al Academiei îl. ?. Române, conf. univ. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, istoric literar, acad. Iorgu Ior­dan, vicepreședinte al Academiei R. P. Ro­mâne, scriitorul Dumitru Ignea, secretarul filialei din Iași a Uniunii scriitorilor, acad. Athanase Joja, președintele Comisiei Na­ționale a R. P. Române pentru UNESCO, Octav Rivezeanu, vicepreședinte al Insti­tutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, Tom­a Mosor, membru al Co­mitetului executiv al Sfatului popular al orașului Tg. Neamț, director al Școlii de cultură generală de 8 ani din cartierul Humulești, acad. D. Panaitescu-Perpessi­­cius, directorul Muzeului de istorie a lite­raturii române și Ion Pas, președintele Comitetului de radiodifuziune și televi­ziune. Planul de măsuri prevede ca între 13— 20 decembrie 1964 Comitetul de stat pen­tru cultură și artă, Academia R. P. Ro­mîne și Uniunea scriitorilor să organizeze în colaborare cu alte instituții culturale „Zilele Ion Creangă", în cadrul cărora se vor desfășura acțiuni menite să contri­buie la adîncirea cunoașterii și studiului operei lui Ion Creangă, la răspîndirea în cele mai largi mase populare a valoroasei opere a marelui povestitor, ca directă ema­nație a geniului artistic al poporului român. Cu acest prilej, la București va avea loc o manifestare centrală și la Iași o ședință festivă, iar în întreprinderi, instituții, școli, case de cultură, cluburi, cămine cul­turale, se vor organiza conferințe și sim­pozioane cu tema : „Ion Creangă marele povestitor al poporului român". Conferin­țele vor fi susținute de către personali­tăți ale vieții noastre culturale, scriitori și profesori de literatură romînă, în univer­sitățile muncitorești și populare vor avea loc lecții speciale consacrate vieții și ope­rei lui Ion Creangă. La București se va deschide o expoziție centrală „Ion Creangă", iar la Iași o expoziție documen­tară. în această perioadă va fi organizat un pelerinaj la bojdeuca din Iași, iar al­tul la Humulești, locul de naștere al lui Ion Creangă. Radiodifuziunea și televiziunea romînă vor prezenta emisiuni speciale, spectacole, scenarizări, ecranizări consacrate acestei comemorări, iar Studioul cinematografic „București" va realiza un film artistic de lung metraj „Amintiri din copilării" și un film după povestirea „Harap Alb". Vor fi editate totodată volume cuprinzînd opere de bază ale scriitorului, precum și studii de critică și istorie literară privind crea­ția lui Ion Creangă. Comitetul de stat pen­tru cultură și artă va emite o medalie comemorativă reprezentînd pe cei doi buni prieteni, poetul Mihail Eminescu­ și scrii­torul Ion Creangă. Toamnă tîrzie în gospodăriile colective Legumicultorii învață L-am cunoscut pe tovarășul Gheorghe Năstase la consfătuirea cu lectorii de la învățămîntul agrozootehnic care a avut loc nu de mult la Adjud. In fața ingine­rilor, medicilor veterinari și a altor lec­tori, tovarășul Năstase vorbea despre ac­tivitatea sa de lector, despre metodele ce le folosește pentru ca „elevii­ colectiviști să învețe noi și noi taine ale științei agri­cole". Și iată-ne acum, după deschiderea cursurilor, la cercul legumicol din satul Slobozia, comuna Urechești, unde e lec­tor tovarășul Năstase. ""' Bină, săț'îtîceapă lecția, am intrat ,îh­n vorbă cu Aneta Ioniță, o femeie harnică și silitoare, cursantă a cercului legu­micol. — Mă voi strădui să învăț cît mai bine „secretele" obținerii unei producții bogate și să le aplic întocmai în practică — ne-a spus ea. Eu am lucrat tot anul la grădina de legume a gospodăriei. Pot afirma că dacă n-aș fi știut de la lecțiile predate la cercul legumicol cum se orga­nizează o răsadniță, ce pretenții față de climă și sol au culturile, de ce este ne­voie să faci la timp întreținerea plantelor mi-ar fi venit greu să fac față sarcinilor. Al doilea cursant cu care am stat de vorbă a fost Nicolae I. Dumitru. — Dacă la cercul nostru legumicol, încă de la înființarea lui, frecvența este aproape sută la sută, aceasta poate fi ex­plicat în primul rînd prin faptul că lecțiile predate de lectorul nostru, tovarășul Gh. Năstase, sunt interesante, pline de con­ținut. Aș vrea să adaug faptul că lectorul nu se mulțumește numai cu ceea ce predă în sala de curs, ci urmărește ca toate cunoștințele teoretice să rodească în prac­tică: în tot timpul anului agricol a venit pe la grădina de legume și a urmărit fe­lul cum lucrează cursanții, a dat explicații practice. Mi-aduc aminte de o întîmplare. La grădină se lucra la întreținerea cul­turilor. Unul dintre cursanți observase pete pe frunzele unor plante. A anunțat îndată inginerul gospodăriei. Era vorba de, atacul unor dăunători. S-au luat în­dată măsuri de combatere a atacului. Iată deci cît de mult efect practic are învă­ță­­mîntul agricol de masă. Lecția a început. Cursanții ascultă cu a­­tenție cele explicate. Lectorul le vorbește despre cultura cartofului, subliniind că în gospodărie există condiții să fie extinsă această plantă. La sfîrșitul secției s-au recapitulat cele predate. Frumoase răspunsuri au dat cursanții Vasile Porumb, Nicolae Sam­son, Rodica C. Moraru și alții. V. PARASCHIV activist al Comitetului regional de partid Tractoristul Dumitru Stoica — din brigada lui Toader Trăistaru de la S.M.T. Onești — efectuînd arături adinei de toamnă pe terenul G.A.C. „6 Martie“ din Onești. Foto: C. BUTE In raionul Moinești Plantările de pomi să fie urgentate O bună parte din dealurile raionului Moinești se pretează foarte bine cultivă­rii cu pomi fructiferi.. în ultimii 3—4 ani, pe raza raionului s-au plantat peste 600 ha cu meri, peri, pruni, cireși. Gos­podăriile colective din Grigoreni, Arde­­oani, Măgirești se numără printre co­lectivele cu cele mai mari suprafețe de pomi plantați. In fiecare an în planul de muncă al Con­siliului agricol raional sunt stabilite mă­suri de executare a complexului de lu­crări agropomicole, menite să ducă la în­treținerea livezilor existente și plantarea de noi pomi fructiferi. In perioada anu­lui trecut și în cursul acestui an, s-au luat măsuri de combatere a eroziunii solu­lui în livezile tinere. Bunăoară, cu ajuto­rul tehnicienilor de la DRPOT s-au re­făcut terasele individuale, s-au curățat, acolo unde reapăruseră, printre rîndurile de pomi mărăcini. De asemenea, tot în livezile tinere, multe gospodării colective au executat lucrări de nivelări ale unor o­­gașe și ravene, s-au făcut tăieri de for­mare a coroanelor la pomi și combaterea dăunătorilor. Dar în unele gospodării co­lective nu se acordă atenție protecției po­milor tineri, în timpul toamnei și iernii Așa de pilda, în toamna anului trecut din cauză că gospodăria colectivă din Pie­tricica n-a protejat pomii împotriva ro­zătoarelor, peste 1500 de meri, peri, cireși au fost distruși de rozătoare. In toamna acestui an în raionul Moi­nești este prevăzut să se planteze 150 ha cu meri, peri, pruni, cireși și alte specii. Dintre lucrările executate pînă acum a­­mintim pichetarea unei suprafețe de 130 ha teren și efectuarea unui număr de 7.580 gropi. Mai avansate cu făcutul gro­pilor se situează gospodăriile colective din Tescani, Grigoreni, Berești—Tazlău, Solonț și altele. Bunăoară, gospodăria co­lectivă din comuna Berești—Tazlău, (pre­ședinte Dumitru Abălăbănoaie, inginer a­­gronom Scarlat Bîclea) a făcut peste 2700 gropi. Deși în prezent sunt condiții fa­vorabile pentru plantările de pomi fruc­tiferi se observă că în gospodăriile co­lective din localitățile Bucșești, Măgirești, Pietricica și altele, munca se desfășoară cu încetineală. Pînă acum cîteva zile în urmă nu se adusese din pepiniere, la gos­podăriile colective din raion nici un pom din cei ce sunt necesari să se plan­teze. Consiliul agricol raional trebuie să ia măsurile de cuviință pentru urgen­tarea scoaterii întregului material săditor ,și transportării lui la G.A.C. Timpul este înaintat și cum bine se știe, la pomi, chiar după ce se aduc din pepinieră mai este nevoie să se facă o serie de lucrări pregătitoare cum sunt : fasonatul, mocir­­lilul rădăcinilor și altele. C. STOICESCU împărțirea avansului de porumb la G . C. Secveni raionul Roman Acum se vede cine a fost mai harnic.­­Colectivistul Constantin Pășășică care primește 2370 kg porumb se vede că s-a numărat printre cei mai neobosiți colectiviști.

Next