Steagul Roşu, decembrie 1964 (Anul 19, nr. 3680-3706)
1964-12-03 / nr. 3682
X Jr r i ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU JOI 3 DECEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani Nr. 3.682 (5.161) INTERVIUL NOSTRU Cadre calificate pentru întreprinderile forestiere Problemă de actualitate — necesitatea unei calificări tot mai înalte rezidă din cerințele cotidiene, mai mult, mai trainic, mai bun. Și măsuri în această direcție au fost luate, fapt ilustrat de însăși numărul mare de muncitori calificați pînă in prezent. Cum e și firesc, atenție spre o calificare tot mai superioară a fost acordată și muncitorilor din întreprinderile forestiere, un centru de acest fel funcționînd și la Roznov. Din dorința de a afla unele aspecte din activitatea ce se desfășoară aici, ne-am adresat inginerului Alexandru Mareș, directorul centrului permanent de calificare forestieră Roznov. Ce se urmărește prin școlarizarea muncitorilor la acest centru și care este profilul lui? înființat în septembrie anul trecut, centrul permanent de calificare forestieră Roznov are menirea de a califica muncitorii din întreprinderile forestiere, de a le îmbogăți cunoștințele cu probleme noi, legate de specificul muncii pe care aceștia au desfășurat-o la întreprinderile de unde au venit. De altfel centrul de calificare este profilat pentru următoarele meserii: motoriști funiculariști, tractoriști rutieriști, muncitori suprastructură ramuri forestiere, motoriști ferăstraie mecanice și picheri drumuri auto forestiere. Ce ne puteți relata despre desfășurarea procesului de învățămint ? Programele și planurile de învățămînt trimise de Ministerul Economiei Forestiere stau la baza desfășurării procesului de învățămînt. Specialitățile în care sînt calificați muncitorii au durate de școlarizare diferite, în funcție de cerințele fiecărei meserii. De pildă, tractoriștii rutieriști și picherii de drumuri forestiere sînt școlarizați timp de 5 luni, motoriștii funiculariști — 4 luni iar motoriștii ferăstraie mecanice — 3 luni. Vă rugăm să ne spuneți ce măsuri s-au luat în acest an pentru buna desfășurare a cursurilor ? Ținînd seama de importanța acestor cursuri în pregătirea muncitorilor forestieri, s-au luat încă de la începutul anului o serie de măsuri care apoi au fost continuate pe parcurs. în acest sens amintesc îmbogățirea materialului didactic necesar profilului de școlarizare și încadrarea în personalul didactic a unor cadre tehnico-inginerești cu pregătire profesională și pedagogică corespunzătoare. Vorbind despre personalul didactic, trebuie să mai adaug că s-a urmărit permanentizarea acestuia pentru disciplinele de specialitate, aceasta avînd un mare rol în buna pregătire a elevilor. în instruirea teoretică și practică a elevilor beneficieri de aportul unor cadre didactice competente printre care se remarcă inginerii Constantin Goga, Mihai Ciupercă, Erich Szczepanski și Pavel Chicu. O mare atenție s-a acordat și se acordă instruirii practice a cursanților în care scop a fost amenajat un laborator — atelier. Ca material didactic s-au montat în incinta școlii un funicular pasager Wyssen, un funicular semipermanent tip Mîneciu și s-au procurat cabluri de diferite tipuri, cărucioare de funiculare Wyssen și Mîneciu, role, saboți și altele. S-a acordat și se acordă aceeași atenție tuturor meseriilor. Astfel instruirea practică a tractoriștilor rutieriști se face cu ajutorul diverselor tipuri de tractoare existente, ca UTOS-2 cu troliu, UTB-26, U-650 etc. Măsurile întreprinse au dus și duc la obținerea unui nivel profesional tot mai bun al elevilor și respectiv al absolvenților care se prezintă în producție. Am vrea să cunoaștem roadele muncii colectivului de la acest centru permanent de calificare forestieră și ce măsuri vă propuneți să luați in viitor pentru continua îmbunătățire a acțiunii de școlarizare. Roadele muncii noastre se reflectă în pregătirea celor 792 muncitori care au fost calificați de la deschiderea centrului, și pînă în prezent. Pe profile, de pildă, au fost calificați 483 motoriști funiculariști, 90 motoriști ferăstraie mecanice, 80 tractoriști rutieriști și alții. Recent o nouă serie de muncitori au absolvit cursurile. în prezent cursurile sunt frecventate de 62 muncitori pentru meseria de motoriști funiculariști, 26 pentru meseria de mecanici ferăstraie mecanice. Pe linia luării de măsuri în direcția îmbunătățirii continue a acțiunii de școlarizare, în primul rînd vom continua procurarea de material bibliografic și didactic atît de folositor în procesul de învățămînt. Vom intensifica, de asemenea, colaborarea cu unitățile operative în vederea aplicării cu eficacitate a posibilităților de instruire la un nivel tot mai înalt. Nu vom scăpa din vedere nici dezvoltarea bazei materiale, în care scop încă de pe acum s-au luat măsuri. S. ISTRATE Cuptoarele secției de var a Fabricii de ciment Bicaz. t Proletari din foaie tari te unitivá ! Citiți în acest număr: • Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid (Pagina a 2-a) • In legătură cu apropiatele tratative dintre Johnson și H. Wilson — Planul premierului englez privind forțele nucleare multilaterale ale N.A.T.O. (Pagina a 4-a) • CONGO : între trupele guvernamentale și răsculați luptele continuă . Țările africane au cerut convocarea Consiliului de Securitate . Negocierile lui Chombe la Paris (Pagina a 4-a) Instalația de obținere a alfametil stirenului de la Combinatul de cauciuc sintetic Onești concură la obținerea produselor petrochimice care se produc aici. In fiecare lună 1000 de tone peste plan De la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii noiembrie, din abatajele minelor comăneștene au fost extrase peste plan mai bine de 11.500 tone cărbune. Demn de remarcat este faptul că toate minele dau în prezent cărbune peste plan, intre colectivele lor desfășurîndu-se o dîrză întrecere pentru ocuparea locului fruntaș în întrecerea socialistă. După „cronometrele“ serviciului producție se presupune că prima care va îndeplini planul anual va fi mina Leorda — aceasta avînd cele mai multe tone de cărbune date peste planul la zi. Munca plină de însuflețire continuă pentru că titlul de brigadă sau mină fruntașă se bucură în rîndul minerilor de o deosebită stimă. SANDU TRAIAN economist Trenuri cu suprafonaj Mecanicii și sociaiștii din cadrul Depoului C.F.R. Adjud continuă cu succes supratonarea trenurilor de marfă. Extinzînd experiența fruntașilor în această direcție, aplicînd cele mai eficiente măsuri privind întreținerea locomotivelor în scopul folosirii la maximum a capacității de transport a acestora, mecanicii și fochiștii de la Depoul C.F.R. Adjud au transportat de la începutul acestui an și pînă în prezent 655.179 tone mărfuri peste plan, ca urmare a remorcării unui număr de peste 3200 trenuri cu supratonaj. . O altă urmare a acestei acțiuni este și economisirea a 725 tone combustibil, convențional, cu care s-ar putea alimenta încă 233 de trenuri pe distanța Adjud-Comănești. Cele mai însemnate succese în această direcție le-au obținut comuniștii Ion Mușat, Ion Lovin, Vasile Grama, Ion Postăvaru și Gheorghe Ciobanu. M. TEODORESCU responsabila subredacției din Adjud a ziarului „Steagul roșu“ Spectacole pentru colectiviști Pentru sprijinirea muncii cultural-artistice desfășurate la sate în perioada de iarnă, Teatrul de stat Bacău a pus în scenă spectacolul cu piesa „Ceartă în familie" de Ion Ghelu-Destelnica, rod al colaborării teatrului cu dramaturgul băcăuan. Spectacolul vine în sprijinul acțiunii de întărire și dezvoltare a gospodăriei colective, combătînd atitudinea unor colectiviști cu mentalități înapoiate, care nu înțeleg importanța participării cu regularitate la muncă în gospodăria colectivă. Spectacolul cu piesa „Ceartă în familie" a fost prezentat recent în avanpremieră în fața colectiviștilor din Zănești — Buhuși. Premiera a avut loc ieri, la orele 16,00 în sala Teatrului din Bacău, fiind vizionată de numeroși colectiviști din comuna Letea Veche. Astăzi, spectacolul se prezintă pe scena căminului cultural din comuna Mărgineni — Bacău. Regia artistică aparține lui I. Gh. Rusu și scenografia lui Ștefan Georgescu. Din distribuție fac parte : Lory Cambos, Puiu Burnea, Ana Cristi, Ion Mihăilescu, Constanța Smeu și Constantin Duicu. Interpretat la un nivel artistic corespunzător, spectacolul se bucură de succes. Turneul colectivului Teatrului de stat din Bacău cu acest spectacol prin satele regiunii va constitui un sprijin eficient în munca cultural-artistică pusă în slujba formării și dezvoltării conștiinței socialiste a colectiviștilor. P. CIOBANIȚA „Luna cadourilor în fiecare an, între 1—31 decembrie, se organizează „Luna cadourilor". Pentru ca această acțiune să-și atingă pe deplin scopul, unitățile comerciale au întreprins un complex de măsuri care vor asigura aprovizionarea unităților cu un bogat sortiment de mărfuri industriale și alimentare. în unele vitrine ale magazinelor din orașele Bacău, Piatra Neamț, Roman, Onești și alte localități din regiunea noastră, au apărut deja coșulețe și pachete cu cadouri cuprinzînd articole de marochinărie, galanterie, cosmetică, parfumerie, mărfuri alimentare și alte produsesolicitate de cumpărători. La un însemnat număr de unități comerciale au fost organizate expoziții care au menirea să prezinte în mod atractiv sortimentele variate de mărfuri ce se află în magazinele de desfacere. în prezent se fac intense pregătiri pentru sporirea numărului de unități care vor pune la dispoziția cumpărătorilor tot felul de jucării. Am poposit pe meleagurile comunei Miron Costin, raionul Roman. Denumirea comunei ne amintește de cronicarul moldovean care și-a petrecut, cu aproximativ trei sute de ani în urmă, parte din zilele sale pe acolo... Documente și hrisoave ale vremii nu atestă întrutotul această așezare ca loc de baștină al vestitului învățat moldovean. Simbolic mai mult, comuna poartă numele lui Miron Costin, care a reprezentat pentru istoriografia și cultura românească, datină din acele timpuri, un pionierat. Roțile cutezătoare ale GAZ-ului ne-au purtat pe drumurile cotite printre coline ale comunei Miron Costin, dezvăluindu-ne, ca-ntr-un film, viața nouă și realizările oamenilor de aici. La sfatul popular comunal, am cunoscut pe tovarășul președinte Daniel Neagu, despre a cărui hărnicie s-a dus vestea în tot raionul. In biroul său, privirile le-au fost atrase de trei „trofee", răsplată a muncii de buni gospodari a locuitorilor comunei, Iată-le : Diploma Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Roman, prin care s-a acordat comunei Miron Costin premiul 1 pentru rezultatele deosebite obținute în 1963 în întrecerea patriotică pe raion pentru înfrumusețare și bună gospodărire a comunelor.; un steag mare, roșu pe care cu litere aurii scria : „Comună fruntașă pe raion în acțiunile patriotice" și încă un steag mai mic cu inscripția : „Fruntaș in munca patriotică". Aceste trei distincții, prin cuvinte simple, lapidare, string parcă intr-un mănunchi toată dragostea locuitorilor pentru comuna lor. Față în față cu clădirea sfatului popular, o clădire mare, văruită în alb, atrage privirea. Este lăcașul nou al școlii de 8 ani cu trei săli de clasă, cancelarie, sală pentru materiale didactice, culoar. In aceeași clădire sînt amenajate căminul cultural și biblioteca. Sătenii, tineri și vîrstnici, vin zilnic la căminul cultural, iau parte la diferite manifestări culturale ce se organizează aici sau împrumută cărți de la bibliotecă, îmbunătățirea vieții culturale a comunei Miron Costin este o preocupare de seamă ■ i cadrelor didactice, fapt ce a dus la organizarea echipelor de teatru, dansuri și cor din rîndurile colectiviștilor. Anul acesta, locuitorii comunei Mina Costin au electrificat comuna lor. Lămpile cu petrol au fost înlocuite de mult în casele colectiviștilor Ștefan Păduraru, Gh. Grădina, Radu Vasile, Vasile Fii secam și mulți alții luminează, becurile electrice. Aparatele de radio se înmulțesc și ele mereu : cuvîntul partidului, veștile de pretutindeni, noutățile culturale pătrund acum mai operativ, mai eficient în casele colectiviștilor din Miron Costin. In februarie 1964 din partea Sfatului popular al comunei Miron Costin a pornit către toate comunele raionului Roman o chemare la întrecere patriotică pentru buna gospodărire și înfrumusețare a satelor. La vremea vizitei noastre in comună, multe din obiectivele întrecerii erau realizate, făcîndu-se prin muncă patriotică lucrări în valoare de 315.713 lei. Numai la lucrările de sistematizare și întreținere a drumurilor din interiorul satelor comunei Miron Costin s-au făcut economii de 282.765 lei. O notă frumoasă, urbanistică aduce comunei parcul realizat în majoritate lot prin muncă patriotică. Pe o suprafață de 6.000 mp, pe un loc altădată accidentat, cu multe gropi și spini, s-au amenajat alei mărginite de borduri de beton, s-au plantat flori, s-a construit o fîntînă arteziană. Un proverb spune : „Gospodarul își face vara sanie și iarna car". Locuitorii comunei Miron Costin s-au arătat grijulii față de iarnă. Astfel, ei au început de mult lucrările de construire a parazăpezilor ce se vor întinde pe lungimea de 2 km, împiedicînd astfel eventualele înzăpeziri ale drumurilor pe această distanță. In timpul discuției noastre, tovarășul Daniel Neagu, președintele sfatului popular comunal, a scos dintr-un sertar un proiect heliografiat. Și cum întotdeauna realizările pornesc mai iuții de la hîrtie, creion și calcule, noul dispensar al comunei Miron Costin este acum în faza de proiect. Dar drumul spre realizarea lui este pregătit : pînă acum, din contribuția voluntară bănească destinată construcției s-au încasat deja 70.000 lei. Deci, construcția poate începe ! Și pentru că sîntem la... realizări de perspectivă, gospodarii satului și-au mai propus sistematizarea și înfrumusețarea vetrei satului prin alinierea ulițelor și plantații de pomi de-a lungul acestora. „Vrem să construim în comuna noastră un complex social cu baie, sală de lectură, televizor... Proiectul nostru are o bază sigură : hărnicia oamenilor, dragostea pentru comuna lor și dorința de mai frumos, mai bine" — ne-a spus tovarășul Neagu, președintele sfatului popular comunal. ...Vizita noastră în comuna Miron Costin s-a încheiat cînd seara coborise de mai bine de două ceasuri... Ulițele străjuite de becurile electrice erau luminate ca ziua. De o parte și de alta a clădirii sfatului popular, luminau puternic becuri cu vapori de mercur. Acestea, dimineața, și venirea noastră, nu existau. Ele sînt ultimele realizări din acea zi, mîndria sătenilor... Roțile mașinii noastre ne purtau spre Bacău... Luasem cu noi imagini bogate despre realizările gospodărești din comuna Miron Costin. Ne impresionaseră noul aspect al comunei, hărnicia oamenilor, optimismul și entuziasmul lor, CECILIA PASCARU ÎNNOIRI rhî tnntn Aronzipa Inr.uinit r.iitrp tnntp comunpip mint Instituirea Comitetului național pentru comemorarea a 75 de ani de la moartea lui Ion Creangă în vederea comemorării a 75 de ani de la moartea marelui scriitor Ion Creangă, clasic al literaturii române. Consiliul de Miniștri al R. P. Române a aprobat printr-o hotărîre instituirea unui comitet național și un plan de măsuri privind organizarea acestei comemorări. Din comitet fac parte acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, acad. Mihai Beniuc, președintele Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, acad. George Călinescu, directorul Institutului de istorie literară și folclor al Academiei R. P. Române, scriitorul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei R. P. Române, scriitorii Otilia Cazimir și Dumitru Corbea, Constanța Crăciun, președintele Comitetului de stat pentru cultură și artă, prof. univ. Constantin Ciopraga, prof. univ. Alexandru Dima, membru corespondent al Academiei îl. ?. Române, conf. univ. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, istoric literar, acad. Iorgu Iordan, vicepreședinte al Academiei R. P. Române, scriitorul Dumitru Ignea, secretarul filialei din Iași a Uniunii scriitorilor, acad. Athanase Joja, președintele Comisiei Naționale a R. P. Române pentru UNESCO, Octav Rivezeanu, vicepreședinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, Toma Mosor, membru al Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Tg. Neamț, director al Școlii de cultură generală de 8 ani din cartierul Humulești, acad. D. Panaitescu-Perpessicius, directorul Muzeului de istorie a literaturii române și Ion Pas, președintele Comitetului de radiodifuziune și televiziune. Planul de măsuri prevede ca între 13— 20 decembrie 1964 Comitetul de stat pentru cultură și artă, Academia R. P. Romîne și Uniunea scriitorilor să organizeze în colaborare cu alte instituții culturale „Zilele Ion Creangă", în cadrul cărora se vor desfășura acțiuni menite să contribuie la adîncirea cunoașterii și studiului operei lui Ion Creangă, la răspîndirea în cele mai largi mase populare a valoroasei opere a marelui povestitor, ca directă emanație a geniului artistic al poporului român. Cu acest prilej, la București va avea loc o manifestare centrală și la Iași o ședință festivă, iar în întreprinderi, instituții, școli, case de cultură, cluburi, cămine culturale, se vor organiza conferințe și simpozioane cu tema : „Ion Creangă marele povestitor al poporului român". Conferințele vor fi susținute de către personalități ale vieții noastre culturale, scriitori și profesori de literatură romînă, în universitățile muncitorești și populare vor avea loc lecții speciale consacrate vieții și operei lui Ion Creangă. La București se va deschide o expoziție centrală „Ion Creangă", iar la Iași o expoziție documentară. în această perioadă va fi organizat un pelerinaj la bojdeuca din Iași, iar altul la Humulești, locul de naștere al lui Ion Creangă. Radiodifuziunea și televiziunea romînă vor prezenta emisiuni speciale, spectacole, scenarizări, ecranizări consacrate acestei comemorări, iar Studioul cinematografic „București" va realiza un film artistic de lung metraj „Amintiri din copilării" și un film după povestirea „Harap Alb". Vor fi editate totodată volume cuprinzînd opere de bază ale scriitorului, precum și studii de critică și istorie literară privind creația lui Ion Creangă. Comitetul de stat pentru cultură și artă va emite o medalie comemorativă reprezentînd pe cei doi buni prieteni, poetul Mihail Eminescu și scriitorul Ion Creangă. Toamnă tîrzie în gospodăriile colective Legumicultorii învață L-am cunoscut pe tovarășul Gheorghe Năstase la consfătuirea cu lectorii de la învățămîntul agrozootehnic care a avut loc nu de mult la Adjud. In fața inginerilor, medicilor veterinari și a altor lectori, tovarășul Năstase vorbea despre activitatea sa de lector, despre metodele ce le folosește pentru ca „elevii colectiviști să învețe noi și noi taine ale științei agricole". Și iată-ne acum, după deschiderea cursurilor, la cercul legumicol din satul Slobozia, comuna Urechești, unde e lector tovarășul Năstase. ""' Bină, săț'îtîceapă lecția, am intrat ,îhn vorbă cu Aneta Ioniță, o femeie harnică și silitoare, cursantă a cercului legumicol. — Mă voi strădui să învăț cît mai bine „secretele" obținerii unei producții bogate și să le aplic întocmai în practică — ne-a spus ea. Eu am lucrat tot anul la grădina de legume a gospodăriei. Pot afirma că dacă n-aș fi știut de la lecțiile predate la cercul legumicol cum se organizează o răsadniță, ce pretenții față de climă și sol au culturile, de ce este nevoie să faci la timp întreținerea plantelor mi-ar fi venit greu să fac față sarcinilor. Al doilea cursant cu care am stat de vorbă a fost Nicolae I. Dumitru. — Dacă la cercul nostru legumicol, încă de la înființarea lui, frecvența este aproape sută la sută, aceasta poate fi explicat în primul rînd prin faptul că lecțiile predate de lectorul nostru, tovarășul Gh. Năstase, sunt interesante, pline de conținut. Aș vrea să adaug faptul că lectorul nu se mulțumește numai cu ceea ce predă în sala de curs, ci urmărește ca toate cunoștințele teoretice să rodească în practică: în tot timpul anului agricol a venit pe la grădina de legume și a urmărit felul cum lucrează cursanții, a dat explicații practice. Mi-aduc aminte de o întîmplare. La grădină se lucra la întreținerea culturilor. Unul dintre cursanți observase pete pe frunzele unor plante. A anunțat îndată inginerul gospodăriei. Era vorba de, atacul unor dăunători. S-au luat îndată măsuri de combatere a atacului. Iată deci cît de mult efect practic are învățămîntul agricol de masă. Lecția a început. Cursanții ascultă cu atenție cele explicate. Lectorul le vorbește despre cultura cartofului, subliniind că în gospodărie există condiții să fie extinsă această plantă. La sfîrșitul secției s-au recapitulat cele predate. Frumoase răspunsuri au dat cursanții Vasile Porumb, Nicolae Samson, Rodica C. Moraru și alții. V. PARASCHIV activist al Comitetului regional de partid Tractoristul Dumitru Stoica — din brigada lui Toader Trăistaru de la S.M.T. Onești — efectuînd arături adinei de toamnă pe terenul G.A.C. „6 Martie“ din Onești. Foto: C. BUTE In raionul Moinești Plantările de pomi să fie urgentate O bună parte din dealurile raionului Moinești se pretează foarte bine cultivării cu pomi fructiferi.. în ultimii 3—4 ani, pe raza raionului s-au plantat peste 600 ha cu meri, peri, pruni, cireși. Gospodăriile colective din Grigoreni, Ardeoani, Măgirești se numără printre colectivele cu cele mai mari suprafețe de pomi plantați. In fiecare an în planul de muncă al Consiliului agricol raional sunt stabilite măsuri de executare a complexului de lucrări agropomicole, menite să ducă la întreținerea livezilor existente și plantarea de noi pomi fructiferi. In perioada anului trecut și în cursul acestui an, s-au luat măsuri de combatere a eroziunii solului în livezile tinere. Bunăoară, cu ajutorul tehnicienilor de la DRPOT s-au refăcut terasele individuale, s-au curățat, acolo unde reapăruseră, printre rîndurile de pomi mărăcini. De asemenea, tot în livezile tinere, multe gospodării colective au executat lucrări de nivelări ale unor ogașe și ravene, s-au făcut tăieri de formare a coroanelor la pomi și combaterea dăunătorilor. Dar în unele gospodării colective nu se acordă atenție protecției pomilor tineri, în timpul toamnei și iernii Așa de pilda, în toamna anului trecut din cauză că gospodăria colectivă din Pietricica n-a protejat pomii împotriva rozătoarelor, peste 1500 de meri, peri, cireși au fost distruși de rozătoare. In toamna acestui an în raionul Moinești este prevăzut să se planteze 150 ha cu meri, peri, pruni, cireși și alte specii. Dintre lucrările executate pînă acum amintim pichetarea unei suprafețe de 130 ha teren și efectuarea unui număr de 7.580 gropi. Mai avansate cu făcutul gropilor se situează gospodăriile colective din Tescani, Grigoreni, Berești—Tazlău, Solonț și altele. Bunăoară, gospodăria colectivă din comuna Berești—Tazlău, (președinte Dumitru Abălăbănoaie, inginer agronom Scarlat Bîclea) a făcut peste 2700 gropi. Deși în prezent sunt condiții favorabile pentru plantările de pomi fructiferi se observă că în gospodăriile colective din localitățile Bucșești, Măgirești, Pietricica și altele, munca se desfășoară cu încetineală. Pînă acum cîteva zile în urmă nu se adusese din pepiniere, la gospodăriile colective din raion nici un pom din cei ce sunt necesari să se planteze. Consiliul agricol raional trebuie să ia măsurile de cuviință pentru urgentarea scoaterii întregului material săditor ,și transportării lui la G.A.C. Timpul este înaintat și cum bine se știe, la pomi, chiar după ce se aduc din pepinieră mai este nevoie să se facă o serie de lucrări pregătitoare cum sunt : fasonatul, mocirlilul rădăcinilor și altele. C. STOICESCU împărțirea avansului de porumb la G . C. Secveni raionul Roman Acum se vede cine a fost mai harnic.Colectivistul Constantin Pășășică care primește 2370 kg porumb se vede că s-a numărat printre cei mai neobosiți colectiviști.